{"id":21561,"date":"2023-08-01T22:52:12","date_gmt":"2023-08-01T19:52:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21561"},"modified":"2023-08-01T22:52:12","modified_gmt":"2023-08-01T19:52:12","slug":"spatii-culturale-nr-13-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21561","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 13 (8)"},"content":{"rendered":"

PETRACHE PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Zeno Ghi\u0163ulescu – lupta cu \u00eengerul \u015fi c\u0103derea \u00een sine <\/strong><\/p>\n

\tA fi bogat nu presupune neap\u0103rat o atitudine isomorf\u0103, o \u00eenchidere spre alte gesturi care, se presupune, nu sunt conforme cu ideea programatic\u0103 (cu orice idee programatic\u0103). Dar ce fel de bog\u0103\u0163ie este aceea care permite valoarea de adev\u0103r afirma\u0163iei de mai sus? Orice bog\u0103\u0163ie poate crea atitudini invers orientate fa\u0163\u0103 de isomorfism sau exist\u0103 doar unele sau chiar doar una dintre toate variantele de identificare? Zeno Ghi\u0163ulescu ne demonstreaz\u0103 cu volumul s\u0103u de versuri memoria frunzelor, ap\u0103rut la Editura Ardealul din T\u00e2rgu-Mure\u015f, \u00een 2010, c\u0103 bog\u0103\u0163ia poate fi diversitate atunci c\u00e2nd raportarea fiin\u0163ei se face la spirit \u015fi, mai mult, la spiritul poetic, la spiritul poeziei.
\n\tExist\u0103 \u00eens\u0103 o \u00eent\u00e2lnire \u00een acest volum de versuri, \u00eentre direc\u0163ii aparent contradictorii, prima fiind aceea a unei permanente proiec\u0163ii dincolo de realitate \u015fi, a doua, aceea a unei permanente c\u0103deri \u00een sine, c\u0103dere care, de fapt, nu se \u00eempline\u015fte, datorit\u0103 inteligen\u0163ei creatoare. Cele dou\u0103 direc\u0163ii con\u015ftient asumate de c\u0103tre fiin\u0163\u0103 creeaz\u0103, ambele, permanenta lupt\u0103 cu sinele \u015fi cu realitatea a acestui Gabriel, care se autodefine\u015fte cu numele poetului Zeno Ghi\u0163ulescu. Poemele, ce te opresc \u00een acest volum, sunt tot at\u00e2tea confrunt\u0103ri \u00eentre poet \u015fi teama sa de realitate, sunt tot at\u00e2tea m\u0103cin\u0103ri ale imaginii sale de sine, tot at\u00e2tea \u00een\u0103l\u0163\u0103ri \u015fi c\u0103deri. Chiar \u015fi cronologia poemelor, \u015fi modul a\u015fez\u0103rii lor \u00een carte m\u0103 duc la ideea unei repetabilit\u0103\u0163i a proiec\u0163iilor \u015fi a erod\u0103rii lor, p\u00e2n\u0103 la nivelul la care poate ap\u0103rea primejdia c\u0103derii irevocabile \u00een sine.
\n\tDar, asemenea unei p\u0103s\u0103ri Phoenix, poetul \u015ftie cum s\u0103 ridice genunchiul c\u0103tre o alt\u0103 imagine, cum s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 o alt\u0103 imagine, prin care el s\u0103 se cunoasc\u0103 \u00eentr-un alt mod, stil, form\u0103 etc. Bog\u0103\u0163ia lui Zeno Ghi\u0163ulescu este o bog\u0103\u0163ie de imagini de sine \u015fi de c\u0103deri spre sine \u015fi \u00een sine, instrumente poetice care \u00eei deschid orizonturi noi, prin care reu\u015fe\u015fte s\u0103 ne devin\u0103 model. Aparent \u00eencifrate, poemele sale nu fac acest exerci\u0163iu de ascundere dec\u00e2t din motivul esen\u0163ial al repudierii realit\u0103\u0163ii, o repudiere construit\u0103 \u015fi de-construit\u0103 \u00eentr-un pluralism auto-identificator \u015fi auto-negator, de fiecare dat\u0103 materia fiind alta, contextul ludic fiind altul, ambientul instrumental fiind altul, sensurile \u015fi semnifica\u0163iile fiind altele.
\n\tCine lectureaz\u0103, pe fug\u0103, poemele din memoria frunzelor, ar putea g\u0103si pretextul pentru critici plurivalente \u2013 dar \u015fi aceste critici nu ar face altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 imaginarul de sine al poetului de fa\u0163\u0103, care ne pune \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103 cu apeten\u0163a sa pentru crea\u0163ie ca lupt\u0103 cu \u00eengerul \u2013 \u015fi orice critic\u0103 se adaug\u0103 \u00eent\u0103rind proiec\u0163ia sinelui, \u015fi orice critic\u0103 macin\u0103 \u00een acela\u015fi fel \u00een care chiar \u015fi poetul \u00ee\u015fi macin\u0103 imaginea, pentru a ajunge la acel moment de echilibru al c\u0103derii \u2013 niciodat\u0103, \u00eens\u0103, nu intr\u0103 sub balan\u0163a adus\u0103 la vertical\u0103 \u015fi, de fiecare dat\u0103, for\u0163a creatoare ini\u0163iaz\u0103 o nou\u0103 confruntare, o nou\u0103 lupt\u0103, un nou \u00eenger (care de fapt este chiar poetul, imaginile sale nenum\u0103rate \u2013 este firesc, deoarece poetul se creeaz\u0103 \u015fi se re-creeaz\u0103 pe sine tot de at\u00e2tea ori c\u00e2t \u00eei permit geniul \u015fi mizeria dec\u0103derii).
\n\tDesigur, \u00eendep\u0103rtarea de sine este dureroas\u0103 \u015fi las\u0103 urme ad\u00e2nci, ca ni\u015fte crevase de \u00eenceput de lume (\u201e\u2026cine oglinda cerului a spart \/ de-a amu\u0163it divin cuv\u00e2ntul \/ l\u0103s\u00e2nd \u00een suflet cioburi s\u00e2nger\u00e2nde \/ os\u00e2nda umbrelor cresc\u00e2nd?\u201d, C\u00e2nd oare \u015fi cine), crevase care sunt cu at\u00e2t mai ad\u00e2nci, cu c\u00e2t \u00eendep\u0103rtarea de sine este mai intens\u0103 \u015fi, firesc, mai aproape de sublim. C\u0103ci proiec\u0163ia dincolo de realitate se face \u00eentr-un sublim de fiecare dat\u0103 altul, doar \u00eentoarcerea, doar c\u0103derea \u00een sine este aceea\u015fi, av\u00e2nd loc prin revenirea la reflectarea \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 a ceea ce nu se vrea \u2013 realitatea profund dureroas\u0103.
\n\tToate aceste proiec\u0163ii sunt altele \u015fi altele, diferite \u00eentre ele. Diversitatea lor este determinat\u0103 de plictiseala repet\u0103rii aceluia\u015fi tip de lupt\u0103 cu \u00eengerul, adoptat de circumstan\u0163\u0103 drept martor al \u00eendep\u0103rt\u0103rii de real, c\u0103ci lupta este \u00eendep\u0103rtarea, victoria este sublimul, m\u0103cinarea imaginii de sine create \u00een acest habitat al sublimului este \u00eenfr\u00e2ngerea, dar nu una irevocabil\u0103, ci una prin care \u2013 ating\u00e2ndu-se aproape cel mai de jos nivel \u2013 se re-formeaz\u0103, se re-creeaz\u0103 o alt\u0103 imagine: \u201eMijirea haosului \u00een arhipelagul de cle\u015ftar \/ b\u0103tr\u00e2nul vr\u0103jitor \u00een travesti \/ \u00eempac\u0103 albastrul gen\u0163ianei \/ cu larvara colc\u0103ial\u0103 \/ p\u0103relnica f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103 \/ cu lenea peregrin\u0103 prin \/ mesianice ob\u00e2r\u015fii\u2026\u201d, Mistica s\u0103l\u0103\u015fluire. Iat\u0103 cum imaginea sinelui este una mineral\u0103, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de magie, dar \u015fi cu vegetalul \u015fi carnea colc\u0103ind; c\u0103derea, degradarea, m\u0103cinarea acestui sublim se face doar prin \u201eevadare din hipnoz\u0103 mineral\u0103\u201d, o hipnoz\u0103 care are suficient\u0103 putere, p\u00e2n\u0103 la un moment s\u0103-l \u0163in\u0103 pe poet \u00een starea de gra\u0163ie. \u00centr-o alt\u0103 ipostaz\u0103 imagistic\u0103 intervin \u201eNeutronice tuneluri spaime \u00een\u0103bu\u015fite \/ malaxoare de inteligen\u0163e \u015fi de\u015feuri \/ impecabil s\u0103v\u00e2r\u015fesc comuna past\u0103 \/ robotice glasuri inton\u00e2nd \/ corul robilor \u00een acceptate lan\u0163uri\u201d, Contemporan. Proiec\u0163ie socializant\u0103 asupra spa\u0163iului \u015fi timpului contemporan sau mult mai mult dec\u00e2t at\u00e2t? Apel\u00e2nd la no\u0163iuni fire\u015fti contextului prin care s-ar putea \u00eentreprinde o analiz\u0103 stearp\u0103 asupra condi\u0163iei omului, prins \u00een angrenajul tehnicii actuale, poetul le folose\u015fte pentru a se trasa, pentru a se contura \u015fi \u00een\u0103l\u0163a pe sine, \u015fi o nou\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, diferit\u0103 de celelalte anterioare \u015fi nu neap\u0103rat superioar\u0103. \u00cen definitiv, poetul nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 demonstreze nimic, doar atunci, ideea de superioritate a uneia sau alteia dintre st\u0103rile sublime put\u00e2nd avea fiin\u0163are. Nu! Poetul lupt\u0103 democratic \u015fi-\u015fi ridic\u0103 la aceea\u015fi \u00een\u0103l\u0163ime imaginile. El avertizeaz\u0103 deschis ve\u015fnicul \u00eenger despre banalitatea-sacralitatea luptelor sale poetice \u2013 pentru c\u0103, deocamdat\u0103, \u00eel avem \u00een fa\u0163\u0103 pe poetul Zeno Ghi\u0163ulescu, cu multiplele sale imagini, \u015fi nu pe Zeno Ghi\u0163ulescu, omul de cultur\u0103, pe Zeno Ghi\u0163ulescu, omul social, pe Zeno Ghi\u0163ulescu, omul, \u015fi nu ne putem \u00eendrepta privirea spre celelalte redute ce sunt sau r\u0103m\u00e2n a fi cucerite! \u2013 dar lupt\u0103 cu toate mijloacele: \u015fi cele permise, \u015fi cele ilicite \u201eUmanoizi cu suflet de silicii \u015fi ochi de crom \/ nitui\u0163i cu fugare lumi spre \/ nestinsele capcane \/ citadela milenar\u0103 construiesc \/ punctul cardinal \u00een loteria \/ istoriilor paralele\u201d, Noul cuceritor. \u00cen c\u0103utarea sublimului imaginii de sine, poetul are dreptul s\u0103 lupte cum vrea. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 c\u0103utare\/lupt\u0103, exist\u0103 \u00eentotdeauna ceva\/cineva care sprijin\u0103 \u00een\u0103l\u0163area de la realitate la planul ideal al imaginii proprii. Pot fi elemente materiale, fenomene naturale sau spirituale (\u201ePiatra a venit \u015fi mi-a zis: \/ ia aminte nimic mai de pre\u0163 \/ dec\u00e2t asidua consecven\u0163\u0103 \/ \u00een temeinicia mineral\u0103\u2026 \/ r\u00e2ul a venit\u2026 \/ v\u00e2ntul a venit \/ s\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 m-a-nso\u0163it mereu \/ dintr-o iubire nem\u0103rturisit\u0103\u201d, Nea\u015fteptatul sprijinitor)
\n\tM\u0103cinarea, tocirea imaginii de sine \u2013 \u00een oric\u00e2te forme s-ar prezenta \u015fi \u00een orice num\u0103r \u2013 se face prin \u201eosp\u0103\u0163ul negru \/ izvorul de lumin\u0103 \/ trudind \u00een minte \u015fi \u0163\u0103r\u00e2n\u0103\u201d, Nu s-a temut; prin \u201etemerar curaj dizolvat \u00een \/ domestica umoare \/ ordaliile ne\u00eendur\u0103torului satrap\u2026\u201d, Sceptica reg\u0103sire (\u015fi este evident c\u0103 este acea reg\u0103sire a sinelui de care se fuge \u00een tot timpul \u2013 c\u0103derea \u00een sine); prin \u201eve\u015ftile pustii \u015fi \/ glasurile negre de peste tot \/ s-adun\u0103 \u00een fa\u0163a icoanei\u201d, B\u0103tr\u00e2na; printr-un furt: \u201ec\u00e2nd \u015fi cine mi-a furat \/ nesecatele izvoare?\u201d, Amurg.
\n\tC\u0103derea \u00een sine \u00eel readuce pe poet la con\u015ftiin\u0163a mizeriei realit\u0103\u0163ii \u015fi a realit\u0103\u0163ii mizeriei. Sinele este dincolo de realitate, este \u00eentr-o sub-realitate, a\u015fa cum, invers, arta este \u00eentotdeauna \u00eentr-o supra-realitate, chiar dac\u0103 \u00ee\u015fi asum\u0103 discursul unor stiluri pretins realiste: \u201eLa sf\u00e2r\u015fit de zi \/ la \u00eenceput de \u00een\u0103l\u0163are \/ fum evanescent \/ lut s\u00e2nger\u00e2nd\u201d, La sf\u00e2r\u015fit de zi; fiecare sf\u00e2r\u015fit este un \u00eenceput, este un alt \u00eenceput, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u0103derii adev\u0103rate \u015fi finale. Acolo, la cel mai de jos nivel al fiin\u0163ei, la nivelul sinelui, c\u0103derea ilustreaz\u0103 \u2013 \u015fi verbul a ilustra nu este folosit aici arbitrar \u2013 disperarea: \u201eacolo \u00een cloaca de miasme guzgani \/ \u015fi disperare \/ s-a pomenit de totdeauna \/ b\u0103tr\u00e2n din leag\u0103n cu degetele tremur\u00e2nde \/ \u00eemp\u0103cat cu golul vie\u0163ii \/ ocrotit de \u00eengeri de cenu\u015f\u0103 \/ \u00een infernul de fiecare zi\u201d, \u00cenvinsul. Revenirea la acela\u015fi sine, ca la un laitmotiv al unui memento mori, e imposibil\u0103 de evitat: \u201eA\u015ftept zadarnic \u2026 \/ umbrele cresc\u00e2nd m\u0103 \u00eenconjoar\u0103 \/ din lucruri ape din cuv\u00e2nt \/ golul infinit \/ de nimeni z\u0103rit\u201d, Poate c\u00e2ndva.
\n\tLupta cu \u00eengerul continu\u0103, poetul se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte necontenit: \u201eSunt mai bogat ca Cresus fericit \/ ca infinitul m\u0103rii \/ cu t\u0103inuitele-i comori \/ imperial\u0103 devastare \/ voluptatea rugului f\u0103r\u0103 cenu\u015f\u0103\u201d, Fascina\u0163ie.<\/p>\n


\nVALERIU SOFRONIE<\/strong>
\n\"\"

TE-AGONIA LUI NICHITA DANILOV. POETICA DESACRALIZ\u0102RII<\/strong><\/p>\n

De la volumul de debut din anul 1980, ,,F\u00e2nt\u00e2ni carteziene”, lucrare distins\u0103 cu Premiul Uniunii Scriitorilor, Nichita Danilov a mai d\u0103ruit cititorului \u00eenc\u0103 opt volume de poezie. Amintim aici: C\u00e2mp negru (Ed. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1982), Arlechini la marginea c\u00e2mpului (Ed. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1985) – Premiul Asocia\u021biei Scriitorilor din Ia\u0219i, Deasupra lucrurilor, neantul (Ed. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1990) – Premiul Asocia\u021biei Scriitorilor din Ia\u0219i, Premiul revistei Cronica, Premiul revistei Poesis, Mirele orb (1995) – Premiul Funda\u021biei Soros, Premiul Asocia\u021biei Scriitorilor din Ia\u0219i, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, culmin\u00e2nd \u00een 2007 cu volumul Centura de castitate (Ed. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103). Pentru volumul din 2007, Danilov a ob\u0163inut Premiul ,,Mihai Eminescu” al Academiei Rom\u00e2ne \u015fi Premiul Uniunii Scriitorilor. Notorietatea crea\u0163iei sale poetice este confirmat\u0103 \u015fi de includerea acesteia \u00een antologiile din \u0163ar\u0103 \u015fi, gra\u0163ie contribu\u0163iei unor traduc\u0103tori de prestigiu (Adam J. Sorkin, Sean Cotter, Brenda Walker, Leons Briedis, Lidia Nasinova, etc), poeziile \u00eei sunt abundent publicate \u00een reviste din \u0163\u0103ri precum S.U.A., Anglia, Cehia, Slovacia, Fran\u0163a, Spania, Letonia, Ungaria, Estonia, etc. Nici lucr\u0103rile de critic\u0103 literar\u0103 \u015fi doctorale nu \u00eel ocolesc, incluz\u00e2ndu-l \u00een categoria neo-romanticilor \u015fi expresioni\u015ftilor de factur\u0103 traklian\u0103, rilkean\u0103 sau chiar blagian\u0103 (ca exemplu, \u00een a sa Istorie critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, Nicolae Manolescu \u00eel a\u015faz\u0103 pe Nichita Danilov sub semnul influen\u0163ei poeticii lui Blaga).
\n\u00cen Italia secolului al XII-lea centura de castitate \u00eencepe s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 din plin. Puritatea, pentru a putea fi p\u0103strat\u0103 \u015fi ap\u0103rat\u0103, trebuia pus\u0103 sub un lac\u0103t. Era cea mai sigur\u0103 metod\u0103 de p\u0103strare a fidelit\u0103\u0163ii so\u0163iei fa\u0163\u0103 de so\u0163ul plecat \u00een campaniile militare, l\u0103sat\u0103 \u00een voia avalan\u015fei de forme \u015fi culoare. Pu\u015fi \u00een fa\u0163a alternativei libertate – securitate, oamenii o alegeau f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 ezitare pe cea din urm\u0103, f\u0103r\u0103 a cerceta teoriile liberului arbitru. Din motive \u00eenrudite, atunci c\u00e2nd se trecea la chestiuni spirituale, se g\u0103seau destui ap\u0103r\u0103tori ai credin\u0163ei care s\u0103 interpreteze parabola celor doi eunuci \u00een sensul justific\u0103rii folosirii cu\u0163itului. Cu briciul occamist se eliminau nu numai redundan\u0163ele conceptuale, dar chiar \u015fi cele mai neobi\u015fnuite variante ale apendicului din zestrea biologic\u0103 a aspirantului la m\u00e2ntuire. Centura ap\u0103ra \u00eempotriva for\u0163ei destructive a r\u0103ului toate inocen\u0163ele – de la cele cupidoniene \u015fi p\u00e2n\u0103 la cele existen\u0163iale. Epoca medie a fost de departe una a centurii. A venit apoi evul modern \u015fi, desf\u0103c\u00e2ndu-l cu migal\u0103 de pe trup \u015fi din suflet, a a\u015fezat \u00eengrozitorul mecanism \u00een muzeu. Femeia, trec\u00e2nd at\u00e2t de liber\u0103 \u00een mi\u015fc\u0103ri prin fa\u0163a lui \u015fi m\u0103sur\u00e2ndu-l cu ochiul imaginar al coapsei, abia dac\u0103 mai simte un u\u015for tremur prin fiin\u0163a sa. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, iubitorii de animale \u00ee\u015fi mai amintesc de el, schimb\u00e2nd ritmul naturii dup\u0103 cel al orologiului din Pia\u0163a central\u0103.
\n\tUltimul volum danilovian de versuri, ap\u0103rut \u00eentr-o evident\u0103 descenden\u0163\u0103 (post)modern\u0103, tot despre centuri \u015fi castit\u0103\u0163i ne vorbe\u015fte. F\u0103r\u0103 a deschide prea larg u\u015file poemului lui Nichita Danilov \u015fi f\u0103r\u0103 a polemiza cu critica favorabil\u0103 lui, vom eviden\u0163ia c\u00e2teva din dimensiunile lumii prin care c\u0103lug\u0103rul Feofan a trecut, \u00eenv\u00e2rtindu-\u015fi neatent pe degete rozariul.
\nNUMELE. Apari\u0163iei sau manifest\u0103rii \u00een lume a divinit\u0103\u0163ii i se spune teofanie, iar celui care prin faptele sale se v\u0103de\u015fte a fi un purt\u0103tor de sacru, un teofor, i se poate da numele de Teofan. Biserica are mul\u0163i oameni spori\u0163i cu acest nume \u2013 Sf\u00e2ntul Teofan Z\u0103vor\u00e2tul, Cuviosul Teofan M\u0103rturisitorul, etc. Teofan al lui Nichita Danilov este de fapt un Feofan. Numele este format prin dublarea lui \u201cfanisei\u201d \u2013 dintr-o ar\u0103tare a sacrului, numele semnific\u0103 o ar\u0103tare a fenomenului lipsit de sacralitate. Dintru \u00eenceput, autorul ne aten\u0163ioneaz\u0103 \u2013 lumea mea \u015fi-a pierdut aura. \u015ei pentru a nu ne l\u0103sa s\u0103 a\u015ftept\u0103m, el arat\u0103 c\u0103tre Cineva, nenumindu-l: \u201eCineva\u2026 tulbur\u0103 apele \u015fi \u00eentoarce \/ toate \u00eent\u00e2mpl\u0103rile pe dos\u201d( Insomnie).
\n ABSEN\u0162A SENSULUI. Dezgolit\u0103 de energia misterioas\u0103, lumea se pr\u0103bu\u015fe\u015fte sub zidurile ei inerte. Lumina dispare din Cosmos, locul ei fiind luat acum de v\u0103lul persistent de \u00eentuneric: \u201enu reu\u015fim s\u0103 ne g\u0103sim
\n\u00een \u00eentunericul care se las\u0103 \u00een jur\u201d (Camera ascuns\u0103).
\nDintotdeauna, apa a reprezentat r\u0103spunsul la cea mai imperioas\u0103 nevoie a omului, fie ea biologic\u0103 sau spiritual\u0103. Pentru apa aceasta, poporul lui Moise a fost cumplit lovit de m\u00e2nia lui Dumnezeu, atunci c\u00e2nd a cerut insistent s\u0103 i se dea oricum. Pentru ea, Hristosul \u00eensu\u015fi a ajuns s\u0103 fie ispitit \u00een de\u015fert. Acolo unde curge o ap\u0103, e lini\u015fte. Prin gr\u0103dina lui Feofan, aceast\u0103 ap\u0103 nu curge, nici nu cade de sus: \u201eAp\u0103 ap\u0103 strigar\u0103 cele \/ dou\u0103 \u015firuri de guri \/ \u015fi \u00ee\u015fi deschiser\u0103 ochii cr\u0103pa\u0163i de sete \/ din care \u0163\u00e2\u015fni ap\u0103.\/ Ap\u0103, ap\u0103, strigar\u0103 c\u00e2teva \u015firuri de guri \/ \u015fi din cer le r\u0103spunser\u0103 \/ f\u00e2lf\u00e2ind din aripi alte guri: ap\u0103, ap\u0103\u2026\u201d ( Vindecare).
\nDe sub v\u0103lul de ira\u0163ionalitate, omului ajuns la cap\u0103t \u00eei r\u0103m\u00e2ne doar retorica de\u015fert\u0103ciunii:
\n(am semnat condica de prezen\u0163\u0103: \u201eAm fost, am existat.\/ pentru ce? pentru cine?\u201d ( Zi). \u00centreb\u0103rile nu g\u0103sesc pe nimeni care s\u0103 le prefac\u0103 \u00een r\u0103spuns, c\u0103z\u00e2nd moarte peste umerii pl\u0103p\u00e2nzi ai \u00eentreb\u0103torului: \u201eStrig: nu e nimeni pe str\u0103zi?\/ Nu e nimeni? \u015fi strig\u0103tul meu \/ ca o pas\u0103re oarb\u0103 \u00eemi popose\u015fte pe umeri\u201d (P\u0103l\u0103rii \u015fi haine). Dintr-un asemenea peisaj dezolant, nu poate rezulta dec\u00e2t o concluzie: \u201eNimeni nu vede,\/ nimeni nu aude, \/ nimeni nu \u00een\u0163elege nimic\u201d ( Umbre); \u201eDa, suntem aici, f\u0103r\u0103 sc\u0103pare\u2026\u201d (Crucea asfin\u0163itului).
\nTREZIREA. Cum, \u00een cea mai autentic\u0103 tradi\u0163ie existen\u0163ialist\u0103, absurditatea existen\u0163ei devine prilej pentru readucerea la via\u0163\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei, chiar dac\u0103 ve\u015fnic chinuite, eroul cu picioare de p\u0103m\u00e2nt al lui Danilov, Feofan, frate de-al b\u0103tr\u00e2nului Faust, ajunge s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 a meritat \u015fi, f\u0103r\u0103 a mai primi r\u0103spuns, decide s\u0103 \u00ee\u015fi deschid\u0103 trupul c\u0103tre lume: \u201eastfel \u00eenc\u00e2t acum, ajuns la ad\u00e2nca senectute,\/ b\u00e2jb\u00e2ind cu m\u00e2inile, \u00eencerca \/ s\u0103 deschid\u0103, apel\u00e2nd la tot felul de tertipuri,\/ chiar \u015fi la vraj\u0103,\/ propria centur\u0103 de castitate,\/ pe care o vedea \u00een vis\/ cum \u00eei \u00eenconjoar\u0103 coapsele\u2026\/ sc\u00e2r\u0163\u00e2ind \u00een b\u0103taia\/ tuturor g\u00e2ndurilor\u2026\u201d (Centura de castitate).
\nDESACRALIZAREA LUMII. Cu aceast\u0103 nou\u0103 via\u0163\u0103, Feofan va trece de la pictarea de icoane la \u015ftergerea lor de pe iconostas. Toate ingredientele actului liturgic care pref\u0103cuse vinul \u015fi p\u00e2inea \u00een Hristos, se re\u00eentorc de acum \u00een material profan\u0103 originar\u0103: \u201e\u2026 am plecat de mult\/ stau acum \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga Tat\u0103lui;\/ dintr-o cup\u0103 sorb vin,\/ \u00een cealalt\u0103 f\u0103r\u00e2mi\u0163ez \/ mici \u00eengera\u015fi dintr-o bucat\u0103 de p\u00e2ine\u2026\/ Lua\u0163i \u015fi osp\u0103ta\u0163i-v\u0103:\/ acesta este s\u00e2ngele meu \/ \u015fi aceasta carnea mea \/ care se pr\u0103bu\u015fe\u015fte asemenea norilor \/ din cer \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103\u2026\u201d (Anghelo). Pe\u015ftele, acela\u015fi simbol al christicului, devine aliment de buc\u0103t\u0103rie: \u201e\u2026doamnele \/ se reped \u00een pia\u0163\u0103 \/ \u015fi cu m\u00e2inile lor \u00eenc\u0103rcate de juvaieruri \/ cotrob\u0103ind printre haine \u015fi m\u0103run\u0163i\u015furi \/ pip\u0103ie pe\u015ftii – le deschid branhiile \u015fi le \u00eenchid -\/ \u00ee\u015fi v\u00e2r\u0103 degetele \u00eempodobite cu inele \/ \u00een gurile deschise \u015fi r\u00e2d, r\u00e2d -\/ s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 marfa e proasp\u0103t\u0103 \u2026\/ apoi totul e v\u00e2r\u00e2t \u00een saco\u015f\u0103\/ \u015fi dus \u00een buc\u0103t\u0103rii \/ pentru cina cea de tain\u0103\u201d (Cina cea de tain\u0103). Dumnezeu, se retrage panteistic \u00een pietre \u015fi frunze: \u201easemenea unui duh al apei,\/ asemenea unei buturugi \/ n\u0103p\u0103dite de mu\u015fchi \u015fi licheni \/ se ridica la suprafa\u0163\u0103 \/ rostind acelea\u015fi rug\u0103ciuni \/ invoc\u00e2nd mereu numele Domnului \/ pe care-l confunda \/ cu frunzele \u015fi pe\u015ftii ce i se lipiser\u0103 \/ pe t\u00e2mple, la subsuori, pe m\u00e2ini \u015fi pe pleoape\u2026\u201d (Cu mult timp \u00eenainte). Sfin\u0163ii care \u00eemp\u00e2nziser\u0103 c\u00e2ndva lumea, sunt acum de neg\u0103sit \u00een mersul lumii: \u201esfin\u0163ii \u00eens\u0103 nu se z\u0103reau nic\u0103ieri…\/ c\u00e2inii pe to\u0163i i-au sf\u00e2\u015fiat \/ le-au m\u00e2ncat carnea \/ \u015fi le-au t\u00e2r\u00e2t pe maidan viscerele \/ \u00een care era ascuns sufletul \/ au r\u0103scolit cu labele \/ \u015fi-au \u00eenmuiat botul \/ dar n-au g\u0103sit nici o urm\u0103 de sf\u00e2nt\u201d (C\u0103utare). Iar b\u0103tr\u00e2nul Feofan, epuizat de asceza de o via\u0163\u0103, va intra \u00een baia public\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e noua tehnic\u0103 a m\u00e2ntuirii: \u201eSleit de puteri \/ dup\u0103 ce pictase \/ chipul Maici Preciste \/ \u015fi al M\u00e2ntuitorului \/ pentru a-\u015fi cur\u0103\u0163a trupul plin de p\u0103cate \u015fi s\u00e2ngele \/ care i se \u00eenchega \u00een vene \/ b\u0103tr\u00e2nul Feofan \/ se duse la baia de aburi\u201d (Sleit de puteri), con\u015ftient c\u0103 omul, ca \u015fi el, nu r\u0103m\u00e2ne altceva dec\u00e2t \u201eo bucat\u0103 de carne… care \u00ee\u015fi strive\u015fte \u00een t\u0103cere fa\u0163a de geam\u201d (G\u00e2nduri).
\nTE-AGONIA. C\u00e2ndva, \u00een actul s\u0103u teogonic, Logosul pref\u0103cuse haosul \u00een cosmos, grup\u00e2nd asem\u0103n\u0103torul la asem\u0103n\u0103tor \u015fi diferitul la diferit, pun\u00e2nd ordine \u00een masa inert\u0103 a entelehiilor, arheilor. Acum e t\u00e2rziu. Regula s-a schimbat. Din Dumnezeu a r\u0103mas doar vidul, golul \u015fi o permanent\u0103 stare de agonie: \u201eDumnezeu privit ca o mul\u0163ime vid\u0103\u2026\/ O stare perpetu\u0103\u2026\/ Fiin\u0163ele tind spre ea. Sunt atrase \u00een \u015fi spre golul \/ s\u0103u\u2026\/ Absolut nimic. Dec\u00e2t o triste\u0163e vast\u0103\u201d ( Feofan. Mul\u0163imea vid\u0103); \u201epeste tot unde ar fi trebuit s\u0103 fie plin \/ am dat de gol\u201d (Forme); \u201etotul e gol \/ totul e surd,\/ totul e orb\u2026\u201d (Feofan. Golul). Asemeni Marelui Orb al lui Blaga, sau Dumnezeului Mo\u015fului care boteza cu \u0163\u0103r\u00e2n\u0103, Dumnezeul lui Danilov \u00ee\u015fi pip\u0103ie \u015fi el c\u0103rarea printre spini, resemnat ca un alt rege Lear \u00een fa\u0163a noii lumi, obligat s\u0103 se acomodeze acesteia, servind-o: \u201e\u2026 cortina de purpur\u0103 a \u00eenser\u0103rii \/ se las\u0103 peste ora\u015ful \/ \u00een care un Dumnezeu orb \/ leag\u0103 trec\u0103torii la ochi \/ cu urne de cenu\u015f\u0103\u2026\u201d (De la fereastr\u0103).
\nS-a crezut la un moment dat c\u0103 sensibilitatea poetic\u0103 (\u015fi nu numai) a lui Nichita Danilov ar fi devenit un vulcan stins, un munte de piatr\u0103 din care nu ar mai avea s\u0103 erup\u0103 nimic nou. Un vulcan f\u0103r\u0103 lav\u0103, o amintire f\u0103r\u0103 prezent. Dimpotriv\u0103, \u015fi aceasta nu este numai p\u0103rerea noastr\u0103, s-a ar\u0103tat tocmai contrariul. Asemeni vinului din vechime care s-a dovedit a fi la urm\u0103 mai bun, ultimele expresii ale g\u00e2ndirii artistice a lui Nichita Danilov obiectivate in volumul Centura de castitate, arat\u0103 c\u0103, pe fundalul unei ne\u00eentrerupte sensibilit\u0103\u0163i creatoare, experien\u0163a \u015fi maturitatea spiritual\u0103 pot transforma p\u00e2inea \u015fi s\u00e2ngele cuv\u00e2ntului \u00een duh.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PETRACHE PLOPEANU Zeno Ghi\u0163ulescu – lupta cu \u00eengerul \u015fi c\u0103derea \u00een sine A fi bogat nu presupune neap\u0103rat o atitudine<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21561"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21561"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21561\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21563,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21561\/revisions\/21563"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21561"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21561"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21561"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}