{"id":21527,"date":"2023-07-24T23:09:05","date_gmt":"2023-07-24T20:09:05","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21527"},"modified":"2023-07-24T23:09:05","modified_gmt":"2023-07-24T20:09:05","slug":"spatii-culturale-nr-13-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21527","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 13 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

Nicolai T\u0103icu\u0163u<\/strong>
\n\"\"

Spa\u0163ii culturale la trei ani<\/strong><\/p>\n

Revista Spa\u0163ii culturale, prin acest num\u0103r 13, se afl\u0103 la al treilea an de existen\u0163\u0103. Trei ani de apari\u0163ie bimestrial\u0103, f\u0103r\u0103 sincope. Aceasta s-a datorat s\u00e2rguin\u0163ei colectivului de redac\u0163ie, valorii \u00een sine a revistei, de la num\u0103r la num\u0103r mai demn\u0103 de apreciat, c\u00e2t \u015fi sponsoriz\u0103rii f\u0103cute de Prim\u0103ria \u015fi Consiliul Local R\u00e2mnicu S\u0103rat, care a realizat faptul c\u0103 revista este f\u0103cut\u0103 de r\u00e2mniceni pentru r\u00e2mniceni \u015fi pentru cultura rom\u00e2n\u0103. Drept pentru care redac\u0163ia revistei aduce mul\u0163umirile ce se cuvin.
\nLa aceast\u0103 or\u0103 de bilan\u0163 permite\u0163i-mi s\u0103-i prezint, pe scurt \u015fi, o s\u0103 vede\u0163i, mai mult statistic, pe cei care s-au \u00eenh\u0103mat \u015fi au realizat acest proiect. La \u00eenceput au fost doar trei \u015fi un director de onoare contactat telefonic pentru confirmarea acceptului, maestrul Radu C\u00e2rneci. Cei trei erau, \u015fi sunt, Valeria Manta T\u0103icu\u0163u \u2013 redactor-\u015fef, Petrache Plopeanu \u015fi Valeriu Sofronie \u2013 redactori. Ce-i recomanda pe ace\u015ftia \u00eentru a\u015fa \u00eentreprindere? Pe domnul Radu C\u00e2rneci \u2013 opera domniei sale, traducerile din poezia de dragoste a lumii. Dar \u015fi faptul c\u0103 este fondatorul uneia din cele mai longevive reviste literare din Rom\u00e2nia \u2013 Ateneu din Bac\u0103u. Pe doamna Valeria Manta T\u0103icu\u0163u – faptul c\u0103 este profesoar\u0103 de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, de limba francez\u0103, dar \u015fi de limba englez\u0103, dramaturg (la \u00eenceputurile activit\u0103\u0163ii de scriitor), poet\u0103, prozatoare \u015fi, uneori, critic literar, membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u2013 Filiala Bac\u0103u \u015fi membr\u0103 \u00een Comitetul de conducere al acestei filiale. Pe domnul Petrache Plopeanu – faptul c\u0103 este profesor de istorie, poet, critic literar \u015fi om de afaceri, dac\u0103 om de afaceri se poate numi \u015fi cel care administreaz\u0103 o libr\u0103rie! Iar pe domnul Valeriu Sofronie faptul c\u0103 e profesor de filosofie, poet \u015fi eseist cu specialitatea Lucian Blaga. De la num\u0103rul 2 al revistei a fost cooptat, la redactori, domnul R\u0103zvan Theo Chirac, care dup\u0103 al 4-lea num\u0103r s-a retras, de bun\u0103 voie \u015fi nesilit de nimeni. Asta e, am zis atunci. Mai ales c\u0103 la realizarea num\u0103rului 4 al revistei \u015fi-au adus aportul trei for\u0163e feminine r\u00e2mnicene \u00eentru prop\u0103\u015firea limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne: doamna Mioara Bahna, pertinent critic literar, doamna Camelia Manuela Sava, poet\u0103 \u015fi eseist\u0103 \u015fi sora sa, domni\u015foara Artemiza Delia As\u0103nache, critic literar, eseist\u0103, care \u00eenc\u0103 nu a venit \u015fi cu poezie, cu toate c\u0103 are editat un timpuriu volum de versuri intitulat M\u0103\u015fti. De la num\u0103rul 5 al revistei, Camelia Manuela Sava a fost numit\u0103 secretar de redac\u0163ie. \u0162in s\u0103 men\u0163ionez aici c\u0103, \u00een prezent, doamna Camelia Manuela Sava lucreaz\u0103 intens la dou\u0103 poeme. Poemele au titlu \u015fi unul dintre ele a \u00eenceput chiar s\u0103 se exprime. Ele se numesc: Daria-Maria \u015fi Ioana-Sofia. De cur\u00e2nd, a fost cooptat\u0103 la redactori, pentru c\u0103 \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat acest drept, doamna Mioara Bahna. Artemiza Delia As\u0103nache a r\u0103mas un foarte bun \u015fi constant colaborator.
\nTot la realizatori trebuie men\u0163iona\u0163i deosebitul tehnoredator al revistei Spa\u0163ii culturale, scriitorul Florin Dochia, redactorul-\u0219ef al publica\u0163iei literare Revista nou\u0103 din C\u00e2mpina, \u015fi domnul Florin Com\u0103ni\u0163\u0103, administratorul tipografiei Editgraph din Buz\u0103u.
\nS\u0103 trecem la colaboratorii r\u00e2mniceni ai revistei:
\n–\tcu 7 prezen\u0163e (\u00een 7 numere ale revistei) – domnul Mircea V. Homescu, eseist, colaborator \u015fi al revistei Oglinda literar\u0103 de la Foc\u015fani; domnul Al. S\u0103ndulescu, istoric literar, prozator, memorialist, \u015fi doamna Ecaterina \u0162ar\u0103lung\u0103, jurnalist\u0103, scriitoare;
\n–\tcu 5 prezen\u0163e \u2013 domnul Gheorghi\u0163\u0103 Dr\u0103ghici, t\u00e2n\u0103r poet promovat de revista Spa\u0163ii culturale;
\n–\tcu patru prezen\u0163e – doamna Nina Plopeanu, istoric literar;
\n–\tcu trei prezen\u0163e \u2013 domnul Traian Cristea, scriitor venit \u00een Spa\u0163ii… cu poezie; domnul Grigore Radu St\u0103nescu, poet \u015fi prozator; doamna Passionaria Stoicescu, scriitoare (proz\u0103, poezie, traduceri); domni\u015foara Elena Bost\u0103nic\u0103, t\u00e2n\u0103r\u0103 poet\u0103, care \u015fi-a \u00eenceput afirmarea na\u0163ional\u0103 prin revista Spa\u0163ii culturale; t\u00e2n\u0103rul pasionat de cultur\u0103, domnul Radu Fefceac, prezent \u00een revist\u0103 cu poezie \u015fi proz\u0103 \u015fi doamna Silvia Ioana Sofineti, critic literar;
\n–\tcu dou\u0103 prezen\u0163e \u2013 doamna Viorica R\u0103du\u0163\u0103, r\u00e2mniceanc\u0103 de-a noastr\u0103, cotat\u0103 la ora actual\u0103 ca una din cele mai bune \u015fi complete scriitoare din Rom\u00e2nia; a intrat recent \u00een paginile Spa\u0163iilor… cu poezie;
\n–\talte 12 nume de r\u00e2mniceni semneaz\u0103 o singur\u0103 dat\u0103 \u00een paginile revistei; \u015fi nu putem trece cu vederea aici trei domni \u00eentr-ale poeziei sau prozei: Florea Costache, Dan Manciulea \u015fi Lauren\u0163iu Selegian;
\n–\tcriticul de art\u0103 (rara avis \u00een Rom\u00e2nia) Negoi\u0163\u0103 L\u0103ptoiu este prezent printr-un interviu acordat scriitorului Marcel Mure\u015feanu, dar \u015fi prin prezentarea \u00een paginile de mijloc ale revistei a lucr\u0103rilor de pictur\u0103 donate Muzeului Municipal Rm. S\u0103rat (ac\u0163iunea se afl\u0103 la \u00eenceput);
\n Totodat\u0103, men\u0163ion\u0103m c\u0103 au fost prezenta\u0163i \u00een paginile de mijloc ale revistei, cu o parte din lucr\u0103rile lor, urm\u0103torii arti\u015fti plastici: Elena For\u0163u, George \u015etef\u0103nescu, Lauren\u0163iu P\u0103un, Drago\u015f Poteca\u015fu \u015fi Emil Popa.
\nRevista Spa\u0163ii culturale a fost \u015fi este sus\u0163inut\u0103 de colabor\u0103ri valoroase din aria literaturii rom\u00e2ne contemporane. \u015ei pornim tot de la situa\u0163ia statistic\u0103. Astfel:
\n–\tcu 11 prezen\u0163e (\u00een 11 numere, dar prezen\u0163a a fost \u015fi prin dou\u0103 semn\u0103turi \u2013 crea\u0163ie proprie \u015fi traduceri) \u2013 domnul Leo Butnaru, scriitor din Chi\u015fin\u0103u, printre altele, membru \u00een Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia;
\n–\tcu 9 prezen\u0163e \u2013 domnul Ionel Necula, critic \u015fi eseist din Tecuci \u015fi domnul Florentin Popescu, scriitor, n\u0103scut la Lera pe B\u00e2sca Chiojdului, redactor-\u015fef adjunct al revistei Sud;
\n–\tcu 8 prezen\u0163e \u2013 domnul Marius Chelaru, scriitor, redactor al revistei Poezia, Ia\u015fi;
\n–\tcu 7 prezen\u0163e \u2013 doamna Diana Vrabie, eseist\u0103, critic literar, conferen\u0163iar la Universitatea din B\u0103l\u0163i; doamna Hanna Bota, poet\u0103, antropolog, Cluj-Napoca; domnul Florin Dochia, scriitor \u015fi domnul Valeriu Nicolescu, monograf, Buz\u0103u;
\n–\tcu 6 prezen\u0163e \u2013 domnul Mircea Dinutz, critic literar, redactor-\u015fef al revistei Pro Saeculum, Foc\u015fani \u015fi domnul Nicolae Pogonaru, poet \u015fi eseist, Buz\u0103u;
\n–\tcu cinci prezen\u0163e \u2013 doamna Magda Ursache, scriitoare, mare specialist\u0103 \u00een comentarii critice de atitudine, Ia\u015fi; domnul Ion Cristofor, poet \u015fi traduc\u0103tor, secretar de redac\u0163ie al revistei Tribuna din Cluj-Napoca; domnul Daniel Dr\u0103gan, scriitor, Bra\u0219ov, \u015fi domnul Virgil Diaconu, scriitor, director al revistei Cafeneaua literar\u0103, Pite\u015fti (el e de-al nostru, r\u00e2mnicean, datorit\u0103 primilor patru ani petrecu\u0163i, cu voie-f\u0103r\u0103 voie, la Rm.S\u0103rat;
\n–\tcu patru prezen\u0163e \u2013 domnul Petru Ursache, scriitor, profesor universitar, Ia\u015fi; domnul Radu Voinescu, scriitor, redactor al revistei Sud; domnul Gheorghe Mocanu, scriitor, redactor al revistei Oglinda literar\u0103 \u015fi domnul Ionu\u0163 Caragea, poet, Canada;
\n–\tcu trei prezen\u0163e \u2013 domnul Adrian Botez, scriitor, redactor-\u015fef al revistei Contraatac, Adjud; domnul Dan Bruda\u015fcu, scriitor, redactor-\u015fef al revistei Cetatea cultural\u0103, Cluj-Napoca; domnul Ion Lazu, scriitor, \u015fi doamna Lidia Lazu, poet\u0103, Bucure\u015fti; domnul Ion Murgeanu, scriitor, Bucure\u015fti; doamna Victoria Milescu, poet\u0103, redactor al revistei Sud \u015fi domnul Adrian Munteanu, poet, Bra\u015fov.
\n–\tcu dou\u0103 apari\u0163ii \u2013 (amintim doar o parte din ace\u015fti colaboratori) domnul Eugen Evu, scriitor, Hunedoara; domnul Cornel Ungureanu, scriitor, redactor-\u015fef adjunct la revista Orizont, Timi\u015foara; domnul Paul Blaj, poet, Tecuci; domnul Ioan Dumitru Denciu, scriitor, redactor al revistei Oglinda literar\u0103, Foc\u015fani; domnul Dumitru Augustin Doman, prozator, Pite\u015fti; doamna Mihaela Malea Stroe, poet\u0103, Bra\u015fov; domnul Victor Munteanu, poet, Bac\u0103u; doamna Viorica Petrovici, poet\u0103, Suceava; domni\u015foara Aida Hancer, poet\u0103, redactor al revistei Bucovina literar\u0103, Suceava; doamnele Maria Pal \u015fi Melania Cuc, poete, Cluj-Napoca, Aurel Ganea, scriitor, Buz\u0103u;
\n–\tcu o singur\u0103 apari\u0163ie \u2013 numim doar c\u00e2\u0163iva: domnul Aurel Pop, scriitor, redactor-\u015fef al revistei Citadela, Satu Mare; domnul Calistrat Costin, poet, Bac\u0103u, pre\u015fedintele Filialei Bac\u0103u a USR; domnul Gellu Dorian, scriitor, redactor-\u015fef al revistei Hyperion, Boto\u015fani; Radu Cange, poet, Bucure\u015fti \u015fi Oana Maria Cajal, poet\u0103, SUA, nepoata fostului om de cultur\u0103 r\u00e2mnicean, Octavian Mo\u015fescu.
\n\u015ei uite a\u015fa, la Rm. S\u0103rat se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva curat, adic\u0103 un act de cultur\u0103 demn de a fi cunoscut \u015fi care, din fericire, chiar este cunoscut, azi \u00een toat\u0103 \u0163ara, iar m\u00e2ine-poim\u00e2ine… parc\u0103 po\u0163i s\u0103 \u015ftii?…<\/p>\n


\nPoe\u0163i la 70 de ani<\/strong><\/p>\n

O fugire \u00een zori<\/strong><\/p>\n

Poetului GHEORGHE ISTRATE, la 70 de ani<\/p>\n

Br\u00e2ncu\u015fi a fugit din \u0163ar\u0103,
\nEliade a fugit din \u0163ar\u0103,
\nNelson Mandela a fugit din \u0163ar\u0103,
\n\u015ei Ionescu, de rinoceri,
\nDante a fugit din infern,
\nCioran a fugit!…
\nTristan Tzara a fugit din \u0163ar\u0103,
\nSalman Rushdie a fugit \u00een versete,
\nDin \u0163ara cui?
\nOsiris, \u015fi el?!, a fugit din \u0163ar\u0103, vai,
\nmie ce m\u0103 voi face cu at\u00e2\u0163ia fugi\u0163i
\nC\u00e2nd? se va desc\u0103leca un nou popor
\nDin at\u00e2tea popoare fugite, iar
\nAutorul a r\u0103mas din loialitate \u015fi la\u015fitate
\nPatriotic\u0103 aici s\u0103 pr\u0103bu\u015feasc\u0103 vinov\u0103\u0163ia
\nCelor pleca\u0163i peste nevinov\u0103\u0163ia celui r\u0103mas,
\nMirat, cum poate fugi lumea de pe p\u0103m\u00e2nt,
\n\u015ei el! s\u0103 simuleze, m\u00e2n\u00e2nd ca pe un bidiviu,
\nC\u0103l\u0103rind c\u0103ruciorul s\u0103u f\u0103r\u0103 picioare.<\/p>\n

26 iunie 2010, NICOLAE G\u00c2LMEANU<\/p>\n

VASILE GHICA la 70… \u015fi mul\u0163i \u00eenainte!
\nVasile GHICA n.8.11.1940, Pripone\u015fti, Gala\u0163i, scrie aforisme, proz\u0103 ultrascurt\u0103 \u015fi umoristic\u0103, versuri etc. Are volume traduse \u00een limbile: englez\u0103, francez\u0103, turc\u0103. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u015fi Cet\u0103\u0163ean de Onoare al localit\u0103\u0163ii natale.<\/p>\n


\nAFORISME<\/strong><\/p>\n

Specia celor care caut\u0103 fericirea prin c\u0103r\u0163i a sc\u0103zut dramatic. Dar nu va disp\u0103rea.
\nSe scumpe\u015fte mereu \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea. Doamne, bine c\u0103 nu ne-ai f\u0103cut miriapozi!
\nDup\u0103 accident, mi-au pus trupul \u00een ghips. Iar el, n\u0103t\u00e2ngul, credea c\u0103 e bronz.
\nArta nu poate face rotunde capetele pe care moa\u015fa le-a l\u0103sat p\u0103trate.
\nP\u0103\u015fesc pe marginea m\u0103rii ca pe strea\u015fina Cosmosului
\nNe str\u0103duim din r\u0103sputeri s\u0103 l\u0103s\u0103m urme eterne pe z\u0103pada vremii
\nS-au deschis grani\u0163ele \u015fi pentru scriitorii rom\u00e2ni. Se pot duce la cules c\u0103p\u015funi in Spania.
\nC\u0103r\u0103m toat\u0103 via\u0163a pe t\u0103lpi geografia locului natal.
\nOric\u00e2t de generos ar fi destinul cu noi, tot prin ghenele de gunoi ale altora ne c\u0103ut\u0103m fericirea.
\nDeasupra popoarelor mici, a at\u00e2rnat \u00eentotdeauna furculi\u0163a lui Damocles.
\nDeseori, istoria ne-a obligat s\u0103 bem ap\u0103, mai ales c\u00e2nd nu ne era sete
\nIstoria ne avertizeaz\u0103 c\u0103 sultanul poate face oric\u00e2nd dintr-un pa\u015f\u0103 un eunuc.
\nUnii ajung pe Sf. Elena f\u0103r\u0103 s\u0103 treac\u0103 prin Austerlitz.
\nDe la Maria Stuart \u00eencoace, femeile \u00ee\u015fi pierd mult mai u\u015for capul.
\n\u015ei sutienul \u015fi istoria deformeaz\u0103 realitatea.<\/p>\n


\n RADU C\u00c2RNECI<\/strong>
\n\"\"

T\u00c2N\u0102RUL POET NEMURITOR<\/strong><\/p>\n

\tLa 75 de ani de la na\u015fterea celui care a r\u0103mas pentru totdeauna – al\u0103turi de Iulia Ha\u015fdeu – cel mai t\u00e2n\u0103r mare poet rom\u00e2n, Nicolae Labi\u015f, ne putem \u00eentreba, \u00een ce const\u0103 fiin\u0163a sa spiritual\u0103, tr\u0103inicia operei sale. Fiindc\u0103, f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103, a\u015fa cum spunea G. C\u0103linescu, de\u015fi stins la o v\u00e2rst\u0103 at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r\u0103, autorul \u201ePrimelor iubiri\u201c era, prin calitatea scrisului s\u0103u, un poet deplin exprimat. \u015ei tot distinsul critic \u00ee\u015fi punea, la acea dat\u0103, problema: poezia, oper\u0103 de tinere\u0163e sau de maturitate? R\u0103spunsul imediat ar fi: \u015fi una \u015fi cealalt\u0103, \u00eentruc\u00e2t Goethe a scris \u201eFaust\u201c la senectute, iar Rimbaud \u201eCorabia beat\u0103\u201c abia ie\u015fit din adolescen\u0163\u0103.
\n\tCazul lui Labi\u015f reconfirm\u0103, totu\u015fi, faptul c\u0103 romantismul liric, exuberan\u0163a \u00een fa\u0163a vie\u0163ii \u015fi a chem\u0103rilor acesteia apar\u0163in tinere\u0163ii, puterii impulsive a \u00eenceputului. Nu scria el, atunci, la nici \u015faptesprezece ani, dintr-o pornire a purit\u0103\u0163ii \u015fi \u00eendr\u0103znelii (chiar dac\u0103 pe un suport ideatic impus de timpul respectiv):<\/p>\n

\t\u201e… Tr\u0103im \u00een miezul unui ev aprins
\n\t\u015ei-i d\u0103m a-nsufle\u0163irii noastre vam\u0103,
\n\tCei ce nu ard desl\u0103n\u0163ui\u0163i ca noi,
\n\t\u00cen fl\u0103c\u0103rile noastre se destram\u0103…\u201c?<\/p>\n

\tSigur, Labi\u015f exclama aceast\u0103 stare dintr-o pornire c\u0103tre \u00eenalt, pentru adev\u0103r, dreptate \u015fi bine social \u00eentr-o vreme \u00eensetat\u0103 de rea\u015fezare dup\u0103 un r\u0103zboi pustiitor \u015fi ani de secet\u0103 cumplit\u0103, c\u00e2nd r\u0103nile lumii \u00eenc\u0103 mai s\u00e2ngerau. \u201eMoartea c\u0103prioarei\u201c (pies\u0103 antologic\u0103, at\u00e2t de citat\u0103 \u015fi recitat\u0103 de-a lungul anilor!) subliniaz\u0103 cu dramatism aceast\u0103 realitate, pe care copilul-poet – \u015fi cu el o \u00eentreag\u0103 genera\u0163ie – o tr\u0103ise \u00een toate momentele ei paroxistice:<\/p>\n

\t\u201e.. Spun tatii c\u0103 mi-i sete \u015fi-mi face semn s\u0103 beau.
\n\tAme\u0163itoare ap\u0103, ce-ntunecat te clatini!
\n\tM\u0103 simt legat prin sete de vietatea care a murit
\n\tLa ceas oprit de lege \u015fi de datini…
\n\tDar legea ni-i de\u015fart\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103
\n\tC\u00e2nd via\u0163a-n noi cu greu se mai anin\u0103,
\n\tIar datina \u015fi mila sunt de\u015farte
\n\tC\u00e2nd soru-mea-i fl\u0103m\u00e2nd\u0103, bolnav\u0103 \u015fi pe moarte…\u201c<\/p>\n

\tLabi\u015f a scris despre toate acestea, ca \u015fi despre speran\u0163a \u00eentr-un viitor mai bun, mai drept, mai demn cu sinceritatea \u015fi ardoarea foarte t\u00e2n\u0103rului care era. Romantismul s\u0103u era funciar, tr\u0103irea deplin\u0103. Dac\u0103 la acea dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia ar fi fost nu regimul impus din afar\u0103, ci un altul (cel de azi, de exemplu!), discursul liric al poetului ar fi fost acela\u015fi. Av\u00e2nd \u00een vedere toate acestea, mi se pare neavenit\u0103 atitudinea c\u00e2torva litera\u0163i – poe\u0163i \u015fi critici (nomina odiosa!) – care, dup\u0103 1989, au denigrat opera labi\u015fian\u0103, a\u015fez\u00e2nd-o sub semnul comunismului (ei, care s-au reclamat, nu o dat\u0103, din genera\u0163ia lui Labi\u015f!). E drept c\u0103 versul s\u0103u s-a aliniat uneori (dar numai formal) ideologiei partidului unic, asemeni cu al mai tuturor poe\u0163ilor timpului (to\u0163i mai v\u00e2rstnici dec\u00e2t el, unii chiar cu \u00eendelungat\u0103 experien\u0163\u0103 literar\u0103 antebelic\u0103). Reaua-voin\u0163\u0103, pornit\u0103 din invidia sau lipsa de \u00een\u0163elegere (ale celor nenumi\u0163i aici) au mers p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t l-au scos din c\u0103r\u0163ile de limba rom\u00e2n\u0103 – loc pe drept cucerit! – pe cel care se confesa din taina charismei sale:<\/p>\n

\t\u201eAm iubit iubirea pur\u0103,
\n\tFloare ro\u015fie pe gur\u0103
\n\t\u015ei \u00een inim\u0103 arsur\u0103,
\n\t\u00cen priviri z\u0103pezi candide
\n\t\u015ei-n piept voci necontenite…\u201c<\/p>\n

\tEste aici, \u00een aceste c\u00e2teva versuri, o autodefinire esen\u0163ial\u0103 cu privire la etica crea\u0163iei sale, care ne scute\u015fte a mai insista…<\/p>\n

*
\n\tLabi\u015f r\u0103m\u00e2ne – \u00een prima parte a crea\u0163iei sale – un poet al lumii materiale, cea care ne \u00eenconjoar\u0103, ale c\u0103rei dimensiuni \u015fi semnifica\u0163ii lirice le c\u00e2nt\u0103 cu m\u0103iestrie de rapsod ivit din chiar condi\u0163iile mediului respectiv. Scriind despre ororile r\u0103zboiului, t\u00e2nguindu-\u015fi copil\u0103ria s\u0103rac\u0103, \u00eenfometat\u0103, el fixeaz\u0103 toate acestea \u00eentr-un cadru familiar sie\u015fi, al naturii \u015fi al vie\u0163ii umane determinat\u0103 de aceasta, realiz\u00e2nd acel concret poetic deseori dramatic, niciodat\u0103 dezarmant. El se realizeaz\u0103, astfel, mai ales \u00een \u201ePrimele iubiri\u201c, ca un descriptiv, ca un narativ, vorbind \u00een numele lui \u015fi al celorlal\u0163i, nervul s\u0103u poetic descoperind (\u00een sine \u015fi \u00een cele din preajma sa) arome tari, puteri proaspete, vitale \u015fi transformatoare, care \u00eel cheam\u0103, \u00eel fascineaz\u0103. \u00cen aceast\u0103 complex\u0103 existen\u0163\u0103 a stirpei sale, ce vine din ad\u00e2ncimi de vremi, cu obiceiuri \u015fi datini \u00eempletind o tradi\u0163ie de nezdruncinat, poetul se reg\u0103se\u015fte deplin. \u201eBiografie\u201c, \u201e\u00cenceput de an\u201c, \u201eScrisoare mamei\u201c, \u201eCozma R\u0103coare\u201c, \u201eRapsodia p\u0103durii\u201c, \u201eMe\u015fterul\u201c, \u201eMiori\u0163a\u201c (reinterpretat\u0103 \u00een ton de bocet modern), toate atest\u0103 elocvent leg\u0103tura de s\u00e2nge \u015fi suflet a poetului cu ceea ce Eminescu numea r\u00e2ul, ramul. Labi\u015f exceleaz\u0103 \u00een asemenea poeme; \u00een cuvinte foarte tr\u0103itoare fiin\u0163a sa interioar\u0103 \u00eenflore\u015fte \u015fi rode\u015fte deplin. Mun\u0163ii \u015fi p\u0103durile sale, oamenii acestora, flora \u015fi fauna, toate laolalt\u0103 rotunjesc imaginea unei lumi biruitoare prin \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a ei. Integrarea \u00een natur\u0103, contopirea eroului liric cu tainele acesteia se \u00eencununeaz\u0103 \u00een poemul extraordinar \u201eMihail Sadoveanu\u201c, \u00eenchinat marelui scriitor, din care reproducem partea \u00eent\u00e2i \u015fi ultima, ca fiind cele mai elocvente:<\/p>\n

1
\n\t\u201eEra \u00eentr-o p\u0103dure uluitor de vie, \u00eentr-o p\u0103dure care \u015foptea \u00een\u0103bu\u015fit. \u015ei iat\u0103 c\u0103 p\u0103durea \u00een iarn\u0103, argintie, cu \u015foapta ei mi l-a reamintit.
\n\t\u201eIzvoarele sub p\u00e2nze de ghea\u0163\u0103, delicate, se leg\u0103nau la vale, pe nev\u0103zutul prund \u015fi, \u00een lumina sobr\u0103 cu pini \u015fi nestemate, c\u00e2ntau unite \u00eentr-un cor profund.
\n\t\u201e\u00cen zboruri rotunjite, t\u0103iau mari p\u0103s\u0103ri slava, un farmec de poveste se r\u0103sfira sub cer; p\u0103rea z\u0103pada cald\u0103 \u015fi moale ca otava, dar z\u0103rile sclipeau, la fel, sever.
\n\t\u201eCu v\u00e2nturile-n coarne, \u00een goan\u0103 nebuneasc\u0103, zburau n\u0103valnic cerbii pe fragedul polei. Era acolo-ntreag\u0103 p\u0103durea rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi El p\u0103\u015fea \u00eencet prin iarna ei.\u201c<\/p>\n

4
\n\t\u201eTroznesc butuci \u00een vatr\u0103. \u00cen rafturi dorm volume, vis\u00e2ndu-\u015fi existen\u0163a \u00eenchis\u0103 \u00eentre foi. Pe-un geam p\u0103trunde lacul cu luminoasa-i lume, \u015fopte\u015fte-n cupe vinul cu \u015foaptele-i moi.
\n\t\u201eE-n fa\u0163a mea cu p\u0103rul din fl\u0103c\u0103ri de z\u0103pad\u0103, cu ochii plini de p\u00e2cle \u015fi plini de-nsenin\u0103ri; o alb\u0103 \u00eenflorire de vi\u015fini \u00een livad\u0103, minunea lic\u0103ririi unei z\u0103ri.
\n\t\u201eNu are nici o v\u00e2rst\u0103. \u00cen el sunt mii de oameni, \u015fi-ntr-\u00eensul anii proaspe\u0163i cu to\u0163ii s-au p\u0103strat… Tot pu\u015fti r\u0103m\u00e2n. M\u0103 aflu acum la un examen \u015fi vreau s-ar\u0103t c\u0103 nu-s intimidat.
\n\t\u201eSentin\u0163a o s\u0103 vin\u0103. Oricare-o fi, totuna. El pentru mine-i apa vr\u0103jitelor f\u00e2nt\u00e2ni. \u00cel voi sl\u0103vi \u00een c\u00e2ntec cum pot sl\u0103vi doar luna, iubindu-l ca pe mun\u0163ii, natalii mei b\u0103tr\u00e2ni.\u201c<\/p>\n

\tUn poem de o rar\u0103 frumuse\u0163e, f\u0103c\u00e2nd, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, dovada purit\u0103\u0163ii \u015fi ging\u0103\u015fiei poetului care, \u00eembin\u00e2nd admira\u0163ia cu iubirea – ca \u00eentr-o zicere psalmic\u0103 – ni-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe ne\u00eentrecutul povestitor ca pe un Dumnezeu \u00eentr-un paradis p\u0103m\u00e2ntesc.
\n\tDevenirea poetului a fost rapid\u0103 \u015fi spectaculoas\u0103. Parc\u0103 presim\u0163indu-\u015fi sf\u00e2r\u015fitul ce-l p\u00e2ndea, Labi\u015f s-a gr\u0103bit s\u0103 dea tot ce se putea da p\u00e2n\u0103 la cei dou\u0103zeci \u015fi unu de ani abia \u00eemplini\u0163i. \u00cen sinele-i are loc o esen\u0163ializare, o ad\u00e2ncire \u00een spirit, o purificare de cotidian, o definire a ceea ce r\u0103m\u00e2ne. Cel care, din neobi\u015fnuitu-i talent, d\u0103ruise cezarului ceea ce (nu!) era al cezarului, a intuit \u015fi a refuzat (poate, primul) \u00eenfund\u0103tura ideologic\u0103 nefast\u0103 \u00een care intrase cultura rom\u00e2neasc\u0103. Cinstea \u015fi demnitatea-i funciar\u0103, \u00eentreaga-i moral\u0103, \u00eenc\u0103 nev\u0103t\u0103mat\u0103 \u00een esen\u0163ele-i, s-au revoltat interior maturiz\u00e2ndu-i g\u00e2ndirea poetic\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-l b\u0103rbat sever cu sine \u00eensu\u015fi, la fel cu cei asemenea lui. A sim\u0163it c\u0103 geniul s\u0103u nu l-ar fi iertat dac\u0103 n-ar fi procedat astfel.
\n\tAici \u00ee\u015fi afl\u0103 acoperire asem\u0103narea cu Rimbaud, demonstrat\u0103 mai ales de poemul omonim pe care i-l dedic\u0103, dar \u015fi de o serie \u00eentreag\u0103 de titluri: \u201eDans\u201c, \u201eCreion\u201c, multe fragmente din \u201eOmul comun\u201c, apoi: \u201eFran\u00e7ois Villon\u201c, \u201eConfesiuni\u201c, \u201ePoezia\u201c \u015fi \u201eSunt spiritul ad\u00e2ncurilor\u201c, din care cit\u0103m:<\/p>\n

\t\u201e… Eu sunt spiritul ad\u00e2ncurilor,
\n\tTr\u0103iesc \u00een alt\u0103 lume dec\u00e2t voi,
\n\t\u00cen lumea alcoolurilor tari,
\n\tAcolo, unde numai frunzele
\n\tAm\u0103gitoarei neputin\u0163i sunt ve\u015ftede…\u201c<\/p>\n

\tVersuri de o factur\u0103 esen\u0163ial analitic\u0103, de-o sobrietate cristalin\u0103, de-o t\u0103ietur\u0103 admirabil-modern\u0103. Un alt Labi\u015f, deci. La celebrul poem al lui Baudelaire, el r\u0103spunde cu \u201eAlbatrosul ucis\u201c (ca o premoni\u0163ie a gr\u0103bitei sale plec\u0103ri), \u00eens\u0103, \u00een timp ce marele artist de pe Sena punea problema inadaptabilit\u0103\u0163ii geniului la cotidian (ca \u015fi Eminescu \u00een finalul \u201eLuceaf\u0103rului\u201c), Labi\u015f prefer\u0103 solu\u0163ia capital\u0103: moartea \u00een onoare, cu privirea ne\u00eenvins\u0103:<\/p>\n

\t\u201e… La marginea vie\u0163ii clocotitoare-a m\u0103rii
\n\tSt\u0103 nefiresc de \u0163eap\u0103n, trufa\u015f, \u00eens\u0103 r\u0103pus.
\n\tPrive\u015fte \u00eenc\u0103, parc\u0103, talazurile z\u0103rii,
\n\tCu g\u00e2tul gale\u015f, \u00eendoit \u00een sus…\u201c<\/p>\n

\tPoem exemplar prin fermitatea demnit\u0103\u0163ii \u00een fa\u0163a destinului, pe care poetul din M\u0103lini nu l-a ocolit. El \u015fi-a tr\u0103it cu arden\u0163\u0103 geniul. Era con\u015ftient de valoarea harului s\u0103u, de unde \u015fi pozi\u0163ia fin-ironic\u0103 fa\u0163\u0103 de potenta\u0163ii timpului, \u00abdiriguitori\u00bb ai actului de crea\u0163ie, dup\u0103 cum reiese din esen\u0163ialul catren \u201ePoezia\u201c:<\/p>\n

\t\u201e… De\u015fi-i din implica\u0163ii \u015fi r\u0103muri\u015furi pure,
\n\tOri din cristale limpezi ce sc\u00e2nteind se rup,
\n\tIntr\u00e2nd \u00een ea s\u0103 tremuri ca-n iarn\u0103-ntr-o p\u0103dure,
\n\tC\u0103ci te \u0163intesc fierbinte, prin ghe\u0163uri, ochi de lup…\u201c<\/p>\n

\tAceast\u0103 pozi\u0163ie precis\u0103, nesupus\u0103 dogmelor, i-a alarmat pe cei \u00een cauz\u0103, care, se pare, nu sunt str\u0103ini de moartea poetului, pe care ar fi regizat-o. Se \u015ftie c\u0103 \u00een ultima parte a scurtei sale vie\u0163i, poetul a fost, nu o dat\u0103, admonestat pentru independen\u0163a-i \u015fi boema afi\u015fat\u0103 (ba chiar sanc\u0163ionat \u00abpe linie de tineret\u00bb). Faptul este explicabil; Labi\u015f p\u0103trunsese ca un curent \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103 influen\u0163\u00e2nd-o (ceea ce nu convenea mai marilor timpului); poate, doar, Nichita St\u0103nescu – mai t\u00e2rziu – s\u0103-l fi dep\u0103\u015fit din acest punct de vedere, dar la o v\u00e2rst\u0103 mult mai matur\u0103 \u015fi numai \u00een sens estetic.
\n\t\u00cen mod cert, crea\u0163ia din ultimii ani ai lui Labi\u015f era un promi\u0163\u0103tor \u00eenceput al unui nou capitol al poeziei rom\u00e2ne. \u201eLupta cu iner\u0163ia\u201c – titlu incitant \u015fi polemic pentru atunci, dar \u015fi pentru timpul de azi! – ambi\u0163iona proiecte de compozi\u0163ie dantesc\u0103, pe care, \u00eens\u0103, ne\u00eendur\u0103toarea moarte le-a n\u0103ruit. Poetul, abia intrat \u00een al treilea deceniu, nutrea \u00een mod arz\u0103tor dorin\u0163a de a schimba, de a aduce – conform lui Baudelaire, pe care \u00eel admira – ceva nou. N-a fost s\u0103 fie! \u015ei Poetul a fost \u00eempins dincolo, \u00eencoron\u00e2ndu-se de o glorie t\u00e2n\u0103r\u0103, dar de nezdruncinat, reintegr\u00e2ndu-se naturii din care venise, contopindu-se cu eternitatea mun\u0163ilor, d\u00e2ndu-se apelor, \u015fi v\u00e2ntului, \u015fi p\u0103durii de tain\u0103:<\/p>\n

\t\u201e… Eu curg \u00eentreg \u00een acest c\u00e2ntec sf\u00e2nt:
\n\tEu nu mai s\u00eent, e-un c\u00e2ntec tot ce s\u00eent\u201c.<\/p>\n

*
\n* *
\n\t\u00cen opera unui creator de excep\u0163ie – iar Labi\u015f a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dintre ace\u015ftia! – se intr\u0103 cu o anume sfial\u0103, mai apoi cu aten\u0163ie \u015fi disponibilitatea sufleteasc\u0103 necesar\u0103, cu \u00eencredere \u00een puterea adev\u0103rului artistic con\u0163inut. \u00cen acest sens, despre poezia sa au scris mul\u0163i \u015fi multe. Oricum, la vremea respectiv\u0103, Labi\u015f era, aproape, o legend\u0103 vie \u015fi a te afla \u00een corul celor care-l \u00eenconjurau era mare lucru. La moartea sa, a fost un doliu na\u0163ional neoficial \u015fi s-au scris pagini memorabile de admira\u0163ie \u015fi regret. Cu timpul, chipul s\u0103u \u015fi al operei sale prindea, \u00eencet, \u00eencet, un halou de tain\u0103 \u015fi netrecere. Azi, imaginea poetului, de\u015fi estompat\u0103 de cele patru decenii scurse (\u015fi m\u00e2njit\u0103 de unele cuvinte ne-potrivite din ultimii ani), rezist\u0103, \u00eenc\u0103! \u015ei va rezista. Cei de dup\u0103 noi – cu sim\u0163ul drept\u0103\u0163ii nestricat de patimi politice ori de alt\u0103 natur\u0103 – vor r\u00e2ndui totul la locul cuvenit, av\u00e2nd de fiecare dat\u0103 \u00een vedere numai calitatea actului de cultur\u0103.
\n\tSpre bucuria noastr\u0103, aceast\u0103 re-a\u015fezare \u00een drepturi a \u015fi \u00eenceput; Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103 \u2014 cu prestigiu-i recunoscut \u015fi cu grija fa\u0163\u0103 de adev\u0103ratele opere ale literaturii contemporane – a ini\u0163iat, iat\u0103, colec\u0163ia \u201eBiblioteca \u015ecolii\u201c, care se deschide cu cel mai t\u00e2n\u0103r-mare poet rom\u00e2n, Nicolae Labi\u015f. A fost un gest de noble\u0163e din partea domnului prof. dr. Constantin Floricel – directorul acestei institu\u0163ii la acea dat\u0103 – care, \u00een felul acesta, a d\u0103ruit o sec\u0163iune de aur a poeziei noastre adolescen\u0163ilor \u015fi tinerilor din Rom\u00e2nia. Din steaua sa polar\u0103, t\u00e2n\u0103rul Prin\u0163 al poeziei sur\u00e2de trist-luminos.<\/p>\n

Bucure\u015fti,
\ndecembrie 1996-
\ndecembrie 2010
\nNicolae Labi\u015f – Poeme<\/p>\n


\nNicolae Labi\u015f<\/strong><\/p>\n

Albatrosul ucis<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd dintre pomi spre mare se r\u0103sucise v\u00e2ntul,
\n\u015ei-n catifeaua umbrei nisipul amor\u0163ea,
\nL-a scos un val afar\u0103 cu grij\u0103 a\u015fez\u00e2ndu-l
\nPe-un cimitir de scoici ce str\u0103lucea.<\/p>\n

La marginea vie\u0163ii clocotitoare-a m\u0103rii
\nSt\u0103 nefiresc de \u0163eap\u0103n, trufa\u015f, \u00eens\u0103 r\u0103pus.
\nPrive\u015fte \u00eenc\u0103 parc\u0103 talazurile z\u0103rii
\nCu g\u00e2tul gale\u015f \u00eendoit \u00een sus.
\nMurdare \u015fi s\u0103rate-s aripile-i deschise,
\nFurtuna ce-l izbise \u00eei c\u00e2nt\u0103-un surd prohod,
\nLucesc multicolore \u00een juru-i scoici ucise
\nAl c\u0103ror miez c\u0103ldurile \u00eel rod.
\nDe valuri aruncate pe \u0163\u0103rmul sec \u015fi tare
\nMurir\u0103 f\u0103r\u0103 lupt\u0103 sclipind acum bogat.
\nLe tulbur\u0103 lumina lor alb\u0103, orbitoare,
\nAripa lui cu m\u00e2l \u00eentunecat.
\nDeasupra \u0163ip\u0103-n aer dans\u00e2nd \u00een salturi bru\u015fte,
\nSfid\u00e2nd nem\u0103rginirea, un t\u00e2n\u0103r pesc\u0103ru\u015f.
\nR\u0103zboinicul furtunii zv\u00e2rlit \u00eentre molu\u015fte
\nR\u0103sfr\u00e2nge-n ochiu-i stins un nou urcu\u015f.
\nC\u00e2nd se-nte\u0163e\u015fte briza aripa-i se-nfioar\u0103
\n\u015ei, renviat o clip\u0103 de-un nev\u0103zut \u00eendemn,
\n\u00ce\u0163i pare c\u0103 zbura-va din nou, ultima oar\u0103,
\nSpre-un cimitir mai sobru \u015fi mai demn.<\/p>\n


\nSunt spiritul ad\u00e2ncurilor <\/strong><\/p>\n

Eu sunt spiritul ad\u00e2ncurilor,
\nTr\u0103iesc \u00een alt\u0103 lume dec\u00e2t voi,
\n\u00cen lumea alcoolurilor tari,
\nAcolo unde numai frunzele
\nAm\u0103gitoarei neputin\u0163i sunt ve\u015ftede.
\nDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd
\nM\u0103 urc \u00een lumea voastr\u0103
\n\u00cen nop\u0163i grozav de lini\u015ftite \u015fi senine,
\n\u015ei-atunci aprind mari focuri
\n\u015ei z\u0103mislesc comori
\nUimindu-v\u0103 pe cei ce m\u0103-n\u0163elege\u0163i.
\nApoi cobor din nou prin hrube trudnice
\n\u00cen apa luminoas\u0103, minunat\u0103.
\nSunt spiritul ad\u00e2ncurilor,
\nTr\u0103iesc \u00een alt\u0103 lume dec\u00e2t voi.<\/p>\n


\nFior <\/strong><\/p>\n

Poate-am visat ceva r\u0103u \u015fi-am uitat,
\nPoate-i doar pentru c\u0103 vi\u015finii s-au \u00eenflorat,
\nPoate-i doar v\u00e2ntul ce limpede sun\u0103,
\nOri pentru c\u0103 au mu\u015fcat ast\u0103 noapte din lun\u0103
\nV\u00e2rcolacii, ori stele prea multe pe fa\u0163\u0103
\nMi-au picurat o otrav\u0103 de ghea\u0163\u0103,
\nOri poate e diminea\u0163\u0103.<\/p>\n

Cine e\u015fti, ori ce e\u015fti,
\nAbur ori duh str\u0103veziu de pove\u015fti,
\nCare-ai p\u0103truns \u015fi \u00eemi macini mereu
\nTrupul \u015fi sufletul meu?<\/p>\n

Privesc \u00een oglind\u0103 – acela\u015fi mi-i chipul
\n\u015ei buzele groase t\u0103iate ca-n lemn.
\nPe pav\u0103za frun\u0163ii v\u0103d bine c\u0103 nimeni
\nN-a scris, \u00eenc\u0103 nu, nici un semn.<\/p>\n

Dar vorbele-mi murmur\u0103: sun\u0103-ne,-ncearc\u0103-ne,
\nSufletu-\u015fi p\u00e2lp\u00e2ie albe chem\u0103ri,
\nOchii \u00eemi ard rotunji\u0163i peste cearc\u0103ne,
\nInima-\u015fi bate ecoul de z\u0103ri.<\/p>\n

Cine e\u015fti, ori ce e\u015fti,
\nAbur ori duh cobor\u00e2t din pove\u015fti,
\nUnd\u0103 prelins\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eenvenine,
\nStea fulgerat\u0103 \u00een mine?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Nicolai T\u0103icu\u0163u Spa\u0163ii culturale la trei ani Revista Spa\u0163ii culturale, prin acest num\u0103r 13, se afl\u0103 la al treilea<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21527"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21527"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21527\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21528,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21527\/revisions\/21528"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21527"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21527"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21527"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}