{"id":21506,"date":"2023-07-15T12:22:48","date_gmt":"2023-07-15T09:22:48","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21506"},"modified":"2023-07-15T12:22:48","modified_gmt":"2023-07-15T09:22:48","slug":"spatii-culturale-nr-14-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21506","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 14 (12)"},"content":{"rendered":"

Vasile Ghinea <\/strong>
\n\"\"

DE DOR<\/strong><\/p>\n

Mi-am \u00eenchis g\u00e2ndurile
\n\u00eentr-o lehamite imens\u0103.
\nPicioarele s-au tocit,
\ncuvintele s-au co\u015fcovit
\niar eu dialoghez
\ncu gugu\u015ftiucii din cimitir.
\n…………………………………..
\nMi-e dor de metafora
\nunei zile de var\u0103
\nvr\u0103jit\u0103 de copil\u0103ria p\u0103durii.<\/p>\n

DE ACEEA<\/strong><\/p>\n

N-am \u015ftiut niciodat\u0103
\nunde pleac\u0103 timpul,
\nprin noi \u015fi cu noi,
\nmai \u00eent\u00e2i \u00een riduri
\n\u015fi mai apoi \u00een \u2026
\nnu , e prea lugubru
\nacest g\u00e2nd,
\ndar filozofic vorbind
\nplec\u0103m de unde am venit.
\nDe aceea \u015fi P\u0103m\u00e2ntul
\n\u015fi visele\u2026 sunt rotunde.<\/p>\n

DORIN\u0162\u0102<\/strong><\/p>\n

Ron\u0163\u0103it de neuroni,
\ntic-tac,
\nsecunde trecute, uitate.
\nMersul t\u0103u era printre ele\u2026
\nalergam ploaia\u2026
\n\u00een ideea de vis
\nzburam cioc\u00e2rlie\u2026
\n\u00cen ideea de dor
\nchipul t\u0103u pe zidul vremii
\na r\u0103mas\u2026tabloul:
\n\u201eNe mai dorim
\n\u00eenc\u0103 o na\u015ftere.\u201d<\/p>\n

F\u0102R\u0102 DE ZBOR<\/strong><\/p>\n

S-au a\u015fternut at\u00e2tea cuvinte
\n\u00eentre noi,
\n\u00een timp,
\n\u00eenc\u00e2t am devenit
\ntoartele p\u0103m\u00e2ntului,
\nheliocentrici
\npentru un s\u0103rut.<\/p>\n

POETUL<\/strong><\/p>\n

Un pumn de lut \u00eensufle\u0163it,
\n\u00eennebunit de geniul T\u0103u,
\n\u00eennebunit de zare,
\n\u00eennebunit de tot
\nce-i necuprins,
\nde tot ce-i lacrim\u0103 \u015fi dor.<\/p>\n

SENTIMENTUL PLEC\u0102RII<\/strong><\/p>\n

Cre\u015ftea singur\u0103tatea \u00een mine,
\nodat\u0103 cu timpul,
\norizont al vis\u0103rii
\nde dor \u015fi revolt\u0103,
\nfor\u0163\u00e2nd norocul t\u0103cerii
\n\u00een drumul spre moarte-cunoa\u015ftere.
\nPlecarea din mine,
\nteam\u0103 a singur\u0103t\u0103\u0163ii
\ndin poarta chemare,
\nsentimentu-mi plecat \u00eenainte,
\nera nevoia devenirii
\nlum\u00e2nare p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit. <\/p>\n

EFECT<\/strong><\/p>\n

P\u0103s\u0103ri c\u0103l\u0103toare,
\n\u0163ipete de-albastru,
\ninima-mi se scurge,
\nochii mi se duc,
\np\u0103s\u0103ri c\u0103l\u0103toare,
\nvisul meu de zbor
\nst\u0103-n fragila r\u0103d\u0103cin\u0103
\n\u015fi-n cuv\u00e2ntul despre tot.<\/p>\n

DE ALBASTRU<\/strong><\/p>\n

\u00centre ninsoarea plopilor alba\u015ftri
\n\u015fi moartea zborului
\n\u00een ochiul t\u0103u la fel de albastru,
\n\u00eemi t\u00e2r\u00e2i anotimpurile
\ncu dorurile ag\u0103\u0163ate fructe
\n\u00een pomul speran\u0163ei.
\nSeara constat: Carul Mare
\neste tot la locul lui
\n\u015fi \u0163\u00e2n\u0163arii tot vampiri.
\nDiminea\u0163a descop\u0103r,
\npentru a doua oar\u0103,
\ncerul \u015fi mersul pe jos.<\/p>\n

REVERS<\/strong><\/p>\n

S\u0103rut glezna variabilelor \u00een formare,
\nurc privirea m\u00e2inii dincolo de apus,
\ncobor noaptea peniten\u0163ei
\n\u00een zborul s\u00e2ngelui la orizont la r\u0103s\u0103ritul pa\u015filor de ghilotin\u0103,
\n\u00eemi las aripa visului s\u0103-mi \u00eenal\u0163e
\nchemarea unei reg\u0103siri de altar
\n\u00eentr-un perpetuu revers.<\/p>\n

FRATE<\/strong><\/p>\n

Am \u00eent\u00e2lnit un c\u00e2ine cu cravat\u0103,
\nun rest de lan\u0163.
\nCe faci frate-c\u00e2ine?
\nAm \u00eent\u00e2lnit un cal \u00eenh\u0103mat.
\nCe faci frate-calule?
\nAm \u00eent\u00e2lnit…
\nM-am \u00eent\u00e2lnit cu mine
\n\u015fi mi-am zis:
\nCe faci frate-vasile?<\/p>\n

\u015eI… NIMIC<\/strong><\/p>\n

Ne sub\u0163iam prin ploaie de m\u00e2n\u0103 alerg\u00e2nd,
\noameni de z\u0103pad\u0103 alergam
\nprin neaua ce \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa p\u0103m\u00e2ntul.
\nNe topea parfumul florilor de tei,
\n\u00een zborul cioc\u00e2rliei ne risipeam pe dealuri,
\n\u00een simfonia toamnei cromatici
\n\u015fi \u00een azurul chem\u0103rii,
\nca \u00eentr-un vis ne \u00eemplinim zborul
\nsensului unic.<\/p>\n

PLECARE<\/strong><\/p>\n

La cap\u0103tul nop\u0163ii
\nUmbra acoper\u0103 groapa
\nA\u015ftept\u00e2nd lumina
\nS\u0103 o ridice
\nDe pe umerii poetului
\nPlecat spre centrul p\u0103m\u00e2ntului
\nDup\u0103 refuzul cerului
\nDe a-i acorda zborul.<\/p>\n

CHIHLIMBAR<\/strong><\/p>\n

Dimine\u0163ile calc petale de rou\u0103
\n\u00eentr-o fug\u0103 de Bach.
\nSecurea r\u0103zboiului
\na r\u0103mas \u00eenchis\u0103 \u00eentr-o lacrim\u0103.
\nFurii \u015fi-au construit castele
\n\u00een utopia noastr\u0103
\n\u015fi noi suntem
\n\u00een c\u0103utarea unui zbor.<\/p>\n


\nMioara Bahna<\/strong>
\n\"\"

\u00centre m\u0103re\u0163ie \u015fi dezastre. \u201eLituma \u00een Anzi\u201d
\nde Mario Vargas Llosa<\/strong>
\n \u201eCel ce nu-\u0219i adoarme g\u00e2ndirea, cel ce nu-\u0219i uit\u0103 sinele \u0219i nu se descotrose\u0219te de vanit\u0103\u021bi \u0219i m\u00e2ndrii de\u0219arte, nu devine muzic\u0103 atunci c\u00e2nd c\u00e2nt\u0103, nici dans c\u00e2nd danseaz\u0103, nici be\u021bie c\u00e2nd se \u00eembat\u0103. Unul ca \u0103sta nu iese din \u00eenchisoare, nu c\u0103l\u0103tore\u0219te, nu-\u0219i viziteaz\u0103 animalul, nici nu urc\u0103 la spirit. Unul ca \u0103sta nu tr\u0103ie\u0219te: e doar decaden\u021b\u0103, e un mort viu. N-ar fi bun nici de sacrificat duhurilor mun\u021bilor, \u00eentruc\u00e2t acestea cer fiin\u021be superioare, adic\u0103 eliberate de propria lor robie\u201d \u2013 spune Dionisio, unul dintre personajele romanului \u201eLituma \u00een Anzi\u201d [LITUMA EN LOS ANDES], Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 2005, \u0219i \u00een vorbele acestea este concentrat\u0103 toat\u0103 filosofia pe care a adunat-o \u00eentr-o via\u021b\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din zile tr\u0103ite frenetic, ca \u0219i cum fiecare \u00een parte ar fi fost ultima din via\u0163a lui, cuprinz\u00e2nd \u00een sine \u0219i fericirea, dar \u0219i teroarea unei lumi care \u00ee\u0219i strecoar\u0103 existen\u021ba printre atacuri teroriste, avalan\u0219e, cutremure dezastruoase, \u201ehuayco\u201d \u0219i spaime date de convingerea c\u0103 zeii protectori, duhurile tutelare, manii tuturor \u00een\u0103l\u021bimilor Cordilierei andine, numi\u021bi \u201elos apus\u201d, st\u0103p\u00e2nesc aici de la \u00eenceputurile lumii: \u201eOrice ridic\u0103tur\u0103 de p\u0103m\u00e2nt din Anzi, fie c\u00e2t de mic\u0103, \u00ee\u0219i are zeul proteguitor. C\u00e2nd au venit spaniolii \u0219i au distrus idolii \u0219i templele \u0219i mormintele sacre \u0219i i-au botezat pe indieni, interzic\u00e2nd orice form\u0103 de cult p\u0103g\u00e2n, au crezut c-au st\u00e2rpit \u0219i idolatriile. C\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin; acestea, amestecate cu rituri cre\u0219tine, s-au men\u021binut \u0219i continu\u0103 s\u0103 existe. Los apus au drept de via\u021b\u0103 \u0219i de moarte prin p\u0103r\u021bile astea\u201d.
\n Romanul cuprinde dou\u0103 p\u0103r\u021bi \u0219i un epilog, de-a lungul c\u0103rora, printr-o multitudine de perspective narative, se reliefeaz\u0103, pe de o parte, complexitatea unei lumi, cu fa\u021bete numeroase, vizibile \u0219i invizibile \u2013 \u0219i, tocmai de aceea, misterioase \u2013, iar, pe de alt\u0103 parte, atmosfera de co\u0219mar, caracteristic\u0103 aproape \u00eentregii opere, unde personajele-liant sunt caporalul Lituma \u0219i adjunctul s\u0103u, Tom\u00e1s \/ Tomasito \/ Carre\u00f1o \/ Carre\u00f1ito, trimi\u0219i la Naccos, a\u0219ezare andin\u0103 c\u00e2ndva prosper\u0103, gra\u0163ie unei activit\u0103\u0163i de minerit intense, agonic\u0103 acum, pentru a se ocupa de campamentul unui \u0219antier de construc\u021bie a \u0219oselei care ar urma s\u0103 str\u0103bat\u0103 Anzii \u0219i de mina de argint \u201eLa Esperanza\u201d, ceea ce a mai r\u0103mas, de fapt, din mineritul care atr\u0103sese c\u00e2ndva aici o popula\u021bie numeroas\u0103 venind din diferite p\u0103r\u021bi ale Peru-ului. Lituma poate fi considerat, de asemenea, personaj-reflector \u0219i, tot prin intermediul lui, autorul aduce \u00een text fic\u021biunea str\u0103inului, mai mult dec\u00e2t prin ceilal\u021bi str\u0103ini, \u00eenvin\u0219i \u00eens\u0103 ai Anzilor: \u00eei e dat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 afle de toate, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i luciditatea, chiar \u0219i dup\u0103 ce supravie\u021buie\u0219te unui \u201ehuayco\u201d devastator. \u00cen oper\u0103 exist\u0103, de asemenea, un suprapersonaj \u2013 realitate cu func\u021bie simbolic\u0103, av\u00e2nd valoare central\u0103, pentru c\u0103 determin\u0103 ac\u021biunile cele mai importante \u0219i e \u00een rela\u021bie cu personajele, configur\u00e2ndu-le destinul \u2013 colectiv: Anzii.
\n Amintind vag de \u201eDecameronul\u201d lui G. Boccaccio, cartea lui M. V. Llosa se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe c\u00e2teva planuri, \u00een func\u021bie de mai mul\u021bi factori, \u00eentre care preocup\u0103rile personajelor principale, influen\u021bate de circumstan\u021bele de diverse tipuri \u00een care tr\u0103iesc, astfel, diegeza \u0219i discursul alterneaz\u0103 sau se suprapun: un plan e reprezentat de existen\u021ba cotidian\u0103 a comunit\u0103\u021bii din Naccos, altul \u2013 de povestirea iubirii subalternului personajului eponim pentru Mercedes, o cvasiprostituat\u0103, pe care o \u201esalveaz\u0103\u201d, \u00eempotriva voin\u021bei ei, din m\u00e2inile unui \u0219ef al trafican\u021bilor de droguri, \u201ePorcu\u2019\u201d, de unde \u00eencepe odiseea \u201ecavalerului salvator\u201d, care trebuie s\u0103 fac\u0103 apoi eforturi uria\u0219e, ajutat \u00eens\u0103 de un puternic al zilei, na\u0219ul \u2013 sau tat\u0103l? \u2013 s\u0103u, pentru a nu fi executat la r\u00e2ndu-i de oamenii acestuia. Povestea dragostei lui Tom\u00e1s pentru Mercedes \u0219i trei dispari\u021bii misterioase sunt factori care contribuie la unitatea operei \u0219i, din alt unghi, ajung s\u0103-l obsedeze pe caporalul Lituma, dar \u00een sens diferit: dragostea, povestit\u0103 noapte de noapte, se transform\u0103 \u00eentr-un fel de catharsis, un antidot la via\u021ba deosebit de periculoas\u0103 pe care o duc \u00eentr-un univers uman \u0219i natural complicat, unde limita dintre realitate \u0219i eres este ca \u0219i inexistent\u0103, \u00een timp ce dispari\u021biile misterioase ale celor trei personaje devin co\u0219marul lui.
\n Spa\u021biul \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 ac\u021biunea este ambivalent: amplu, deschis tuturor celor care sunt atra\u0219i, dintr-un motiv sau altul, spre el, dar, \u00een acela\u0219i timp, \u00eenchis, ezoteric \u00een esen\u021ba lui. Centrul lumii operei este Naccos: \u201eNaccos e o \u00eenchisoare, iar noi to\u021bi suntem prizonieri\u201d, afirm\u0103 Dionisio, pentru c\u0103, printr-o colaborare sui-generis a unor for\u021be care, con\u0219tient sau nu, slujesc r\u0103ul, a devenit un loc \u00een care to\u021bi, victime sau c\u0103l\u0103i, simt sabia lui Damocles deasupra capetelor. Aici, poate cu excep\u021bia lui Lituma, to\u021bi cei care g\u00e2ndesc sau se comport\u0103 normal, adic\u0103 potrivit normelor pretudindeni acceptate, sunt, mai devreme sau mai t\u00e2rziu sanc\u021biona\u021bi, sorti\u021bi pieirii, fie prin intermediul comando-urilor maoiste, aflate sub stindardele ro\u0219ii ale organiza\u021biei teroriste \u201eSendero Luminoso\u201d, care, \u00een cel mai fericit caz, \u00eei \u00eempu\u0219c\u0103, dac\u0103 nu \u00eei taie cu unelte tradi\u021bionale, \u201emachetes\u201d, \u00eei arunc\u0103 \u00een aer cu material exploziv, fie sunt sacrifica\u021bi de al\u021bi semeni, oameni simpli, \u00eendobitoci\u021bi de spaime, care cred \u00een existen\u021ba duhurilor bune \u0219i a celor rele, ascunse \u00een fiecare piatr\u0103, \u00een fiecare v\u00e2rf muntos sau \u00een fiecare f\u0103ptur\u0103 tr\u0103itoare \u00een mun\u021bi \u0219i pe care cred c\u0103 astfel le \u00eembl\u00e2nzesc, \u0219i le fac favorabile.
\n Prin vocea auctorial\u0103 sau prin ale celorlal\u021bi naratori \u2013 a lui Tom\u00e1s, a \u201edo\u00f1ei\u201d Adriana, a lui Lituma etc. \u2013 scriitorul, pe de o parte, \u00eencearc\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00een oper\u0103 c\u00e2t mai mult din ceea ce caracterizeaz\u0103 universul andin, \u0219i, pe de alt\u0103 parte, induce, mai \u00eent\u00e2i vag, apoi explicit, ideea c\u0103 \u00een aceste \u021binuturi din Peru se perpetueaz\u0103 cruzimea legendar\u0103 a str\u0103mo\u0219ilor, care au creat \u00eens\u0103 o civiliza\u021bie ie\u0219it\u0103 din comun, str\u0103lucitoare, dar misterioas\u0103, cre\u00e2nd, \u00een felul acesta, un spa\u021biu \u00eenvestit cu valen\u021be simbolice, real \u0219i fabulos totodat\u0103, \u0219i, totu\u0219i, verosimil. Incursiunile \u00een trecutul precolumbian sunt menite, deci, s\u0103 motiveze, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, nelini\u0219tea \u0219i cruzimea prezentului. De pild\u0103, vr\u00e2nd s\u0103 smulg\u0103 Anzilor permisiunea de a-i transforma, adic\u0103 de a-i r\u0103ni, s\u0103p\u00e2nd \u00een ei \u0219osele sau mine, \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, tem\u00e2ndu-se pentru propria via\u021b\u0103, muntenii, \u201eserranos\u201d, practic\u0103 des, f\u0103r\u0103 remu\u0219c\u0103ri, sacrificiul uman, ajung\u00e2nd chiar \u0219i la canibalism. De fapt, oamenii \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 instinctiv fragilitatea \u00een fa\u021ba necunoscutului \u0219i o fac prin orice form\u0103 de eres, oric\u00e2t de ciudat\u0103 sau de ridicol\u0103 ar p\u0103rea pentru cei veni\u021bi din alte culturi. \u201eSe poate face ceva contra los pisthacos?\u201d \u2013 se \u00eentreab\u0103 adesea, cu spaim\u0103 sau cu resemnare, iar \u201edo\u00f1a\u201d Adriana, care cite\u0219te \u00een palm\u0103 sau \u00een traiectoria frunzelor de coca \u00een c\u0103dere, le ofer\u0103 remedii: \u201esigur c\u0103 e o cale, sigur c\u0103 se poate face ceva. \u00cent\u00e2i mult\u0103 grij\u0103 \u0219i ochii-n patru, apoi s\u0103 se ia ni\u0219te m\u0103suri de ap\u0103rare. E bine s\u0103 se pun\u0103 o albie plin\u0103 cu ap\u0103 la intrarea \u00een cas\u0103, astfel nu va mai avea niciun efect praful magic pe care el pishtaco \u00eel sufl\u0103 \u00een fa\u021ba victimelor lui (…). La fel de bine e s\u0103 ai pe tine ceva de l\u00e2n\u0103; femeile s\u0103 aib\u0103 cu ele o fa\u0219\u0103, o foarfec\u0103, un s\u0103pun \u0219i un c\u0103\u021bel de usturoi sau pu\u021bin\u0103 sare\u201d.
\n \u00cen naivitatea lor, andinii, serranos, \u00eei suspecteaz\u0103 pe cei cu alt\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are de a fi \u201epishtacos\u201d, chiar dac\u0103 sunt doar \u201egringos\u201d, \u0219i-i cred \u00een stare s\u0103 foloseasc\u0103 gr\u0103simea omeneasc\u0103 drept aliment sau ca ingredient \u201ela turnatul clopotelor: dac\u0103 o amesteci cu metalul topit, clopotele sun\u0103 grozav\u201d. Pe de alt\u0103 parte, \u201eacum, de c\u00e2nd cu invazia de pishtacos la Ayacucho, mult\u0103 lume e sigur\u0103 c\u0103 gr\u0103simea se trimite \u00een str\u0103in\u0103tate sau la Lima, unde-s fabrici care nu merg dec\u00e2t cu unsoare de b\u0103rbat sau de muiere\u201d, dar, mai ales, se trimite \u201e\u00een Statele Unite ca s\u0103 ung\u0103 noile ma\u0219in\u0103rii, de pild\u0103 rachetele-alea de le trimit pe Lun\u0103. Se zice c\u0103 nu-i benzin\u0103 sau unsoare care s\u0103 fac\u0103 s\u0103 mearg\u0103 at\u00e2t de bine toate scornelile astea \u0219tiin\u021bifice, ca gr\u0103simea de indian quechua\u201d.
\n C\u00e2nd cei din afar\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103s\u0103seasc\u0103 o logic\u0103 acestui univers complicat, devin victimele propriilor tentative, pentru c\u0103 aici tr\u0103iesc indieni \u0219i \u201egringos\u201d, se vorbe\u0219te spaniola, dar \u0219i \u201equechua\u201d, iar oamenii se recunosc dup\u0103 dialect sau dup\u0103 comportament ca fiind munteni, serranos, de pe coast\u0103, coste\u00f1os, sau din alte \u021binuturi, r\u0103t\u0103ci\u021bi pe podi\u0219urile \u00eenalte, punas. De-aici, Lima pare la distan\u021b\u0103 de ani-lumin\u0103, iar via\u021ba cotidian\u0103 pe care o duc \u201elos serranos\u201d nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu capitala, dup\u0103 cum \u0219i pentru lumea capitalei ei sunt cvasinecunoscu\u021bi. Din acest motiv, factorii externi, venind din locuri cu un oarecare grad de civiliza\u021bie, sunt fie ignora\u021bi, fie anula\u021bi violent. Astfel, Lituma \u0219i adjunctul s\u0103u, de\u0219i sunt desemna\u021bi s\u0103 aplice legea sau m\u0103car s\u0103 vegheze la respectarea ei, n-au, practic, nicio putere: pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103 nu sunt asculta\u021bi, adesea sunt chiar ironiza\u021bi \u0219i, ca oricare dintre cei care tr\u0103iesc, permanent sau temporar, aici, \u021b\u0103rani, func\u021bionari etc., se simt poten\u021biale victime, \u00een special ale terori\u0219tilor. Mai mult, de exemplu, relativ la cele trei dispari\u021bii, Lituma e con\u0219tient c\u0103: \u201eNegre\u0219it c\u0103 mul\u021bi tipi de-aici \u0219tiu foarte bine ce s-a \u00eent\u00e2mplat, dar nu vor s\u0103 ciripeasc\u0103. Singurii tembeli care n-au habar suntem tu \u0219i eu\u201d, a\u0219a cum \u00eei spune adjunctului s\u0103u.
\n Nara\u021biunea debuteaz\u0103 ex-abrupto cu venirea unei femei indiene la sediul-colib\u0103 al celor doi jandarmi din Naccos, pentru a-i \u00een\u0219tiin\u021ba c\u0103 i-a disp\u0103rut b\u0103rbatul, ac\u021biunea fiind pus\u0103, \u00een felul acesta, de la \u00eenceput, sub semnul misterului care-l va m\u0103cina continuu pe Lituma \u0219i care, c\u00e2nd i se va revela, \u00een final, \u00eel va face s\u0103 regrete. Ca \u0219i Vitoria Lipan a lui Sadoveanu, mutatis mutandis, dar cu alt\u0103 miz\u0103, \u00een spa\u021biul andin, caporalul pune cap la cap ce afl\u0103 \u015fi ce intuie\u0219te, referitor la cei trei disp\u0103ru\u021bi \u0219i e \u00eengrozit c\u00e2nd scenariul s\u0103u se confirm\u0103 \u2013 \u201e\u00cemi pare extrem de r\u0103u c\u0103 m-am \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat at\u00e2t ca s\u0103 aflu ce li s-a \u00eent\u00e2mplat \u0103lora trei. Mai bine a\u0219 fi r\u0103mas cu b\u0103nuielile mele!\u201d \u2013, \u0219i anume c\u0103 spaima de \u201elos apus\u201d, duhurile mun\u021bilor, cu r\u0103d\u0103cini ancestrale, dar \u00eemprosp\u0103tat\u0103 de vraja creat\u0103 de personaje ca \u201edo\u00f1a\u201d Adriana \u0219i dorin\u021ba de a supravie\u021bui \u00eei determin\u0103 pe muncitorii de pe \u0219antier, oameni simpli, aproape primitivi, s\u0103 ucid\u0103 \u0219i apoi s\u0103 se dedea chiar la canibalism, stimula\u021bi totodat\u0103 \u0219i de cantit\u0103\u021bile mari de \u201episco\u201d, vinul pe care li-l vinde Dionisio \u2013 al c\u0103rui nume e parc\u0103 predestinat pentru cineva care face din destr\u0103b\u0103lare filosofie de via\u021b\u0103 \u2013 sau bere, care \u00eent\u00e2i le dau curajul s\u0103 ac\u021bioneze, iar apoi le adorm con\u0219tiin\u021bele. Acest cuplu abject, Dionisio \u0219i Adriana, le ofer\u0103 localnicilor din Naccos, dar \u0219i celor \u00een trecere, o alternativ\u0103 la r\u0103ul sub diverse forme: s\u0103 cread\u0103 \u0219i s\u0103 se conformeze rigorilor duhurilor sau s\u0103-l asculte pe Dionisio predic\u00e2nd: \u201ebe\u021bi \u0219i iar be\u021bi p\u00e2n\u0103 v-o\u021bi pierde min\u021bile, c\u0103 la be\u021bie totul e roz \u0219i bine \u0219i dispar terori\u0219tii, los pishtacos \u0219i tot ce v\u0103 \u00eenfurie \u0219i v\u0103-ngroze\u0219te\u201d. Spre consolare, c\u0103 r\u0103ul e omniprezent, prin ziarele de la Lima ajung ve\u0219ti despre lucruri la fel de sinistre: \u0219i acolo sunt, de pild\u0103, unii care scot \u0219i fur\u0103 ochi, f\u0103r\u0103 a fi pishtacos.
\n Pove\u0219tile despre n\u0103luci, despre \u201elos pishtacos\u201d, un fel de strigoi sau de vampiri, care se-ntorc printre oameni \u0219i-i golesc de gr\u0103simea corpului, dar \u0219i de memorie, zvonurile despre tot felul de atrocit\u0103\u021bi care traverseaz\u0103 Anzii \u0219i existen\u021ba adesea stranie a locuitorilor acestora nu-i \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 pe to\u021bi cei din afara acestui spa\u021biu. Dimpotriv\u0103, mul\u021bi temerari sunt fascina\u021bi \u0219i ajung s\u0103 comit\u0103, dintr-o dragoste nem\u0103rginit\u0103, impruden\u021be care, \u00een aproape toate cazurile, duc la moartea lor violent\u0103. Ca figur\u0103 de construc\u021bie a personajelor care alc\u0103tuiesc aceast\u0103 categorie, \u00een roman, se face apel la paralelism: aproape orice personaj care-\u0219i face apari\u021bia, atras de zestrea natural\u0103, etnic\u0103, folcloric\u0103 etc. a acestui spa\u0163iu, este episodic, dispare brusc, iar apoi, peste un num\u0103r de pagini, cititorului i se dezv\u0103luie, \u00eentr-o discu\u021bie aparent \u00eent\u00e2mpl\u0103toare a altor personaje faptul c\u0103 finalul i-a fost dramatic. A fost, de pild\u0103, cazul tinerei perechi de profesori francezi sau al savantei doamne d\u2019Harcourt pe care \u00eent\u00e2lnirea cu terori\u0219tii \u00eei elimin\u0103 din ac\u021biune printr-o moarte violent\u0103. Singurii outsideri care scap\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul c\u0103r\u021bii, de agresiunea \u2013 direct\u0103 \u2013 a acestor locuri sunt inginerii de la min\u0103, pe care muncitorii nu-i predau senderi\u0219tilor, \u0219i un savant, \u201eProful\u201d \/ \u201eScarlatin\u0103\u201d \/ \u201eEl Doctor\u201d, un danez, pe nume Stirmsson, \u00eendr\u0103gostit \u0219i el de Peru, unde vine \u00een fiecare vacan\u021b\u0103 de treizeci de ani, pentru c\u0103 \u201ee o \u021bar\u0103 de ne\u00een\u021beles (…) \u0219i nimic nu-i mai atr\u0103g\u0103tor dec\u00e2t asta, dec\u00e2t indescifrabilul, pentru oamenii unor \u021b\u0103ri clare \u0219i transparente cum e a mea\u201d.
\n Violen\u021ba e omniprezent\u0103 \u00een oper\u0103, sub diverse forme. Execu\u021bii colective ca aceea din Andamarca, mutil\u0103ri \u2013 fizice sau psihice \u2013 sunt toate, de fapt, crime odioase, f\u0103cute \u00eens\u0103 sub pretextul cur\u0103\u021b\u0103rii lumii de rebuturi umane \u0219i totodat\u0103 al \u00eembl\u00e2nzirii duhurilor. Un astfel de exemplu e Casimiro Huarcaya, care, fiind albinos, le ofer\u0103, involuntar, celorlal\u0163i cel mai puternic motiv s\u0103-l cread\u0103 pishtaco. Altul, Pedrito Tinoco, \u201emutulic\u0103\u201d, e doar copil de pripas; la r\u00e2ndul s\u0103u, Demetrio Chanca, \u0219ef de echip\u0103 la perforatorii care dinamiteaz\u0103 muntele, a fost primar la Andamarca \u0219i a sc\u0103pat de m\u0103celul pus la cale de senderi\u0219ti ascunz\u00e2ndu-se \u00eentr-un morm\u00e2nt proasp\u0103t, iar acum, batr\u00e2n, e sacrificat \u00een folosul comunit\u0103\u021bii. De fiecare dat\u0103 \u00eens\u0103, ini\u021biatorii \/ instigatorii crimei \u00eei las\u0103, \u00een cea mai mare parte pe al\u021bii, oameni cu o g\u00e2ndire aproape primitiv\u0103, s\u0103 duc\u0103 r\u0103ul la cap\u0103t, cum fac Dionisio, c\u00e2rciumarul, \u0219i so\u021bia sa, \u201edo\u00f1a\u201d Adriana, sau chiar terori\u0219tii senderi\u0219ti. Urm\u0103rile sunt devastatoare, nu doar pentru victime, c\u00e2t, mai ales, pentru executan\u021bi, a\u0219a cum li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 celor din Andamarca: \u201eobosi\u021bi, tulbura\u021bi, ru\u0219ina\u021bi, ne\u00eendr\u0103znind s\u0103 se priveasc\u0103 \u00een ochi (…), cu mare greutate \u0219i nespus\u0103 sil\u0103 sim\u021beau c\u0103 acea mare explozie de aiurel\u0103 \u0219i irealitate luase sf\u00e2r\u0219it\u201d, \u0219i starea lor se amplific\u0103 \u201e\u00een fa\u021ba cadavrelor acelora ne\u00eengropate, pline de mu\u0219te, care \u00eencepeau s\u0103 putrezeasc\u0103 sub nasul lor, \u0219i dinaintea spin\u0103rilor schingiuite ale celor biciui\u021bi chiar de ei\u201d.
\n Suavul \u0219i grotescul sunt adesea \u00eempletite \u00een oper\u0103, iar personajele se raporteaz\u0103 la ele firesc. Exist\u0103 \u0219i multe aspecte care, \u00een antitez\u0103 cu violen\u021ba, subliniaz\u0103 pitorescul: o natur\u0103 care genereaz\u0103 sentimentul sublimului, frumoas\u0103 \u0219i terifiant\u0103 concomitent, sau toponimele \u0219i onomastica, aduc\u00e2nd, de cele mai multe ori, ecouri arhaice \u0219i subliniind, de asemenea, culoarea local\u0103: Huancayo, Huancavelica, Muquiyauyo, Chipao, Pumarangra, Negromayo, Ayacucho, Parcasbamba etc.
\n Adev\u0103rat\u0103 \u201epovestire cu sertare\u201d, \u00een care e cuprins\u0103 istoria iubirii lui Tom\u00e1s, cea a vie\u021bii \u201edo\u00f1ei\u201d Adriana, incluz\u00e2nd-o pe cea a lui Salcedo, devenit pishtaco, a traiului ei al\u0103turi de n\u0103sosul Timoteo Fajardo, dar, \u020bndeosebi, al\u0103turi de Dionisio, a lui Mercedes \/ Meche, a lui Casimiro Huarcaya, a lui Pedrito Tinoco sau a lui Dionisio \u00eensu\u0219i, privit cu team\u0103 \u0219i cu admira\u021bie pentru biografia lui fabuloas\u0103 \u2013 \u201eNu exista mister sau tic\u0103lo\u0219ie care s\u0103 nu i se pun\u0103 \u00een c\u00e2rc\u0103\u201d \u2013 , romanul lui Mario Vargas Llosa este epopeea unei lumi care se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 de milenii un spa\u021biu care a cunoscut continuu m\u0103re\u021bia, dar \u0219i dezastrul: \u00een finalul operei, \u00een timp ce personajele principale, cei doi jandarmi, urmeaz\u0103 s\u0103 plece \u00een alte locuri mai bl\u00e2nde, Naccos se preg\u0103te\u0219te, la r\u00e2ndul s\u0103u s\u0103 dispar\u0103 pentru c\u0103, la fel ca peste tot, \u00een timp ce dezastrele naturale distrug destine, unii \u0219tiu s\u0103 trag\u0103 foloase de pe urma lor: \u201eEl huayco i-a venit companiei la \u021banc. De mult timp voia s\u0103 opreasc\u0103 lucr\u0103rile. Acuma are pretextul\u201d. \t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vasile Ghinea DE DOR Mi-am \u00eenchis g\u00e2ndurile \u00eentr-o lehamite imens\u0103. Picioarele s-au tocit, cuvintele s-au co\u015fcovit iar eu dialoghez cu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21506"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21506"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21506\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21507,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21506\/revisions\/21507"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21506"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21506"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21506"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}