{"id":21504,"date":"2023-07-15T12:18:14","date_gmt":"2023-07-15T09:18:14","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21504"},"modified":"2023-07-15T12:18:14","modified_gmt":"2023-07-15T09:18:14","slug":"spatii-culturale-nr-14-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21504","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 14 (11)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Diana Vrabie<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/diana_vrabie-e1622187400908.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/diana_vrabie-e1622187400908.jpg\" alt=\"\" width=\"350\" height=\"451\" class=\"alignnone size-full wp-image-14752 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 350px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 350\/451;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/diana_vrabie-e1622187400908.jpg\" alt=\"\" width=\"350\" height=\"451\" class=\"alignnone size-full wp-image-14752\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>INFARCT  DE PAUL GOMA<br \/>\nSAU<br \/>\nPOETICA AUTENTICIT\u0102\u0162II<\/strong><\/p>\n<p><em>A fi scriitor \u00eenseamn\u0103 a nu min\u0163i<\/em><\/p>\n<p>Realiz\u00eend o excep\u0163ie demn\u0103 de apreciat de la proverbiala la\u015fitate balcanic\u0103, casa editorial\u0103 Curtea Veche, condus\u0103 de Grigore Arsene, \u015fi-a asumat publicarea unor c\u0103r\u0163i inedite, apar\u0163in\u00eendu-i lui Paul Goma, un autor incomod, pus nejustificat \u00een paranteze, \u00eengropat \u00een t\u0103cere, renegat de adep\u0163ii conspira\u0163iei t\u0103cerii impuse de partid, bucur\u00eendu-se din plin doar de \u201esolidaritatea la\u015f\u0103 a confra\u0163ilor\u201d (A.D.Rachieru).<br \/>\nUna dintre cele mai recente c\u0103r\u0163i ale lui Paul Goma, Infarct (2008) , ap\u0103rut\u0103 la editura dat\u0103, \u00een seria de autor \u00eengrijit\u0103 de Flori B\u0103l\u0103nescu, vine \u00een tandem cu volumul Gherla-Late\u015fti (2008), reprezent\u00eend \u00een principiu liniile de for\u0163\u0103 ale \u201ereneg\u0103rii\u201c scriitorului exilat (Ion Vianu), dar \u015fi dovada faptului c\u0103 minimaliz\u0103rile, aversiunile, calomnierile, injuriile, nu au f\u0103cut dec\u00eet s\u0103 stimuleze vigoarea scriitoriceasc\u0103 a celui ce poate fi considerat, f\u0103r\u0103 reticen\u0163e sau excese subiective, drept unul dintre scriitorii no\u015ftri autentici \u015fi unul dintre reperele morale de net\u0103g\u0103duit ale culturii noastre, unicul care s-a solidarizat \u00een mod deschis cu Carta 77, singurul literat care a \u00eendr\u0103znit s\u0103 se opun\u0103 regimului comunist, denun\u0163\u00eend declinul elitei intelectuale rom\u00e2ne\u015fti.<br \/>\n\u201eAceasta este ultima carte. O simt cu toat\u0103 carnea, cu toate oasele, toate, cu m\u0103runtaiul \u00eentreg\u201d, sus\u0163ine autorul, parc\u0103 pentru a-\u015fi adormi strategic adversarii neobosi\u0163i \u00een a devia discu\u0163iile la fiecare apari\u0163ie editorial\u0103 pe c\u0103i premeditat neliterare cu o fervoare extrem de suspect\u0103 \u00een unanimitatea ei (gen antisemitism, militantism, basarabenism), cu abuzuri \u015fi erori de interpretare, \u00een detrimentul evalu\u0103rii for\u0163ei scriitorice\u015fti, beneficiind de o receptare mai degrab\u0103 politizat\u0103 dec\u00eet literar\u0103. Dep\u0103\u015find valul resentimentar al contemporanilor, opera lui Goma ar trebui privit\u0103 ast\u0103zi \u201ela rece\u201d, printr-un examen critic obiectiv, dincolo de reac\u0163iile tenden\u0163ioase.<br \/>\nRedactat sub form\u0103 de jurnal, \u00een spirit autenticist, romanul Infarct tra\u00acteaz\u0103 materia epic\u0103, surprins\u0103 pe viu, dup\u0103 regulile nara\u0163iunii romane\u015fti, adic\u0103 acord\u00eend nota\u0163iei personale semnifica\u0163ii artistice \u015fi urm\u0103rind nedisimulat un plan epic. Formula romanesc\u0103 utilizat\u0103 nu este una inedit\u0103. \u00cen procesul de evolu\u0163ie romanesc\u0103 de dup\u0103 1920, se observ\u0103 fenomenul de intruziune a formei de expresie a jurnalului intim \u00een roman, ca o component\u0103 \u00een stare s\u0103 modifice \u015fi s\u0103 confrunte unghiurile nara\u0163iunii. Falsificatorii de bani con\u0163inea \u00een interiorul s\u0103u fragmente dintr-un jurnal \u0163inut de unele personaje; acela\u015fi lucru se observ\u0103 \u015fi \u00een Jurnalul unui preot de \u0163ar\u0103 de Georges Bernanos etc. \u015ei romanul rom\u00e2nesc \u00ee\u015fi afl\u0103 noi surse de revitalizare \u00een jurnal, orient\u00eend prozatorii autohtoni spre formula de roman tip jurnal intim. Nu se \u015ftie cu certitudine dac\u0103 G. Ibr\u0103ileanu a cunoscut romanul Falsificatorii de bani al lui Gide, dar Adela reprezint\u0103 un roman-jurnal. \u00cen cvasi-totalitatea lor, romanele lui Anton Holban sunt ni\u015fte jurnale travestite, autobiografii fictive de o spontaneitate febril\u0103. O predilec\u0163ie deosebit\u0103 pentru forma jurnalului romanesc sau, \u00een orice caz, pentru un roman care s\u0103 compulseze un material prin excelen\u0163\u0103 biografic, se poate observa \u015fi la Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Constantin F\u00eent\u00eeneru \u015f.a.<br \/>\nChiar dac\u0103 Paul Goma \u00ee\u015fi denume\u015fte scrierea pe site-ul s\u0103u \u201ewebistic\u201d drept fic\u0163iune, volumul men\u0163ine traiectoria memorialistico-jurnalier\u0103, reprezent\u00eend mai degrab\u0103 o fic\u0163iune realist\u0103. Oricum, Infarct nu este \u00een exclusivitate nici ceea ce se \u00een\u0163elege prin \u201eroman autobiografic\u201d, nici sut\u0103 la sut\u0103 roman de fic\u0163iune, nici jurnal, cum am fi tenta\u0163i s\u0103 credem. Infarct e o carte \u00een care g\u0103se\u015fti de toate (\u00een afar\u0103 de poezie): \u015fi jurnal, \u015fi fic\u0163iune, \u015fi epistole, \u015fi articole, \u015fi metaliteratur\u0103.<br \/>\nNaratorul gliseaz\u0103 \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, sare de un eveniment la altul, de la o retrospectiv\u0103 la alta, pornind de fiecare dat\u0103 de la aceea\u015fi intrig\u0103 \u2013 pretext: \u201eMi s-a descoperit un infarct\u201d, zice ea. \u201eInfarct? Ai avut tu a\u015fa ceva? C\u00eend, cum? \u015ei cum se descoper\u0103 un infarct?\u201d Sfid\u00eend, prin urmare, intriga tradi\u0163ional\u0103, Paul Goma furnizeaz\u0103, \u00een fapt, o intrig\u0103 \u2013 pretext, care faciliteaz\u0103 discutarea unor probleme esen\u0163iale, privind condi\u0163ia scriitorilor \u00een epoca ceau\u015fist\u0103, infectat\u0103 ideologic; consecin\u0163ele cenzurii; tr\u0103d\u0103rile distrug\u0103toare din breasla scriitoriceasc\u0103; impactul Europei libere; terorizarea unei societ\u0103\u0163i consternate de fric\u0103, absen\u0163a revoltei civice etc. \u00cen principiu, \u00een registrul tematic se \u00eenscriu evenimentele pre- \u015fi mai ales post- \u201890, descrise de Paul Goma, de altfel, \u015fi \u00een alte volume (Culoarea curcubeului; Profil; U\u015fa noastr\u0103 cea de toate zilele, precum \u015fi \u00een Jurnalele ap\u0103rute la Nemira): \u201eM-am uitat prin Jurnal ca s\u0103-mi rememorez cronologia: ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 (re)povestesc s-a petrecut \u00een 18 ianuarie 1990\u201d (p. 118). Reg\u0103sim aici momentul invaziei din Cehoslovacia, momentul 1977, ruptura de Monica Lovinescu, diversele decep\u0163ii \u015fi tr\u0103d\u0103ri, mai mari \u015fi mai mici, pe care Goma le-a avut de suferit din partea mai tuturor scriitorilor pe care i-a putut cunoa\u015fte de-a lungul vie\u0163ii \u015fi pe care nu i-a iertat, suport\u00eend experien\u0163a solitudinii. Contopind aceast\u0103 palet\u0103 tematic\u0103 variat\u0103, nota\u0163iile se  structureaz\u0103 pe mai multe paliere, care, realiz\u00eend un continuu schimb \u00eentre ele, r\u0103m\u00een totu\u015fi distincte. Restr\u00eeng\u00eend evantaiul tematic, Infarct ar putea fi segmentat, astfel, \u00een nota\u0163ii cu caracter personal, adic\u0103 intime, care con\u0163in date despre situa\u0163ia familial\u0103 (epopeea botezului lui Philip, gazda de pe Turturele), momentele arest\u0103rii din 1977, luna petrecut\u0103 \u00een arestul Securit\u0103\u0163ii de pe Rahova, torturile \u00eendurate la ordinul generalului Nicolae Ple\u015fi\u0163\u0103, tr\u0103d\u0103rile prietenilor celor mai buni, printre care \u00eel enumer\u0103 pe Virgil Mazilescu, nedrept\u0103\u0163ile la care a fost supus etc.; nota\u0163ii intelectual-politice, reprezent\u00eend partea cea mai substan\u0163ial\u0103 a volumului, care cuprinde comentariile pe marginea evenimentelor politice \u015fi sociale (date despre colaborarea scriitorilor cu Puterea; compromisurile acestora, judecate de pe pozi\u0163iile personale ale autorului, radiografia revistelor \u201esubvie\u0163uitoare\u201d, condi\u0163ia de de\u0163inut politic, raportul dintre r\u0103ii (Moraru, Vitner, Sorin Toma) \u015fi neor\u0103ii (Liiceanu, Sorescu, Manolescu, Dimisianu, Monica Lovinescu) \u015fi, \u00een sf\u00eer\u015fit, detalii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu scrierea \u015fi contextul apari\u0163iei unora dintre lucr\u0103rile sale, adic\u0103 nota\u0163ii de crea\u0163ie (scandalul din martie-aprilie 1970, \u00een jurul manuscrisului c\u0103r\u0163ii U\u015fa noastr\u0103 cea de toate zilele, care ar fi con\u0163inut aluzii la Elena Ceau\u015fescu; transmiterea, \u00een anul 1969, a volumului Ostinato \u00een Occident; mutilarea finalului \u00een Arta refugii de c\u0103tre Alain Paruit \u00een scopul \u201eamelior\u0103rii\u201d; fiind furnizate, de asemenea, elemente inedite din chiar geneza romanului en train de se faire: \u201e\u00cen a\u015fteptare \u2013 trei sferturi de or\u0103 \u2013 mi-am schi\u0163at, cu ochii \u00eenchi\u015fi, cartea. Ar fi fost cele dou\u0103 linii (destine, discursuri) paralele, at\u00eet c\u0103 nu m\u0103 hot\u0103r\u00eesem dac\u0103 le a\u015fez \u00een blocuri, adic\u0103: scriu rolul unuia de la cap la coad\u0103, apoi al celuilalt \u2013 sau fac s\u0103 se \u00eentretaie \u2013 ca s\u0103 spun a\u015fa: s\u0103 contrapuncteze\u201d (p. 67). Autorul prive\u015fte cu ochi critic tehnicile narative \u015fi le discut\u0103 \u00een interiorul scrierii \u00een manier\u0103 gidian\u0103. Romancierul care reflecteaz\u0103 \u00een roman la scrierea c\u0103r\u0163ii este un martor la persoana a treia. Gide \u00eel trateaz\u0103 ca pe un observator, iar Huxley \u00eel readuce la locul lui de spectator. Se consider\u0103 chiar c\u0103 personajul principal al unei astfel de lucr\u0103ri este mai pu\u0163in romancierul \u015fi mai degrab\u0103 \u00eensu\u015fi romanul.<br \/>\nStructur\u00eendu-l \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i, autorul reia \u00een Infarct odiseea Aparatului de Represiune-Supunere-Terorizare, cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00eenarea celui care \u201enu uit\u0103\u201d \u015fi \u201enu iart\u0103\u201d, \u015fi \u201enu uit\u0103 c\u0103 nu iart\u0103\u201d. Oric\u00eet ar p\u0103rea unora c\u0103, \u00een fond, Goma nu face altceva dec\u00eet s\u0103-\u015fi \u00eentre\u021bin\u0103 orgoliile, cu o maladiv\u0103 insisten\u0163\u0103, relu\u00eend mereu acelea\u015fi  istorii, asemenea unui \u201edisc uzat\u201d, c\u0103r\u0163ile sale din ultima vreme, sunt tot at\u00eetea m\u0103rturii ale unui spirit decis s\u0103 nu fac\u0103 de la \u00een\u0103l\u0163imea autorit\u0103\u0163ii sale etice niciun fel de concesii unui neam tranzac\u0163ional.<br \/>\nScrierea demareaz\u0103 pe 1 ianuarie 2001 dup\u0103 cum urmeaz\u0103: \u201eMi s-a descoperit un infarct\u201d, zice ea. \u201eInfarct? Ai avut tu a\u015fa ceva? C\u00eend, cum? \u015ei cum se descoper\u0103 un infarct?\u201d, idee ce revine obsesiv \u00een prima parte a volumului, viz\u00eend infarctul pe care Ana-Maria, so\u0163ia lui Goma, l-a avut c\u00eendva, f\u0103r\u0103 a \u015fti cu exactitate c\u00eend, fiind descoperit abia \u00een 2001, motiv pentru care se \u00eenl\u0103n\u0163uiesc \u00eentr-o dramatic\u0103 urzeal\u0103 circumstan\u0163ele \u00een care acesta putea s\u0103 se produc\u0103, prilejuri, altminteri, pentru zeci de posibile infarcte. O particularitate distinct\u0103 a stilului de construc\u0163ie al lui Paul Goma, relevat\u0103 \u00een aceast\u0103 parte a romanului, vizeaz\u0103 dialogul \u00een monolog, pe care autorul \u00eel practic\u0103 cu fervoare mai cu seam\u0103 \u00een pasajele unde intr\u0103 \u00een scen\u0103 Ana-Maria N\u0103vodaru: \u201eEram foarte singur\u0103. De\u015fi \u00eel aveam pe Filip, iar tata \u015fi Lulu veneau mereu cu provizii\u2026\u201d (p. 37).<br \/>\n\u00cen ideea cre\u0103rii impresiei de autenticitate, Goma adopt\u0103 clauza calendarit\u0103\u0163ii (legea Blanchot), supun\u00eendu-\u015fi scriitura unei calendar riguros, rezultat din repetarea insistent\u0103 a unor marcaje specifice: \u201e1 ianuarie 2001\u201d; \u201eTot 1 ianuarie 2001\u201d; \u201e1 ianuarie (tot 2001); \u201e1 ianuarie. \u015ei: 2001\u201d; \u201e(din nou) 1 ianuarie\u201d; \u201e1 ianuarie \u2013 din nou\u201d etc., de unde rezult\u0103, \u00een fapt, c\u0103 prima parte a romanului este scris\u0103 exclusiv \u00een luna ianuarie, dar la intervale diferite de timp. Goma adopt\u0103, \u00een acest context, doar la nivel tehnic conven\u0163ia autenticit\u0103\u0163ii, \u00eentruc\u00eet partea \u00eent\u00eei reprezint\u0103 o rememorare retrospectiv\u0103, adic\u0103 o \u00eenc\u0103lcare a principiului simultaneit\u0103\u0163ii (Eugen Simion), care presupune sincronizarea tr\u0103irii cu actul scriiturii. \u00cen cazul lui Goma nu timpul tr\u0103irii, ci al (re)tr\u0103irii se sincronizeaz\u0103 cu timpul m\u0103rturisirii \u015fi, dac\u0103 admitem c\u0103 autorul are o memorie prodigioas\u0103, \u201enar\u00eend istoria tr\u0103it\u0103 sub interdic\u0163ia de a uita\u201d, el reu\u015fe\u015fte s\u0103 fie mai autentic prin (re)tr\u0103ire, performan\u0163\u0103 ce altora nu le reu\u015fe\u015fte nici respect\u00eend principiul simultaneit\u0103\u0163ii (care oricum este unul relativ). Aceasta pentru c\u0103 Goma recupereaz\u0103, rememor\u00eend tr\u0103itul.<br \/>\nPartea a doua are ca pretext infarctul pe care Goma nu l-a avut, dar ar fi putut s\u0103-l aib\u0103 \u00een sutele de ocazii oferite cu \u201cgenerozitate\u201d de destin. Astfel, concep\u00eendu-\u015fi cartea pe un sugestiv paralelism: ea-eu, \u00een prima parte, evenimentele fiind narate din perspectiva unei tinere mame, ce risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 v\u0103duv\u0103 \u00een \u201977, urmeaz\u0103 intrarea \u00een scen\u0103 a autorului, care \u00ee\u015fi caut\u0103 un infarct (\u201eFac sau nu un infarct?\u201d), \u201erisc\u00eend\u201d s\u0103 nu-l mai g\u0103seasc\u0103 (\u201cResimt ne-infarctul ca pe o injusti\u0163ie\u201d (p. 69)) \u015fi, respectiv, s\u0103 rateze \u201cun acceptabil proiect de carte\u201d: \u201cce bine, ce bine c\u0103 nu-mi g\u0103sise \u015fi un infarct vechi \/ ce r\u0103u, ce r\u0103u c\u0103 n-am s\u0103 pot scrie cartea a\u015fa cum o cvasi-scrisesem\u201d (p. 68).<br \/>\nSituate fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, aceste motive jucate la dou\u0103 capete \u015fi reluate obsesiv de-a lungul romanului comport\u0103 avantajul acumul\u0103rii \u015fi structur\u0103rii pentru o materie autobiografic\u0103 dramatic\u0103, care descoper\u0103 imaginea unui solitar de curs\u0103 lung\u0103, cu principii morale pe care majoritatea scriitorilor critica\u0163i de el nu le suport\u0103, chiar dac\u0103 autorul, depun\u00eend m\u0103rturii concludente, nu face dec\u00eet s\u0103 confirme o dat\u0103 \u00een plus ceea ce circula mai mult verbal. Martor incomod al istoriei netrucate, condamn\u00eend \u00een gura mare delirul dictatorial \u015fi la\u015fitatea anemic\u0103, Paul Goma reprezint\u0103 \u201eindicatorul propriei noastre vinov\u0103\u0163ii\u201d (V. Podoab\u0103).<br \/>\nScrierea nu are \u00eens\u0103 at\u00eet preten\u0163ia reconstituirii unei perioade din regimul comunist, \u00een care drepturile omului erau \u00eenc\u0103lcate \u00een mod flagrant, ci vizeaz\u0103, \u00eenainte de toate, dezv\u0103luirea unui destin sf\u00ee\u015fietor, redus pe nedrept la t\u0103cere: \u201eOricum din acel moment (1970) \u015fi p\u00een\u0103 la plecarea din \u0163ar\u0103 (20 noiembrie 1977) am fost singurul scriitor rom\u00e2n, aflat pe solul patriei socialiste, total interzis \u2013 nu doar el, dar \u015fi so\u0163ia lui \u015fi socrul, traduc\u0103tori\u201d (p. 78), motiv pentru care nu poate uita \u015fi nici nu poate ierta: \u201eAm spus, am scris: eu nu iert \u2013 nu fiindc\u0103 a\u015f refuza (s\u0103 iert), \u00eens\u0103 iertarea nu se afl\u0103 \u00een panoplia, \u00een puterea, \u00een atribu\u0163ia mea. Nu eu am c\u0103derea s\u0103 iert, eu am c\u0103derea: s\u0103 nu uit\u201d (p. 27). Incursiunea intens\u0103 \u00een trecut \u00eei prilejuie\u015fte aduceri aminte cr\u00eencene, travaliul memoriei \u00eei perind\u0103 necru\u0163\u0103tor episoade odioase, nume detestabile, concluzia final\u0103, ce vine s\u0103 \u00eenchid\u0103 acest univers marcat de absen\u0163a revoltei civice, este una dezarmant\u0103, dar pe potriva stilului scriitorului de la Mana-Orhei: \u201econcluzia definitiv\u0103: degeaba m\u0103 zbat [&#8230;]: nimic nu probeaz\u0103 nimic. Drept care: inutil s\u0103-mi cer dreptul la un infarct. Un infarct se merit\u0103 \u2013 domnule!\u201d (p. 181).<br \/>\nDac\u0103 admitem c\u0103 autenticitatea este \u00eenainte de toate sinceritate, Goma este un scriitor eminamente autenticist, sincer cu sine \u00eensu\u015fi \u015fi dezarmant de sincer cu ceilal\u0163i. El \u00ee\u015fi trece f\u0103r\u0103 reticen\u0163e \u00eentregul cuprins sufletesc, adopt\u00eend expresia verbal\u0103 \u00een care se na\u015fte prin flux spontan, sinceritatea \u00eens\u0103\u015fi, \u00een sensul c\u0103 nu este vorba doar de o autoanaliz\u0103, adic\u0103 de aplicarea g\u00eendului asupra emotivit\u0103\u0163ii, ci de trecerea \u00een semn verbal a emo\u0163iilor pentru a fi comunicat\u0103 o experien\u0163\u0103 singular\u0103, experien\u0163a celui ce a luptat f\u0103\u0163i\u015f cu dictatura ceau\u015fist\u0103. Stilul s\u0103u alertat, chinuit, contorsionat, spontan (\u015fi acesta un indiciu, fie \u015fi relativ, al autenticit\u0103\u0163ii, care se identific\u0103 uneori cu spontaneitatea pur\u0103, anorganic\u0103) poart\u0103 pecetea unei for\u0163e narative cu nerv, brutale, pe alocuri, dar real\u0103 \u015fi emo\u0163ionant\u0103. Dorin\u0163a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii unor g\u00eenduri \u00een fluxul lor firesc, f\u0103r\u0103 grija cizel\u0103rii \u015fi reordon\u0103rii materialului faptic, face loc digresiunilor incisive, facilit\u00eend oralitatea mustoas\u0103, ce poate fi considerat\u0103 marc\u0103 relevant\u0103 a stilului lui Paul Goma.<br \/>\nCelor ce \u00eel mai consider\u0103 pe Paul Goma un veleitar al scrisului, lipsit de talent \u015fi beneficiar al succesului doar gra\u0163ie disiden\u0163ei \u015fi opiniilor sale politice radicale, li se opune stilul bine definit, dialectic, de o impresionant\u0103 verv\u0103 verbal\u0103, Goma reu\u015find performan\u0163a exploat\u0103rii jocurilor savuroase de limbaj. Generos \u00een portretiz\u0103ri negativiste (\u201ePrivirea (c\u00ee\u015f\u0103, \u015fchioap\u0103, ceac\u00eer\u0103 \u2013 \u015fi nu mai pu\u0163in par\u015fiv\u0103) a lui Costunica nu \u00een\u015feal\u0103\u201d (p. 24)), Goma aplic\u0103 totodat\u0103 termeni neumbla\u0163i, care \u00eei fac discursul inconfundabil: bucozitatea f\u0103lcilor; ur\u0103 glioas\u0103; scof\u00eelcitatea servitu\u0163iii; securezi; belgradioat\u0103; c\u00eerp\u0103\u0163in\u0103torii, spiritul ironico-incisiv rezult\u00eend \u015fi din crearea unor termeni mustind de nega\u0163ii: ne-securi\u015fti; ne-militarii; ne-civili, ne-rom\u00e2ni, neor\u0103i etc. Dac\u0103 admitem c\u0103 singurele cuvinte care ar reu\u015fi s\u0103 transmit\u0103 \u00een mod autentic, nealterat, con\u0163inuturile realit\u0103\u0163ii concrete sau suflete\u015fti, ar fi cele proasp\u0103t inventate, adic\u0103 ne\u00eencorsetate de semnifica\u0163iile vechilor dogme \u015fi de mo\u015ftenirea unui bagaj conceptual acumulat de-a lungul vremii, Goma este un autentic \u015fi la nivel de expresie.<br \/>\nDorin\u0163a dezv\u0103luirii adev\u0103rului crud, amestecul de jurnal, memorialistic\u0103, citate documentare, adic\u0103 includerea documentarului \u00een textura de ac\u0163iuni, miza pe datele unei realit\u0103\u0163ii identificabile, subiectivitatea implicit\u0103, nararea la persoana \u00eent\u00eei, tonul vehement confesiv, fragmentarismul \u00eensemn\u0103rilor, discontinuitatea, stilul anticalofil, interven\u0163iile autoreferen\u0163iale, constituie tot at\u00eetea elemente ale poeticii autenticit\u0103\u0163ii identificabile \u00een c\u0103r\u0163ile lui Paul Goma din ultima vreme, jurnale sau pseudojurnale deghizate \u00een pretinse fic\u0163ionaliz\u0103ri.<br \/>\nLiteratur\u0103 de maxim\u0103 autenticitate, pasionant\u0103, febril\u0103, cu un profund caracter memorialistic, viz\u00eend universul dezastrelor morale \u015fi sociale, seduc\u00eend prin sinceritatea nud\u0103 a scriiturii, de care pu\u0163ini au fost capabili, Infarct reprezint\u0103 m\u0103rturia unui om, \u201esingur \u00eempotriva tuturor\u201d \u00eentr-un regim c\u00eend a muri era mai simplu, dec\u00eet a rezista cu capul sus. <\/p>\n<p><strong><br \/>\nMarius Chelaru<\/strong><\/p>\n<p><strong>Tudora \u015fi \u0162ip\u0103tul<br \/>\nsau<br \/>\nDespre asasinarea unui deceniu de iubire<\/strong><\/p>\n<p>Arta dramatic\u0103 a oferit mereu o marj\u0103 larg\u0103 de manifestare pentru autori, care au g\u0103sit de multe ori solu\u0163ii interesante. \u015ei Marilena Lic\u0103-Ma\u015fala a ales o variant\u0103 compozi\u0163ional\u0103 original\u0103 \u2013 unul dintre \u201epersonajele\u201d eseului ei dramatic este\u2026 un tablou, \u201e\u0162ip\u0103tul\u201d norvegianului Edvard Munch. Astfel, dintru \u00eenceput, ne invit\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu sufletesc sub semnul unei ap\u0103sate amprente simbolice. Tabloul lui Munch reprezint\u0103 un om, un personaj mai cur\u00e2nd nedefinit, o fiin\u0163\u0103 uman\u0103 pur \u015fi simplu. Pentru Marilena Lic\u0103-Ma\u015fala nu \u00eencape vreo \u00eendoial\u0103 \u2013 este vorba despre o femeie care strig\u0103.<br \/>\n\tSubiectul nu pare complicat \u015fi nici, din nefericire, neobi\u015fnuit \u2013 o femeie tr\u0103dat\u0103, o femeie care ar trebui s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unui asasinat aparte. Asasinarea unui deceniu de iubire.<br \/>\nTotul \u00eencepe \u00eentr-un univers cumva \u00eenchis, personal, cu pere\u0163i din (auto)claustrare, singur\u0103tate, traume suflete\u015fti ad\u00e2nci, \u00eentr-o palet\u0103 nuan\u0163at\u0103 a spaimelor. Mai ales singur\u0103tate\u2026 Sau mai ales fric\u0103 f\u0103r\u0103 istov, f\u0103r\u0103 hotar? Unicul \u201epartener\u201d pare tabloul, \u201e\u0162ip\u0103tul\u201d, care \u201eprinde via\u0163\u0103\u201d pentru a fi tovar\u0103\u015fa de singur\u0103tate a femeii. Cea care o \u00een\u0163elege, \u015fi \u00een care, cumva, fie \u015fi \u00een parte, i se pare c\u0103 se reg\u0103se\u015fte. Este cumva \u015fi o postur\u0103 mistic\u0103, de\u015fi nu pronun\u0163at\u0103 ap\u0103sat, care presupune la un moment dat (dar pentru un timp) evadarea din lume, \u00een paralel cu \u201eretr\u0103irea\u201d ei pas cu pas. A\u015fadar, retragerea Tudorei nu e din lume, ci \u00een lume, sub chipul unei (re)identific\u0103ri dureroase cu propria via\u0163\u0103. Autoarea nu \u00ee\u015fi \u201econstruie\u015fte\u201d un decor de grandoare cosmic\u0103 ori un discurs care s\u0103 releve \u201emarile sensuri\u201d. Totul se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu \u201esupus\u201d \u201ebanalit\u0103\u0163ii\u201d cotidianului, al monotoniei asumate. Totul este dezarmant de simplu.<br \/>\nTudora ajunge la un tip de cobor\u00e2re \u00een propriul trecut, de sondare a propriei fiin\u0163e, pentru a se reg\u0103si, pentru a se salva. Poate c\u0103 \u00een monologurile ei sunt uneori lunec\u0103ri \u00een grandilocven\u0163\u0103, dar sub presiunea singur\u0103t\u0103\u0163ii, a cumplitei spaime de singur\u0103tate. S-a l\u0103sat \u00een v\u00e2ltoarea unei lumi teribile, dezarmat\u0103, v\u0103duvit\u0103 parc\u0103 de voin\u0163a, de dorin\u0163a oric\u0103rei articul\u0103ri de sine. Poate \u015fi de aceea uneori \u201ecomportamentul\u201d Tudorei, monologurile ei adopt\u0103 aspectul psihologic al impersonaliz\u0103rii. De aceea are nevoie de \u201e\u0162ip\u0103t\u201d. De aceea are nevoie de amintiri. De aceea\u2026<br \/>\nDup\u0103 un timp, p\u00e2nza se \u0163ese \u015fi cu alte personaje, parte din \u00eent\u00e2mpl\u0103rile pe care le-a tr\u0103it, femeia \u201ese rejoac\u0103\u201d, amintirile prind via\u0163\u0103, lumea ei se reconstruie\u015fte \u00eentr-un joc \u00een care prezentul se amestec\u0103 uneori cu trecutul. Jocul personajelor ne \u201edevoaleaz\u0103\u201d \u201epovestea\u201d asasin\u0103rii deceniului de iubire, a unei tr\u0103d\u0103ri. Povestea a doi oameni cu atitudini diferite unul fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103. Simplific\u00e2nd, a duplicit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 cu onestitatea.<br \/>\nConstatare \u2013 autoarea construie\u015fte cele dou\u0103 personaje, Tudora \u015fi Sa\u015fa, nu neap\u0103rat \u015fi cu totul monocrome, dar pe principiul opozi\u0163iei morale cvasi-totale, mai toate caracteristicile Lui fiind din spectrul\u2026 mai pu\u0163in bun. O construc\u0163ie \u201ede partea femeii\u201d, ar putea spune bun\u0103 parte din cititorii b\u0103rba\u0163i. De altfel, bun\u0103 parte din atitudinea autoarei fa\u0163\u0103 de aceste dou\u0103 personaje, aceast\u0103 alegere a ei se reflect\u0103 \u015fi \u00een felul \u00een care sunt descri\u015fi cei doi. Tudora \u2013 \u201e\u00een jur de cincizeci de ani. Fizic pl\u0103cut, p\u0103r tuns foarte scurt, aspru, grizonant, talie minion\u0103, durdulie. Este \u00eembr\u0103cat\u0103 cochet, elegant. Fust\u0103 lung\u0103, din dantel\u0103 albastr\u0103, mulat\u0103 pe talie \u015fi larg\u0103 spre poale. Un maieu elegant de var\u0103, mulat pe bust, \u00eei pune \u00een eviden\u0163\u0103 s\u00e2nii, frumo\u015fi. Fardat\u0103 discret. Cercei lungi, din argint, cu perl\u0103. Pe bra\u0163ul drept poart\u0103 o br\u0103\u0163ar\u0103  tip egiptean, din argint; pe cel st\u00e2ng, o br\u0103\u0163ar\u0103 din alpaca, peruvian\u0103\u201d. Sa\u015fa (succes \u00een carier\u0103, fiind promovat de \u201eRe\u0163ea\u201d; \u00eei r\u0103spunde Tudorei, siderat\u0103 de faptul c\u0103 a fost min\u0163it\u0103 tot timpul: \u201eMinciuna e normal\u0103. Orice om normal minte\u201d): \u201e37 de ani, statur\u0103 medie, p\u0103r blond, chelie pronun\u0163at\u0103, nasul mare, ochi alba\u015ftri, o barb\u0103 scurt\u0103, \u00eengrijit\u0103, genul de b\u0103rbat ur\u00e2t, cu alura unui ins frustrat, dar interesant \u015fi pl\u0103cut privirii. \u00cembr\u0103cat elegant. Fa\u0163a \u00eei e relaxat\u0103, fiind evident efectul unui \u00eendelung exerci\u0163iu de autocontrol\u201d.<br \/>\n\u00cens\u0103, de\u015fi \u00een Tudora se reg\u0103sesc toate femeile ale c\u0103ror a\u015ftept\u0103ri, speran\u0163e au fost \u00een\u015felate, nu este nicidecum ur\u0103 sau desconsiderare a b\u0103rbatului, ci uneori pare un drum \u00een c\u0103utarea acestuia (pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 El femeia nu \u00ee\u015fi afl\u0103 menirea, via\u0163a ei nu e complet\u0103). A unui \u201emodel\u201d de b\u0103rbat a c\u0103rui principal\u0103 \u00eensu\u015fire nu este, se pare, nici frumuse\u0163ea, nici virilitatea, ci sinceritatea. Sau onestitatea.<br \/>\n\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 \u201epoveste\u201d \u201eceilal\u0163i\u201d, mai mult sau pu\u0163in prieteni\/ sf\u0103tuitori\/ \u201eapropia\u0163i\u201d ai Tudorei sau\/ \u015fi ai lui, de\u015fi par s\u0103 o comp\u0103timeasc\u0103, paradoxal (sau nu?) nu \u00eei dau totdeauna \u201edreptate\u201d, \u00eendemn\u00e2nd-o s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe atitudinea, \u00eentr-un fel sau altul.<br \/>\nNu \u015ftiu cum va ar\u0103ta acest \u201eeseu dramatic\u201d pe scen\u0103, c\u00e2t anume s-ar putea transpune din ceea este scris \u015fi nici cum poate fi apreciat, regizoral, ca \u201epies\u0103 de teatru\u201d. Sau cum l-ar metamorfoza jocul actoricesc. Cum ar ar\u0103ta lungile monologuri ale Tudorei, cum s-ar putea reda lungile descrieri de st\u0103ri, de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Cum ar ar\u0103ta Tudora \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, s\u0103 caute (sau s\u0103 a\u015ftepte) s\u0103 intre \u00eentr-o alt\u0103 poveste de iubire (de\u015fi toate par a fi sortite v\u00e2ntului, fie c\u0103 poart\u0103 numele de Marin-Ulise, Sandu sau Maurice sau\u2026), spun\u00e2nd cu privirea dincolo de public, dincolo de\u2026: \u201eTrebuie s\u0103 cred mai departe \u00een iubire \u015fi s\u0103 m\u0103 ridic \u015fi s\u0103-mi revin \u015fi s\u0103 str\u00e2ng pumnii \u015fi\u2026\u201d. Dar cred c\u0103, dac\u0103 l-am citi cu inima deschis\u0103, fiecare dintre noi ar putea reg\u0103si c\u00e2te ceva, c\u00e2te o zi, c\u00e2te un chip pierdut din via\u0163a noastr\u0103, c\u00e2te o poveste\u2026<\/p>\n<p><strong>Marilena Lic\u0103-Ma\u015fala<\/strong>, <em>Asasinarea unui deceniu de iubire. Eseu dramatic \u00een cinci acte<\/em>, Editura Funda\u0163iei Culturale \u201ePoezia\u201d, Ia\u015fi, 2010, 218 p.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Diana Vrabie INFARCT DE PAUL GOMA SAU POETICA AUTENTICIT\u0102\u0162II A fi scriitor \u00eenseamn\u0103 a nu min\u0163i Realiz\u00eend o excep\u0163ie demn\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21504"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21504"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21504\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21505,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21504\/revisions\/21505"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}