{"id":21478,"date":"2023-07-11T00:23:50","date_gmt":"2023-07-10T21:23:50","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21478"},"modified":"2023-07-11T00:23:50","modified_gmt":"2023-07-10T21:23:50","slug":"spatii-culturale-nr-14-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21478","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 14 (6)"},"content":{"rendered":"

Diana Marinache<\/strong><\/p>\n

Somn<\/strong><\/p>\n

Am a\u0163ipit chircit\u0103 pe marginea gropii
\n\u00eencol\u0103cit\u0103 cu capul de \u015farpe \u00een gur\u0103 de lup
\n\u015firaguri de case, de pomi, de poduri, de
\nape, buc\u0103\u0163i de nor \u015fi p\u0103m\u00e2nt
\ncurg \u00een torent, n\u0103v\u0103lind s\u0103 m\u0103 spele
\ncu toate suspinele\u2026
\nnici nu \u015ftiu, nu v\u0103d
\ncum clipele se lovesc \u2013
\nni\u015fte s\u0103ge\u0163i
\ncu v\u00e2rf otr\u0103vit<\/p>\n


\nNocturn\u0103<\/strong><\/p>\n

Nep\u0103s\u0103tor, soarele \u00ee\u015fi reazem\u0103
\ncre\u015ftetul de lumea cealalt\u0103
\nsecunda, \u00eentoars\u0103 pe dos,
\nse preg\u0103te\u015fte s\u0103 petreac\u0103
\ntimpul p\u00e2n\u0103 la anul
\nmult mai b\u0103tr\u00e2n dec\u00e2t na\u015fterea
\nMuntele alb calc\u0103 \u00eentunericul
\ncu picioarele goale
\nde pelerin
\nOchii \u00eembrac\u0103 od\u0103jdiile somnului
\nla r\u0103stimpuri, vopseaua scorojit\u0103
\ndin peisaj cade cu zgomot sec
\nl\u0103s\u00e2nd s\u0103 se vad\u0103
\ntencuiala nop\u0163ii<\/p>\n


\nSub raze de magneziu<\/strong><\/p>\n

Efectul de fotografie
\nm\u0103 imortalizeaz\u0103
\n\u00een mijlocul pietonilor cu lunet\u0103
\nDin considerente ne\u00een\u0163elese
\ncon\u015ftiin\u0163a mea face nazuri
\n\u00eenc\u0103 de la primele ore
\n ale dimine\u0163ii
\nun zg\u00e2rie-nori adun\u0103 \u00eendoielile
\nlocatarilor privitoare la progres,
\napoi le \u00eempr\u0103\u015ftie \u00een cele patru z\u0103ri
\nl\u0103s\u00e2nd la vedere spoiala
\n\u015fi c\u0103r\u0103mizile aparente
\nMi-am ag\u0103\u0163at biografia \u00een cui
\nplec la pia\u0163\u0103
\nsub bra\u0163 cu evenimentul
\n\u00eengrozitor
\nce s-a-nt\u00e2mplat cu o zi
\nsau cu o or\u0103 \u00een urm\u0103
\nCred c\u0103 sunt cea mai slab\u0103
\nverig\u0103 din lan\u0163<\/p>\n


\nM\u00e2inile<\/strong><\/p>\n

M\u00e2inile ivorii
\nprivesc \u00een locul meu imagini
\nale lucrurilor nedes\u0103v\u00e2r\u015fite
\nm\u00e2inile pip\u0103ie sunetele \u00een locul meu,
\nsunete ce vor s\u0103 se aud\u0103
\n\u00eenainte de a fi rostite
\nL\u0103sate la \u00eent\u00e2mplare pe caldar\u00e2m
\nm\u00e2inile pornesc, \u00een locul pa\u015filor mei
\ns\u0103 caute ziua de ieri
\nsau poate altceva,
\n\u00eenceputul de la \u00eenceputuri<\/p>\n


\nMarin\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen diminea\u0163a verde ca o \u015fop\u00e2rl\u0103
\nstau \u00een portul uitat de mult timp
\n la marginea m\u0103rii
\n\u015fi-i num\u0103r valurile
\nAerul miroase a vechi \u015fi a nou
\n\u015fi gust de nisip scr\u00e2\u015fne\u015fte \u00een din\u0163i
\nde pe vremea de\u015fertului
\nLa fiecare r\u0103suflare mai \u015fuierat\u0103
\nmarea se retrage spre sine
\napoi mai na\u015fte un val
\nMi-am \u00eenc\u0103rcat bra\u0163ele cu alge
\nputrede
\npoate se fac piele \u015fi g\u00e2nd\u2026
\nDeparte la orizont melancolia
\n\u00ce\u0163i \u0163ese ne\u00een\u0163elesurile\u2026<\/p>\n


\nIdentitate<\/strong><\/p>\n

\u015eoimul cu ochi de safir
\nLegat de picior cu o panglic\u0103
\nalbastr\u0103
\nnu are act de identitate
\nDac\u0103 a\u015f fi nebunul
\nde pe tabla de \u015fah
\na\u015f amor\u0163i st\u00e2nd mereu \u00eentr-un
\nsingur picior.
\n\u00cel rog pe \u015foimul cu ochi de safir
\ns\u0103 priveasc\u0103 \u00een locul meu\u2026
\n\u00cemi leg bra\u0163ele
\ncu panglica lui de m\u0103tase
\n\u015fi-l las pe el s\u0103 joace \u015fah
\n \u00een locul meu
\n\u00cemi astup urechile
\ncu penele lui moi
\nde sub aripi
\n \u00cemi dezmor\u0163esc picioarele
\nf\u0103c\u00e2nd un u\u015for joc de glezne,
\n oricum, nu mai sunt \u00een stare
\ns\u0103 zbor
\nI-am oferit lui identitatea mea<\/p>\n


\nArs poetica<\/strong><\/p>\n

Piatra de bolt\u0103 mi se
\nfr\u0103m\u00e2nt\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103
\nDe c\u00e2nd \u00eemi sunt und\u0103
\ntremur\u00e2nd\u0103, zodie stearp\u0103
\nr\u0103nit\u0103 de harp\u0103, amurg
\nm\u0103-nfior cu aripile str\u00e2nse
\npe l\u00e2ng\u0103 mine.
\nCu lutul pietrei de bolt\u0103
\n\u00eemi ung gleznele \u015fi adun
\ncioburile oglinzii
\n\u00een \u015fapte a c\u00e2te \u015fapte
\n\u00cen ora str\u0103vezie
\n\u00eencerc sisific s\u0103 despart
\nlumina de lumin\u0103
\n\u00eentunericul de \u00eentuneric<\/p>\n


\nDOINA CERNICA<\/strong>
\n\"\"

Murano, o poveste millefiori<\/strong><\/p>\n

La o v\u00e2rst\u0103 at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat\u0103 de copil\u0103rie, descop\u0103r cu uimire c\u00e2t de mult c\u0103r\u0163ile citite atunci mi-au scris via\u0163a. Una dintre ele a fost ,,Prizonierii din Murano\u201d de Werner Quednau, pe care am parcurs-o cu respira\u0163ia t\u0103iat\u0103 la numai opt ani. Ilustra\u0163iile (dup\u0103 cele ale originalului german, de G\u00fcnter Hain) \u00eent\u0103reau caracterul nu numai aventuros, ci \u015fi sumbru al pove\u015ftii, de aceea memoria a refuzat s\u0103 o p\u0103streze. Eram prea mic\u0103 pentru ca s\u0103 m\u0103 ata\u015fez de istorisiri ale c\u0103ror protagoni\u015fti mor \u00een final, \u00een schimb, cu misterioasa putere de persuasiune a c\u0103r\u0163ilor care te emo\u0163ioneaz\u0103, lectura ei a triumfat \u00een descoperirea sticlei. Era \u00een ferestrele casei, \u00een ochelarii bunicii, \u00een geamul pendulei, \u00een globurile bradului de Cr\u0103ciun \u015fi \u00een figurinele m\u0103r\u0163i\u015foarelor, \u00een vazele \u00een care puneam crengu\u0163e de m\u0103r la \u00eenflorit \u00eenainte de timpul lor, chiar \u015fi \u00een paharul de ap\u0103 \u015fi, totu\u015fi, eu nu o v\u0103zusem p\u00e2n\u0103 atunci! \u015ei c\u00e2t\u0103 valoare uman\u0103 \u00eenglobat\u0103 \u00een istoria sa! Mai t\u00e2rziu, fascinat\u0103 de ea, aveam s\u0103 dedic multe reportaje sticlarilor din Suceava \u015fi F\u0103lticeni, \u00een anii c\u00e2nd aceste ora\u015fe mai aveau astfel de meseria\u015fi-arti\u015fti. S\u0103 mergem \u00eens\u0103 mai departe. Pe l\u00e2ng\u0103 revela\u0163ia sticlei, cartea mi-a d\u0103ruit \u015fi rezonan\u0163a cuv\u00e2ntului ,,Murano\u201d, care nu a \u00eencetat s\u0103 m\u0103 tulbure de-a lungul vie\u0163ii. Era mai mult dec\u00e2t numele unei insule de la \u00eenceputurile europene ale sticlei. Era ceva ca o parol\u0103, un cod, care avea menirea s\u0103 nu m\u0103 lase s\u0103 uit promisiunea, mai mult chiar, leg\u0103m\u00e2ntul unei \u00eent\u00e2lniri. De aceea, c\u00e2nd am fost prima dat\u0103 la Vene\u0163ia, acum un sfert de veac, am avut sentimentul unei bucurii incomplete, fiindc\u0103 nu am izbutit s\u0103 ajung la Murano. \u015ei tot de aceea, \u015firagul de m\u0103rgele de sticl\u0103 de Murano, aduse atunci din Pia\u0163a San Marco, a stat mai mult pe masa de scris, sub privirile mele, dec\u00e2t a fost purtat. \u00cen ani i s-au mai al\u0103turat c\u00e2teva, cump\u0103rate de asemenea de mine sau primite \u00een dar, soli ai unui t\u0103r\u00e2m pe care \u00eentr-o zi trebuia s\u0103 ajung. O zi care p\u0103rea c\u0103 se mi\u015fc\u0103 \u00een timp odat\u0103 cu mine, la fel ca linia orizontului \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul verii din urm\u0103. O var\u0103 neagr\u0103, care s-a \u00eencheiat pe neg\u00e2ndite, ca \u015fi cum \u00eentr-adev\u0103r ar putea s\u0103 existe compensa\u0163ii pentru desp\u0103r\u0163iri irevocabile, cu o debarcare la Murano. Am spus: atunci c\u00e2nd m\u0103 a\u015fteptam mai pu\u0163in.
\nMurano este una din ceea ce turi\u015ftii cunosc drept ,,Insulele Vene\u0163iei\u201d, o denumire oarecum paradoxal\u0103, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 Vene\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi st\u0103 pe 118 insuli\u0163e, dar mai important \u00een aceast\u0103 geografie a inimii pe care s-a a\u015fternut drumul este ceea ce le leag\u0103, nu apa care le desparte. Or, istoria sticlei din Murano \u00eencepe la Vene\u0163ia, \u00eenc\u0103 \u00een secolul X, dar se desf\u0103\u015foar\u0103 aici, cu permanentul pericol de incendiu tr\u0103ind latent \u00een furnalele deschise \u00eentre case de lemn, numai p\u00e2n\u0103 \u00een 1292, c\u00e2nd, pentru evitarea oric\u0103rui risc, conducerea Republicii a dispus mutarea fabricilor de sticl\u0103 pe Murano. Nu este singura explica\u0163ie, izolarea lor acolo a \u00eensemnat \u015fi un plus de siguran\u0163\u0103 pentru p\u0103strarea secretului produselor de sticl\u0103, unele mai pre\u0163ioase dec\u00e2t aurul, secret de stat, care, poveste\u015fte Werner Quednau, aducea visteriei statului, ,,prin impozite, peste opt milioane de duca\u0163i de aur anual, numai din nego\u0163ul cu aceste obiecte de art\u0103\u201d, iar me\u015fterilor o via\u0163\u0103 de prizonieri, p\u0103r\u0103sirea insulei fiind interzis\u0103 sub amenin\u0163area pedepsei cu moartea. Dar nu numai banii contau pentru Serenissima. Splendoarea ei era r\u0103sfr\u00e2nt\u0103 \u015fi \u00eenmiit\u0103 de sticl\u0103. \u00centotdeauna, dar mai ales \u00een Carnaval: ,,L\u0103utele c\u00e2nt\u0103 voioase \u015fi \u00een sunetele lor \u00eembietoare perechi vesele se \u00eenv\u00e2rtesc pe lespezile albe ale pie\u0163ii San Marco. Albul lespezilor \u015fi al palatelor d\u0103 ging\u0103\u015fie \u015fi farmec luminii tremur\u0103toare \u00eempr\u0103\u015ftiate de lum\u00e2n\u0103rile prinse \u00een cupe de sticl\u0103, \u00een jurul pie\u0163ii, pe coloanele palatelor c\u00e2rmuirii. Cupele de sticl\u0103, peste care se prelinge ceara lum\u00e2n\u0103rilor, lucesc \u00een culorile cerului: albastru, violet \u015fi c\u00e2teodat\u0103 pu\u0163in ro\u015fiatic.\u201d Sunt culorile pe care le repet\u0103 micu\u0163ul pandantiv din cristal vene\u0163ian, pe care l-am luat \u00een m\u00e2n\u0103 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi \u00eenchipui Vene\u0163ia din \u00eendep\u0103rtata iarn\u0103 a anului 1667, atunci c\u00e2nd de pe Murano au evadat arti\u015ftii sticlari din carte. L-am cump\u0103rat dintr-o manufactur\u0103 Murano, de l\u00e2ng\u0103 Teatro San Gallo, ea f\u0103c\u00e2nd de asemenea parte, cu propriul spectacol, din spectacolul Vene\u0163iei. Vizitatorii ora\u015fului erau invita\u0163i s\u0103 participe la o demonstra\u0163ie de fabricare a sticlei, pe care puteau nu doar s\u0103 o urm\u0103reasc\u0103 \u015fi s\u0103 o aplaude, ci \u015fi s\u0103 o fotografieze \u015fi s-o filmeze \u00een voie. Dar \u00een actul II, lucrurile se schimbau radical: \u00een expozi\u0163ie, singuri ochilor le era permis s\u0103 priveasc\u0103 \u015fi s\u0103 ,,\u00eenregistreze\u201d. A\u015fa c\u0103 de\u015fi cump\u0103rat, cristalul vene\u0163ian \u00eenchide \u00een el \u015fi-mi transmite ceva din tensiunea interdic\u0163iei \u00eenc\u0103lcate. La fel ca oglinjoara d\u0103ruit\u0103 unei hangi\u0163e de Lorenzo Malgratti, cel mai mare me\u015fter oglindar al vremii, \u00een drumul s\u0103u primejdios c\u0103tre K\u00e4rnten. Numai c\u0103 Lorenzo Malgratti fugea din Murano urm\u00e2nd cale mun\u0163ilor, \u00een timp ce pe Niadi \u015fi pe mine un vaporetto ne ducea pe ape la Murano.
\n\u00cenaint\u0103m pe linia sub\u0163ire care desparte frumuse\u0163ea palatelor aievea de r\u0103sfr\u00e2ngerea lor \u00een mare, trebuie s\u0103 ne d\u0103m capul pe spate sau s\u0103 ni-l aplec\u0103m peste balustrad\u0103 ca s\u0103 ajungem \u00een v\u00e2rful turlelor \u015fi dincolo de ele, \u00een diminea\u0163a v\u0103lurit\u0103 de soare \u015fi culori. Oare de ce mi-am \u00eenchipuit p\u00e2n\u0103 acum logodna dogilor Serenissimei cu marea pecetluit\u0103 de un inel de aur, c\u00e2nd cu siguran\u0163\u0103 el trebuie s\u0103 fi fost din sticl\u0103 de Murano, \u00een nuan\u0163ele ei \u015fi ale cerului?
\n\u00cenainte de Murano, il vaporetto se opre\u015fte la San Michele in Isola, loca\u015ful din piatr\u0103 alb\u0103 \u015fi str\u0103lucitoare de Istria, biserica cimitirului care este \u00eentreaga insul\u0103 San Michele. \u00cenconjurat de cununa chiparo\u015filor, San Michele era pe vremea \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor din cartea lui Werner Quednau singurul loc \u00een care sticlarilor le era permis s\u0103 plece. Dar numai pentru odihna ve\u015fnic\u0103. De\u015fi ve\u015fnicia pe aceast\u0103 insul\u0103-cimitir este mai vremelnic\u0103 sau mai scump\u0103 dec\u00e2t oriunde \u00een lume: cei \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i aici sunt exhuma\u0163i dup\u0103 zece ani, dac\u0103 urma\u015fii nu au dorit s\u0103 achite un pre\u0163 fabulos pentru prelungirea perioadei. Nu \u015ftiu cum stau exact lucrurile pentru celebrit\u0103\u0163ile care \u00eei sunt asociate \u00een popasul lor cel din urm\u0103, Serghei Djiaghilev, de pild\u0103, sau Igor Stravinsky ori Ezra Pound, dar realitatea pumnului de \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 are mai pu\u0163in\u0103 importan\u0163\u0103 dec\u00e2t g\u00e2ndul nesf\u00e2r\u015fitului lor somn la umbra trandafirie a chiparo\u015filor, \u00eenconjura\u0163i de v\u0103zduhul lichid \u015fi frem\u0103t\u0103tor al Adriaticii. Iar el, g\u00e2ndul, vine dup\u0103 noi, siaj, p\u00e2n\u0103 acost\u0103m la Murano.
\nNe a\u015fteptau biserici, vile, arhitecturi, mozaicuri, picturi, dar am ales sticla. Sticla cu istoria ei din Museo del Vetro, sticla cu performan\u0163ele ei estetice contemporane din Museo Vetrario Moderno, dar mai ales sticla din atelier. \u00cen cel \u00een dreptul c\u0103ruia ne-am oprit aproape la \u00eent\u00e2mplare, am intrat \u015fi am luat loc pe b\u0103ncile de sc\u00e2ndur\u0103 cu un soi de solemnitate, ca \u00eentr-o sal\u0103 de concerte. Dar spectacolul a \u0163inut mai cur\u00e2nd de magie. Un me\u015fter a prins \u00een cap\u0103tul u\u015for bombat al \u0163evii lungi de fier un pumn de sticl\u0103 fierbinte dintr-un cuptor \u015fi a suflat \u00een cel\u0103lalt cap\u0103t al s\u0103u, de lemn \u00een partea terminal\u0103, ca \u00eentr-un flaut, p\u00e2n\u0103 ce sticla a prins via\u0163\u0103, p\u0103r\u00e2nd un boboc de floare care se deschide accelerat, \u00een rotirea muzical\u0103 a \u0163evii. S-a re\u00eentors \u00een cuptor, \u015fi din el spre noi, cu \u00eenc\u0103 un r\u00e2nd de petale ce s-au desenat prin mi\u015fcarea \u0163evii, p\u00e2n\u0103 ce vaza s-a deschis ca un caliciu. Cel\u0103lalt me\u015fter a scos \u015fi el dintr-un cuptor un bulg\u0103re de sticl\u0103 ca un ghem de miere, \u015fi a \u00eenceput s\u0103-l \u00eenv\u00e2rt\u0103 \u015fi s\u0103-l ajusteze c\u00e2nd cu o pereche de foarfeci, c\u00e2nd cu o penset\u0103. \u015ei \u00een acelea\u015fi trei minute, ca \u015fi potirul tovar\u0103\u015fului s\u0103u, \u00een fa\u0163a ochilor no\u015ftri \u015fi-a \u00eenvolburat coama \u00eentr-un v\u00e2rtej de transparen\u0163e un c\u0103lu\u0163 de sticl\u0103. Am\u00e2ndoi au apropiat de crea\u0163iile lor c\u00e2te o bucat\u0103 de h\u00e2rtie care a luat foc. Scoas\u0103 vaza afar\u0103, scos c\u0103lu\u0163ul \u00een aerul c\u0103ldu\u0163 al zilei, ar fi plesnit ca ni\u015fte baloane atinse cu v\u00e2rful unui ac. Dar au fost puse \u00een alte cuptoare \u00eencinse, pentru 24 de ore. Erau lucruri simple, ni s-a spus, o vaz\u0103 \u00een stil baroc, dup\u0103 suflare, cu adausuri succesive de folii de aur, cu decora\u0163iuni cu email, cu puneri repetate \u00een cuptor, se fabric\u0103 \u00een trei zile. \u00cens\u0103 poate fi f\u0103r\u0103 moarte, dup\u0103 cum \u00eentr-un pahar astfel construit, se poate pune f\u0103r\u0103 grij\u0103 un lichid la o temperatur\u0103 de o sut\u0103 de grade. Mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 v\u0103d cum se z\u0103misle\u015fte \u015fi o oglind\u0103, dar me\u015fterul oglindar Lorenzo al anului 2010 era \u00een alt\u0103 parte \u015ei oricum, nu ar fi putut nici s\u0103 ne i\u015fte bucuria inocent\u0103 cu care hangi\u0163a din 1667 se privise prima dat\u0103 \u00eentr-o oglind\u0103 \u015fi nici s\u0103-mi provoace tulburarea pe care am resim\u0163it-o de fiecare dat\u0103 \u00een preajma celor dou\u0103 oglinzi vene\u0163iene din Sala Ro\u015fie a Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i, din cauza drumului pe care l-au parcurs prin geografie \u015fi istorie, dar \u015fi a credin\u0163ei care le \u00eenso\u0163e\u015fte: c\u0103 privind \u00een apele lor \u00eentinere\u015fti, te vezi iar t\u00e2n\u0103r. Dar dac\u0103 Lorenzo a izbutit s\u0103 pun\u0103 pe picioare o sticl\u0103rie \u00een Boemia, cam tot atunci, la mare distan\u0163\u0103 spre apus, s-a ridicat fumul cuptoarelor primelor oglinzi din Fran\u0163a, destinate Palatului Versailles, gra\u0163ie altor patru eroi ai lui Werner Quednau, Alberto, Paolo, Raimondo \u015fi Giovanni, \u015fi ei fugari din Murano, \u015fi ei sorti\u0163i, ca \u015fi Lorenzo, unui sf\u00e2r\u015fit tragic.
\nDincolo de fic\u0163iune \u015fi indiferent de mijloacele la care s-a apelat, monopolul comer\u0163ului cu sticl\u0103 de\u0163inut de negustorii vene\u0163ieni a fost pierdut. Nu \u00eens\u0103 \u015fi secretul sticlei de Murano, de\u015fi falsurile chineze\u015fti cu care e\u015fti asaltat \u00een at\u00e2tea magazine \u015fi care te p\u00e2ndesc chiar \u015fi la Vene\u0163ia par a spune contrariul. Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 am citit de cur\u00e2nd un document la fel de palpitant azi, ca \u00een copil\u0103rie ,,Prizonierii din Murano\u201d. Este vorba de o lege a Regiunii Veneto (70 din 23 decembrie 1994), care, \u00een dorin\u0163a de a proteja rodul unei tradi\u0163ii milenare, a instituit o marc\u0103, un Marchio Vetro Artistico di Murano, garan\u0163ie a produsului autentic, dar \u015fi de un m\u0103nunchi de condi\u0163ii severe pentru aprobarea deschiderii \u015fi func\u0163ion\u0103rii unui atelier, \u0163in\u00e2nd de procesul complicat al elabor\u0103rii, dar \u015fi de munca manual\u0103, \u00eentr-o propor\u0163ie de cel pu\u0163in 70 la sut\u0103. Ca sticla de Murano s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ,,Made in Italy\u201d (nu in UE!) \u015fi s\u0103 reprezinte cu m\u00e2ndrie Italia. Ceea ce cartea lui Werner Quednau nu spune, dar istoria \u015ftie, este \u015fi \u00eenalta apreciere de care s-au bucurat arti\u015ftii sticlari din Murano. Erau considera\u0163i cet\u0103\u0163eni de onoare, \u00eennobila\u0163i, fiicele lor puteau s\u0103 se m\u0103rite cu aristocra\u0163i, iar ei aveau dreptul, extrem de selectiv, s\u0103 poarte sabie. La vremea fabric\u0103rii primilor ochelari din lume \u015fi a oglinzilor ei f\u0103r\u0103 egal, la ceasul celor mai bune geamuri, insula ajunsese precum unul din produsele sale unicat. Bog\u0103\u0163ia i-a adus vile luxoase \u015fi somptuoase, re\u015fedin\u0163e de var\u0103 ale nobililor vene\u0163ieni \u015fi ale diploma\u0163ilor, iar la \u00eenceputul secolului al XVI-lea, popula\u0163ia num\u0103ra 30000 de locuitori. R\u0103sp\u00e2ndirea me\u015fte\u015fugului \u00een lume s-a soldat cu sc\u0103derea prosperit\u0103\u0163ii pe Murano, cu \u00eempu\u0163inarea treptat\u0103 a murinezilor, a fabricilor, cu ruinarea vilelor, dar spre cap\u0103tul veacului al XIX-lea, sticla de Murano a prins din nou s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 \u015fi s\u0103 urce, p\u00e2n\u0103 a ocupat cu gra\u0163ie, originalitate \u015fi valoare podiumul unei faime \u015fi aprecieri constante. Imaginea mi s-a impus datorit\u0103 \u015ftirii din care am aflat c\u0103 exist\u0103 competi\u0163ii sportive ale c\u0103ror medalii sunt confec\u0163ionate din sticle de Murano \u015fi nu de mult am v\u0103zut-o \u00een Fran\u0163a \u00eencoron\u00e2nd \u015fi performan\u0163e scriitorice\u015fti.
\n\u00cen ciuda garan\u0163iilor de durabilitate, \u00een ciuda faptului c\u0103, de ex., sub Teatrul din Odesa, terenul \u015fubrezit de catacombele din timpul r\u0103zboiului a fost refortificat cu injectarea de sticl\u0103 lichid\u0103, c\u0103 exist\u0103 cl\u0103diri \u00eenalte \u00een care sticla predomin\u0103, sentimentul fragilit\u0103\u0163ii ei continu\u0103 s\u0103 te \u00eencerce. De aceea, respira\u0163ia atent controlat\u0103, pa\u015fii \u00eence\u0163i ni s-au impus instinctiv nu numai \u00een muzeele sticlei din Murano, dar chiar \u015fi \u00een expozi\u0163iile ei cu v\u00e2nzare. Cum era cea a atelierului, \u00een care urm\u0103risem demonstra\u0163ia. Un tezaur de sticl\u0103, de la instala\u0163ii de luminat p\u00e2n\u0103 la cele mai alese bijuterii. Candelabre, oglinzi, vaze, ceasuri, coliere, perle (perlele de Vene\u0163ia!), cercei, medalioane, butoni, suveniruri. Din sticl\u0103 transparent\u0103, colorat\u0103, opac\u0103, l\u0103ptoas\u0103, incizat\u0103, decorat\u0103 cu pulberi de sticl\u0103 de diferite granula\u0163ii, cu smal\u0163uri, cu aur \u015fi desigur, valorificate \u00eentr-o infinitate de ipostaze, celebrul ro\u015fu vene\u0163ian \u015fi arta millefiori a sticlei multicolore. Da, un material fin, pre\u0163ios, curat \u015fi nobil, incomparabila sticl\u0103 de Murano! Am ales cu Niadi, micu\u0163e daruri, dar \u015fi amintiri, c\u00e2teva murrine purt\u0103toare de noroc \u015fi un c\u0103lu\u0163.
\nLa ora acestor r\u00e2nduri, a cobor\u00e2t din raftul bibliotecii \u015fi st\u0103 \u00een fa\u0163a computerului, l\u00e2ng\u0103 exemplarul probabil ultim din Bucovina al c\u0103r\u0163ii lui Werner Quednau, gata de zbor. C\u0103lu\u0163ul este alb, dar linia ultim\u0103 a trupului s\u0103u zvelt, a coamei \u015fi cozii este transparent\u0103. Pare c\u0103 \u00ee\u015fi trage sufletul \u00eenaintea continu\u0103rii unei lungi c\u0103l\u0103torii \u00een aerul pur al sticlei, o f\u0103ptur\u0103 misterioas\u0103 cu o aur\u0103 de sticl\u0103, \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00eentr-un halou de sticl\u0103, \u00een secunda de popas a drumului s\u0103u \u00eenceput \u00een Murano. C\u00e2nd suli\u0163a primei raze de soare intrate pe fereastra l-a atins, s-a produs o explozie de lumin\u0103. \u015ei am putut s\u0103 v\u0103d \u00eent\u00e2i insula, apoi Vene\u0163ia \u00eentreag\u0103 \u00een chenarul nesf\u00e2r\u015fit al unei m\u0103ri \u015fi al unui cer de sticl\u0103. Nu \u015ftiu dac\u0103 venind din splendoarea trecutului sau a viitorului s\u0103u.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Diana Marinache Somn Am a\u0163ipit chircit\u0103 pe marginea gropii \u00eencol\u0103cit\u0103 cu capul de \u015farpe \u00een gur\u0103 de lup \u015firaguri de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21478"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21478"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21478\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21479,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21478\/revisions\/21479"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21478"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21478"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21478"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}