{"id":21436,"date":"2023-07-05T18:57:42","date_gmt":"2023-07-05T15:57:42","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21436"},"modified":"2023-07-05T18:58:19","modified_gmt":"2023-07-05T15:58:19","slug":"spatii-culturale-nr-14-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21436","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 14 (2)"},"content":{"rendered":"

Poezia sinclonizat\u0103 <\/em>\u015fi destinul ei <\/strong>
\n\"\"

VIRGIL DIACONU a debutat \u00een volum cu placheta de poezie Departele Epimenides, Ed. Litera, Bucure\u015fti, 1976, pentru ca apoi s\u0103 publice Dep\u0103rtarea l\u0103untric\u0103 (poeme), Editura Litera, Bucure\u015fti, 1980, C\u0103l\u0103torie spre sine (poeme), Editura Albatros, Bucure\u015fti, 1984, Discurs despre lini\u015fte (poeme), Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 1989, Deasupra tenebrelor (poeme), Editura Paralela 45, Pite\u015fti, 2001, Opium (poeme), Editura Paralela 45, Pite\u015fti, 2002, Dimine\u0163ile Domnului (poeme), Editura Paralela 45, Pite\u015fti, 2004, Libertate \u015fi destin, eseuri filozofice, Editura Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2005, Jurnal erotic (poeme), Editura Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2006, Lepre \u015fi sfin\u0163i (poeme), Editura Revistei Convorbiri literare, Ia\u015fi, 2007, Destinul poeziei moderne, Ed. Brumar, 2008.<\/p>\n

Virgil Diaconu, se spune c\u0103 poe\u0163ii sunt, prin defini\u0163ie, departe de latura pragmatic\u0103 a existen\u0163ei. Realit\u0103\u0163ile postdecembriste par s\u0103 fi schimbat totu\u015fi aceast\u0103… calitate a creatorului de frumos. A\u015fa c\u0103 spune-ne cum se simte un poet confruntat cu \u201eeconomia de pia\u0163\u0103\u201d?<\/p>\n

– Nici economia de pia\u0163\u0103, nici economia din pia\u0163\u0103 nu iart\u0103 pe nimeni, indiferent de c\u00e2t\u0103 aten\u0163ie \u00eei d\u0103m sau nu. Ca dovad\u0103, reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, operat\u0103 de Guvernul Boc. Mie, economia de pia\u0163\u0103 mi-a \u00eenlesnit un post la Centrul Cultural Pite\u015fti \u015fi tot ea \u2013 \u201eeconomia\u201d \u2013 m-a l\u0103sat, prin ordonan\u0163a reducerii de posturi \u00een aparatul administrativ-bugetar, f\u0103r\u0103 acest post. Salvarea material\u0103 \u00eemi vine acum de la contractul de colaborare pentru editarea revistei Cafeneaua literar\u0103, unde am r\u0103mas director. Salvare pe care tot \u201eeconomia\u201d a f\u0103cut-o cu putin\u0163\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu le mul\u0163umesc celor care la vreme de cump\u0103n\u0103 mi-au fost al\u0103turi \u2013 Liviu Ioan Stoiciu, Valeria Manta T\u0103icu\u0163u, Ancelin Roseti, Filiala Pite\u015fti a U.S.R., Adrian Cre\u0163u \u015fi al\u0163ii. Aflu c\u0103 \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie a fost \u015fi poeta Angela Furtun\u0103, \u00eens\u0103 ea a avut mai mult noroc. Altfel, te rog s\u0103 nu m\u0103 mai domne\u015fti, ci s\u0103-mi spui simplu tu! <\/p>\n

Corect. Ai publicat, cu ceva vreme \u00een urm\u0103, un eseu despre destinul poeziei moderne. Cam cum ar ar\u0103ta, \u00een viziunea ta, acest destin?<\/p>\n

– \u00cen primul r\u00e2nd, destinul operei literare este drumul sau peripe\u0163ia \u00een lume a operei, iar el este f\u0103cut de modul \u00een care critica literar\u0103 \u015fi noi, lectorii, recept\u0103m opera. Destinul este o problem\u0103 de receptare a operei, de rezonan\u0163\u0103 a operei \u00een mintea noastr\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t mai scriem pentru oameni, iar nu pentru statuile din gr\u0103dina public\u0103.
\nProblema destinului se complic\u0103 \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd \u00een\u0163elegem c\u0103 ceea ce numim \u201eoper\u0103 literar\u0103\u201d este, de fapt, fie o oper\u0103 estetic\u0103, fie o oper\u0103 pseudo-estetic\u0103, iar ceea ce numim \u201ecritic literar\u201d sau \u201elector\u201d este fie un critic sau lector competent, fie un critic sau lector incompetent \u2013 desigur am eliminat nuan\u0163ele. Nu exist\u0103, a\u015fadar, nici opere literare egale calitativ, nediferen\u0163iate estetic, nici un singur nivel de receptare \u015fi evaluare a operei literare, ci niveluri diferite \u2013 unul estetic \u015fi altul pseudo-estetic.
\nPatru elemente, al\u0103turi de cele de conjunctur\u0103 social\u0103-politic\u0103 \u015fi mediu cultural, contribuie, \u00een cele din urm\u0103, la destinul unei opere: valoarea operei, mediocritatea ei, lectorul competent \u015fi lectorul necompetent.
\nPornind de aici, putem spune c\u0103 destin este at\u00e2t confirmarea \u015fi aprecierea poeziei de valoare (destinul favorabil meritat), c\u00e2t \u015fi minimalizarea \u015fi ignorarea acesteia (destinul nefavorabil nemeritat); destin este at\u00e2t divulgarea \u015fi dezavuarea poeziei mediocre (destinul nefavorabil meritat), c\u00e2t \u015fi supradimensionarea \u015fi glorificarea acesteia (destinul favorabil nemeritat). Acestea sunt, \u00een linii mari, cele patru mari situa\u0163ii destinale \u00een care este pus\u0103 opera literar\u0103; sunt post\u00farile destinale ale operei.
\n\u00cen termeni oarecum echivalen\u0163i, destin este at\u00e2t canonizarea operei de valoare \u015fi mediocre c\u00e2t \u015fi necanonizarea acestora. Canonizarea \u015fi necanonizarea sunt \u015fi ele fie meritate (estetice), fie nemeritate (false)… \u00cen culturile modeste sau dominant genera\u0163ioniste, canoniz\u0103rile nemeritate sau false sunt la ordinea zilei. De altfel, fiecare genera\u0163ie literar\u0103 are listele ei valorice, antologiile, dic\u0163ionarele \u015fi topurile ei, manipularea listelor \u015fi a topurilor constituie o practic\u0103 obi\u015fnuit\u0103. <\/p>\n

Ce poe\u0163i contemporani crezi c\u0103 vor figura \u00een manualele de literatur\u0103 ale nepo\u0163ilor no\u015ftri?<\/p>\n

– Ce poe\u0163i vor figura \u00een manuale nepo\u0163ilor no\u015ftri ne vor spune cei care fac manualele, a\u015fadar cei care \u00eempart literatura rom\u00e2n\u0103 manualelor, antologiilor, dic\u0163ionarelor, televiziunii \u015fi str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii.
\nDin comisia care a stabilit, acum c\u00e2\u0163iva ani, scriitorii care merit\u0103 s\u0103 intre \u00een manualele a f\u0103cut parte, dac\u0103 nu cumva era chiar \u00een capul ei, criticul Nicolae Manolescu, a\u015fa c\u0103 nu m-a uimit s\u0103 aflu c\u0103 un poet optzecist mediocru ca Mircea C\u0103rt\u0103rescu este \u00een manualele de liceu \u015fi c\u0103 figureaz\u0103 \u00een programa Facult\u0103\u0163ii de Litere\u2026 Tr\u0103im vremuri confuze, ma cherie, \u015fi team\u0103 \u00eemi este c\u0103 m\u00e2ine tot scriitori genera\u0163ioni\u015fti mediocri vor figura \u00een manuale. <\/p>\n

Obsesia sincloniz\u0103rii divulg\u0103 o creativitate precar\u0103
\n Acum, c\u00e2nd grani\u0163ele \u0163\u0103rii sunt deschise \u015fi ne bucur\u0103m de libertatea de circula\u0163ie, de informare \u015fi de exprimare, putem vorbi despre o sincronizare (v. Eugen Lovinescu) cu literatura european\u0103 \/ universal\u0103?<\/p>\n

– Lovinescu a discutat sincronizarea la nivelul macro, cel al culturii, crez\u00e2nd c\u0103 o cultur\u0103 mic\u0103 se poate salva prin sincronizarea cu o cultur\u0103 mare. Am ob\u0163inut noi o cultur\u0103 mare pentru c\u0103 ne-am sincronizat, s\u0103 spunem, cu cultura francez\u0103? De\u015fi avem scriitori de excep\u0163ie, cultura noastr\u0103 nu este totu\u015fi una de excep\u0163ie.
\nSincronizarea este o teorie \u201elogic\u0103\u201d \u015fi \u201ede bun sim\u0163\u201d, \u00eens\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 ea este eficient\u0103 \u00een domeniul artistic. Mai \u00eent\u00e2i nu prea \u015ftiu care ar putea fi modelul sincroniz\u0103rii. Constituie, de exemplu, poezia francez\u0103, german\u0103, englez\u0103, spaniol\u0103, italian\u0103, american\u0103 un model? \u015ei, mai ales, din care secol este poezia francez\u0103, englez\u0103 etc. ce se constituie azi pentru noi ca model al sincroniz\u0103rii?
\nPatru critici ai optzecismului obseda\u0163i de sincronizare \u2013 Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mu\u015fina \u2013 ne spun c\u0103 modelul poeziei de azi este poezia postmodern\u0103 occidental\u0103, \u00een special poezia postmodern\u0103 american\u0103. Nicolae Manolescu ne asigur\u0103 \u015fi el c\u0103 \u201eoptzecismul a schimbat paradigma literar\u0103\u201d \u015fi c\u0103 a devenit \u00een acest fel literatur\u0103\/poezie postmodern\u0103, iar C\u0103rt\u0103rescu chiar \u201ea demonstrat\u201d \u00een Postmodernismul rom\u00e2nesc c\u0103 poezia optzecist\u0103 s-a sincronizat cu marea poezie postmodern\u0103 american\u0103. De aici trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 poezia optzecist\u0103 sincronizat\u0103 este o mare poezie! Este genera\u0163ia \u201980, \u00een urma sincroniz\u0103rii ei cu poezia postmodern\u0103 american\u0103, o mare genera\u0163ie literar\u0103? Mai nu cred, vorba Eminescului.
\nPrestigiul pe care l-a c\u00e2\u015ftigat sincronizarea \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 se datoreaz\u0103 autorit\u0103\u0163ii lui Lovinescu, \u00eens\u0103 sincronizarea nu trebuie s\u0103 devin\u0103 obiect de cult. Cred c\u0103 sincronizarea trebuie rediscutat\u0103, reg\u00e2ndit\u0103. Este sincronizarea o solu\u0163ie pentru ie\u015firea din minorat? Chiar este posibil ca un poet s\u0103 \u00ee\u015fi spulbere minoratul prin sincronizare?
\nConvingerea lui Manolescu, \u015fi anume aceea c\u0103 \u201egenera\u0163ia optzeci a schimbat paradigma literar\u0103\u201d, nu ne spune, \u00een fond, nimic despre valoarea pe care a dob\u00e2ndit-o poezia optzecist\u0103 care s-a sincronizat cu poezia postmodern\u0103 occidental\u0103. Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 din cei aproximativ 150 de poe\u0163i optzeci\u015fti, Manolescu nu include \u00een Istoria critic\u0103… dec\u00e2t 14. El nu le recunoa\u015fte, a\u015fadar, valoarea tuturor optzeci\u015ftilor sincroniza\u0163i cu postmodernismul occidental. S\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 marea majoritate a optzeci\u015ftilor au ratat sincronizarea? Iar cei 14 sincroniza\u0163i sunt ei cu adev\u0103rat mari poe\u0163i?
\nExisten\u0163a unui model poetic estetic \u2013 s\u0103 spunem cel al poeziei americane, dac\u0103 socotim c\u0103 ea este o poezie estetic\u0103 \u2013 nu asigur\u0103 nicidecum calitatea poeziei sincronizate. C\u00e2\u0163i poe\u0163i optzeci\u015fti care ilustreaz\u0103 planul\/programul de sincronizare al lui C\u0103rt\u0103rescu, Ion Bogdan Lefter sau Manolescu pot sta l\u00e2ng\u0103 Arghezi, Eminescu, Bacovia, Blaga?
\nSincronizarea nu este o solu\u0163ie pentru \u201eperfectarea\u201d scriitorului \u015fi a operei sale. Ea nu este o solu\u0163ie nici \u00een domeniul, mai larg, al operei de art\u0103. Dar sincronizarea poate fi o solu\u0163ie \u00een tehnic\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, s\u0103n\u0103tate, \u00een sistemul economic \u015fi social, adic\u0103 \u00een acele domenii \u00een care progresul, devenirea sau eficien\u0163a este asigurat\u0103 de creativitatea mimetic\u0103 sau reproductiv\u0103. \u00cen art\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 un alt tip de creativitate: creativitatea artistic\u0103 sau estetic\u0103. Opera de art\u0103 este produsul creativit\u0103\u0163ii sau viziunii artistice originale asupra referentului ontologic, iar nu al creativit\u0103\u0163ii mimetice rev\u0103rsate asupra operelor artistice contemporane sau predecesoare. \u00cen art\u0103, sincronizarea este neavenit\u0103, pentru c\u0103 ea nu se integreaz\u0103 modului \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 creativitatea artistic\u0103.
\nAcum c\u00e2\u0163iva ani, un scriitor francez declara \u00eentr-un interviu c\u0103 de c\u00e2te ori descoper\u0103 \u00een literatura francez\u0103 un roman de valoare, \u00eei caut\u0103 modelul \u00een literatura rom\u00e2n\u0103! Iat\u0103 c\u0103 \u00een roman putem fi noi \u00een\u015fine modele. De ce nu am fi modele \u015fi \u00een poezie?
\nObiectivul nostru, ca poe\u0163i, nu este acela de a ne sincroniza cu modelele genera\u0163ioniste, ci de a deveni noi \u00een\u015fine modele. O literatur\u0103 trebuie s\u0103 devin\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi un model, iar nu s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 o glorie din faptul c\u0103 s-a sincronizat, pe r\u00e2nd, cu poezia romantic\u0103, simbolist\u0103, suprarealist\u0103, lettrist\u0103, futurist\u0103, postmodernist\u0103 etc., mai toate experien\u0163e poetice epuizate.
\nCu toate genera\u0163iile literare sincronizate dup\u0103 model francez sau german, literatura rom\u00e2n\u0103 se arat\u0103 a fi obsedat\u0103 de sincroniz\u0103ri. Practican\u0163ii sincroniz\u0103rii sunt spirite artistice modeste \u015fi ei nu au produs opere mari. Poezia sinclonizat\u0103 poate s\u0103 aib\u0103 un destin favorabil \u00een clip\u0103, a\u015fa cum fiecare genera\u0163ie are un destin favorabil pe termen scurt, adic\u0103 \u00een clipa care \u00eei este dat\u0103, dar ea nu poate s\u0103 aib\u0103 un destin favorabil \u00een timp, deci pe termen lung. Poezia sincronizat\u0103 nu are destin.
\nEu nu cred \u00een sincronizare, ci \u00een for\u0163a creatoare, \u00een creativitatea artistic\u0103. Creativitatea, originalitatea, viziunea, inova\u0163ia lui Br\u00e2ncu\u015fi au fost mai puternice dec\u00e2t ceea ce \u00eensemna sculptura la vremea sa. \u015ei pentru c\u0103 viziunea sa era mai puternic\u0103, el a refuzat sincronizarea cu sculptura lui Rodin, profesorul s\u0103u. Br\u00e2ncu\u015fi a fost el \u00eensu\u015fi un model, a\u015fadar a avut el \u00eensu\u015fi ceva de spus \u00een lumea sculpturii. Modelele artistice ale epocii erau sub el \u015fi de aceea sincronizarea cu ele era lipsit\u0103 de sens. Poezia, marea poezie, este opera creativit\u0103\u0163ii artistice, a viziunii poetice, a propriului daimon, nu a sincroniz\u0103rii. Dac\u0103 ai daimon, nu ai nevoie nici de modele, nici de sincronizare.
\n\u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, pentru c\u0103 uneori chiar m\u0103 prive\u015fte cineva, cred c\u0103 eu m\u0103 sincronizez mai degrab\u0103 cu aburii dimine\u0163ii, cu ciripitul vr\u0103biilor \u015fi culoarea cire\u015felor din gr\u0103dina copil\u0103riei mele, Lolita, atunci c\u00e2nd m\u0103 atingi. Atunci c\u00e2nd m\u0103 atingi eu sunt vr\u0103biile. Sunt cire\u015fele. Da, femeia mea de Parma \u00eemi d\u0103 mai multe b\u0103t\u0103i de inim\u0103 dec\u00e2t poezia american\u0103. Lacrima ei deja arde pagina pe care scriu! Mintea mea e \u00een fl\u0103c\u0103ri! <\/p>\n

Niciodat\u0103 un poet bun dinafara genera\u0163iei la putere
\nnu va trece \u00eenaintea unui poet optzecist mediocru <\/p>\n

Criticii literari au fost dintotdeauna cei chema\u0163i s\u0103 promoveze valori, s\u0103 educe gustul publicului \u015f.a.m.d. Consideri c\u0103 avem, \u00een momentul actual, critici literari care s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 aceast\u0103 menire?<\/p>\n

– Sunt c\u00e2\u0163iva critici buni, \u00eens\u0103 chiar buni fiind, ei mi se par prea rezerva\u0163i \u015fi disipa\u0163i, deci ineficien\u0163i, iar uneori chiar predispu\u015fi compromisului. \u00cen mare, \u015fi ast\u0103zi critica este a\u015fa cum a fost ea dintotdeauna: fie profesionist\u0103 \u015fi nep\u0103rtinitoare, fie mediocr\u0103 \u015fi coruptibil\u0103. Dominanta o de\u0163ine critica mediocr\u0103, autoare de holograme. Cu pu\u0163ine \u015fi notabile excep\u0163ii, critica noastr\u0103 ap\u0103r\u0103 operele genera\u0163ioniste, indiferent de valoarea lor. Majoritatea listele de poe\u0163i contemporani, a\u015fadar de poe\u0163i canoniza\u0163i, care umbl\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani prin literatura rom\u00e2n\u0103, sunt liste genera\u0163ioniste. Criteriul genera\u0163ionist \u00eenlocuie\u015fte adesea criteriul estetic.
\nCartea unui scriitor, opera lui, nu poate s\u0103 mint\u0103, pentru c\u0103 ea \u00ee\u015fi dezvele\u015fte singur\u0103 calitatea \u2013 fie valoarea, fie mediocritatea. Numai critica poate s\u0103 mint\u0103 \u015fi s\u0103 creeze confuzie. Numai ea poate s\u0103 canonizeze opere mediocre \u015fi s\u0103 ignore opere de valoare. Aproape pe nimeni nu mai intereseaz\u0103 calitatea literaturii, aproape nimeni nu mai \u00eennebune\u015fte de un vers, interesele literare de grup genera\u0163ionist sufoc\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103; toat\u0103 lumea vrea s\u0103 fie listat\u0103, prieteniile \u015fi ne-prieteniile se construiesc pe liste, confuzia este general\u0103, aproape general\u0103. \u00cens\u0103\u015fi urcarea \u00een topul poetic a lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu ilustreaz\u0103 mediocritatea criticii genera\u0163ioniste contemporane, care \u00ee\u015fi supraevalueaz\u0103 produsele; \u015fi care crede probabil c\u0103 evalu\u0103rile ei vor rezista \u00een timp.
\nAntologiile \u015fi dic\u0163ionarele \u00eentocmite de criticii optzeci\u015fti nu panorameaz\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103, ci doar literatura optzecist\u0103. Manolescu \u015fi-a f\u0103cut, de exemplu, listele \u00een Cenaclul de luni, iar \u00een afara acestui cenaclu poezia contemporan\u0103 pare c\u0103 \u00eenceteaz\u0103 pentru el. Niciodat\u0103 un poet bun dinafara genera\u0163iei la putere nu va trece \u00eenaintea unui poet optzecist mediocru, at\u00e2ta vreme c\u00e2t critica genera\u0163ionist\u0103 face antologiile, dic\u0163ionarele, topurile. Antologiile, dic\u0163ionarele, topurile sunt \u00een mare parte ac\u0163iuni de club literar, ele fiind dedicate scriitorilor genera\u0163ioni\u015fti, de fapt acelora care sunt recunoscu\u0163i de centrul\/centrele lor. Fiecare genera\u0163ie cu antologia ei \u015fi, \u00eencetul cu \u00eencetul, cu dic\u0163ionarul ei. Pentru c\u0103 la noi nu se g\u00e2nde\u015fte critic, ci genera\u0163ionist.<\/p>\n

Fabricile de profesori nu sunt fabrici de scriitori<\/p>\n

\u00cen ultima vreme, ne bucur\u0103m de prezen\u0163a, \u00een peisajul cultural autohton, a unor poe\u0163i-critici, prozatori-critici, ceferi\u015fti-critici, agricultori-critici, poli\u0163i\u015fti-critici, militari-critici, politicieni-critici literari \u015fi enumerarea ar putea continua. Se poate considera, oare, c\u0103 la fotbal, literatur\u0103 \u015fi critic\u0103 literar\u0103 se pricepe chiar tot poporul rom\u00e2n?<\/p>\n

– Po\u0163i s\u0103 fii medic, inginer sau profesor, dar aceste calific\u0103ri profesionale nu \u00ee\u0163i legitimeaz\u0103 calitatea de critic literar sau de scriitor. \u015ei po\u0163i s\u0103 nu fii nimic din toate acestea \u015fi s\u0103 fii totu\u015fi scriitor \u2013 cazul Rimbaud, scriitor la 17 ani. Whitman, cel mai mare poet al Americii, a fost ze\u0163ar, dulgher \u015fi, ani de-a r\u00e2ndul, \u201ealin\u0103tor de suflete\u201d pentru r\u0103ni\u0163ii r\u0103zboiului civil. Pentru a fi scriitor trebuie s\u0103 ai aptitudini creatoare, iar aceste aptitudini nu \u0163i le ofer\u0103 nicio calificare, nicio diplom\u0103, niciun doctorat: le ai prin gen\u0103 \u015fi le dezvol\u0163i prin cultur\u0103.
\n\u00cen acela\u015fi timp, observ c\u0103 la noi literatura este pe promo\u0163ii \u015fi c\u0103 promo\u0163iile se declar\u0103 singure, imediat, genera\u0163ii literare: promo\u0163iile se autolegitimeaz\u0103, a\u015fadar, ca genera\u0163ii de scriitori. Dar promo\u0163iile de profesori de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 (sau de orice altceva) nu sunt totu\u015fi promo\u0163ii de scriitori. Adic\u0103 fabricile de profesori nu sunt fabrici de scriitori, dup\u0103 cum nici cei care au terminat Artele frumoase nu sunt \u00een mod obligatoriu pictori, graficieni sau sculptori. Te po\u0163i socoti oare filozof doar pentru c\u0103 ai absolvit Filozofia? E\u015fti oare muzician pentru c\u0103 ai terminat Facultatea de Muzic\u0103? Opera pe care o creezi este singura care arat\u0103 dac\u0103 e\u015fti sau nu e\u015fti scriitor, dac\u0103 ai sau nu ai har.
\n\u00cen Canonul occidental, Harold Bloom ironiza \u00een 1994 \u015ecoala Resentimentului fa\u0163\u0103 de valorile estetice, compus\u0103 din universitari americani \u015fi publici\u015fti, care judec\u0103 opera literar\u0103 \u00een func\u0163ie de pozi\u0163ia social\u0103 a creatorului, culoarea pielii, etnie, apuc\u0103turi sexuale\u2026 O evaluare corect\u0103 a operei literare \u00eenseamn\u0103 pentru ei o evaluare politically correct\u2026 Ceva mai \u00eenainte, tot \u00een America, Ihab Hassan, \u00een postfa\u0163a celei de a doua edi\u0163ii a celebrei c\u0103r\u0163i Sf\u00e2\u015fierea lui Orfeu (1982), atr\u0103gea aten\u0163ia asupra deform\u0103rilor pe care profesorii universitari le aduc conceptului de postmodernism literar, cu scopul de a se face astfel remarca\u0163i \u00een catedra lor \u015fi pe pia\u0163a universitar\u0103. \u00cen fine, despre deform\u0103rile criticilor, adic\u0103 despre evalu\u0103rile critice false ale literaturii, s-ar putea scrie o \u00eentreag\u0103 carte. Dar s-ar schimba ceva?
\nAltfel, dup\u0103 cum bine \u015ftii, tot rom\u00e2nul s-a n\u0103scut \u201epoet\u201d… Dar ce nu s-a n\u0103scut rom\u00e2nul?! El este at\u00e2t de ignorant, \u00eenc\u00e2t crede c\u0103 se pricepe la toate. Siteul poezie.ro are, de pild\u0103, peste 20.000 se internau\u0163i, care se googlesc toat\u0103 ziua \u015fi toat\u0103 noaptea. Dintre ace\u015ftia, mai bine de jum\u0103tate sunt \u201epoe\u0163i\u201d, iar restul \u201ecritici\u201d! USR face \u015fi ea scriitori pe band\u0103, iar \u00een ora\u015ful meu, ora\u015ful de la poalele lalelei inoxidabile, un scrib f\u0103r\u0103 urm\u0103 de har a fost omologat de Uniune ca scriitor, doar pentru c\u0103 el a \u015ftiut cum s\u0103 manipuleze c\u00e2\u0163iva prieteni scriitori, care l-au propus comisiei de validare a dosarelor de la Bucure\u015fti. <\/p>\n

Respect\u00e2nd o tradi\u0163ie pe care n-o putem ignora, mul\u0163i scriitori au fondat reviste literare ori au continuat editarea unor reviste ap\u0103rute acum un secol \u015fi jum\u0103tate. Ce anume \u00eel poate motiva pe un poet, de pild\u0103, s\u0103 ias\u0103 din laboratorul lui de crea\u0163ie \u015fi s\u0103 se lupte cu finan\u0163atorii, cu sponsorii, cu birocra\u0163ia \u015fi cu alte belele contemporane, puse \u00een calea promov\u0103rii actului de cultur\u0103?<\/p>\n

– E simplu\u2026 Un scriitor crede \u00een cultur\u0103 \u015fi, ca atare, lupt\u0103 pentru promovarea ei. Revista este o cale prin care se transmite cultura. \u015ei, ca s\u0103 citez \u201edin clasici\u201d: E bine s\u0103 faci lucrul pe care te pricepi s\u0103-l faci \u2013 a spus \u00een\u0163eleptul care a scris Tratat despre lucrul bine f\u0103cut\u2026 <\/p>\n

Conduci, de ceva vreme, revista Cafeneaua literar\u0103. Te-a\u015f ruga s\u0103 le vorbe\u015fti cititorilor no\u015ftri despre programul acestei reviste.<\/p>\n

– \u00cen dou\u0103 cuvinte, pot spune c\u0103 programul ei este literatura de calitate. Dar desigur c\u0103 numai programul nu este suficient. Pentru el \u00ee\u0163i trebuie colaboratori valoro\u015fi. O revist\u0103 este f\u0103cut\u0103 de valoarea colaboratorilor ei \u015fi de atitudinea pe care ea o are \u00een presa literar\u0103, deci \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. Spre norocul meu, eu am c\u00e2\u0163iva colaboratori buni \u015fi chiar foarte buni. I-a\u015f aminti aici cel pu\u0163in pe Gheorghe Grigurcu, Adrian Dinu Rachieru, Radu Voinescu, Liviu Ioan Stoiciu, \u015etefan Ion Ghilimescu, Paul Aretzu, Daniel Corbu, Lucian Vasiliu, Gheorghe Mocu\u0163a, Ion Lazu, George Vulturescu, Gellu Dorian, Cassian Maria Spiridon, Ioan Moldovan, Aura Christi, Florentin Popescu, Marius Chelaru, Valeria Manta T\u0103icu\u0163u, Florin Dochia, Datcu Iordan, Niculina Oprea, Radu Cange, Ioan \u0162epelea. Cafeneaua literar\u0103 are, din nefericire, chiar \u015fi mor\u0163ii ei: Marin Mincu, Toma Biolan, Doru Timofte, pictorul Gheorghe Pantilie… Revistele mole\u015fite, neutre, blegi, care nu ridic\u0103 probleme \u015fi care \u00eei public\u0103 \u201epe to\u0163i\u201d, dincolo de orice criteriu valoric, nu m\u0103 intereseaz\u0103. Constat cu acest prilej c\u0103 tu ai, de pild\u0103, o revist\u0103 onorabil\u0103. <\/p>\n

Ce proiecte literare ai \u00een acest moment?<\/p>\n

– \u00cen acest moment, care dureaz\u0103 de ceva vreme\u2026, lucrez la o carte de parabole, s\u0103 spunem, \u00eenceput\u0103 pre c\u00e2nd eram mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t acum\u2026, la o selec\u0163ie din propria poezie, la o nou\u0103 carte de poezie \u015fi, din 2000, cu \u00eentreruperi, la o carte de estetic\u0103 a poeziei, pe care am \u00eenceput-o la 27 de ani. <\/p>\n

Pe certificatul t\u0103u de na\u015ftere este trecut ora\u015ful R\u00e2mnicu S\u0103rat. Te influen\u0163eaz\u0103 aceasta \u00een vreun fel?<\/p>\n

– Nu \u00eemi dau seama dac\u0103 na\u015fterea \u00een acest R\u00e2mnic at\u00e2t de s\u0103rat m\u0103 influen\u0163eaz\u0103, mai ales c\u0103, matur, nu l-am v\u0103zut niciodat\u0103 \u015fi c\u0103 am o oarecare nostalgie \u00een ceea ce \u00eel prive\u015fte\u2026 Nu are importan\u0163\u0103 unde te na\u015fti, ci steaua sub care te na\u015fti. Oricum, \u015fi la R\u00e2mnic, \u015fi la Pite\u015fti stau sub aceea\u015fi stea. \u015ei asta conteaz\u0103. <\/p>\n

A consemnat Valeria Manta T\u0103icu\u0163u<\/strong><\/p>\n


\nLA ANIVERSAR\u0102<\/strong><\/em><\/p>\n

RADU C\u00c2RNECI<\/strong>
\n\"\"

ZIDITORUL DE HIMERE<\/strong><\/p>\n

1 – Jocul de-a Facerea
\n(contempla\u0163ie)<\/strong><\/p>\n

,,… S\u0103 mai a\u015ftept\u0103m, i-am \u015foptit \u00een t\u0103cere t\u0103c\u00e2nd
\nsoarele \u00eenc\u0103 nu a trecut \u00een alt spa\u0163iu
\ncrepusculul pare un uria\u015f s\u0103rut: o mare
\nro\u015fie pe cer!… S\u0103 mai a\u015ftept\u0103m, i-am \u015foptit
\nce fericire s\u0103 plute\u015fti deasupra sim\u0163urilor
\ns\u0103 te dezbraci de tine r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een edenul
\n\u00een care at\u00e2t te-ai dorit, \u00eenchipuindu-te
\nla \u00eenceputul luminii, la na\u015fterea aerului…\u201d<\/p>\n

Dar Ea t\u0103cea \u00een t\u0103cerea-i precum o tain\u0103 iar eu
\n\u00eendr\u0103zneam adora\u0163ia: r\u0103stignirea de duh
\neu \u00eensumi a\u015fez\u00e2ndu-mi pe frunte cununa
\nde spini, \u00een timp ce amurgul \u00eemi pironea
\npalmele \u015fi gleznele, \u00eensuli\u0163\u00e2ndu-mi apoi
\ncoasta de dor; da, \u015fi Ea t\u0103cea ame\u0163ind cea\u0163a
\npropriei t\u0103ceri
\nt\u0103cea zic\u00e2nd:<\/p>\n

,,… Tu, bogatule de timp, cuceritorule, tu
\ncare m-ai adus de la marginea lumii
\ndin nefiin\u0163\u0103 fiin\u0163\u00e2ndu-m\u0103
\nasemenea chipului t\u0103u \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-m\u0103, duh
\n\u00eentru Frumos: dorin\u0163\u0103 \u015fi dor, cu semin\u0163e
\nve\u015fnice \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163\u00e2ndu-m\u0103, rodindu-m\u0103
\n\u00eentru fructul \u00eembietor; pentru ce
\ns\u0103 mai a\u015ftept\u0103m?…<\/p>\n

,,… Precum Binele \u00een Adev\u0103r se adun\u0103 armonios
\nFrumosul \u00een a\u015fteptare st\u0103, i-am r\u0103spuns
\nnumai a\u015fa \u00eenchipuirea se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte
\niar nop\u0163ile, se \u015ftie, devin de \u00eempodobire;
\niat\u0103, la \u00eendemnul cerului, s\u00e2ngele se cucernice\u015fte
\niat\u0103 sosind \u00eentunericul \u00een ascunse lumini
\n\u00eendemn\u00e2ndu-ne spre Marele Dincolo, dar
\ns\u0103 mai a\u015ftept\u0103m…\u201d<\/p>\n

Ci, Ea t\u0103cea, doar g\u00e2ndurile-i luminau \u00eemprejurul
\np\u0103trunz\u00e2ndu-m\u0103, \u00eencoron\u00e2ndu-m\u0103:
\n,,… Bogatule de timp, Ziditorule de himere
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd te vei juca de-a Facerea, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd
\nchipul, prin care te \u00eempar\u0163i tuturor, te va sluji
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd? \u015etiu, noaptea nu te supune!
\n\u00een degetele tale ard ochii de duh, de fiecare dat\u0103
\nrecre\u00e2ndu-m\u0103 din inocentul Nimic!… La ce
\na\u015fteptarea?…\u201d<\/p>\n

\u201c… Ah, da! o clip\u0103 doar s\u0103 mai a\u015ftept\u0103m p\u00e2n\u0103 la
\ntrecere…\u201d \u015ei amurgul se mistui nop\u0163ii care
\ncu miriadele-i de ochi ne \u00eendemna, \u015fi, acolo
\n\u00een \u0162inutul Tainelor, \u00een Catedrala de Dor
\nsufletele ni se topir\u0103 contopindu-se; acum
\neram noi, f\u0103ptura dorit\u0103 \u00een dou\u0103 chipuri vechi
\nda, \u015fi acolo, de acolo \u00eencepu Marele Zbor:
\nintrasem \u00een…<\/p>\n


\n2 – Clipa etern\u0103
\n(vis)<\/strong><\/p>\n

… Bijuterii! \u00eensemne de minune
\nse-aprind \u00een cer \u015fi auresc frumos
\nla Clipa ce pe toate le supune
\ncu clipele curg\u00e2nd nes\u0103\u0163ios
\nca o putere tainic-infinit\u0103
\n\u00een ample arderi cu luciri ad\u00e2nci
\n\u015fi palid mire-ochiul meu, ispit\u0103
\nsur\u00e2sul t\u0103u \u015fi nu mai po\u0163i s\u0103 pl\u00e2ngi
\n\u015fi taci ca nerostitele cuvinte
\na\u015ftep\u0163i un semn spre a ne izb\u0103vi:
\nun semn \u00eenmiresmat cu cele sfinte
\nspre a ne-mpodobire \u015fi a fi
\n\u00eenalt Ad\u00e2ncul \u015fi ad\u00e2nc \u00cenaltul
\nintr\u00e2nd \u00een miezul Timpului-izvor:
\nunite aripi \u015fi zv\u00e2cnind \u00een saltul
\nde necuprins al zborului – u\u015for
\nde p\u0103m\u00e2ntescul trupurilor noastre
\nne desp\u0103r\u0163im! ce rost mai are-acum
\nchinul de dor \u00een oasele-alabastre:
\nintr\u0103m superbi \u00een Marele Postum
\nun zbor e totul, inund\u00e2nd T\u0103ria
\n\u00een stranii lumi cu f\u0103r\u0103-de-opriri
\nc\u00e2nd praf se dovedi vremelnicia
\npierdut\u0103-n trec\u0103toarele-i zidiri;
\ne duhul nostru limpede ardoare
\nspre nesf\u00e2r\u015fit esen\u0163elor de timp:
\naici nu na\u015fte nimeni \u015fi nici moare
\nIubirea-i zee-n ve\u015fnicul Olimp!…<\/p>\n


\n3 – Alungarea din Rai
\n(blesteme)<\/strong><\/p>\n

… din vis cobor\u00e2t \u00een plin\u0103 zi:
\nsuperb\u0103, Ea, \u015fi trist\u0103 dintre stele
\nf\u0103r\u0103-de aripi in\u015fi, spre a tr\u0103i
\nsub cenu\u015fiu de ve\u015ftede drapele
\n\u015fi nu puteam s\u0103 \u00eenflorim de ei
\ncei ce t\u0103iau \u015fi sp\u00e2nzurau visarea:
\ndeasupra ceruri triste, f\u0103r\u0103 zei
\niar dedesubt \u00een valuri disperarea!
\nO, draga mea! unde fugim \u015fi cum
\n\u015fi care-i umbra verde s\u0103 ne-a\u0163in\u0103:
\na\u015f vrea z\u0103pezi \u015fi brazi \u015fi-un proasp\u0103t drum
\niar \u00eemprejur o mare de lumin\u0103…<\/p>\n

c\u00e2mpii pl\u00e2ng\u00e2nd<\/em>
\n… dar \u00eemprejuru-i c\u00e2mp s\u0103lb\u0103ticit:
\npelin, urzici \u015fi p\u0103l\u0103mid\u0103 neagr\u0103
\nciulini r\u00e2njind sub aeru-ncropit
\nun spa\u0163iu preg\u0103tit pentru viagr\u0103
\nspre-a se-nmul\u0163ire \u015ferpii venino\u015fi
\n\u015fi gu\u015fterii \u015fi corbi tehui pe zare
\n\u015fi r\u00e2uri seci vis\u00e2nd la nori ploio\u015fi
\n\u015fi soarele, jeratic de-ntrebare
\niar peste-ntinderi hohotul nebun
\nal diavolului p\u0103trunz\u00e2nd \u00een toate
\nca-n p\u00e2rjolite lanuri de tutun:
\ne R\u0103ul-r\u0103u! \u015fi \u00eenc\u0103 se mai poate…<\/p>\n

gr\u0103dini \u015fi vii<\/em>
\n… aici fo\u015fneau gr\u0103dini \u00een verde grai
\nalbine h\u0103rnicind purtau polenul
\niar fructele ne \u00eembiau ca-n rai
\n\u00een toamnele ce le-aureau \u00eensemnul;
\nvii distil\u00e2nd al vinurilor g\u00e2nd
\n\u015fi-a\u2019 nun\u0163ilor alcooluri \u00eenstelate
\n\u015fi al botezurilor fast n\u0103sc\u00e2nd
\n\u015fi-a\u2019 horelor chilimuri nestemate –
\nunde sunte\u0163i, pe unde v-a\u0163i ascuns
\nvoi, doine de t\u0103m\u00e2ie \u015fi de vraj\u0103!
\nst\u0103 vremea-n urm\u0103 cu obrazul pl\u00e2ns
\n\u015fi s\u0103r\u0103cia s\u0103r\u0103ciei straj\u0103…<\/p>\n

p\u0103duri pierind<\/em>
\n… cum v\u0103 retrage\u0163i codrii mai b\u0103tr\u00e2ni
\n(de joag\u0103re-alunga\u0163i \u015fi de topoare)
\nnu mai sunte\u0163i minunilor st\u0103p\u00e2ni:
\nprocesiuni \u00een verde, mortuare
\ns\u0103lb\u0103ticiuni \u015fi p\u0103s\u0103ri s-au r\u0103znit
\n\u015fi-n repezi\u015furi lunec\u0103 p\u0103m\u00e2ntul
\ndeasupra nori de fl\u0103c\u0103ri s-au ivit
\n\u015fi v\u00e2nturi seci \u00ee\u015fi bubuie fr\u0103m\u00e2ntul
\n(ah, dor \u00eemi e, iubito, de-acei ani
\nc\u00e2nd ne primea p\u0103durea fericit\u0103:
\nce puri eram \u015fi f\u0103r\u0103 de du\u015fmani
\nzei de frumos \u00een f\u0103r\u0103-de ispit\u0103!…)<\/p>\n

ora\u015ful-caracati\u0163\u0103<\/em>
\n… ora\u015ful-caracati\u0163\u0103 buimac\u0103
\ncu bra\u0163e otr\u0103vite ne-a primit
\nera lumina de lumini s\u0103rac\u0103
\n\u015fi bubuiau c\u00e2nt\u0103rile cumplit;
\nun b\u00e2lci imens, o zloat\u0103 f\u0103r\u0103 nume:
\nminciuna \u015fi prostia st\u00e2nd pe tron
\n\u00eenjur\u0103turi se rev\u0103rsau \u00een spume
\nmizeriile-n balans n\u0103ucitor
\nvuiau ma\u015fini \u00een str\u0103luciri de lun\u0103
\npe cer\u015fetori z\u0103rindu-i ca \u00een vis
\n\u015fi totul era forfot\u0103 nebun\u0103
\niar Sfatul \u0162\u0103rii-areopag ucis…
\n……………………………………………………<\/p>\n

Ea, Trista<\/em>
\n… \u015fi Ea mi-a zis privindu-m\u0103-n privire:
\n,,Aici, Apocalipsa e \u00een toi
\ns\u0103 trecem, dar, \u00een ceealalt\u0103 fire
\na spiritelor f\u0103r\u0103 de nevoi
\ns\u0103 ne ascundem de aceste toate
\n\u015fi s\u0103 vis\u0103m, at\u00e2t ne-a mai r\u0103mas!
\naici domne\u015fte R\u0103ul care poate
\na ne zdrobi al g\u00e2ndurilor glas
\nnu-i loc aici de n\u0103zuiri \u015fi ode
\na le-ndr\u0103zni e zbatere de v\u00e2nt
\npe z\u0103ri se-arat\u0103 \u015firuri de golgote
\nspre-a r\u0103stigni Cuv\u00e2ntul prin cuv\u00e2nt…\u201d<\/p>\n


\n4 – Ziditorul de himere
\n(speran\u0163\u0103)<\/strong><\/p>\n

,,Eu vreau aici, vreau Soarele \u015fi Luna
\nvreau, Aerul, ca iar s\u0103-l miresmez
\ncuv\u00e2ntul Dor \u00eel vreau pe totdeauna
\nvreau s\u0103-i \u00eenv\u0103\u0163 pe oameni asprul Crez
\nal g\u00e2ndului spre g\u00e2nd \u015fi pentru fapt\u0103
\nvreau s\u0103-i purific \u015fi din r\u0103u s\u0103-i scot
\ns\u0103 luminez a Legii cale dreapt\u0103
\nflori albe vreau peste imensul glod
\nS\u0103rutul, vreau s\u0103 fie imn de via\u0163\u0103
\nre\u00eennod\u00e2nd al traiului de\u015fir
\nvreau s\u0103 ie\u015fim din sumbra nop\u0163ii cea\u0163\u0103
\nvreau s\u0103 m\u0103 r\u0103stignesc \u015fi s\u0103 m\u0103 mir
\nde-al Duhului tezaur \u00een putere
\nde \u00eenvierea peste \u00eenvieri
\ns\u0103 cer din cer Acelui ce m\u0103 cere
\nlumina demn\u0103-a sfintelor averi
\n\u015fi s-o \u00eempart celor care asud\u0103
\nacelor care fac din noapte zi
\nvreau fructa coapt\u0103 peste fructa crud\u0103
\nvreau s\u0103 zidesc pentru a-nve\u015fnici…\u201d<\/p>\n

Bucure\u015fti, iunie, 1998<\/em><\/p>\n


\nNicolai T\u0103icu\u0163u<\/strong>
\n\"\"

c\u00e2mpia de-acas\u0103. o aglomerare de pietre<\/strong><\/p>\n

a venit t\u00e2n\u0103rul la masa mea de scris
\nca \u015fi c\u00e2nd mi-ar fi b\u0103tut \u00een poart\u0103
\n\u015fi eu\/ cu drag\/ l-am chemat \u00een curte<\/p>\n

\u015fi-a scuturat sandalele de praf
\n\u015fi-a dat jos rani\u0163a din spate
\npe mas\u0103 a pus-o
\n\u015fi-n st\u00e2nga mea s-a a\u015fezat<\/p>\n

a desf\u0103cut rani\u0163a\/ pietre a scos din ea
\nmai mari mai mici cu forme
\nmai mult sau mai pu\u0163in rotunjite
\naspre la pip\u0103it \u015fi
\nle-a a\u015fezat pe mas\u0103\/ pe masa mea de scris
\nvorbindu-mi despre fiecare dintre ele
\nca \u015fi c\u00e2nd ar fi vrut s\u0103 mi le v\u00e2nd\u0103
\npe bani pu\u0163ini<\/p>\n

am dedus asta c\u00e2t el \u00eemi vorbea
\nde locul unde piatra a fost g\u0103sit\u0103
\nde apa care a purtat-o
\nde apa care a sp\u0103lat-o…
\nde apa retras\u0103 \u00een mare
\nde apa retras\u0103-n ad\u00e2nc pentru a da form\u0103 c\u00e2mpiei
\n\u015fi pentru a putea fi numit\u0103 prin aceste puncte distincte
\nrea\u015fezate acum pe masa mea
\n\u00eentr-un fel anume\/ doar de mine \u015ftiut<\/p>\n

tem\u0103tor t\u00e2n\u0103rul a privit noua fa\u0163\u0103 a mesei de scris
\nvorbele\/ din ce \u00een ce mai rare\/ parc\u0103
\ni se ascundeau dup\u0103 pietre\/ dup\u0103 \u00eensemnele c\u00e2mpiei…<\/p>\n

\u015fi-a plecat privirea spre sandalele vechi
\n\u015fi a g\u00e2ndit c\u0103 mai bine-ar fi fost
\ns\u0103 fi plecat descul\u0163 peste c\u00e2mpie…
\n\u015fi-n clipa mea zilnic\u0103 de neaten\u0163ie
\nt\u00e2n\u0103rul a plecat l\u0103s\u00e2ndu-mi masa plin\u0103
\n\u015fi o pereche de sandale pe care alt\u0103dat\u0103
\nle-a\u015f fi folosit cu sfin\u0163enia cuvenit\u0103
\nacum nu. <\/p>\n


\nprive\u015fte m\u0103rul c\u00e2mpia<\/strong><\/p>\n

de la marele t\u00e2rg din poian\u0103
\nm\u0103rul s-a ales
\ncu o stan\u0103 de gresie calcaroas\u0103 de care
\nacum se sprijin\u0103 precum \u00een\u0163eleptul
\n\u00een poz\u0103<\/p>\n

prive\u015fte spre c\u00e2mpia
\nce se deschide domol sub colin\u0103
\ncum merele lui\/ fructele
\nse rostogolesc prin bucuria copiilor
\ndar \u015fi prin sufletul oamenilor
\na\u015feza\u0163i \u00een zi de odihn\u0103 pe lavi\u0163\u0103 la poart\u0103 <\/p>\n

prive\u015fte m\u0103rul c\u00e2mpia
\nmult timp\/ \u00eenc\u00e2t
\nramul se-afund\u0103 \u00een gresie
\n\u015fi gresia \u00een ram \u00eencet-\u00eencet
\nsub stare de veghe.<\/p>\n


\n\u00een spirit de glum\u0103 iau \u00eenc\u0103 o zi<\/strong><\/p>\n

m\u00e2n turma de pietre la vale
\n(o sam\u0103 de pietre care-mi vin \u00een fiecare noapte
\nsub fereastr\u0103 de unde eu
\ncu mult\u0103 \u00een\u0163elegere\/ dis-de-diminea\u0163\u0103
\nle m\u00e2n \u00eenapoi\/ \u00een valea lor)
\nca \u015fi c\u00e2nd a\u015f duce g\u00e2\u015ftele la iaz
\nca \u015fi c\u00e2nd a\u015f duce mieii la ima\u015f<\/p>\n

din josul turmei \u00eemi \u00eentreb sinele: auzi? auzi ceva?
\n\u015fi\/ de fiecare dat\u0103\/ sinele-mi r\u0103spunde: nu vezi c\u0103 tac?…<\/p>\n

mai \u00een joac\u0103\/ mai \u00een serios ast\u0103zi
\ncu o jordie dosit\u0103 cu grij\u0103 la cap\u0103tul podului
\nlovesc \u00een dunga dimine\u0163ii
\nde sar prepeli\u0163ele fetelor din iarba asudat\u0103
\nmai\/ mai s\u0103 treac\u0103 prin inelul din nasul taurului comunal
\nmarcat acum de flac\u0103ra zorilor <\/p>\n

\u015fi ca \u015fi c\u00e2nd nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat mare lucru
\nsmerit (totu\u015fi)\/ m\u0103 dau pu\u0163in \u00een l\u0103turi\/ spun s\u0103rut m\u00e2na
\n\u015fi fac loc femeii care trece spre cimitir
\ncu jar \u015fi fum de t\u0103m\u00e2ie-ntr-un ol ciobit. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Poezia sinclonizat\u0103 \u015fi destinul ei VIRGIL DIACONU a debutat \u00een volum cu placheta de poezie Departele Epimenides, Ed. Litera, Bucure\u015fti,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21436"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21436"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21436\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21437,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21436\/revisions\/21437"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21436"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21436"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21436"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}