{"id":21416,"date":"2023-06-30T21:57:36","date_gmt":"2023-06-30T18:57:36","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21416"},"modified":"2023-06-30T21:57:36","modified_gmt":"2023-06-30T18:57:36","slug":"spatii-culturale-nr-15-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21416","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 15 (12)"},"content":{"rendered":"

Magda URSACHE<\/strong>
\n\"\"

B\u0103t\u0103lia de pe dealul M\u0103r\u0163i\u015for<\/strong><\/p>\n

Dorina Gr\u0103soiu (v. \u201eB\u0103t\u0103lia\u201d Arghezi, Ed. Nou\u0103, 2010) a l\u0103sat deschis\u0103, \u00een excelenta sa carte-sintez\u0103, axat\u0103 pe spectacolul recept\u0103rii operei argheziene de la debut la centenarul poetului, discu\u0163ia despre cei 20 de ani de proletcult, 1944-1964. Pentru c\u0103 acest culturocid merit\u0103 un save pe memorie, lucrarea va fi completat\u0103, sunt sigur\u0103, la o nou\u0103 edi\u0163ie.
\nPoetul a biruit \u00een r\u0103zboiul cu Iorga, Crainic, Caracostea; i-a cucerit pe Ibr\u0103ileanu \u015fi pe Lovinescu, la fel pe Ion Barbu, Eugen Ionescu, Mircea Eliade. \u00cenainte de r\u0103zboi era, cum formuleaz\u0103 exact cercet\u0103toarea, tabuizat, adversarii capitulaser\u0103 r\u00eend pe r\u00eend. Mai greu i-a fost cu tovii \u015fi cu toavele care l-au r\u0103sturnat de pe scutul pe care-l purtaser\u0103 \u00een triumf \u015eerban Cioculescu \u015fi Vladimir Streinu. Anali\u015ftii universitari au cedat, \u00een fine, ca \u015fi alc\u0103tuitorii de manuale \u015fcolare; confruntat cu armada culturnicilor lupt\u0103tori, Arghezi n-a rezistat la kala\u015fnicoavele lor de asalt.
\nS\u0103 recapitul\u0103m succint contextul: tab\u0103ra \u201em\u0103r\u0163i\u015forenilor\u201d fusese decimat\u0103. Lovinescu murise \u00een ’43, Pompiliu Constantinescu \u00een ’45. Noul \u201eOrizont\u201d, din 1 nov. ’44, primul num\u0103r (\u201eredactor r\u0103spunz\u0103tor\u201d: Sa\u015fa Pan\u0103) cerea \u201eo nou\u0103 cultur\u0103 rupt\u0103 (sublinierea \u00eemi apar\u0163ine, Magda U.) de cea veche \u2013 ca s\u0103 ie\u015fim din \u00eenapoierea noastr\u0103 cultural\u0103\u201d. Aceast\u0103 ruptur\u0103 de trecut era un sinonim pentru cenzur\u0103 la s\u00eenge. Libertatea de a trage cu pu\u015fca a avut-o nu Geo Dumitrescu, ci Oscar Lemnaru, care declara \u201emor\u0163ii la 23 August (sintagma sa). Sentin\u0163a de moarte intelectual\u0103 au primit-o Crainic, Gyr, \u015eeicaru, Mircea Vulc\u0103nescu, Motru, Ion Petrovici, Ionel \u015fi Al.O. Teodoreanu, Aron Cotru\u015f, V. Militaru etc. etc. MRP se va \u00eentreba, \u00een \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d, de ce Arghezi n-a murit la vreme, iar Sorin Toma \u00eei va declara poezia putred\u0103, de cadavru, c\u0103ruia \u00eei mai cresc o vreme unghiile \u015fi p\u0103rul, de\u015fi celulele-s moarte.
\nRipostele la \u00eendoctrinare venite de la doi dintre cei mai ferven\u0163i sus\u0163in\u0103tori ai lui Arghezi s-au pl\u0103tit cu ani de temni\u0163\u0103 \u015fi de interdic\u0163ie. Polemica Vladimir Streinu \u015fi \u015e. Cioculescu (\u201eDreptatea\u201d) versus Paul Cornea (\u201eSc\u00eenteia\u201d) \u015fi Ov.S. Crohm\u0103lniceanu (\u201eContemporanul\u201d) a avut urm\u0103ri grave. Scoatere din Universitate (1947) \u015fi marginalizare pentru Cioculescu, eliminare din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul liceal (1948) \u015fi deten\u0163ie pentru Streinu.
\nSt\u00eelpii de sus\u0163inere ai culturii rom\u00e2ne trebuiau dobor\u00ee\u0163i. \u201eLupta de clas\u0103\u201d a func\u0163ionat ca o ghilotin\u0103; \u201eFlac\u0103ra\u201d lui N. Moraru, prim \u015fi d\u00eerz editorialist, ca o pu\u015fc\u0103-mitralier\u0103. Locomotiva dogmei a golit repede terenul, iar ura de clas\u0103 politic\u0103 a crescut din ur\u0103 de clas\u0103 intelectual\u0103. De la v\u00eerf, Iosif Roitman Chi\u015finevschi ducea r\u0103zboi cu nereeducabilii. Nu a reu\u015fit s\u0103 \u00eenve\u0163e rom\u00e2ne\u015fte, dar \u00ee\u015fi propunea s\u0103 cl\u0103deasc\u0103, dup\u0103 legile lui Jdanov-Kemenov cultura de tip nou. \u00cen ’44 \u015fi-au \u00eencetat apari\u0163ia \u201eG\u00e2ndirea\u201d, \u201eFamilia\u201d, \u201eConvorbiri literare\u201d (director I.E. Torou\u0163iu), \u201eSaeculum\u201d (Blaga); \u201eUniversul literar\u201d (director Al. Cior\u0103nescu\u201d) a disp\u0103rut \u00een ’45.
\n\u015ei aici trebuie s-o contrazic pe Dorina Gr\u0103soiu: n-a fost normal\u0103 via\u0163a literar\u0103 nici p\u00een\u0103-n ’47. Desfiin\u0163area publica\u0163iilor nu era normal\u0103, cu at\u00eet mai pu\u0163in discontinuitatea, ruperea de tradi\u0163ie. Chiar \u00een toamna lui ’44, sub lozinca Nu mai admitem!, Societatea Scriitorilor Rom\u00e2ni a cerut, prin vocea lui Victor Eftimiu, \u201epurificarea r\u00eendurilor\u201d. Primii exclu\u015fi: Eliade, Cioran, Noica.
\n\u00cen numele comandamentelor staliniste, PCR, n-a tolerat, prin Sec\u0163ia de Propagand\u0103 \u015fi Agita\u0163ie, devenit\u0103 Direc\u0163ia de Propagand\u0103 \u015fi Cultur\u0103, mi\u015fc\u0103ri \u00een front ideologic. Agitpropii \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163iser\u0103 rolurile: tandemul Vitner-Brucan l-a decapitat pe Crainic, Wald \u015fi-l adjudecase pe Cioran, Tertulian \u015fi Vicu M\u00eendra \u2013 pe C\u0103linescu. \u201eOrtodoxul de profesie\u201d, \u201eobscurantistul\u201d Blaga \u00eentrunea toate condi\u0163iile pentru a fi spulberat: \u201eun gunoi cosmopolit\u201d. Au f\u0103cut-o Leonte R\u0103utu \u015fi Ileana Vrancea, seconda\u0163i de Nestor I. Ignat \u015fi de Paul Apostol, c\u0103ruia filosoful \u00eei acordase \u015fi licen\u0163a, \u015fi doctoratul. \u00cenc\u0103 din ’45, Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu \u00eel etichetase mistic, eclectic, ira\u0163ionalist. Blaga avea s\u0103 reapar\u0103 abia \u00een ’60, \u00een revista \u201eSteaua\u201d, cu dou\u0103 poezii, F\u00eent\u00eenile \u015fi Mirabila s\u0103m\u00een\u0163\u0103, dup\u0103 ce a acceptat s\u0103 compun\u0103 silnic o not\u0103 pentru pace. F\u0103r\u0103 un gr\u0103unte de complicitate, tip\u0103rirea era imposibil\u0103. Tot \u00een ’60 a reap\u0103rut Ion Vinea, iar \u00een ’63, Streinu \u015fi Adrian Maniu. Gyr a r\u0103mas un po\u00e8te maudi p\u00een\u0103 a murit, \u00een ’75.
\nPuterea comunist\u0103 nu p\u0103rea deloc vremelnic\u0103. Legea 596 din ’46 a decretat c\u0103 Statul, prin Ministerul Artelor, are drept de control asupra a ce se editeaz\u0103. Replica lui Arghezi a fost decis\u0103 (15 dec. ’46): \u201eDac\u0103 a\u0163i fi mai inteligen\u0163i \u015fi mai identifica\u0163i cu tradi\u0163iile culturii, a\u0163i desfiin\u0163a definitiv cenzura \u015fi ne-a\u0163i l\u0103sa s\u0103 lucr\u0103m dup\u0103 cum ne taie capul. T\u0103iatul capului e unicul criteriu \u00een cultur\u0103 (…)\u201d. Mai tran\u015fant, \u00een \u201eAdev\u0103rul\u201d, 23 februarie ’47: \u201e\u00cencolo, via\u0163a literar\u0103 e liber\u0103, cu condi\u0163ia s\u0103 nu scrii\u201d. Excedat de pre\u0163ul h\u00eertiei, de ob\u0163inerea autoriza\u0163iei aflate \u201e\u00een buzunarul unor domni\u015fori care au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 se isc\u0103leasc\u0103 exact\u201d, poetul conchidea: \u201eVia\u0163a e o porc\u0103rie, nu o lupt\u0103\u201d. Putea conveni atitudinea asta ideologocratului Traian \u015eelmaru? L-a plesnit scurt: \u201eVia\u0163a nu-i o porc\u0103rie, ci o lupt\u0103\u201d.
\nO vreme, pe Arghezi l-a salvat pamfletul contra Gauleiterului Killinger, Baroane, publicat \u00een \u201eInforma\u0163ia zilei\u201d, ’43. P\u00een\u0103 c\u00eend Miron Radu Paraschivescu l-a ar\u0103tat cu degetul \u00een \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d, din 21 februarie ’45: Un impostor: Tudor Arghezi. Nu numai c\u0103 publicase \u00een \u201eCuv\u00eentul\u201d, revista \u201efascistului\u201d Nae Ionescu, dar scrisese \u015fi o prefa\u0163\u0103 la Ard malurile Prutului, pentru elevul s\u0103u \u201emieros \u015fi t\u00eelhar\u201d, Constantin Virgil Gheorghiu, pus pe cea mai neagr\u0103 list\u0103, a antonescienilor. \u201eS\u0103 i se aduc\u0103 aminte r\u0103spicat c\u0103 nu are ce c\u0103uta \u00eentr-o pres\u0103 democrat\u0103 un gazetar care \u00abcat\u0103 dreptate la drepta\u015fi\u00bb… un profitor \u015fi un exploatator al ze\u0163arilor, \u00een \u201ec\u00eerd\u0103\u015fie\u201d cu Delafras\u201d (Arghezi cump\u0103rase tipografia \u201eCartea Medical\u0103\u201d; avea s\u0103-i fie na\u0163ionalizat\u0103).
\n\u201ePizma \u015fi prostia\u201d s-au coalizat \u00eempotriva lui. Pe MRP l-a urmat Al.I. \u015etef\u0103nescu, Aligru, pui\u015forul de tigru al Ninei Cassian. I-a adresat \u00een \u201eContemporanul, la 11 oct. ’46, Scrisoare deschis\u0103 d-lui Tudor Arghezi, unde \u00eel \u00eenvinuia de rea credin\u0163\u0103 \u015fi-l sf\u0103tuia s\u0103 nu mai fie mizantrop, s\u0103 treac\u0103 la construit \u201ecumunizmu\u2019\u201d, cum rememoreaz\u0103 Niculae Gheran \u00een Oameni \u015fi javre, vol. 2 al c\u0103r\u0163ii Arta de a fi p\u0103guba\u015f. I.Ludo avea s\u0103 sar\u0103 \u015fi el la g\u00eeti\u0163a lui Arghezi, \u00een \u201eR\u0103sp\u00eentia\u201d, apoi \u00een bro\u015furic\u0103 (Bucure\u015fti, ’47). Pamfletul D. Tudor Arghezi. Baba Ioana \u015fi desrobirea \u0163iganilor \u00eel acuz\u0103 de plagiat dup\u0103… Alecsandri, pentru piesa de teatru Seringa. La acuza c\u0103 ar fi antisemit, Arghezi a r\u0103spuns: \u201ePersonal, nu \u00eemp\u0103r\u0163esc oamenii dup\u0103 neamuri sau geografie, ci dup\u0103 calitate \u015fi caracter. Fie rom\u00e2ne\u015fti, fie evreie\u015fti, javrele \u00eemi repugn\u0103 deopotriv\u0103\u201d.
\nEra \u201epe alese\u201d! Trebuia doar s\u0103 optezi \u00eentre Tribunalul Poporului de pe \u015etirbei Vod\u0103 \u015fi exil, \u00eentre linie partidnic\u0103 \u015fi marginalizare. Aten\u0163ie: a fi adept al artei pentru art\u0103 echivala cu pu\u015fc\u0103ria. Vianu acceptase (da, din fric\u0103!) numirea de ambasador al Anei Pauker, iar C\u0103linescu a \u00een\u0163eles c\u0103 a vorbi despre primatul esteticului echivala cu o acuz\u0103 grav\u0103: du\u015fman de clas\u0103. \u201ePrincipiile de estetic\u0103\u201d au fost declarate \u201eobiectiv burghez\u201d de Crohm\u0103lniceanu, specializat \u00een \u201eproblemele tipicului\u201d, cu accent \u015fi pe primul, \u015fi pe al doilea i. De ce-o fi salutat criticul raportul XXI al PCUS, ca \u201eopera clasei muncitoare\u201d, la care trebuia pus disciplinat um\u0103rul \u00eentru zidire? Din fric\u0103 de politruci. Teroarea a deformat, a demonizat caractere (experimentul Pite\u015fti). S-a cedat din fric\u0103 de Chi\u015finevschi, R\u0103utu, Moraru, \u015eelmaru, Novicov, Vitner, pamfletizat de Arghezi \u00een Poeme noi: \u201e\u015etiam de prin ziare de un dentist complet\/ Ad\u0103ug\u00eend la plombe voca\u0163ii de estet\u201d. C\u0103linescu \u00eei spunea Winter. Asisten\u0163ii s\u0103i, Dinu Pillat, Papadima, Marino, au fost du\u015fi peste noapte, aresta\u0163i… Mai pragmatic, Al. Piru se \u201erecalificase\u201d strungar la Uzinele \u201eTimpuri noi\u201d, dup\u0103 ce fusese barcagiu la Salvamar. Dup\u0103 propria-i m\u0103rturisire (\u00ee\u015fi aminte\u015fte Gh. Pienescu) se d\u0103duse de trei ori peste cap, ca s\u0103-\u015fi salveze b\u0103rcu\u0163a \u015fi s\u0103 revin\u0103 la Universitate.
\nDimitrie Stelaru a fost atacat \u00een \u201eLupta de clas\u0103\u201d pentru c\u0103 scrisese o Od\u0103 lui Ion Antonescu, \u00een \u201eFapta\u201d. L-au anihilat. \u00cen schimb, Sadoveanu, Cicerone Theodorescu, Eugen Jebeleanu, de\u015fi scoseser\u0103, pentru sate, \u201eCuv\u00eentul Mare\u015falului\u201d, au fost ierta\u0163i. De ce? Pentru c\u0103 se aliniaser\u0103 rapid, accept\u00eend c\u0103 lumina vine de la Kremlin (spus cu versul lui Aurel Gheorghianu, \u201eEi citesc t\u0103cu\u0163i din \u015eolohov\u201d). Mai bine zis, asurzi\u0163i de ce se auzea la Radio Bucure\u015fti: Elly Roman, C\u00eentec pentru Stalin \u015fi Nina Cassian, Hor\u0103 pentru Stalin, L. Feldman, Mi-e g\u00eendul la Stalin, Zeno Vancea, Cantat\u0103 \u00eenchinat\u0103 tovar\u0103\u015fului Stalin, T. Bratu, Stalin, bunicu\u0163ule…
\nS\u0103tui s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 \u00een minorat, minorii s-au coalizat, ca s\u0103 salte deasupra. Arghezi fusese os\u00eendit de Iorga, Dumnezeului dar, \u00een acela\u015fi timp, mitizat. Proletculti\u015ftii l-au redus la neant. Nu reu\u015fise s\u0103 intre \u00een gra\u0163ia lui Dumnezeului \u201eG\u00e2ndirii\u201d, Crainic, \u00eens\u0103 Toma tat\u0103l \u015fi fiul l-au anatemizat. Coautori la c\u0103dere, Zaharia Stancu \u015fi Mihai Beniuc. Solidaritate de breasl\u0103? Da, dar \u00een r\u0103u. Conu Zaharia, care \u00eembr\u0103\u0163i\u015fase canonul jdanovist (v. Ce-am \u00eenv\u0103\u0163at de la Jdanov, \u201eSc\u00eenteia\u201d, 5 sept. ’48) \u015fi ajunsese imediat pre\u015fedinte al SSR, nu l-a iertat pe Arghezi pentru tableta Un neghiob (\u201eBilete de papagal\u201d, 1937). Pamfletarul \u00eel ironizase pentru c\u0103 \u00ee\u015fi dorise un post de \u201eagent acoperit\u201d la Siguran\u0163a General\u0103 Stancu l-a turnat \u00een bro\u015fura din ’45, Zile de lag\u0103r, unde \u00eel turnase \u015fi pe Ion Barbu, pentru c\u0103 \u00eembr\u0103case c\u0103ma\u015fa verde. Restul l-a f\u0103cut Vitner: Ochean a ap\u0103rut postum. Pe Beniuc, care se l\u0103uda c\u0103-i mo\u0163, Arghezi l-a r\u00ees: \u201eMo\u0163 de c\u0103cat\u201d. De r\u00eesu\u2019 s\u0103p\u00een\u0163u\u2019, cum ar spune Leo Butnaru, r\u00ees de cimitir… vesel.
\nC\u00eet despre faptul c\u0103 SSR devenise \u201eautoritate de control\u201d, iat\u0103 riposta: \u201eDreptul de \u015ftampilare al Societ\u0103\u0163ii nu trebuie ni\u0163el rafinat? (…) Se obi\u015fnuie\u015fte, desigur, \u015ftampilarea cu violetul ieftin a vitelor vii \u015fi m\u0103cel\u0103rite \u00een abator. Semnul de control se spal\u0103 la buc\u0103t\u0103rie; al c\u0103r\u0163ilor dureaz\u0103 c\u00eet \u015fi cartea \u00een bibliotec\u0103, administrativ \u015fi sup\u0103r\u0103tor\u201d (\u015etampila, nov. ’47).
\n\u201eTotul este permis, c\u0103ci nimic nu poate, \u00eentr-o minte liber\u0103, s\u0103 fie interzis\u201d, scria Arghezi \u00een tableta Permis \u015fi nepermis. Putea fi de acord Leonea R\u0103utu cu lupta pentru drepturile crea\u0163iei? Puteau accepta lampadoforii ca literatura s\u0103 fie valorificat\u0103 prin calitate, nu prin ideologie?
\nPoetul luase, \u00een ’45, Marele Premiu Na\u0163ional pentru Poezie, fusese s\u0103rb\u0103torit de ministrul Artelor, Mihai Ralea, care-i \u00eenm\u00eenase milionul; \u00een ’46, urm\u0103torul ministru al Artelor, Ion Pas, \u00eei d\u0103duse Premiul Na\u0163ional de Literatur\u0103, la 60 de ani de la debut, plus 5 milioane (egal 18 dolari, ricana Arghezi). Tot atunci, medalia \u201eMeritul cultural\u201d. \u015ei totu\u015fi… continua s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 nebran\u015fat la noua direc\u0163ie. Grifa gazetarului \u00eei irita r\u0103u pe aparatcici. Vremea c\u00eend Coco \u00ee\u015fi v\u00eera ciocul peste tot, putea ciupi pe oricine era dus\u0103. A fost scos din libr\u0103rii \u015fi din biblioteci, din manuale, programe \u015fcolare, cursuri universitare… Poeziile lui circulau sous le manteau, cum ar spune \u015eerban Cioculescu: multiplicate dactylo ori de m\u00een\u0103, trase la indigo… A fost prohibit \u00een 1948, ca s\u0103 revin\u0103 anevoie, cu versuri pentru copii, \u00een ’54: Prisaca. \u00cen Argheziana sa, \u015e. Cioculescu evit\u0103 episodul. Cic\u0103 4-5 ani (v. cap. Dup\u0103 Eliberare), Arghezi ar fi fost ocupat cu Kr\u00eelov. Fabula docet? \u201eVreai s\u0103 faci aur dintr-un ban de plumb\/ \u015ei un luceaf\u0103r dintr-un bumb\u201d. Bumbul era bardul de la Urziceni, A. Toma, care rima Stal\u00edn cu Amin, \u00een Noul crez: \u201e\u00centru care v\u0103 nasc \u015fi v\u0103 botez\/ \u00cen numele lui Marx \u015fi Lenin \u015fi Stalin\/ Acum \u015fi-n vecii vecilor \u015fi pururea AMIN\u201d. O rim\u0103 \u015fi mai rar\u0103, dup\u0103 Marian Popa, a g\u0103sit, Ioanichie Olteanu: Churchill cu… porcii-l.
\nLa ceas r\u0103u, Arghezi \u00ee\u015fi dorise \u00eenjur\u0103tur\u0103 cu stil \u00een loc de elogiu m\u0103l\u0103ie\u0163. A ob\u0163inut ocar\u0103 lamentabil\u0103, f\u0103r\u0103 stil: Poezia putrefac\u0163iei sau putrefac\u0163ia poeziei de Sorin Toma. \u00cen 4 numere din \u201eSc\u00eenteia\u201d, ian. ’48. F\u0103r\u0103 drept de replic\u0103. Volumul Una sut\u0103 una poeme, ap\u0103rut \u00een ’47, a fost confiscat. Numai G. C\u0103linescu scrisese, atunci, o recenzie favorabil\u0103.
\n\u00cen raport la Congresul U.S.A.S.Z., N. Moraru incriminase Tendin\u0163ele decadente d\u0103un\u0103toare ale artei lui T. Arghezi \u015fi M. Jora. Sentin\u0163a: Nuc\u00eent\u0103nimicbun. Ce ofer\u0103 Tudor Arghezi? se \u00eentreba Toma-fils \u015fi r\u0103spundea majusculizat: Contraband\u0103 De Droguri, De Stupefiante, De Otr\u0103vuri. Ba\u015fca ur\u0103 fa\u0163\u0103 de om, pesimism, misticism, egal \u201eart\u0103 burghez\u0103 decadent\u0103\u201d. S-au auzit iar\u0103\u015fi vorbele lui Iorga, decadent \u015fi pornograf, dar \u015fi \u00eendemnul lui G. Bogdan-Duic\u0103: \u201eaculturalul s\u0103 fie scos din literatur\u0103, \u201ecu biciul crud al sc\u00eerbei\u201d. Duic\u0103 \u00eel anticipase, parc\u0103, pe Sorin Toma, care concluziona: S\u0102 FIE IZOLAT!, ca molipsitor. Contra? Nimeni. Cine s\u0103 mai r\u0103spund\u0103 la blamul lui S. Toma? Elita cultural\u0103 decapitat\u0103 sau noua \u201eelit\u0103\u201d: Baranga, Jebeleanu, Cassian, Banu\u015f, Bresla\u015fu? La numai 24 de ore de la proclamarea RPR, \u201eFlac\u0103ra\u201d ob\u0163inuse de sus-numi\u0163ii versuri pentru republic\u0103. \u201eDe-a zorul\u201d, cum ar spune Arghezi. Tot \u201ede-a zorul\u201d, a s\u0103rit stomatologul Vitner s\u0103 extirpe f\u0103r\u0103 anestezic (\u00een \u201eContemporanul\u201d de iunie ’48) \u201efondul \u00eenapoiat arghezian\u201d.
\nArghezi a \u00eencheiat cu \u201eAdev\u0103rul\u201d. A t\u0103cut. \u00cen urma atacului din \u201eSc\u00eenteia\u201d, a suferit o como\u0163ie cerebral\u0103: nu mai vedea dec\u00eet cu un ochi.
\nCe mai avea de f\u0103cut? Laborant la Fabrica de zah\u0103r din Chitila fusese, me\u015fterise capace de ceasornic, cioplise cruci funerare… Sfida (\u00eend\u0103r\u0103tnicul) lumea comunist\u0103, v\u00eenz\u00eend, la b\u0103tr\u00eene\u0163e cire\u015fe galben-amare \u00een poarta M\u0103r\u0163i\u015forului, fapt batjocorit de neoproletculti\u015ftii actuali, aceia\u015fi care au g\u0103sit scuze pentru Sorin Toma. Bietul de el, fusese dat jos de la \u201eSc\u00eenteia\u201d \u00eentr-o plenar\u0103 din cele \u201enesuferite\u201d!
\nDa, Arghezi a tri\u015fat, ca s\u0103 par\u0103 realist-socialist, pentru \u201eonoarea de tarab\u0103\u201d, dezavuat\u0103 c\u00eendva, \u00een coresponden\u0163a cu juna Ar\u00e9tie. Putea sta p\u00een\u0103 la exitus blocat, asediat la M\u0103r\u0163i\u015for, s\u0103 crape de foamete cu familie cu tot, \u00een timp ce Crohm\u0103lniceanu lua masa la Cap\u015fa? U\u015for de zis. A revenit \u00een literatur\u0103, dar era alt om, bolnav. C\u00eet de profund\u0103 a fost trauma o ar\u0103ta capul tremur\u00eend. Sorin Toma a pus la cale (dup\u0103 Gh. Pienescu) \u015fi arestarea lui Baru\u0163u, ca simpatizant legionar. S\u0103 nu-\u015fi fi scos Arghezi fiul de la Jilava? \u201eCum?\u201d l-a \u00eentrebat Pienescu: \u201eUite-a\u015fa, drag\u0103, am vorbit cu Ana Pauker, o \u015ftiu de c\u00eet era \u00eempachetatoare la \u00abFacla\u00bb\u201d. Pentru ne\u015ftiutori, revista st\u00eengistului N.D. Cocea, unde colabora la \u00eenceputuri.
\n\u00centr-un Medalion T. Arghezi, din \u201eVia\u0163a literar\u0103\u201d, martie, ’23, Al. B\u0103d\u0103u\u0163\u0103 scrisese: \u201eAcel majuscul A ini\u0163ial a fost parc\u0103 un destin\u201d, ceea ce l-a acrit pe MRP. Avea s\u0103 exulte: \u201eAlfabetul marii poezii rom\u00e2ne\u015fti \u00eencepe cu litera B, nu cu A\u201d. Probabil B de la Beniuc \u015fi de la Bresla\u015fu, nu de la Blaga, Barbu, Bacovia.
\n\u00cen august ’53, Z. Stancu, \u00een \u201eVia\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, pleda pentru tip\u0103rirea Comorilor \u00eengropate. Nu i-a convenit lui \u201eBenicucu\u201d. \u00cen Discu\u0163ie despre poezie (1955), a cerut s\u0103 nu se uite c\u00eet de decadent \u015fi de r\u0103t\u0103cit fusese Arghezi. Prin ’53-’54, C\u0103linescu cerea dreptate pentru Arghezi. \u00centr-o Not\u0103 informativ\u0103 (a lui Virgil Florescu, din ’54) citim: \u201eface mare agita\u0163ie pentru reconsiderarea lui Arghezi\u201d.
\n\u00cen ’54, Arghezi a revenit cu Prisaca. L-a publicat, la Editura Tineretului, \u00eentrerup\u00eend surghiunul, un fost croitor, Nicolae Maxim. Din pricina asta ori ba, Maxim a fost \u00eenlocuit la conducerea editurii cu Al.I. \u015etef\u0103nescu, \u201erotat\u201d de la ESPLA, unde fusese promovat Petru Dumitriu. Salutase bro\u015fura lui Sorin Toma, pentru metoda critic\u0103 limpede \u015fi simpl\u0103: drum f\u0103r\u0103 pulbere.
\nA mai trecut ceva vreme p\u00een\u0103 c\u00eend Arghezi s-a limpezit (marxist!), s-a \u00eemp\u0103cat cu Omul de tip nou, s-a cur\u0103\u0163it l\u0103untric \u015fi a urcat pe culmea artei realist-socialist\u0103 ca poet oficial.
\nOdat\u0103 \u201eclarificat ideologic\u201d, \u00een ’55 i-a ap\u0103rut 1907 \u2013 peizaje. La medalia Ordinul Muncii clasa \u00eent\u00eei a r\u0103spuns cu C\u00eentare omului, \u00een ’56. A ob\u0163inut marele Premiu de Stat \u00een ’57, a devenit \u201eales\u201d MAN, \u00een ’59. Ion B\u0103nu\u0163\u0103 i-a publicat o edi\u0163ie bibliofil\u0103, pentru care a luat bani cu toptanul. \u00cen ’65, s\u0103rb\u0103torirea de la Academie, titlul de Erou al Muncii Socialiste, premiul Herder, ma\u015fin\u0103 cu \u015fofer… A apucat \u015fi c\u0103derea din v\u00eerful USR a lui Mihai Beniuc, \u00een fine, ca s\u0103 nu mai indice din Turnul de veghe: \u201eB\u0103ie\u0163i, aceasta este arta\u201d.
\nDup\u0103 ce a ie\u015fit din carantin\u0103, poezia sa a \u00eencetat s\u0103 fie nu numai bolnav\u0103, dar \u015fi contagioas\u0103, \u201erevolu\u0163ionarismul\u201d (vocabula lui Sorin Toma) n-a mai p\u0103rut superficial, ci salutar. Boris Buzil\u0103 era fericit c\u0103 cititorii lui Arghezi nu vor mai sim\u0163i \u201epe limb\u0103 un gust amar\u201d. M. Petroveanu a decis c\u0103 s-a \u00eencheiat cu vechea poezie din \u201eCuvinte potrivite\u201d, cu comportamentul de rob care ascult\u0103 de Domn \u015fi scrie pentru el. \u00cen volumul Tudor Arghezi \u2013 poetul (EPL, ’61), \u201eaprecia\u201d c\u00ee\u015ftigul \u00een laicitate, faptul c\u0103 Arghezi se dezb\u0103rase de misticism \u201epentru totdeauna\u201d. Gre\u015fea. N-a f\u0103cut-o nici \u00een ultimele plachete: Frunze, R\u0103zle\u0163e, Noaptea, Litanii. \u00cen Literatura rom\u00e2n\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, vol. II, Minerva, ’74, Petroveanu avea s\u0103 critice exact ce l\u0103udase an\u0163\u0103r\u0163: pasajele discursive din 1907 \u015fi C\u00eentare omului.
\n\u015ei Crohm\u0103lniceanu \u015fi-a schimbat dioptriile. \u00cen volumul Tudor Arghezi, ESPLA, ’60, urm\u0103rea \u201edialectica interioar\u0103 a acestei crea\u0163ii\u201d, cu exemplific\u0103ri: de la poetul \u201eplugului\u201d la poetul r\u0103scoalei din 1907, \u201eexpresia unei con\u015ftiin\u0163e revolu\u0163ionare luminate de idealurile clasei muncitoare\u201d.
\nArghezi a re\u00eenceput editarea operei complete. A g\u0103sit \u00een Gh. Pienescu, cu care a lucrat 13 ani, \u201ec\u00eeinele s\u0103u p\u0103zitor\u201d, dup\u0103 N. Gheran. Eu l-a\u015f numi editorul p\u0103zitor, boier-editorul de care are nevoie acut\u0103 orice autor. Precizeaz\u0103 Gh. Pienescu (\u015fi-l cred) c\u0103 modific\u0103rile \u00een opera interbelic\u0103 le f\u0103cea editura, nu Arghezi. Poetul schimba doar ce i se p\u0103rea nereu\u015fit, prost scris, exact cum se m\u0103rturisea \u00een Talentul meu, tableta din 1946: \u201eNimic nu-i pentru mine lesnicios. S\u00eent blestemat s\u0103 st\u0103rui acolo unde altul fluier\u0103 \u015fi trece (…) Cuv\u00eentul \u00eemi vine greu \u00een condei. \u00cel \u015fterg de zece ori \u015fi tot nu l-am g\u0103sit. M\u0103 s\u00eenger\u0103 fraza, m\u0103 doare\u201d.
\nNumai c\u0103 b\u0103t\u0103lia pixurilor (sau pixelilor) continu\u0103 \u015fi postsocialist. Se danseaz\u0103 iar\u0103\u015fi pe vechea melodie cominternist\u0103, dar cu pa\u015fii schimba\u0163i: st\u00eenga a dat-o pe dreapta. Ileana Vrancea \u015fi S. Damian, re-ie\u015fi\u0163i \u00een b\u0103taia computerelor, vitupereaz\u0103 ce altceva dec\u00eet c\u0103derile, compromisurile scriitorilor \u201eangaja\u0163i\u201d. Arghezi a dat pu\u015fc\u0103ria pe Academia RPR, unde a fost ales odat\u0103 cu Beniuc, Bogza, Perpessicius, Vianu, Stancu… \u201eNu mi-s \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i pantalonii pe fotoliu\u201d, a z\u00eembit la propunerea de a fi academician. A cedat, a\u015fa este, dar c\u0103derea lui n-ar trebui judecat\u0103 nici de Ileana Vrancea, nici de Sami Damian, nici de Ov.S. Crohm\u0103lniceanu, cu at\u00eet mai pu\u0163in de Sorin Toma, cel desemnat s\u0103 declan\u015feze m\u0103celul \u015fi-i scuzat: c\u0103 ordinul a venit de la R\u0103utu, c\u0103 la scris ar fi fost ajutat de MRP… Neru\u015finare direct propor\u0163ional\u0103 cu tupeul de combatant proletcult.
\n\u201eB\u0103t\u0103lia\u201d Arghezi e mereu de purtat \u015fi de rec\u00ee\u015ftigat. \u201eA scrie\u201d e a face \u201edin nou\u201d, nota Me\u015fterul. Poate c\u0103 \u015fi a interpreta corect \u00eenseamn\u0103 a face din nou.<\/p>\n


\nVASILE GHICA<\/strong>
\n\"\"

IUBIRE
\nAFORISME<\/strong><\/p>\n

Ca orice comoar\u0103, femeia este greu de p\u0103zit.
\n *
\nCel mai divin instrument muzical r\u0103m\u00e2ne tot trupul femeii \u00eendr\u0103gostite.
\n *
\nDragostea \u2013 alt cui \u00een coasta perisabilit\u0103\u0163ii.
\n *
\nO femeie \u00eendr\u0103gostit\u0103 vede \u015fi \u00een Quasimodo un F\u0103t-Frumos.
\n *
\nUnii nu r\u0103m\u00e2n din dragoste dec\u00e2t cu transpira\u0163ia.
\n *
\nIubirea poate transforma o noapte de catran \u00eentr-o constela\u0163ie de luceferi.
\n *
\nSunt b\u0103rba\u0163i care \u00ee\u015fi scutur\u0103 nevestele ca pe ni\u015fte pomi fructiferi.
\n *
\nDon Juan \u2013 acest toreador al iubirii.
\n *
\nIubirea \u2013 aceast\u0103 catapeteasm\u0103 a condi\u0163iei umane.
\n *
\nTrupurile \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor au desenat pe nisipul eternit\u0103\u0163ii cele mai frumoase poeme.
\n *
\nC\u00e2nd \u015ftii s\u0103 seduci, e p\u0103cat s\u0103 mai \u015fi domini.
\n *
\nDragostea e tot ce a putut face omul dintr-o pedeaps\u0103 originar\u0103.
\n *
\n\u00cen definitiv, Don Juan a dus \u015fi el o cruce.
\n *
\nFiecare iubire are \u015fi un Waterloo al ei.
\n *
\nAdmir \u00eendr\u0103gosti\u0163ii pur-s\u00e2nge. Nu corciturile.
\n *
\nMerit\u0103m s\u0103 iubim. Chiar dac\u0103 ar fi s\u0103 pl\u0103tim impozit pentru fiecare s\u0103rut.
\n *
\nFemeile \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 florile mai \u00eent\u00e2i cu nurii, apoi cu crati\u0163a.
\n *
\nCe-ar fi putut, oare s\u0103-i spun\u0103 Don Juan Julietei?
\n *
\nB\u0103rba\u0163ii admir\u0103 femeile inteligente \u015fi le prefer\u0103 pe cele frumoase.
\n *
\nPrea mul\u0163i au f\u0103cut scuip\u0103toare din candela iubirii.
\n *
\nS\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m condu\u015fi de femei nem\u00e2ng\u00e2iate.
\n *
\nIdeile sunt precum amantele. Trebuie agitate mai \u00eent\u00e2i.
\n *
\nM\u0103 tem c\u0103 de la arc voltaic, iubirea a luat-o spre opai\u0163.
\n *
\nA ajuns, iat\u0103, \u015fi iubirea \u00een marea groap\u0103 cu var a sentimentelor.
\n *
\nIubirea \u2013 o sublim\u0103 calea\u015fc\u0103 spre rai.
\n *
\nPe la treizeci de ani, tinerii pun fr\u00e2u iubirii. Petru c\u0103 trebuie s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103.
\n *
\nDe regul\u0103, \u00een iubire te atinge un glon\u0163 r\u0103t\u0103cit.
\n *
\nIubirea adolescentin\u0103 poate \u00eenfrunzi \u015fi st\u00e2lpii de telegraf.
\n *
\nDup\u0103 ce apare adulterul, c\u0103snicia devine o institu\u0163ie second-hand.
\n *
\nO iubire poate dura \u015fi c\u00e2t statuia unui nor.
\n *
\nIubirea st\u0103 s\u0103 cad\u0103 de pe harta sentimentelor umane.
\n *
\nEpoca noastr\u0103 i-a mai pus un bemol iubirii.
\n *
\nIubirea arde. Dar, uneori, mai \u015fi fumeg\u0103.
\n *
\nDup\u0103 c\u0103s\u0103torie, devii ori fericit, ori filozof.
\n *
\nAu rezistat p\u00e2n\u0103 la nunta de aur. A\u015fa ca s\u0103-\u015fi fac\u0103 \u00een ciud\u0103 unul altuia.
\n *
\nUnei tinere \u00eei trebuie mult\u0103 \u00eendem\u00e2nare ca s\u0103 s\u0103rute ca o \u00eencep\u0103toare.
\n *
\nC\u0103snicia este singurul r\u0103zboi \u00een care du\u015fmanii dorm \u00eempreun\u0103.
\n *
\nEnglezii se minuneaz\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii fac sex \u015fi c\u00e2nd nu sunt be\u0163i.
\n *
\nIubirea poate face din orice Figaro un Romeo.
\n *
\nFetelor, c\u00e2nd iubi\u0163i, fi\u0163i leoaice, nu biete p\u0103s\u0103ri f\u0103r\u0103 pene.
\n *
\nTrebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m femeia ideal\u0103. Chiar dac\u0103 \u015ftim c\u0103 nu exist\u0103.
\n *
\nC\u00e2nd iubesc, femeile superioare transform\u0103 instinctele \u00een poezie.
\n *
\nIubirea logode\u015fte cosmosul cu intimitatea.
\n *
\nCumplita cruce a iubirii: fugim de l\u00e2ng\u0103 cei care ne iubesc, spre cei care nu ne vor.
\n *
\nSo\u0163ia \u00eel trateaz\u0103 ca pe vioara a doua. Iar el e bucuros c\u0103 \u00eenc\u0103 mai figureaz\u0103 \u00een orchestr\u0103.
\n *
\nO femeie trebuie s\u0103 \u015ftie c\u00e2nd s\u0103 fie Julieta \u015fi c\u00e2nd Andromaca.
\n *
\n\u00cen iubire, b\u0103rbatul care \u015ftie s\u0103 c\u00e2nte are permanent la butonier\u0103 un trifoi cu patru foi.
\n *
\nDon Juan? Doamne, ce cazier sentimental!
\n *
\nPu\u0163ini se mai pot ridica zdraveni de sub \u015fenilele unei mari iubiri.
\n *
\n\u00cen iubire e\u015fti ori vioara \u00eent\u00e2i, ori a cincea roat\u0103 la c\u0103ru\u0163\u0103.
\n *
\nB\u0103rbatul trebuie s\u0103 \u015ftie neap\u0103rat c\u0103 din garderoba zilnic\u0103 a femeii nu poate lipsi tandre\u0163ea.
\n *
\nDin iubirea noastr\u0103 nu ies \u00een pierdere nici \u00eengerii, nici diavolii.
\n *
\nIubirea poate fi lav\u0103 clocotit\u0103 la 60 de ani, dar \u015fi sup\u0103 re\u00eenc\u0103lzit\u0103 la dou\u0103zeci.
\n *
\nC\u00e2nd iube\u015fti \u015fi cuge\u0163i, cel pu\u0163in una din ac\u0163iuni este de prisos.
\n *
\nO frumoas\u0103 declara\u0163ie de dragoste poate transforma haosul pic\u0103turilor de tandre\u0163e \u00eentr-un curcubeu.
\n *
\nCele mai multe iubiri se \u00eempieli\u0163eaz\u0103 din priviri.
\n *
\n\u00cen iubire \u015fi \u00een art\u0103 se afl\u0103 bibliografia marilor noastre speran\u0163e.
\n *
\nC\u0103s\u0103torindu-se, o femeie frumoas\u0103 schimb\u0103 puzderia de admiratori pe un singur critic.
\n *
\n\u015ei \u00een iubire c\u00e2\u015ftig\u0103 cel care \u015ftie s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103.
\n *
\nDon Juan a practicat tactica sufletelor p\u00e2rjolite.
\n *
\nArti\u015ftii au nevoie de dragoste. Cum s\u0103 zbori cu o singur\u0103 arip\u0103?
\n *
\nExist\u0103 deosebiri dintre sex \u015fi lectur\u0103, \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor? Da. Lectur\u0103 po\u0163i s\u0103 faci \u015fi singur, f\u0103r\u0103 s\u0103 r\u00e2d\u0103 cineva de tine.
\n *
\nDintr-o iubire po\u0163i pleca cu demnitatea \u00een priviri, sau \u00een portmoneu.
\n *
\nExist\u0103 \u015fi b\u0103rba\u0163i ideali. Dar sunt ai altor femei.
\n *
\nAdulterul – un cui b\u0103tut \u00een sicriul marii iubiri defuncte.
\n *
\nExist\u0103 destui b\u0103rba\u0163i inocen\u0163i, care sunt siguri c\u0103 pe ei nu-i \u00een\u015feal\u0103 dec\u00e2t memoria.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Magda URSACHE B\u0103t\u0103lia de pe dealul M\u0103r\u0163i\u015for Dorina Gr\u0103soiu (v. \u201eB\u0103t\u0103lia\u201d Arghezi, Ed. Nou\u0103, 2010) a l\u0103sat deschis\u0103, \u00een excelenta<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21416"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21416"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21416\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21417,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21416\/revisions\/21417"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21416"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21416"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21416"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}