{"id":21410,"date":"2023-06-29T23:28:18","date_gmt":"2023-06-29T20:28:18","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21410"},"modified":"2023-06-29T23:28:18","modified_gmt":"2023-06-29T20:28:18","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-24-iunie-2023","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21410","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 24 Iunie 2023"},"content":{"rendered":"

PENTRU A \u0218TI CINE SUNTEM, TREBUIE S\u0102 CUNOA\u0218TEM ISTORIA ROM\u00c2NIEI <\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 24 iunie, (\u2020) Na\u0219terea Sf. Proroc Ioan Botez\u0103torul (S\u00e2nzienele sau Dr\u0103gaica); Aducerea moa\u0219telor Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou se la Suceava; \u2020 Sf. Ier. Niceta de Remesiana, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(Unui cardiac) Nu asculta versiunea\/ C\u0103 \u021buica scade tensiunea.\/ \u021ai-o scade a\u0219a de mult,\/ P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 r\u0103m\u00e2i mut. (La pia\u021b\u0103 cu br\u00e2nz\u0103 de vac\u0103) Ai dus br\u00e2nza la ora\u0219\/ Ca s-o vinzi cu pre\u021b de ca\u0219.\/ N-ai f\u0103cut bine, mamaie,\/ Chiar ai f\u0103cut-o de oaie!\u201d Safta Leaut\u0103, prin telefon, cu drag de la N\u0103vodari)
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dl col. Mihai Doina, cu un grupaj de eseuri. 24 iunie Dr\u0103gaica sau S\u00e2nziana ce se \u021binea de secole (\u00eenainte de anul 1500) la poalele muntelui Penteleu, este zei\u021b\u0103 agrar\u0103, protectoare a lanurilor \u00eenspicate de gr\u00e2u \u0219i a femeilor m\u0103ritate. Aceasta se na\u0219te la 9 martie, echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 \u00een calendarul iulian, la moartea Babei Dochia, cre\u0219te \u0219i se maturizeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la 24 iunie, atunci c\u00e2nd \u00eenflore\u0219te planta ce-i poart\u0103 numele Dr\u0103g\u0103icu\u021ba sau S\u00e2nziana. La poalele Penteleului se str\u00e2ngeau de ziua Dr\u0103gaicei, c\u00e2nd \u00eenfloreau dr\u0103g\u0103icu\u021bele, proprietarii de oi, de boi \u0219i de cai din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, Moldova, Ardeal \u0219i din \u021b\u0103rile apropiate de aceasta, pentru a face nego\u021b. Dup\u0103 solsti\u021biul de var\u0103, 24 iunie, ziua cea mai lung\u0103, c\u00e2nd soarele joac\u0103 pe cer la amiaz\u0103, apar primele semne c\u0103 vara se \u00eentoarce spre iarn\u0103, \u00eencepe s\u0103 scad\u0103 lungimea zilelor, \u00een timp ce nop\u021bile devin din ce \u00een ce mai lungi, se usuc\u0103 r\u0103d\u0103cina gr\u00e2ului, paralel cu coacerea bobului \u00een spic \u0219i r\u0103sare pe cer Clo\u0219ca cu pui (Constela\u021bia g\u0103inu\u0219ei). \u00cempletitul cununii de spice era un prilej pentru: nego\u021b, petreceri \u0219i distrac\u021bii organizate \u00een a doua jum\u0103tate a lunii iunie. Ast\u0103zi se \u00eemplete\u0219te cununa de spice de gr\u00e2u la \u00eenceputul seceri\u0219ului, cu s\u00e2nziene \u0219i alte flori, de c\u0103tre fetele tinere ajutate de femei cu experien\u021b\u0103. Cununa are \u00eempletit\u0103 la mijloc o cruce, iar snopii se a\u0219eaz\u0103 \u00een c\u0103ru\u021be de leg\u0103tori (b\u0103rba\u021bi). P\u00e2n\u0103 se \u00eemplete\u0219te cununa, tinerele femei c\u00e2nt\u0103 tot timpul. Cununa este purtat\u0103 apoi de cea mai frumoas\u0103 \u0219i mai harnic\u0103 dintre femei, p\u00e2n\u0103 la casa gazd\u0103 pentru care se face seceri\u0219ul. Pe drumul cununii localnicii ud\u0103 cu ap\u0103 purt\u0103toarea cununii \u0219i alaiul de tinere fete care o \u00eenso\u021besc. Se aud strig\u0103turi legate de sentimentele de dragoste ale tinerilor din alai sau legate de seceri\u0219. La poarta gazdei alaiul c\u00e2nt\u0103: \u201eR\u0103s\u0103rit-o g\u0103inu\u0219\u0103\/ Hai, gazd\u0103, deschide o u\u0219\u0103\/ C-am venit din deal acas\u0103\/ Cu o cunun\u0103 frumoas\u0103\/ Ca s\u0103 v-o punem pe mas\u0103\/ S\u0103 v-aduc\u0103 bel\u0219ug \u00een cas\u0103.\u201d Apoi gazda pofte\u0219te alaiul \u0219i pe leg\u0103torii de spice (b\u0103rba\u021bii care \u00eenso\u021besc alaiul) la mas\u0103 cu bucate alese. Cununa este at\u00e2rnat\u0103 de grind\u0103, sau prins\u0103 pe perete \u0219i este p\u0103strat\u0103 p\u00e2n\u0103 la recolta urm\u0103toare.
\n\t\u00cen fiecare an, pe vremea Dr\u0103gaicei era t\u00e2rg mare \u0219i pe deasupra t\u00e2rg de fete. T\u00e2rg, ca toate t\u00e2rgurile: se adunau aici oamenii din toate p\u0103r\u021bile \u0219i din Ardeal, \u0219i din Vrancea, \u0219i de pe Olt, de peste tot, care cu ce avea, ca la orice b\u00e2lci \u0219i dup\u0103 ce ispr\u0103veau cu v\u00e2nz\u0103rile \u0219i cump\u0103r\u0103rile, se puneau pe jocuri \u0219i petrecere. La petrecerile acestea fiecare fl\u0103c\u0103u \u00ee\u0219i alegea fata care \u00eei pl\u0103cea, se logodea cu ea \u0219i dup\u0103 ce cobora oile din munte, mergea \u00een sat \u0219i f\u0103cea nunta. Numai aici se \u00eent\u00e2lneau \u0219i se cuno\u0219teau fl\u0103c\u0103ii cu fetele. Aici \u00eencepeau ei dragostea. Altfel n-aveau cum, deoarece toat\u0103 vara fl\u0103c\u0103ii st\u0103teau numai la munte, iar iarna \u00ee\u0219i f\u0103ceau via\u021ba tot \u00een jurul oilor. \tDr\u0103gaica s-a mutat de pe Muntele Penteleu la Valea Teancului \u0219i apoi, din 1778 la Buz\u0103u. Dr\u0103gaica este una dintre cele mai fascinante s\u0103rb\u0103tori populare rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i conota\u021biile ei mitologice trimit la r\u0103d\u0103cini milenare, nu mult \u00eenainte de cre\u0219tinism. Dr\u0103gaica era considerat\u0103 o mireas\u0103 care \u201ear umbla pe p\u0103m\u00e2nt sau ar pluti prin aer, \u00een Ziua Solsti\u021biului de Var\u0103 \u0219i s-ar distra, c\u00e2nt\u00e2nd \u0219i dans\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu alaiul s\u0103u nup\u021bial format din z\u00e2ne-fecioare \u0219i fete frumoase, peste c\u00e2mpuri \u0219i p\u0103duri. \u00cen timpul ceremoniei nup\u021biale Dr\u0103gaica bag\u0103 bob spicului de gr\u00e2u, \u00eemparte rod sem\u0103n\u0103turilor \u0219i femeilor, \u00eenmul\u021be\u0219te p\u0103s\u0103rile \u0219i animalele, strope\u0219te cu rou\u0103 \u0219i parfum plantele de leac, ap\u0103r\u0103 holdele de grindin\u0103, furtuni \u0219i vijelii, urse\u0219te fetele de m\u0103ritat, etc. Dar c\u00e2nd i se nesocote\u0219te ziua, Dr\u0103gaica st\u00e2rne\u0219te v\u00e2rtejuri \u0219i vijelii, aduce grindin\u0103, ia oamenii pe sus, ori \u00eei \u00eemboln\u0103ve\u0219te, las\u0103 florile f\u0103r\u0103 leac \u0219i miros. S\u0103rb\u0103toarea de la 12-14 iunie Dr\u0103gaica, trebuie privit\u0103 din trei puncte de vedere \u0219i anume:
\n\t1 S\u0103rb\u0103toare str\u0103veche, care vine de la geto-daci, dedicat\u0103 str\u00e2ngerii recoltelor, s\u0103rb\u0103toare a bucuriei pentru bel\u0219ugul holdelor. Dr\u0103gaicele sau s\u00e2nzienele, (numele s-au suprapus \u00een feudalismul timpuriu, \u00een perioada influen\u021bei slave \u00een vocabular), sunt un fel de vestale (preotese, la romani, care \u00eentre\u021bineau focul sacru \u00een templul zei\u021bei Vesta). Acestea amintesc riturile (slujbele) pentru protec\u021bia \u0219i fecunditatea agrar\u0103 a zei\u021bei Ceres. \u00cen 24 iunie aveau loc ritualuri care \u00eencepeau noaptea \u0219i durau p\u00e2n\u0103 la r\u0103s\u0103ritul soarelui, c\u00e2nd fete tinere, \u00eembr\u0103cate \u00een ii \u0219i fote noi, de s\u0103rb\u0103toare \u0219i av\u00e2nd capetele acoperite cu marame albe, cu coroni\u021be de flori de dr\u0103g\u0103icu\u021b\u0103, \u00eencinse la br\u00e2u cu cordoane din acelea\u0219i flori, se \u00eendreptau spre c\u00e2mpul cu rodul cel mai bogat, vesele \u0219i juc\u0103u\u0219e. De acolo, cu spice \u00een m\u00e2n\u0103, se \u00eentorceau \u00een sat, la locul de hor\u0103, unde \u00eencepeau adev\u0103ratele s\u0103rb\u0103tori.
\n \t2 T\u00e2rg, mare b\u00e2lci sau iarmaroc, atestat din sec. al XV-lea, cu rol foarte important \u00een comer\u021bul cu l\u00e2n\u0103 \u0219i vite mari (boi, cai). Era situat la \u00eentret\u0103ierea drumurilor comerciale care legau Dobrogea cu Ardealul (drumul transhuman\u021bei), Moldova cu T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i lega comer\u021bul dun\u0103rean cu zonele de munte. T\u00e2rgul, amintit pentru importan\u021ba lui de Dimitrie Cantemir \u00een \u201eDescriptio Moldaviae\u201d, este men\u021bionat, ca aduc\u0103tor de mari venituri, \u00eentr-un document din 26 august 1778 de la Alexandru Ipsilanti. Importan\u021ba lui economic\u0103 a atras aici numeroase interven\u021bii otomane cu inten\u021bii de jaf. Locul de desf\u0103\u0219urare al iarmarocului de la Penteleu s-a mi\u0219cat, din 1778 \u00een jurul ora\u0219ului Buz\u0103u (la Simileasca, Oborul de vite, \u00een cartierul Po\u0219t\u0103, p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een zona de sud-vest a ora\u0219ului, unde se desf\u0103\u0219oar\u0103 acum).
\n\t3 S\u0103rb\u0103toare religioas\u0103, singura s\u0103rb\u0103toare cu denumire p\u0103g\u00e2n\u0103 pe care o reg\u0103sim \u00een calendarul cre\u0219tin-ortodox, la 24 iunie, \u00een ziua Na\u0219terii Sf. Ioan Botez\u0103torul, numit \u00cenaintemerg\u0103torul, pentru c\u0103 a anun\u021bat venirea lui Iisus. Spiritul practic al rom\u00e2nului a f\u0103cut ca cele dou\u0103 s\u0103rb\u0103tori, popular\u0103 \u0219i religioas\u0103, s\u0103 se uneasc\u0103 \u00eentr-un t\u00e2rg-b\u00e2lci unde se desf\u0103ceau toate tipurile de produse. Prin tradi\u021bie, \u00een aceast\u0103 zi, locuitorii plaiurilor buzoiene mergeau la b\u00e2lci pentru \u201ea cump\u0103ra p\u0103l\u0103rii pentru var\u0103\u201d, pentru \u201ea bea brag\u0103 \u0219i a m\u00e2nca halvi\u021b\u0103\u201d \u0219i pentru \u201ea se da \u00een scr\u00e2nciob (comedie)\u201d.
\n\t(24iunie-Ziua Iei-zi interna\u021bional\u0103) Un capitol important al etnografiei este portul popular, frumos ornamentat pe baza crea\u021biei artistice populare. Ea, crea\u021bia popular\u0103, contribuie la definirea specificului etnic, la precizarea con\u021binutului culturii populare \u00een diferite momente ale evolu\u021biei sale istorice. Condi\u021biile istorice \u00een permanent\u0103 schimbare au determinat transform\u0103ri continue \u00een evolu\u021bia \u00eembr\u0103c\u0103min\u021bii, \u00een special al portului popular. \u00cen jude\u021bul nostru distingem patru zone de r\u0103sp\u00e2ndire a costumului popular, diferen\u021biate \u00eentre ele din punct de vedere al decora\u021biei, dar destul de asem\u0103n\u0103toare \u00een ceea ce prive\u0219te elementele componente:
\n\t1 Zona Buda-Bisoca;
\n\t2 M\u00e2nz\u0103le\u0219ti-Lop\u0103tari;
\n\t3 Siriul-Gura Teghii
\n\t4 Zona de c\u00e2mpie
\n\tCostumul popular, b\u0103rb\u0103tesc ori femeiesc, din toate zonele jude\u021bului, din punct de vedere al decora\u021biunii, are mari spa\u021bii rezervate fondului, care, datorit\u0103 culorii albe sau negre, dau o not\u0103 de distinc\u021bie. Principalele c\u00e2mpuri ornamentale ale costumului femeiesc, mai \u00eempodobit dec\u00e2t cel b\u0103rb\u0103tesc, sunt: pe piept, pe m\u00e2neci, pe umeri, pe poale \u0219i \u00een jurul g\u00e2tului. Motivele decorative sunt de obicei geometrice sau dac\u0103 sunt inspirate deflor\u0103 \u0219i faun\u0103, sunt mai \u00eent\u00e2i supuse unui proces de stilizare. Coloritul \u00een decora\u021biunea costumului din jud. Buz\u0103u se caracterizeaz\u0103 prin sobrietate \u0219i re\u021binere \u00een utilizarea \u00een utilizarea gamei cromatice. Culorile de baz\u0103 folosite sunt: alb, negru, ro\u0219u, grena maro, dar \u0219i fir auriu sau argintiu. Costumul femeiesc este compus din: ie, poal\u0103, fot\u0103 br\u00e2u, bat\u0103, maram\u0103 (sau tulpan), ciorapi de l\u00e2n\u0103 \u0219i opinci (din piele de porc, sau vi\u021bel). Cele mai apreciate opinci sunt din piele de purcic\u0103, deoarece au \u0219i crampoane \u0219i \u021bin mai mult. Costumul b\u0103rb\u0103tesc se compune din: c\u0103ma\u0219\u0103 lucrat\u0103 cu motive specifice zonei, folosind culorile specifice celor patru zone: ro\u0219u, negru \u0219i albastru. C\u0103ma\u0219a poate fi b\u0103gat\u0103 \u00een pantaloni, sau pe dinafar\u0103 \u0219i cu fustar plisat, cu ajur alb. Br\u00e2ul poate fi ro\u0219u, din l\u00e2n\u0103, care se \u00eencheie \u00eentr-o parte cu nasturi. Pantalonii (i\u021barii) sunt realiza\u021bi din dimie (din l\u00e2n\u0103 alb\u0103). \u00cen picioare poart\u0103 ghete ori opinci din piele de vi\u021bel, sau de purcic\u0103. Pe cap c\u0103ciul\u0103 sau p\u0103l\u0103rie. C\u0103ma\u0219a-ia, pies\u0103 specific\u0103 portului popular, mai mult \u00een partea de nord, muntoas\u0103 a jude\u021bului, se compune din patru croite dreptunghiular \u0219i format\u0103 din dou\u0103 m\u00e2neci \u0219i doi \u201estani\u201d (cel din fa\u021b\u0103 \u0219i cel din spate). M\u00e2necile sunt decorate identic, de jos p\u00e2n\u0103 sus. Stanii sunt rareori identici, \u00een general cel din fa\u021b\u0103 este bogat ornamentat, iar cel din spate este mai pu\u021bin ornamentat sau deloc decorat. Cele patru buc\u0103\u021bi sunt prinse \u00eentre ele prin metoda \u201echei\u021b\u0103\u201d, str\u00e2nse (\u00eencre\u021bite) \u00een jurul g\u00e2tului, iar m\u00e2neca poate fi str\u00e2ns\u0103 prin benti\u021b\u0103 \u00een jurul g\u00e2tului, prin \u00eencre\u021bire sau l\u0103sat\u0103 liber\u0103. \u00cen ce prive\u0219te decorul, acesta este dispus \u00een \u201er\u00e2uri\u201d (tabele) pe piept \u0219i pe spate. \u00cen ce prive\u0219te alti\u021ba, acesta este executat\u0103 separat, pe croi, \u00een dreptul umerilor, av\u00e2nd model decorativ diferit \u0219i delimitat de m\u00e2nec\u0103 printr-un \u0219ir sau mai multe, de decor ce pic\u0103 perpendicular pe modelul m\u00e2necii.
\n\tIa-c\u0103ma\u0219\u0103 are ornamentele de pe piept \u0219i m\u00e2neci cusute cu arnici dintr-o singur\u0103 culoare. La \u00eencre\u021bire intervine o a doua culoare, de obicei alb sau crem. Culorile mai des \u00eent\u00e2lnite sunt ocru, albastru-marin, vi\u0219iniu \u0219i v\u00e2n\u0103t-liliachiu. Modelele decorative sunt geometrice. Acest tip de c\u0103ma\u0219\u0103 face parte din portul de s\u0103rb\u0103toare.
\n\tC\u0103ma\u0219a \u201e\u00eencrojnat\u0103\u201d, denumit\u0103 astfel dup\u0103 modelul de distribuire al ornamentelor (circular peste piept \u0219i spate), prin analogie cu \u201ecrojnia\u201d (sarcin\u0103 de lemn care , pentru a fi purtat\u0103, se leag\u0103 peste spate). C\u0103ma\u0219a p\u0103streaz\u0103 acela\u0219i croi \u0219i este \u00eencre\u021bit\u0103 pe benti\u021b\u0103 \u00een jurul g\u00e2tului, iar \u00een jurul m\u00e2necii \u00eencre\u021bit\u0103 pe benti\u021b\u0103 sau vol\u0103na\u0219. Ornamentele acestei c\u0103m\u0103\u0219i sunt mari \u0219i se pot repeta pe piept \u0219i m\u00e2neci.
\n\tC\u0103ma\u0219a de lucru, numit\u0103 \u201etipul carpatin\u201d, cu m\u00e2nec\u0103 croit\u0103 de la g\u00e2t \u0219i cu asamblarea l\u0103\u021bimilor de p\u00e2nz\u0103 care formeaz\u0103 \u201estanul\u201d \u0219i m\u00e2necile \u00een jurul g\u00e2tului pe o benti\u021b\u0103 cu alti\u021b\u0103 croit\u0103 separat sau \u00eempreun\u0103 cu m\u00e2neca. \u201eStanul\u201d c\u0103m\u0103\u0219ii este realizat din dou\u0103 l\u0103\u021bimi de p\u00e2nz\u0103 \u0219i clini. M\u00e2necile sunt lucrate dintr-o l\u0103\u021bime de p\u00e2nz\u0103 sau din una \u0219i jum\u0103tate, \u0219i \u00eencre\u021bit\u0103 \u00eempreun\u0103 cu \u201estanul\u201d din fa\u021b\u0103 \u0219i cel din spate, \u00een jurul g\u00e2tului prin intermediul unei buc\u0103\u021bi dreptunghiulare de p\u00e2nz\u0103 numit\u0103 \u201ealti\u021b\u0103\u201d. Pentru a da l\u0103rgime \u0219i a evita cutatul, se folose\u0219te \u201epana\u201d (clin p\u0103trat introdus sub bra\u021b).\u00cen zona Buz\u0103ului c\u0103ma\u0219a-ia este separat\u0103 de fust\u0103 (fustarul).
\n\t(26 iunie Ziua Drapelului) Tricolorul este \u00eensemnul Rom\u00e2niei; este simbolul na\u021biunii noastre, al \u021b\u0103rii, al neamului rom\u00e2nesc, simbol al identit\u0103\u021bii \u0219i spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti; este icoana sf\u00e2nt\u0103 a poporului rom\u00e2n! Tricolorul a \u00eenso\u021bit osta\u0219ii \u00een luptele de eliberare de sub jugul cotropitorilor, dar \u0219i \u00een luptele de ap\u0103rare a Rom\u00e2niei de agresorii \u0219i vr\u0103jma\u0219ii de tot felul! Sub tricolor s-au \u00eenf\u0103ptuit marile realiz\u0103ri istorice rom\u00e2ne\u0219ti (revolu\u021biile din 1848 \u0219i 1989, Unirea Principatelor, R\u0103zboiul de independen\u021b\u0103 \u0219i cele dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale).Dar \u0219i pe timp de pace Tricolorul i-a \u00eenso\u021bit pe rom\u00e2ni pe marile \u0219antiere sau pe loca\u021biile marilor joburi de zi cu zi.
\n\t\u00cenc\u0103 din 26 iunie 1848 Guvernul Provizoriu emite Decretul de \u00eenfiin\u021bare a \u201esteagului na\u021bional\u201d format din trei culori: ro\u0219u, galben, albastru, dispuse orizontal. Tricolorul avea \u00eenscris pe el deviza: \u201eDreptate-Fr\u0103\u021bie\u201d.
\n\tLa 10 mai 1881 principele Carol I din dou\u0103 Principate construie\u0219te un regat, iar \u021bara noastr\u0103 \u00eencepe s\u0103 se numeasc\u0103 Rom\u00e2nia.
\n\tLa 30 decembrie 1947 Regele Mihai I al Rom\u00e2niei este detronat \u0219i alungat din \u021bara sa. P\u00e2n\u0103 la adoptarea unei noi constitu\u021bii \u021bara purta numele de R.P.R.
\n\tDin 1948 drapelul avea, conform art. 101 din Constitu\u021bia de la 1948 o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are nou\u0103: cele trei culori erau a\u0219ezate vertical, dar \u0219i stema era modificat\u0103.
\n\tLa 21 august 1965 noua Constitu\u021bie proclam\u0103 Rom\u00e2nia \u2013 R.S.R. \u0219i se modific\u0103 stema, deci tot Tricolorul.
\n\t\u00cen 20 mai 1998 Guvernul emite Legea nr. 96\/ 20.05.98; la art.1 \u0219i art.2 se precizeaz\u0103: \u201eautorit\u0103\u021bile publice \u0219i toate institu\u021biile statului sunt obligate s\u0103 organizeze programe \u0219i manifest\u0103ri culturale \u0219i artistice cu caracter evocator sau \u0219tiin\u021bific, consacrate istoriei \u0219i patriei, precum \u0219i ceremonii militare specifice.\u201d La drapelul cu cele trei culori a\u0219ezate orizontal, semnifica\u021bia culorilor era.: ro\u0219u: simbolul vitejiei, \u00eendr\u0103znelii, generozit\u0103\u021bii, energia str\u0103mo\u0219easc\u0103 \u0219i dorin\u021ba de via\u021b\u0103; galben: simbolul purit\u0103\u021bii, bog\u0103\u021biei (aurul) \u0219i m\u0103ririi for\u021bei; albastru (sau azur): reprezint\u0103 aerul, cel mai nobil element dup\u0103 foc \u0219i simbolizeaz\u0103 bl\u00e2nde\u021bea, frumuse\u021bea, noble\u021bea \u0219i buna credin\u021b\u0103.\u201d
\n\t Dl col Mihai Doina, lectorul de ast\u0103zi, a dorit s\u0103 prezinte cele trei evenimente, respectiv Ziua Dr\u0103gaicei, Ziua Iei rom\u00e2ne\u0219ti, Ziua Drapelului c\u00e2t mai bine documentate \u0219i \u00een acela\u0219i timp s\u0103 creeze o atmosfer\u0103 pl\u0103cut\u0103. \u00cei mul\u021bumim pentru efortul depus, \u00eei dorim s\u0103n\u0103tate \u0219i putere de munc\u0103, \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m cu noi materiale!
\n\t\u201eLectorul de ast\u0103zi ne-a prezentat un material bogat \u00een informa\u021bii structurat \u00een trei p\u0103r\u021bi. Fiecare parte trateaz\u0103 un anumit subiect ce poate corespunde unui anumit domeniu: etnografie, mitologie \u0219i istorie. Din lectura prezentat\u0103 ne-au fost aduse la cuno\u0219tin\u021b\u0103 principalele caracteristici ale portului popular din zona jud. Buz\u0103u, dar \u0219i informa\u021bii pre\u021bioase cu privire la semnifica\u021bia s\u0103rb\u0103torii pe care o cunoa\u0219tem sub numele de Dr\u0103gaica. Asemenea altor s\u0103rb\u0103tori din calendarul cre\u0219tin, Dr\u0103gaica vine pe un fond mai vechi, precre\u0219tin. Este asociat\u0103 cu credin\u021bele arhaice ale fertilit\u0103\u021bii. \u00cen final lectorul ne-a vorbit \u0219i despre scurta istorie a tricolorului rom\u00e2nesc. A\u0219 mai veni cu o mic\u0103 completare la ceea ce s-a spus, \u00een primul r\u00e2nd combina\u021bia aceasta de culori: ro\u0219u, galben \u0219i albastru este foarte veche \u00een patrimonial rom\u00e2nesc \u0219i e prezent\u0103 cu o mare frecven\u021b\u0103, mai ales \u00eencep\u00e2nd cu sec. al XV-lea. Pictorii biserice\u0219ti \u0219i c\u0103lug\u0103rii medievali au folosit cu frecven\u021b\u0103 aceste trei culori, ceea ce arat\u0103 faptul c\u0103 ele sunt \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een con\u0219tiin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103. \u00cel felicit\u0103m pe domnul lector pentru s\u00e2rguin\u021ba \u0219i pasiunea d-lui.\u201d (Cristi Rusin)
\n\t\u201e\u00cel apreciez pe dl col Doina, de fiecare dat\u0103 se documenteaz\u0103 c\u00e2nd este de \u00eentocmit un material. \u00cen cazul de fa\u021b\u0103, da ast\u0103zi, prin prezentarea la punctul unu a costumului na\u021bional, ne-a vorbit \u0219i despre S\u00e2nziene, Dr\u0103gaic\u0103 \u0219i s\u0103rb\u0103toarea cre\u0219tineasc\u0103 ortodox\u0103 Na\u0219terea Sf. Proroc Ioan Botez\u0103torul. Referitor la costumul na\u021bional, \u00een trecut femeile f\u0103ceau manual toat\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103mintea. Costumul na\u021bional a fost \u00eendr\u0103git \u0219i de regina Maria a Rom\u00e2niei, care l-a purtat cu mult drag. Rom\u00e2nia are trei simboluri na\u021bionale: drapelul, stema, imnul. Referitor la tricolor, drapelul nostru, a fost \u00eenm\u00e2nat armatelor \u00een 1848, \u00een iunie, de c\u0103tre guvernul provizoriu \u00een parcul din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea. Tricolorul este simbol de libertate de la 1848, de unitate de la 1859, de independen\u021b\u0103 la 1877 \u0219i de unire de la 1918. Pentru militari drapelul este simbolul victoriei. Drapelul este \u00eenl\u0103turat de interven\u021bia str\u0103in\u0103 din toamna anului 1848 \u0219i este reintrodus ca drapel na\u021bional la 1 septembrie 1863 de c\u0103tre Alexandru Ioan Cuza. Primele trei drapeluri sunt reprezentate cu \u00eensemnul monarhic din 1866, din timpul regelui Carol I care au rezistat p\u00e2n\u0103 \u00een 1947 c\u00e2nd s-a introdus Stema Rom\u00e2niei cu bog\u0103\u021biile solului \u0219i subsolului. Mul\u021bumesc dlui col. Doina \u0219i s\u0103-i dea Dumnezeu s\u0103n\u0103tate \u0219i putere de munc\u0103!\u201d (Costic\u0103 Dr\u00eestaru)
\n\t \u201eA fost un material foarte bine documentat \u0219i interesant, \u0219i pe mine personal m-a dus cu g\u00e2ndul la copil\u0103rie \u0219i la bunicii mei, \u0219i la trecutul lor. \u00cei mul\u021bumim dlui Doina, sper\u0103m s\u0103 fie mai des lector \u0219i la fel de bine preg\u0103tit. Am apreciat faptul c\u0103 au venit \u00een ia na\u021bional\u0103 dl Doina \u0219i dl Dr\u00eestaru.\u201d (Mona Liza Stanciu)
\n \u201eMul\u021bumim dlui col. Doina pentru documentarea \u0219i prezentarea \u00een materialul s\u0103u despre \u201eDr\u0103gaica\u201d, \u201eS\u00e2nziene\u201d, Ziua Iei rom\u00e2ne\u0219ti, Ziua Na\u0219terii Sf. Ioan Botez\u0103torul \u0219i Ziua Drapelului Na\u021bional. Despre Dr\u0103gaic\u0103 am aflat din copil\u0103rie, c\u00e2nd \u00een sat se f\u0103cea hor\u0103 \u00een jurul dulapului, iar majoritatea tinerilor erau \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een costume populare. La noi se purtau fote sau androace de culoare ro\u0219ie cu motive florare sau geometrice, iar fotele erau de culoare neagr\u0103 cu fa\u021ba de culoare mov cu dungi aurii sau argintii. De asemenea se purtau poale \u0219i fote fiind \u00eentotdeauna de culoare alb\u0103, care aveau la poale motive populare cro\u0219etate. Iile erau de culoare alb\u0103 cu motive florale sau geometrice de culori asortate, predomina ro\u0219u \u0219i negru, verdele, movul \u0219i galbenul. De asemenea albastrul se purta at\u00e2t la iile de dam\u0103, c\u00e2t \u0219i b\u0103rb\u0103te\u0219ti. Deosebite erau maramele de borangic \u0219i iile cusute cu m\u0103rgele colorate \u0219i paiete. Copil fiind, am observat la str\u0103bunici c\u0103 \u00eembr\u0103cau portul popular zilnic. B\u0103rba\u021bii aveau cioareci albi \u0219i iile p\u00e2n\u0103 deasupra genunchilor \u0219i de asemenea purtau br\u00e2ie sau chimiruri cu motive populare \u0219i femeile purtau \u00eentotdeauna ii cu fuste negre, largi, cre\u021be \u0219i batice colorate sau iuni, \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103 \u0219i starea civil\u0103. Men\u021bionez c\u0103 toate articolele de \u00eembr\u0103c\u0103minte erau lucrate de femei. La Dr\u0103gaic\u0103 erau ni\u0219te obiceiuri, \u00eempletitul de coroni\u021be florale pe care le purtau pe cap \u00een hor\u0103 fetele. De asemenea se spunea c\u0103 S\u00e2nzienele aveau ni\u0219te surori vitrege numite Iele, care ap\u0103reau mai ales noaptea \u0219i f\u0103ceau fapte rele, const\u00e2nd \u00een r\u0103pirea \u0219i pocirea acelora care le vedeau goale c\u00e2nt\u00e2nd \u0219i dans\u00e2nd \u00een miez de noapte. Ia rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i portul popular, \u00een general, au inspirat arti\u0219ti \u0219i mai nou creatori de mod\u0103, care au stilizat \u00een interpretare proprie motive populare ale iei \u0219i fotei rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cel felicit\u0103m pe dl Doina, care trateaz\u0103 cu respect temele abordate. \u00cei dorim succes \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m \u00een continuare la cenaclu cu teme deosebite.\u201d (Georgeta Iuga)
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103 01 iulie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dna Georgeta Iuga. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PENTRU A \u0218TI CINE SUNTEM, TREBUIE S\u0102 CUNOA\u0218TEM ISTORIA ROM\u00c2NIEI S\u00e2mb\u0103t\u0103, 24 iunie, (\u2020) Na\u0219terea Sf. Proroc Ioan Botez\u0103torul (S\u00e2nzienele<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21410"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21410"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21410\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21411,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21410\/revisions\/21411"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21410"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21410"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21410"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}