{"id":21394,"date":"2023-06-27T22:12:36","date_gmt":"2023-06-27T19:12:36","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21394"},"modified":"2023-06-27T22:12:36","modified_gmt":"2023-06-27T19:12:36","slug":"spatii-culturale-nr-15-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21394","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 15 (8)"},"content":{"rendered":"

CONSILIUL JUDE\u0162EAN SUCEAVA
\nCENTRUL CULTURAL BUCOVINA
\nSEC\u0162IA: CENTRUL PENTRU CONSERVAREA \u015eI PROMOVAREA
\nCULTURII TRADI\u0162IONALE SUCEAVA<\/strong><\/p>\n

FESTIVALUL LITERAR \u201eEUSEBIU CAMILAR \u2013 MAGDA ISANOS\u201c
\nEdi\u0163ia a XVI-a, 2011<\/strong><\/p>\n

\tConsiliul Jude\u0163ean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina, sec\u0163ia Centrul pentru Conservarea \u015fi Promovarea Culturii Tradi\u0163ionale, \u00een colaborare cu Societatea Scriitorilor Bucovineni, \u201eCrai Nou\u201c Suceava, Prim\u0103ria comunei Ude\u015fti, Biblioteca Bucovinei \u201eI.G. Sbiera\u201c \u015fi Complexul Muzeal Bucovina, organizeaz\u0103 edi\u0163ia a XVI-a a Festivalului literar \u201eEusebiu Camilar \u2013 Magda Isanos\u201c, \u00een perioada 13 \u2013 14 mai 2011, la Suceava \u015fi Ude\u015fti.
\nConcursul \u00ee\u015fi propune s\u0103 descopere, s\u0103 sprijine \u015fi s\u0103 promoveze noi \u015fi autentice talente \u00een r\u00e2ndul creatorilor din literatura de ast\u0103zi \u015fi se va desf\u0103\u015fura pe trei sec\u0163iuni: poezie, proz\u0103 scurt\u0103 \u015fi reportaj literar.<\/p>\n

R E G U L A M E N T<\/p>\n

1.\tSunt acceptate \u00een concurs lucr\u0103ri nepublicate \u015fi nepremiate la alte concursuri literare, tehnoredactate cu diacritice.
\n2.\tLa concurs pot participa autori de orice v\u00e2rst\u0103, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor, nu au debutat editorial \u015fi nu au ob\u0163inut Marele Premiu la edi\u0163iile precedente ale concursului.
\n3.\tLucr\u0103rile, dactilografiate \u00een cinci (5) exemplare, vor fi trimise pe adresa:
\nCentrul Cultural Bucovina,
\nSec\u0163ia Centrul pentru Conservarea \u015fi Promovarea Culturii Tradi\u0163ionale Suceava
\nStr. Universit\u0103\u0163ii nr. 48, Suceava, 720228
\n4.\tLucr\u0103rile se trimit p\u00e2n\u0103 la data de 4 aprilie 2011. Ele vor purta \u00een loc de semn\u0103tur\u0103 un motto ales de autor. \u00cen coletul po\u015ftal va fi introdus un plic \u00eenchis (av\u00e2nd acela\u015fi motto), care va con\u0163ine numele \u015fi prenumele autorului, locul \u015fi data na\u015fterii, studii, activitate literar\u0103, adresa complet\u0103, num\u0103rul de telefon \u015fi eventual adresa electronic\u0103.
\n5.\tLa sec\u0163iunea poezie, fiecare participant are dreptul de a se \u00eenscrie \u00een concurs cu minimum cinci \u015fi maximum zece poezii. La sec\u0163iunea proz\u0103 scurt\u0103, fiecare participant are dreptul de a se \u00eenscrie \u00een concurs cu minimum o proz\u0103 scurt\u0103 \u015fi maximum trei. La sec\u0163iunea reportaj literar, fiecare participant are dreptul de a se \u00eenscrie \u00een concurs cu un reportaj de maximum cinci pagini.
\n6.\tUn concurent poate participa la toate sec\u0163iunile.
\n7.\tLucr\u0103rile nu se returneaz\u0103, ele urm\u00e2nd a intra \u00een patrimoniul concursului \u201eEusebiu Camilar \u2013 Magda Isanos\u201c, iar laurea\u0163ii vor fi publica\u0163i \u00een \u201eCaiete ude\u015ftene\u201c, volum editat de Centrul Cultural Bucovina, sec\u0163ia Centrul pentru Conservarea \u015fi Promovarea Culturii Tradi\u0163ionale Suceava.
\n8.\tLaurea\u0163ii vor fi anun\u0163a\u0163i p\u00e2n\u0103 la data de 6 mai 2011, pentru a fi prezen\u0163i la festivitatea de premiere, precum \u015fi la manifest\u0103rile prilejuite de finalizarea Concursului, care vor avea loc la Suceava \u015fi Ude\u015fti \u00eentre 13 \u015fi 14 mai 2011. Manifest\u0103rile vor consta \u00een lans\u0103ri de carte, \u015fez\u0103tori literare, recitaluri de poezie, vizite la muzee \u015fi monumente de art\u0103 din jude\u0163, realizate cu participarea membrilor juriului \u015fi a altor personalit\u0103\u0163i literare. Organizatorii asigur\u0103 cazarea \u015fi cheltuielile de transport (bilete de tren \u2013 clasa a doua). \u00cen eventualitatea \u00een care laurea\u0163ii doresc s\u0103 fie \u00eenso\u0163i\u0163i \u015fi de alte persoane, acestea trebuie s\u0103-\u015fi suporte integral toate cheltuielile, iar organizatorii trebuie anun\u0163a\u0163i p\u00e2n\u0103 cel mai t\u00e2rziu la data de 9 mai 2011, pentru a face rezerv\u0103rile necesare.
\n9.\tJuriul concursului va fi alc\u0103tuit din critici literari, poe\u0163i, prozatori, redactori \u015fefi de reviste literare, membri ai Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia.
\n10.\tMembrii juriului nu mai pot schimba ulterior ordinea rezultat\u0103 \u00een urma juriz\u0103rii.
\n11.\tPentru cele mai valoroase lucr\u0103ri prezentate \u00een concurs, juriul va acorda urm\u0103toarele premii:<\/p>\n

POEZIE:\tMarele premiu \u201eMAGDA ISANOS\u201c , Premiul I, Premiul II, Premiul III
\nPremiul \u201eCONSTANTIN \u015eTEFURIUC\u201c
\nPROZ\u0102 SCURT\u0102: Marele premiu \u201eEUSEBIU CAMILAR\u201c, Premiul I, Premiul II, Premiul III
\nREPORTAJ LITERAR: Marele premiu \u201eMIRCEA MOTRICI\u201c, Premiul I, Premiul II, Premiul III<\/p>\n

Vor fi acordate, \u00een func\u0163ie de posibilit\u0103\u0163i, \u015fi premii ale unor reviste literare. <\/p>\n

\tRela\u0163ii suplimentare: \ttel: 0745-773290 \u2013 Carmen Veronica Steiciuc<\/p>\n

Director general,\t\t\t\tConsultant artistic pe crea\u0163ie literar\u0103,
\n Vasile Ursache\t\t\t\t\t Carmen Veronica Steiciuc <\/p>\n


\n\t\tMarius Chelaru<\/strong><\/p>\n

C\u00e2teva considera\u0163ii despre Ion Pillat \u015fi poemul \u00eentr-un vers
\n(I)<\/strong><\/p>\n

Anul acesta, pe 31 martie, se \u00eemplinesc 120 de ani de la na\u015fterea lui Ion Pillat. Una dintre crea\u0163iile lui cele mai discutate, din varii perspective, este \u201epoemul \u00eentr-un vers\u201d.
\n\u00cen februarie 1936 a ap\u0103rut la editura \u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d volumul Poeme \u00eentr-un vers, scris, m\u0103rturise\u015fte Ion Pillat, \u00een noiembrie-decembrie 1935, cum se poate citi pe colofon, la ultima foaie. Cornelia Pillat, \u00een Ion Pillat, Opere, volumul 3, poezii 1927-1944 , noteaz\u0103 \u201ePoeme \u00eentr-un vers, ed. 1936 (versuri 1935-1936) \u201d.
\n\u00cen epoc\u0103 s-a discutat despre el \u00een diverse registre, Ion Pillat urm\u0103rind cu aten\u0163ie ce se spunea despre crea\u0163ia sa. (\u00een Ion Pillat, Opere, volumul 3, poezii 1927-1944, Cornelia Pillat ofer\u0103, la paginile 436-473 \u015fi jum\u0103tate din 438 o list\u0103 cu autori \u015fi texte, emisiuni radiofonice, men\u0163ion\u0103ri \u00een studii etc., despre acest volum).<\/p>\n

\u00cen Istoria literaturii, George C\u0103linescu noteaz\u0103 c\u0103 autorul \u201e\u00eencearc\u0103\u201d \u201eun gen nou\u201d, \u015fi c\u0103 acest fel de a scrie doar un singur vers, pe c\u00e2nd \u201ecelelalte r\u0103m\u00e2n sugerate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul poemului presim\u0163it\u201d este \u201eun mod de a pune prea mult temeiu pe colaborarea cititorului\u201d, remarc\u0103 faptul c\u0103 \u201eideea scurt\u0103rii poeziei\u201d a dus \u00een Italia la \u201efragmentarism\u201d. \u015ei adaug\u0103: \u201euna este a izola fragmentele coapte dintr-un pom\u201d, \u201ealta este a compune fragmente\u201d. Lipsit de \u201eseva \u00eempins\u0103 de toate r\u0103d\u0103cinile poemului\u201d, fragmentul risc\u0103 s\u0103 fie s\u0103rac \u00een substan\u0163\u0103\u201d. \u015ei, conchide criticul, multe dintre poeme sunt \u201eprea abundente, vinovate de necondensare, \u00een ciuda scurtimii\u201d, de\u015fi unele sunt \u201egra\u0163ioase miniaturi \u015fi imagini-defini\u0163ii\u201d care amintesc de \u201etehnica lui Jules Renard\u201d. \u00cen consecin\u0163\u0103, spune C\u0103linescu, \u201edus prea departe jocul devine anost\u201d; \u201eversul are nevoie de un mediu \u00een care s\u0103 se mi\u015fte \u015fi s\u0103 fie vizibil\u201d. \u00cen final, concluzia criticului este: \u201eideea versului unic este gre\u015fit\u0103 \u00eentruc\u00e2t versifica\u0163ia \u00eencepe dela distih, dela prima simetrie.\u201d La poemul \u00eentr-un vers \u201eritmarea apare superflu\u0103, totul put\u00e2ndu-se spune \u00een simple propozi\u0163ii \u00een proz\u0103\u201d. De remarcat \u00eens\u0103 c\u0103 autorul Istoriei literaturii a publicat \u015fi cu alte ocazii articole despre poemul \u00eentr-un vers al lui Ion Pillat .
\nFlorin Vasiliu, \u00eentr-un text scris mai ales prin prisma creatorului de liric\u0103 nipon\u0103, nota c\u0103 argumenta\u0163ia lui George C\u0103linescu nu a rezistat vremii, \u00een opinia sa, fiind \u201er\u0103sturnat\u0103 de realitate\u201d, pentru c\u0103 \u201eceea ce Pillat a sacrificat \u00een zona formei, a compensat prin valoarea fondului\u201d.
\nTraian Chelariu, f\u0103r\u0103 a face diferen\u0163ierea monostihului de poemul \u00eentr-un vers al lui Pillat , are \u015fi alte comentarii dar nu ajunge la nici un fel de paralel\u0103 \u00eentre acesta \u015fi lirica nipon\u0103. \u015ei, dac\u0103, s\u0103 spunem, la C\u0103linescu, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, acest lucru ar putea fi legat \u015fi de aria de interes, Traian Chelariu era familiarizat cu lirica nipon\u0103. Nu face acest tip de apropiere nici \u00een texul publicat \u00een \u201eGlasul Bucovinei\u201d (unde scrie despre Poeme \u00eentr-un vers c\u0103 este \u201euna din cele mai limpezi culmi lirice atinse de un mare poet rom\u00e2n\u201d): \u015fi nici \u00een alt\u0103 parte.<\/p>\n

Ion \u015eiugariu scria despre Ion Pillat (cel care, \u00eentre altele, publicase \u00eempreun\u0103 cu Perpessicius un volum primit foarte bine \u00een epoc\u0103, Antologia poe\u0163ilor de azi) \u015fi poezia sa: \u201ePentru poe\u0163ii no\u015ftri tineri, Ion Pillat este un mare exemplu. Servitor credincios al poeziei, at\u00e2t prin opera sa compact\u0103 \u015fi vast\u0103, c\u00e2t \u015fi prin prezen\u0163a ne\u00eentrerupt\u0103 \u00een mi\u015fcarea literar\u0103 a vremii, \u00een ultimul sfert de veac, numele s\u0103u a p\u0103truns p\u00e2n\u0103 ad\u00e2nc \u00een masele largi ale cititorilor \u015fi ale interesului public.\u201d \u015ei \u201e Ion Pillat \u015fi-a creat un univers poetic al s\u0103u, deplin \u015fi caracteristic\u201d; \u201e\u2026este poate singurul nostru poet care a r\u0103mas toat\u0103 via\u0163a l\u00e2ng\u0103 uneltele sale. Toate c\u0103r\u0163ile pe care le-a scris au fost \u00eenchinate exclusiv poeziei, preocuparea aceasta definind un destin.\u201d
\nBarbu Cioculescu subliniaz\u0103 alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a lui Ion Pillat: \u201ePoet el \u00eensu\u015fi, ba chiar, ca s\u0103 scutur\u0103m de colb o b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi deochiat\u0103 sintagm\u0103, clasic \u00een via\u0163\u0103, \u00een toiul unei existen\u0163e de timpuriu d\u0103ruit\u0103 poeziei, tot de timpuriu Ion Pillat a fost muncit de ideea alc\u0103tuirii de antologii \u015fi \u00eenclinat \u2013 lucru cam rar la arti\u015fti \u2013 s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103 camarazi de genera\u0163ie, contribuind decisiv la publicarea \u00een volum a acestora.\u201d \u015ei: \u201ePrin conferin\u0163ele \u0163inute, \u00een prezen\u0163a unui public avizat, ducea aceea\u015fi activitate \u00een folosul \u00eencet\u0103\u0163enirii pe ale noastre meleaguri unor mari poe\u0163i ai lumii.\u201d <\/p>\n

Unul dintre cei care au scris despre volumul Poeme \u00eentr-un vers a fost I. Chinezu , care, \u00een \u201eG\u00e2nd rom\u00e2nesc\u201d, revist\u0103 editat\u0103 la Cluj, \u00een nr. 2-3 din 1937, \u00eentr-un comentariu la Portrete lirice, al lui Ion Pillat, ap\u0103rut la Editura Cugetarea, scria: \u201eD. Pillat e un poet erudit \u00een sensul cel mai nobil al cuv\u00e2ntului. Arta lui e c\u0103ptu\u015fit\u0103 cu o \u015ftiin\u0163\u0103 vast\u0103 \u015fi \u00eembel\u015fugat\u0103.\u201d
\nTot \u00een \u201eG\u00e2nd rom\u00e2nesc\u201d, \u00een nr. 6-7 din 1936, I. Chinezu, la sec\u0163iunea de \u201ecronici literare\u201d, scria c\u0103 despre volumul Poeme \u00eentr\u2019un vers s-au rostit \u201ecele mai variate p\u0103reri\u201d, de la \u201easpectul grafic \u2013 un vers singuratic pierdut \u00een vasta \u00eentindere a unei pagini\u201d, p\u00e2n\u0103 la \u201ecaracterul axiomatic, pentru a c\u0103rui ilustrare s-a recurs la compara\u0163ii glume\u0163e cu ghicitorile, s-a vorbit despre multe de toate\u201d .
\nF\u0103r\u0103 a face nici el cea mai mic\u0103 apropiere de haiku sau alt tip de poem de sorginte nipon\u0103, I. Chinezu nota \u015fi c\u0103, \u00een opinia sa, \u201enu s-a insistat \u00eens\u0103 \u00eendeajuns\u201d asupra unui aspect\u201d pe din prefa\u0163a \u201e\u00een care d. Pillat \u015fi-a spus credin\u0163a despre rostul acestui volum. \u00abUn singur vers, n\u0103scut \u015fi nu f\u0103cut, purtat ani de zile, adesea incon\u015ftient, filtr\u00e2nd poate ani de patimi, rezum\u00e2nd \u00een el versuri multe, nescrise, \u015fi at\u00e2tea fe\u0163e \u015fi locuri \u2013 s\u0103 ne poat\u0103 reda taina c\u0103l\u0103toare a poeziei redus\u0103 la unica ei bog\u0103\u0163ie de a fi goal\u0103 \u015fi etern\u0103\u00bb.\u201d
\n\u00centr-o scurt\u0103 compara\u0163ie cu alte genuri poetice, I Chinezu scria: \u201eLipsit de implica\u0163iunile de melodii \u015fi de sensuri ale poeziei obi\u015fnuite, poemul \u00eentr-un vers\u201d se bazeaz\u0103 numai pe propriile-i for\u0163e, pun\u00e2nd la \u00eencercare calit\u0103\u0163ile poetului. Astfel, ce se cere unui asemenea poem ar fi, dup\u0103 autorul citat, \u201eo mare putere de sugestie, o plenitudine maxim\u0103 a expresiei \u015fi economia liniilor dintr-o inscrip\u0163ie\u201d. \u015ei scrie I. Chinezu: \u201ePoemele d-lui Pillat au aceste calit\u0103\u0163i.\u201d Dup\u0103 ce citeaz\u0103 c\u00e2teva poeme ale lui Pillat: \u201eC\u00e2t despre cum s-ar defini acest volum, scrie I. Chinezu: \u201eUn singur nai dar c\u00e2te ecouri \u00een p\u0103duri
\nAcest mic poem \u2013 o defini\u0163ie a \u00eentregului volum\u201d.
\n\u00cen final, propune \u015fi o serie de \u201esolu\u0163ii\u201d pentru ca poemul, \u201ep\u00e2ndit de banalitatea epigramei sau de inconsisten\u0163\u0103\u201d, s\u0103 \u201escape\u201d de primejdii de acest chip, una dintre acestea fiind \u201eancorarea \u00eentr-o profund\u0103 \u015fi autentic\u0103 sensibilitate\u201d.<\/p>\n


\nIONEL NECULA<\/strong>
\n\"\"

Al. Sihleanu – monografia unui poet minor<\/strong><\/p>\n

Pu\u0163ine c\u0103r\u0163i mi le-am dorit cu mai mult\u0103 ardoare ca pe aceasta, datorat\u0103 harnicului scriitor r\u00e2mnicean G. R. St\u0103nescu, consacrat\u0103 poetului de raft secund, Al. Sihleanu.
\n A ap\u0103rut \u00een 1999, dar am aflat despre existen\u0163a ei t\u00e2rziu \u015fi autorul s-a dat peste cap s\u0103-mi procure un exemplar.
\n Cum se motiveaz\u0103 interesul exagerat pentru aceast\u0103 monografie consacrat\u0103 unui poet de mai mic\u0103 importan\u0163\u0103 pentru istoriile noastre literare, mai vechi \u015fi mai noi?
\n \u00cen primul r\u00e2nd pentru c\u0103 reprezint\u0103 o pagin\u0103 a \u00eenceputurilor noastre literare \u015fi, chiar dac\u0103 n-a fost chiar lir\u0103 de argint, cum a \u00eencercat s\u0103 ne conving\u0103 Eminescu \u00een generozitatea sa, care avea alte ra\u0163iuni \u00een supralicitarea trecutului, Al. Sihleanu a \u00eencercat s\u0103 dreneze exerci\u0163iul liric spre fiordurile zbuciumului subiectiv, cum mai rar se-nt\u00e2mpla la vremea aceea. Armoniile intime se deta\u015feaz\u0103 tocmai prin aceast\u0103 \u00eencercare de a recupera liric dimensiunea interioar\u0103 a iubirii de \u0163ar\u0103 \u015fi a vibr\u0103rilor melancolice, care tensioneaz\u0103 fiin\u0163a \u015fi-o predispun la medita\u0163ie liric\u0103. Cu Al. Sihleanu, romantismul rom\u00e2nesc cap\u0103t\u0103 o coloratur\u0103 mai occidental\u0103 fa\u0163\u0103 de tendin\u0163ele anacreontice predominante \u00een literatura poe\u0163ilor V\u0103c\u0103re\u015fti.
\n Dar cartea d-lui G.R. St\u0103nescu mai este interesant\u0103 \u015fi din alt\u0103 perspectiv\u0103. Este un exemplu de implicare \u00een geografia cultural\u0103 a locului, pentru a galvaniza efigii uitate, ignorate \u015fi subestimate. Am fost \u015fi am r\u0103mas partizanul cercet\u0103rilor cantonate la un spa\u0163iu geografic delimitat \u015fi-am subliniat ori de c\u00e2te ori am avut posibilitatea importan\u0163a implic\u0103rii c\u0103rtur\u0103rimii locale \u00een despr\u0103fuirea arhivelor de suflet locale, pentru a aduce \u00een lumin\u0103 profilul unor personalit\u0103\u0163i locale, care s-au implicat, dup\u0103 puterile lor, \u00een st\u00e2lpirea locului cu jaloane orfice, ductilizate din borangicul unor zbateri de g\u00e2nd genuine, chiar dac\u0103 nu s-au ridicat la \u00een\u0103l\u0163imea momentului istoric sau a exigen\u0163elor reclamate de o perspectivare mai larg\u0103 a spiritului rom\u00e2nesc \u00een ansamblul devenirii sale \u00een timp. R\u0103m\u00e2n \u00een afara acestor istorii sau sunt tratate turistic profiluri pentru care cercet\u0103torul local poate ar\u0103ta o alt\u0103 \u00een\u0163elegere. Prea mici pentru filele unei istorii mari, hipopotamice \u015fi prea pu\u0163in importan\u0163i pentru o evaluare cu semnele exigen\u0163ei la cheie, aceste mici glorii locale ar trebui s\u0103 fie preluate de cercet\u0103torii spiritului local, al celor interesa\u0163i de aria spiritual\u0103 respectiv\u0103, mai dispu\u015fi la scotocirea documentelor vremii \u015fi mai genero\u015fi \u00een a\u015fezarea lor pe o treapt\u0103 anume a recunoa\u015fterii publice.
\n Nu spun c\u0103 li se schimb\u0103 locul pe scara valorilor, spun doar c\u0103, aplec\u00e2ndu-se mai insistent asupra vie\u0163ii \u015fi operei lor, pot ajunge la concluzii mai nuan\u0163ate \u00een compara\u0163ie cu cele statuate \u00een istoriile oficiale. \u015etiu ce importan\u0163\u0103 au cercet\u0103rile lui G. G. Ursu asupra literaturii procesate \u00een arealul Moldovei de Jos \u015fi regret c\u0103 nu s-a g\u0103sit nimeni care s\u0103-i continue \u015fi s\u0103-i extind\u0103 fervoarea pentru cercetarea unui spa\u0163iu cultural determinat. Nu mai spun, chiar \u015fi scriitorii consacra\u0163i \u015fi bine a\u015feza\u0163i \u00een topul percep\u0163iei publice ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een aten\u0163ia constant\u0103 a cercet\u0103torilor locali \u015fi a revistelor de cultur\u0103 locale.
\n Cine nu \u015ftie c\u0103, dac\u0103 cineva ar dori s\u0103 fac\u0103 o documentare despre un anumit scriitor, s\u0103 zicem, Labi\u015f sau Goga, ar trebui s\u0103 consulte, prioritar, revistele de cultur\u0103 din Suceava sau Sibiu \u015fi cercet\u0103rile izvodite \u00een spa\u0163ii de cultur\u0103. \u00cenainte de a fi al \u0163\u0103rii, un scriitor apar\u0163ine unei geografii culturale exacte, care se m\u00e2ndre\u015fte cu el, dar \u00eel \u015fi \u0163ine \u00een aten\u0163ie ne\u00eentrerupt\u0103. Se \u015ftie cu c\u00e2t\u0103 pasiune mai multe localit\u0103\u0163i revendic\u0103 una \u015fi aceea\u015fi personalitate, o asum\u0103 endemic \u015fi-l omagiaz\u0103 \u00een simpozioane organizate cu prilejul \u00eemplinirii unor cifre rotunde de la na\u015fterea sau decesul lor.
\n Particip\u00e2nd la congresul mondial de filozofie consacrat lui Descartes, filosoful Ion Petrovici relateaz\u0103 cu mare haz despre \u00eenver\u015funarea cu care localit\u0103\u0163ile Turenne \u015fi Poitier \u00eel revendic\u0103 pe autorul Discursului asupra metodei.
\n Nu este pu\u0163in lucru ca un scriitor, un artist, un om de \u015ftiin\u0163\u0103, altfel spus, o personalitate s\u0103 fie revendicat\u0103 de o localitate, oricare. \u00cen timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd Germania era bombardat\u0103 la metru p\u0103trat, pre\u015fedintele Roosevelt a dat dispozi\u0163ii ferme trupelor aliate s\u0103 fie cru\u0163at de la distrugere ora\u015ful Koningsberg, locul de na\u015ftere al g\u00e2nditorului Kant, pentru care avea mare admira\u0163ie.
\n Revin \u00eens\u0103 la cartea d-lui St\u0103nescu. Cum s\u0103 nu m\u0103 bucur \u015fi cum nu apreciez, comme il faut, implicarea autorului \u00een revigorarea unui gen de cercet\u0103ri care, \u00een mod nejustificat, trece printr-o perioad\u0103 mai arid\u0103? Prin aceast\u0103 monografie, autorul salveaz\u0103, \u00eentr-un fel, datoria de con\u015ftiin\u0163\u0103 a urbei de a-\u015fi \u0163ine personalit\u0103\u0163ile, multe-pu\u0163ine c\u00e2te sunt, \u00een gra\u0163ie, \u00een gratitudine \u015fi-ntr-o aten\u0163ie necurmat\u0103.<\/p>\n


\nIonel Popa <\/strong>
\n\"\"

EMIL CIORAN \u015fi MUZICA <\/strong><\/p>\n

\tDin m\u0103rturisiri \u015fi din oper\u0103 deducem c\u0103 muzica a avut un rol important \u00een biografia \u015fi opera lui Cioran, fiind o component\u0103 a Weltanschuung-ul s\u0103u. Pasiunea pentru muzic\u0103 \u015fi modul subiectiv-poetic de a o tr\u0103i \u015fi g\u00eendi pot explica, p\u00een\u0103 la un punct, \u015fi op\u0163iunea filosofului pentru fragment ca form\u0103 scriptural\u0103 de exprimare. Muzica a fost audiat\u0103, tr\u0103it\u0103 \u015fi apreciat\u0103 de g\u00eenditorul de la R\u0103\u015finari nu din perspectiv\u0103 estetic\u0103, ci din una metafizic\u0103 trecut\u0103 prin subiectivitatea lui poetic\u0103. \u00cen aceast\u0103 viziune muzica este \u201cemana\u0163ie ultim\u0103 a universului. \u00cen aceea\u015fi viziune \u015fi parafraza este adev\u0103rat\u0103.
\n\tPrimul elogiu adus muzicii \u00eel g\u0103sim \u00een CD: \u201cExist\u0103 \u00een complexitatea uluitoare a infinitului, ca un element constitutiv, nega\u0163ia categoric\u0103 a formei, a planului \u00eenchis \u015fi determinat. [\u2026] Este revelator c\u0103 arta care exprim\u0103 mai bine infinitul, muzica este aceea care tope\u015fte formele \u00eentr-o fluiditate de farmec ciudat \u015fi inefabil,[\u2026] metafizica, tocmai ca \u015fi muzica, nu r\u0103sare dec\u00eet dintr-o experien\u0163\u0103 a infinitului. Am\u00eendou\u0103 cresc pe 8n\u0103l\u0163imi \u015fi produc ame\u0163eli. Mirarea mea cea mare este cum de nu \u00eennebunesc to\u0163i aceia care creeaz\u0103 opere hot\u0103r\u00eetoare \u00een acest domeniu. Muzica, mai mult dec\u00eet toate celelalte arte, pretinde o astfel de tensiune \u015fi o inspira\u0163ie at\u00eet de ad\u00eenc\u0103, \u00eenc\u00eet e inexplicabil cum cineva, dup\u0103 asemenea momente, mai poate distinge ceva.\u201d(CA). Acela\u015fi volum, CA, se deschide cu microeseul Extazul muzical. Prin extazul muzical te desprinzi de material, acesta fiind de natur\u0103 ontologic\u0103. Scriind despre extazul s\u0103u muzical, Cioran se dezl\u0103n\u0163uie \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 od\u0103. E una din paginile \u00een care scepticul \u015fi nihilistul filosof \u00ee\u015fi exprim\u0103 \u201coda bucuriei\u201d id est bucuria vie\u0163ii: \u201cNumai fericirile muzicale \u00eemi dau senza\u0163ia de nemurire.\u201d (LS)
\n\tNumeroasele referiri la muzic\u0103 (\u015fi chiar la instrumente muzicale), la compozitori din fondul clasic al muzicii universale \u015fi cele c\u00eeteva analogii cu artele plastice ne spun c\u0103 Cioran e mai mult dec\u00eet un simplu meloman. Nu trebuie neglijat nici faptul c\u0103 termeni din c\u00eempul semantic al muzicii intr\u0103 \u00een construc\u0163ia unor sintagme \u015fi imagini specifice stilului filosofului-scriitor (\u201cmelodie tainic\u0103\u201d; \u201ctain\u0103 muzical\u0103\u201d; \u201cideile sunt melodii moarte\u201d; \u201cFemeile care nu \u015ftiu z\u00eembi m\u0103 fac s\u0103 m\u0103 g\u00eendesc la o muzic\u0103 de pompieri \u00een Paradis\u201d etc.).
\n\tCa un adev\u0103rat specialist, Cioran caracterizeaz\u0103 muzica diferi\u0163ilor compozitori, iar ca \u201cmedic\u201d \u015fi \u201cpsiholog\u201d o recomand\u0103 drept remediu \u00eempotriva disper\u0103rii. \u00cen puritatea ei aerian\u0103, afirm\u0103 filosoful, te sim\u0163i \u00eenger. \u00cen c\u0103r\u0163ile sale face referiri la muzica urm\u0103torilor compozitori: Bach, Handel, Haydn, Mozart, Beethoven, Brahms, Chopin, Schumann, Wagner. Din muzica acestora \u00eel intereseaz\u0103 numai acele piese care au ca subiect sentimentul religios sau au cel pu\u0163in atingere cu el. Aser\u0163iunile sale asupra operei lor muzicale se \u00eentemeiaz\u0103 pe compara\u0163ii, analogii. Paralelisme: \u201csursele sublimului la Bach sunt medita\u0163ia mor\u0163ii \u015fi nostalgia cerului. Mozart nu are nici una nici cealalt\u0103. De aceea muzica lui poate fi divin\u0103; \u00een nici un caz sublim\u0103. Nu cunosc un muzician mai a-cosmic dec\u00eet Mozart.\u201d (LS) Tot \u00een LS, Cioran afirm\u0103: \u201cc\u00eet timp a compus , Handel s-a sim\u0163it \u00een cer [\u2026] cu toate acestea, \u00een compara\u0163ie cu Bach, Handel este \u00een lume. Ceea ce la Bach e divin, la Handel este eroic.\u201d \u00cen aprecierile \u015fi compara\u0163iile sale, filosoful nostru se mi\u015fc\u0103 cu dezinvoltur\u0103 prin lumea artei, iar compara\u0163iile \u015fi asocia\u0163iile se caracterizeaz\u0103 prin subtilitate: \u201cBach une\u015fte un dramatism de Grunwald cu o interioritate de Holbin, Handel – masivitatea \u015fi liniaritatea lui Durer cu \u00eendr\u0103znelile de viziune ale lui Baling-Grien. Mozart e un Botticelli cu mai mult\u0103 melancolie. cu o rou\u0103 care ar putea fi lacrimi.\u201d Exprim\u0103rile sale surprind \u015fi prin originalitatea \u015fi poeticitatea lor: \u201cDe c\u00eete ori ascult aceast\u0103 muzic\u0103 [a lui Mozart] \u00eemi cresc aripi de \u00eenger\u201d; muzica lui Mozart este \u201cmuzica oficial\u0103 a Paradisului\u201d (CD); \u00een LS citeaz\u0103 pe Rumi: vocea viorii este zgomotul pe care-l face, deschiz\u00eendu-se, poarta paradisului.\u201d
\n\tUn alt compozitor la care se refer\u0103 mereu, uneori cu un spirit mai critic sau, mai exact spus, mai deta\u015fat, nu at\u00eet de implicat afectiv ca \u00een cazul lui Bach \u015fi Mozart, este Beethoven. Aceast\u0103 distan\u0163are afectiv\u0103 nu trebuie s\u0103 ne mire, deoarece temperamental, suflete\u015fte, Cioran se simte mai apropiat de Bach \u015fi Mozart.
\nPrin compara\u0163iile, asocia\u0163iile \u015fi paralelismele pe care le face, Cioran surprinde diferen\u0163a specific\u0103 pentru fiecare compozitor. De exemplu, \u00een paralel cu Bach releveaz\u0103 cosmicitatea simfoniilor lui Beethoven. \u00cen alt context scrie: \u201c\u00cen muzica lui Beethoven nu se ating culmi divine, fiindc\u0103 omul este Dumnezeu, dar un Dumnezeu care sufer\u0103 \u015fi se bucur\u0103 omene\u015fte [\u2026] O muzic\u0103 demiurgic\u0103 anuleaz\u0103 pe Dumnezeu, fiindc\u0103 el este singura ei piedic\u0103 . Un creator ca Beethoven nu poate crede \u00een Dumnezeu dec\u00eet prin analogie. Extazul crea\u0163iei proprii \u00eei poate trezi admira\u0163ie pentru Dumnezeu; \u00een nici un caz umilin\u0163a. Creatorul nu se poate sim\u0163i dec\u00eet diminuat de creatori. C\u00eete atribute nu i-a r\u0103pit Beethoven?\u201d (CA) \u00cen caracteriz\u0103rile sale, Cioran surprinde caracterul romantic al muzicii beethoveniene, numai c\u0103 nu folose\u015fte termenul respectiv, deoarece el nu face judec\u0103\u0163i estetice \u015fi nici istorie a muzicii (culturii), ci altceva, cum vom ar\u0103ta ceva mai \u00eencolo. \u00cenc\u0103 un exemplu care ne sus\u0163ine afirma\u0163ia de mai sus: \u201cC\u00eend te g\u00eende\u015fti la grandoarea patetic\u0103 a triste\u0163ii muzicale \u00een a lui Beethoven, unde triste\u0163ea cre\u015fte \u00een dimensiuni at\u00eet de mari, \u00eenc\u00eet leag\u0103 lumile, construind deasupra lor o bolt\u0103 sonor\u0103, un alt cer – atunci finalul trist al operei lui Mozart nu dep\u0103\u015fe\u015fte dimensiunile unei inimi, nu \u00eenfr\u00eenge cadrele unui suflet.\u201d(CA) Chopin \u015fi Schumann, \u00een compara\u0163ie cu maestrul simfoniei, sunt \u201cni\u015fte voluptuo\u015fi ai triste\u0163ii.\u201d Marea acuz\u0103 pe care i-o aduce lui Beethoven este eliminarea lui Dumnezeu din muzic\u0103. Enun\u0163\u00eend o astfel de acuz\u0103 grav\u0103, Cioran ajunge la formul\u0103ri cu iz de pamflet: \u201cF\u0103r\u0103 geniu muzical, el nu putea fi dec\u00eet un tribun oarecare sau un hamal \u00eentr-un port olandez.\u201d (LS) \u00cendep\u0103rt\u00eendu-se de Dumnezeu, muzica \u015fi-a pierdut spiritualitatea. Tocmai de aceea, din muzica postbeethovenian\u0103, re\u0163ine \u00eentr-un ton critic pe Wagner (de cinci ori se refer\u0103 la el \u00een AG).Propozi\u0163ia de mai jos sintetizeaz\u0103 p\u0103rerile lui Cioran despre muzica wagnerian\u0103: \u201cEste at\u00eeta onomatopee \u00een Wagner!\u201d despre marele compozitor spune c\u0103 \u015fi-a proiectat fastuos \u015fi m\u0103re\u0163 nervii \u00eentr-o mitologie indefinit\u0103 \u015fi de o melodicitate subteran\u0103.
\n\tMuzica de la sf\u00eer\u015fitul sec. al XIX-lea \u015fi cea a sec. XX nu-i mai spune nimic filosofului Cioran deoarece, zice el, \u00eenainte \u201cmuzica se adresa lui Dumnezeu \u015fi nu oamenilor – cum se \u00eent\u00eempl\u0103 de la Beethoven \u00eencoace\u201d. Redus\u0103 la dimensiunile umanului, muzica \u015fi-a pierdut \u201cfarmecul desp\u0103m\u00eentenirii\u201d. \u00cen alte vremuri, \u201c\u00een viori suspinau arhanghelii, flautul t\u00eenguia nostalgia \u00eengerilor, orga \u00een\u0103l\u0163a spre cer dezn\u0103dejdi \u015fi blesteme de sfin\u0163i. Bach \u015fi marii italieni ai acelui timp nu exprimau , ci serveau cerul. Muzica adormea patimile \u015fi p\u0103m\u00eentul, iar \u00een locul lui un cal de contempla\u0163ie se ridica peste golurile crea\u0163iunii, \u00eentr-o melancolie divin\u0103, str\u0103in\u0103 de oameni, dar nu de regrete. Pe acea vreme, u\u015for \u00ee\u0163i puteai da drumul \u00een Dumnezeu, u\u015for te puteai scufunda \u00een el, anesteziindu\u00ac-\u0163i umanitatea\u201d (LS)
\n\tDin citatul de mai sus (dar \u015fi din celelalte), dincolo de subiectivitate \u015fi limbajul metaforic, descoperim convingerea \u015fi consecven\u0163a cu care Cioran acord\u0103 muzicii func\u0163ie psihologic\u0103 \u015fi rost filosofic-religios. \u00cen maniera sa de exprimare paradoxal\u0103, autorul c\u0103r\u0163ii Pe culmile disper\u0103rii afirm\u0103 c\u0103 muzica este singura tenta\u0163ie pentru om fiindc\u0103 numai ea te poate \u00eenstr\u0103ina de finalit\u0103\u0163ile vie\u0163ii, ea ne scap\u0103 de via\u0163\u0103 prin aceea c\u0103 ne face s-o uit\u0103m (CA). Muzica e un leac pentru sufletul omului plin de disper\u0103ri, dezam\u0103giri, amurguri, lacrimi. Scurt\u00eendu-\u015fi drumul spre divin prin muzic\u0103, spiritul se vindec\u0103. Muzica e \u201cglasul\u201d prin care omul r\u0103spunde chem\u0103rilor cere\u015fti. Cioran repro\u015fa unuia sau altuia din compozitorii la care se refer\u0103 pierderea (fie \u015fi numai par\u0163ial\u0103) sentimentului religios.
\n\tCioran a tr\u0103it muzica cu pasiune religioas\u0103 \u015fi g\u00eendit-o filosofic. El afirm\u0103 c\u0103 muzica ne \u201canuleaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a limit\u0103rii \u00een spa\u0163iu \u015fi ne dezvolt\u0103 sentimentul existen\u0163ei \u00een seria temporal\u0103\u201d deschiz\u00eendu-ne astfel orizontul spre transcendent. \u201cCele trei mari c\u0103i spre absolut s\u00eent: mistica, muzica \u015fi erotica.\u201d (CA) Astfel de afirma\u0163ii apodictice sunt nu destule \u00een paginile lui Cioran. Filosoful mai sus\u0163ine c\u0103 muzica ne treze\u015fte din somnul materiei\u2019 iar prin extazul muzical se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte rela\u0163ia EU-UNIVERS. \u00cen CA d\u0103m peste urm\u0103toarea reflec\u0163ie \u201cDe c\u00eend via\u0163a a vrut s\u0103 fie mai mult dec\u00eet simpl\u0103 poten\u0163ialitate \u015fi s-a actualizat \u00een indivizi, de atunci s-a n\u0103scut teama de unicitate \u015fi frica de a fi singur, iar dorin\u0163a fiin\u0163ei individuale de a dep\u0103\u015fi acest blestemat proces nu exprim\u0103 dec\u00eet fuga de singur\u0103tate, de singur\u0103tatea metafizic\u0103.\u201d Muzica, ea singur\u0103, sparge barierele individua\u0163iunii.
\n\tRela\u0163ia lui Cioran cu muzica e constant\u0103, complex\u0103 \u015fi profund\u0103. Este o rela\u0163ie care \u00eel define\u015fte. <\/p>\n

\tSigle folosite
\nCP – Pe culmile disper\u0103rii
\nCA – Cartea am\u0103girilor
\nLS – Lacrimi \u015fi sfin\u0163i
\nAG – Amurgul g\u00eendurilor<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CONSILIUL JUDE\u0162EAN SUCEAVA CENTRUL CULTURAL BUCOVINA SEC\u0162IA: CENTRUL PENTRU CONSERVAREA \u015eI PROMOVAREA CULTURII TRADI\u0162IONALE SUCEAVA FESTIVALUL LITERAR \u201eEUSEBIU CAMILAR \u2013<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21394"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21394"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21394\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21395,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21394\/revisions\/21395"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21394"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21394"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21394"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}