{"id":21380,"date":"2023-06-25T00:01:36","date_gmt":"2023-06-24T21:01:36","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21380"},"modified":"2023-06-25T00:01:36","modified_gmt":"2023-06-24T21:01:36","slug":"spatii-culturale-nr-15-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21380","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 15 (6)"},"content":{"rendered":"

Leo BUTNARU:<\/strong>
\n\"\"

LIBERTATEA SE POATE OB\u0162INE \u015eI PRIN CULTUR\u0102, PRIN SCRIS, PRIN ART\u0102\u2026<\/strong><\/p>\n

Domnule Leo Butnaru, cum a\u0163i devenit scriitor?<\/p>\n

\u2013 O-ho, am mai dat r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103ri asem\u0103n\u0103toare. Astfel c\u0103 nu mai \u015ftiu ce s\u0103 spun. Doar, ca un plus la cele m\u0103rturisite alt\u0103dat\u0103, \u2013 s\u0103 presupun (\u015fi altceva). Probabil, \u00een firea noastr\u0103, \u00een subliminalul ei exist\u0103, cifrat \u2013 mai bine zis t\u0103inuit, misterios, un testament genetic ce cuprinde \u015fi capitole referitoare la cultur\u0103, aventur\u0103, civiliza\u0163ie, crea\u0163ie etc. Unele dintre ele mi s-au potrivit \u015fi mie, devenirii mele. Iar de la o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103, de pe la 15-16 ani, poate ceva mai devreme, m\u0103 \u0163in minte trec\u00e2nd de la \u00eentrebarea \u201eCine sunt eu?\u201d la o alta: \u201eCine trebuie s\u0103 devin?\u201d Dar f\u0103r\u0103 s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 vreau s\u0103 spun c\u0103 a\u015f fi fost un adolescent precoce \u00een decizii, frem\u0103t\u00e2nd de apriga dorin\u0163\u0103 de-a ajunge prad\u0103 scrisului, spre a deveni jertf\u0103 operelor mari, devoratoare de autor. Pentru c\u0103 eram un t\u00e2n\u0103r abia trecut de hotarul satului, cu un pas pe pragul ora\u015fului \u015fi, deci, nu cuno\u015fteam prea multe din delicatele taine ale crea\u0163ie propriu-zise. Eram la stadiul de discret\u0103 inten\u0163ie \u015fi nu la unul de conven\u0163ie sigur\u0103 cu mine \u00eensumi. <\/p>\n

Cum privi\u0163i propria-v\u0103 crea\u0163ie din june\u0163e: cu severitate sau cu condescenden\u0163\u0103, cu sentimentalism sau cu indiferen\u0163\u0103?<\/p>\n

\u2013 \u00centr-un r\u0103spuns mai general, nu \u00een particulariz\u0103ri \u015fi nuan\u0163e, pot spune c\u0103 nu am sim\u0163it necesitatea prin care s\u0103-mi dezavuez, s\u0103-mi retractez mesajele literare anterioare. Unele dintre ele pot fi slabe, dar nu zero-semnificative. At\u00e2t \u00een text, c\u00e2t \u015fi \u00een subtext. Dac\u0103 \u00eencerci s\u0103 le \u00een\u0163elegi, s\u0103 le interpretezi \u2013 afli ceva. Deoarece eu consider c\u0103, prin anii \u015faizeci, pe c\u00e2nd mi se \u00eent\u00e2mpla \u015fi debutul, \u00een poezie, \u00een teatru, \u00een muzic\u0103, chiar \u015fi \u00een dans (\u201eimportat\u201d de peste ocean) se manifestau deja tr\u0103s\u0103turile unei noi sensibilit\u0103\u0163i. Iar scrisul meu de tinere\u0163e, al adolescentului venit dintr-un mediu cvasi-patriarhal, con\u0163ine mai multe semne care vorbesc despre modul de a m\u0103 urbaniza, de a m\u0103 civiliza conform altor principii dec\u00e2t celor ale existen\u0163ei otova socialiste \u2013 rustice, de unde \u00eemi tr\u0103geam ob\u00e2r\u015fiile, bine\u00een\u0163eles chiar devenind diferit sau foarte diferit de \u201eacea lume\u201d, dar f\u0103r\u0103 a-mi atrofia definitiv facultatea de a sim\u0163i, cum se zice \u00een idea\u0163ie nietzschean\u0103, \u201emai jos de tine\u201d, f\u0103r\u0103 orgoliu fie amintit.<\/p>\n

V-a\u0163i referit de mai multe ori la raportul societate-individ (creator)- libertate. Ast\u0103zi chiar tr\u0103im, se pare, \u00een libertate…<\/p>\n

\u2013 \u00centr-un anumit gen de libertate, odat\u0103 ce, sub aspect economic, individul, cei mai mul\u0163i cet\u0103\u0163eni sunt constr\u00e2n\u015fi…<\/p>\n

A\u015fa e, deci \u015fi acesta e un motiv \u2013 par\u0163ialitatea libert\u0103\u0163ii; s\u0103 revenim la definirea libert\u0103\u0163ii ca plin\u0103tate.<\/p>\n

\u2013 P\u0103i, s\u0103 ne referim la un adev\u0103r de abecedar, s-ar p\u0103rea. Omul este liber \u00een m\u0103sura \u00een care poate \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi promoveze op\u0163iunile \u00een vederea unui rezultat scontat, concret, personal-social, s\u0103 zic. Libertatea ar trebui s\u0103 \u00eensemne lipsa impedimentelor impuse extra-constitu\u0163ional. M\u0103 refer, bine\u00een\u0163eles, la constitu\u0163ia-model, democratic\u0103 sui generis, \u00een care, de altfel, exist\u0103 rigori \u015fi cerin\u0163e ce trebuie respectate, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a-\u0163i afecta voin\u0163a \u015fi for\u0163a de a te afirma conform bunei m\u0103suri general umane. <\/p>\n

\u00cen ce m\u0103sur\u0103 v-a\u0163i putut asigura libertatea \u00een comunism?
\n \u2013 Cine \u015ftie… Dar, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 laud, spre deosebire de unii colegi de genera\u0163ie care se d\u0103duser\u0103 cu partidul-buldog, care ob\u0163ineau posturi \u015fi alte favoruri \u201ede sus\u201d, de la CC, care f\u0103ceau c\u00e2rd\u0103\u015fie cu comsomoli\u015ftii \u015fi cu biroul politic al acestora, chiar ajung\u00e2nd membri \u00een el; deci, spre deosebire de al\u0163ii, cred c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 m\u0103 protejez c\u00e2t de c\u00e2t de ideologia \u015fi z\u0103d\u0103rnicia comunist\u0103 ca infec\u0163ie mental\u0103, a spiritului, a destinului. I-am cam sfidat \u015fi pe agen\u0163ii de circula\u0163ie \u00een literatur\u0103, \u00een special pe cei din genera\u0163ia \u015faizecist\u0103 mssr-ist\u0103, pe cei care huleau, \u00eenjurau, oprimau ceea ce era dincolo de opusculele \u015fi priceperea lor obturat\u0103 iremediabil de \u201eo necuno\u015ftin\u0163\u0103 total\u0103 de literatur\u0103 nou\u0103\u201d, precum spunea George C\u0103linescu. <\/p>\n

Dumneavoastr\u0103 nu a\u0163i fost tentat s\u0103 ajunge\u0163i grangur la comsomol, la partid?<\/p>\n

\u2013 Nu ar fi fost deloc complicat, mai ales pentru un t\u00e2n\u0103r care n\u0103zuia s\u0103 fac\u0103 treburi, mai bine zis afaceri politice sovietice. Dac\u0103 se programa, dac\u0103 d\u0103dea dovad\u0103 de fidelitate, ata\u015fament bol\u015fevic \u015fi zel organizatoric \u00een condamnarea capitalismului sau a colegilor care \u201ese abat de la calea dreapt\u0103\u201d, fi\u0163i siguri c\u0103 ajungea unde \u00ee\u015fi propunea. Dac\u0103 mai avea \u015fi ceva glagore, dac\u0103 mai cuno\u015ftea \u015fi ceva din regulile nescrise ale cabotinismului, servilismului, pupincurismului \u2013 pardon, \u2013 sigur c\u0103 avansa pe scara ierarhic\u0103. \u00cens\u0103 la astea renun\u0163au oamenii pe care cultura, inteligen\u0163a i-au ajutat s\u0103 priceap\u0103 relativ devreme c\u0103, de fapt, Uniunea Sovietic\u0103 era un pseudo-stat imperialist \u00een care nu exist\u0103 politic\u0103 propriu-zis\u0103. Nu exist\u0103 dreptul, libertatea op\u0163iunii de a te implica \u00een politic\u0103, de a face politic\u0103 (\u201ea face politic\u0103\u201d \u00een genere era un tabu cu conota\u0163ie obligator negativ\u0103, nociv\u0103 \u201estatului \u015fi poporului\u201d) la modul onorabil, liber. \u00cen URSS exista un vacuum politic exact ca \u00een societ\u0103\u0163ile supuse tiraniei. Iar ceea ce se numea politica sovietic\u0103 intern\u0103 era anume o tiranie a ideologicului rudimentar-proletar, ca dictatur\u0103, pe care o preluase CC-i\u015ftii care, bine\u00een\u0163eles, nu aveau nimic cu proletariatul, cu clasa muncitoare sau cu cea colhoznic\u0103. Era opresiunea, constr\u00e2ngerea partidului-tiran, unic \u015fi buldog. \u00cen atare situa\u0163ie nu putea fi vorba \u015fi de o filosofie civil\u0103, de o art\u0103 liberal\u0103. \u015ei totu\u015fi, ceea ce se numea cultur\u0103, literatur\u0103 parc\u0103 l\u0103sa mai mult loc pentru a te sim\u0163i dac\u0103 nu destul de liber, cel pu\u0163in demn \u00een dorin\u0163a de a nu te l\u0103sa subjugat completamente. Iar dac\u0103 ajungeai \u00een CC-ul comsomolului sau al partidului, implicit sau direct, erai un \u00eempilator, un constr\u00e2ng\u0103tor, un curm\u0103tor de libertate. Iar dintre studen\u0163i, dintre tineri, acolo ajungeau, se \u015ftie, nu cadre str\u0103lucite, ci, de cele mai multe ori, resturile, r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele, adic\u0103 cei prost \u015fcoli\u0163i, dar plini de zel \u00een dorin\u0163a de \u201ea pune ordine\u201d, de a pune la punct. Specimene ridicole, dar de care nu se putea face abstrac\u0163ie, nu puteai intra \u00een dialog civilizat cu atare in\u015fi obtuzi \u015fi arogan\u0163i. Se sim\u0163eau m\u00e2ndri nevoie mare c\u0103 fac parte din cei care decretau \u015fi monitorizau opresiunea ideologic\u0103, ce nu \u00eensemna altceva dec\u00e2t obraznica cerin\u0163\u0103 a puterii ca individul, individualitatea s\u0103 se dezic\u0103 de sine, s\u0103 fie altceva \u2013 constitu\u0163ionalizat proletarice\u015fte, obedient, lipsit de ini\u0163iativ\u0103, cunosc\u0103tor respectuos al perimetrului cu\u015ftii. Este \u015fi vina lor c\u0103, peste cultura ce jinduia \u00eenflorirea, se tot deversau erbicidele ideologiei corozive, primitive, opresive, ucig\u0103toare.<\/p>\n

Ca scriitor, a\u0163i fost afectat de realismul socialist?<\/p>\n

\u2013 Nu \u015ftiu dac\u0103 ar trebui s\u0103 r\u0103spund anume eu la aceast\u0103 \u00eentrebare. Lucrurile s-ar vedea mai limpede de la distan\u0163\u0103. \u00cens\u0103 eu m-am str\u0103duit, programatic, s\u0103 nu fac concesii realismului socialism \u00een special \u00een partea lui ideologizat\u0103, partinic\u0103, leninist\u0103; \u00een partea \u00een care falsitatea se vedea \u015fi din cosmos. <\/p>\n

De altfel, preg\u0103tindu-m\u0103 de acest dialog, am dat \u015fi peste o referin\u0163\u0103 care v-ar completa r\u0103spunsul. Este vorba de opinia pe care Victor Dumbr\u0103veanu o exprima acum mai bine de un deceniu: \u201eDac\u0103 ceilal\u0163i, inclusiv subsemnatul, erau supu\u015fi corvezii \u015fi rutinei ziaristice, Leo era, nu \u015ftiu cum, privilegiat. Noi scriam despre comsomol, industrie, vit\u0103rit, \u00eentrecere (de care dac\u0103 nu… socialist\u0103?), pe c\u00e2nd Butnaru f\u0103cea cronici de film, art\u0103 plastic\u0103, teatru, critic\u0103 \u015fi eseistic\u0103 literar\u0103.
\nA\u015fa se impusese el, prin ambi\u0163ia de care d\u0103 dovad\u0103 \u015fi ast\u0103zi. La ora aceea, \u00eei ap\u0103ruse cartea de debut \u2013 Arip\u0103 \u00een lumin\u0103 \u2013 , care se deosebea substan\u0163ial de majoritatea poeziei scrise de colegii de genera\u0163ie\u2026 Orice nou poem era \u00een fond o m\u0103nu\u015f\u0103 aruncat\u0103 tradi\u0163iei \u015fi iner\u0163iei de care suntem cuprin\u015fi uneori. \u00cen cazul lui Leo Butnaru toate acestea se aliniau culturii universale \u015fi lecturilor serioase f\u0103cute \u00eenc\u0103 \u00een anii de studen\u0163ie\u201d.<\/p>\n

\u2013 Cu Victor am lucrat mai mult timp \u00eempreun\u0103 la ziarul \u201eTinerimea Moldovei\u201d, de unde am fost expulzat pentru delict ideologic \u00een septembrie 1976. Iar cu Dumbr\u0103veanu am r\u0103mas \u00een continuarea nu doar colegi, ci \u015fi prieteni, lucru mai rar \u00eent\u00e2mplat pe la noi. <\/p>\n

\u015ei chiar a\u0163i reu\u015fi\u0163i s\u0103 v\u0103 p\u0103stra\u0163i independen\u0163a fa\u0163\u0103 de realismul socialist?<\/p>\n

\u2013 Nu \u015ftiu, dar, repet, programatic, \u00eemi spuneam s\u0103 nu fac concesii ce ar fi echivalat cu o capitulare fa\u0163\u0103 de ceea ce \u00een\u0163elegeam eu c\u0103 ar fi art\u0103 adev\u0103rat\u0103 \u015fi personalitate \u00een art\u0103. Zic personalitate, g\u00e2ndindu-m\u0103 la marea lips\u0103 de caracter ce domnea printre o bun\u0103 parte (cea\u2026 rea) a scriitorimii sovietice, \u00een timp ce mah\u0103rii socialismului multilateral anchilozat, \u201elumina\u0163ii\u201d (sau: str\u0103fulgera\u0163ii de inep\u0163ie) pedepseau, str\u00e2mtorau, cenzurau valoarea adev\u0103rat\u0103, ace\u015ftia, piticii, cum ar fi venit, se \u00eencumetau s\u0103 tr\u00e2mbi\u0163eze c\u0103, sub \u00een\u0163eleapta lor \u00eendrumare, popoarele \u00eenrobite \u00een URSS vor na\u015fte, ca pe band\u0103 rulant\u0103, genii dup\u0103 genii, ie\u015fi\u0163i direct din popor \u015fi, brusc, concur\u00e2ndu-i pe Dante sau pe Balzac, pe Goethe sau pe Tolstoi, pe Shakespeare sau pe Eminescu. <\/p>\n

Citindu-v\u0103 c\u0103r\u0163ile de proz\u0103 mai recente, \u00een primul r\u00e2nd \u201eRuleta rom\u00e2neasc\u0103\u201d, este evident c\u0103 v-a\u0163i schimbat cumva stilul, fa\u0163\u0103 de primele dou\u0103 volume de acest gen, \u201eDe ce tocmai m\u00e2ine poim\u00e2ine\u201d \u015fi, mai pu\u0163in, \u201e\u00cengerul \u015fi croitoreasa\u201d…<\/p>\n

\u2013 Sigur c\u0103 m-am modificat, dar, trebuie s\u0103 spun, \u00eenc\u0103 \u00een prima carte am inclus o nuvel\u0103 nu prea voluminoas\u0103, \u201eO mie de cuvinte sau via\u0163a lui Flu\u201d care, probabil, anun\u0163a starea mea stilistic\u0103, ideatic\u0103 prezent\u0103. O pot include \u00een orice volum de ast\u0103zi, de m\u00e2ine, \u015fi ea nu va da semne c\u0103 e scris\u0103 acum un sfert de veac… Iar \u00een volumul \u201e\u00cengerul \u015fi croitoreasa\u201d deja exist\u0103 mai multe texte afine celor care alc\u0103tuiesc \u201eRuleta\u2026\u201d<\/p>\n

De acord, asta a\u015f fi men\u0163ionat-o \u015fi eu. Dar vreau s\u0103 \u00eentreb cum percepe autorul \u00eensu\u015fi muta\u0163iile din scrisul s\u0103u.<\/p>\n

\u2013 Nimic nu cade sub definitiva sigl\u0103 ad acta, adic\u0103 ceea ce poate fi considerat \u00eencheiat. Implicit, voi glosa \u00een baza c\u0103r\u0163ii \u201eRuleta rom\u00e2neasc\u0103\u201d, ap\u0103rut\u0103 la tandemul editorial \u201eRAO \u2013 Prut Interna\u0163ional\u201d. Iar opiniile de fa\u0163\u0103 nici ele nu vor trebui luate ca supuse inevitabilei subiectivit\u0103\u0163i, mai cur\u00e2nd ca variant\u0103 de… lucru, de apropiere de… adev\u0103r, dar nu ca ceva dixi in absoluto. Cartea amintit\u0103 reprezint\u0103 un caleidoscop de prozo-clipuri (\u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103), pe alocuri pret\u00e2ndu-se a fi considerat\u0103 \u015fi un Active Fictions Show sau doar \u201esuport\u00e2nd\u201d (\u015fi) un atare botez. Mai am nestridenta ambi\u0163ie de a considera c\u0103, sub aspect stilistic, volumul e de un laconism galo-latin, dar, \u00een anumite sintagme, fraze, discursuri ceva mai ample, \u201ed\u00e2ndu-\u015fi drumul\u201d spre o fantazare lingvistic\u0103, verbocreatorie, sau cvasiverbocreatorie, \u00een descrierea existen\u0163ei u\u015for surdinizate, interiorizate, spre vis, spre supra-realitate a posibilit\u0103\u0163ii noastre de a ne imagina cu ochii \u00eenchi\u015fi, miji\u0163i sau chiar larg deschi\u015fi. \u00cen diversitatea textelor s-ar \u00eent\u00e2mpla parc\u0103 o multipl\u0103 deschidere de u\u015fi, dar \u015fi plasare de antene pentru captarea semnalelor din psihocosmicitatea existen\u0163ei \u00een fantastic, \u00een basm (intelectual, modern), \u00een vis, \u00een transra\u0163ional. (Francezii zic: transmental.) E o concomiten\u0163\u0103 (\u015fi interac\u0163iune) a cercet\u0103rii \u015fi intui\u0163iei, a veridicului \u015fi a inefabilului. Cel pu\u0163in, \u00eenclin s\u0103 cred eu.<\/p>\n

Ave\u0163i mai multe c\u0103r\u0163i ce pornesc de la propriul sine, de la propria-v\u0103 biografie, pe l\u00e2ng\u0103 c\u00e2teva jurnale \u2013 \u015fi romanul memorialistic \u201eCopil la ru\u015fi\u201d. Cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o carte de atare tematic\u0103?<\/p>\n

\u2013 Da, perpetua tem\u0103 a biografismului \u00een literatur\u0103\u2026 E ceva inevitabil. Pentru c\u0103 \u00een ceea ce \u0163ine de expresie, de m\u0103rturisire, de descriere sau autodescriere este imposibil ca omul, autorul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neutru, f\u0103r\u0103 \u201ea-\u015fi insinua\u201d, a-\u015fi transfera \u00een text, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, antropomorfismul \u015fi sociomorfismul propriu. Ba a\u015f zice c\u0103 chiar\u2026 destinomorfismul \u00een care insereaz\u0103\/ insinueaz\u0103 imanent elemente din sfera rela\u0163iilor \u015fi reac\u0163iilor sociale ce domnesc \u00eentre oameni, \u00eentre om \u015fi stat, \u00eentre om \u015fi misterul cosmic, \u00eentre realitate \u015fi vis, \u00eentre v\u00e2rstele \u015fi experien\u0163ele omului. Astfel c\u0103 din sinea ta, din \u201ewinchester\u201d-ul con\u015ftiin\u0163ei tale \u0163i se reveleaz\u0103, \u0163i se ofer\u0103 informa\u0163ii ce-\u0163i veniser\u0103 c\u00e2ndva \u2013 chiar din copil\u0103rie! \u2013 pe calea referin\u0163elor culturale, olfactive, auditive, onirice etc. ca esen\u0163\u0103 uman\u0103, existen\u0163ial\u0103, scriitorul e o fire dedublat\u0103 (dar, fire\u015fte, nu categoric, p\u00e2n\u0103 la separare!), av\u00e2nd o natur\u0103 social\u0103 \u015fi o a doua \u2013 individual-creatoare. (Uneori, \u00een cazurile calificate ca ciud\u0103\u0163enii, cea de-a doua natur\u0103, a individualit\u0103\u0163ii \u2013 predomin\u0103.) Crea\u0163ia e un circuit reciproc dinspre lume c\u0103tre tine, dinspre tine spre lume ca \u00eembinarea cunoa\u015fterii, culturii cu existen\u0163a \u00een imagine valoric\u0103.<\/p>\n

Care ar fi deosebirea dintre literatura rom\u00e2n\u0103 din dreapta \u015fi cea din st\u00e2nga Prutului?<\/p>\n

\u2013 \u00centre anumi\u0163i autori, de pe ambele p\u0103r\u0163i ale acestei ape intern-na\u0163ionale nu exist\u0103 deosebiri de nivel (superior), de stilistic\u0103, de europenitate, s\u0103 zic, de contemporaneitate. O dovedesc cu prisosin\u0163\u0103 revistele \u201eContrafort\u201d, \u201eSud-Est cultural\u201d \u015fi \u201eSemn\u201d, care apar \u00een spa\u0163iul prutonistrean, ctitorite \u015fi scrise de colegii no\u015ftri din Chi\u015fin\u0103u sau din B\u0103l\u0163i. Dar, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi, cu p\u0103rere de r\u0103u, deloc mic\u0103, \u015fi \u00een r\u00e2ndul multor membri ai Uniunii Scriitorilor din Moldova se simte un dezinteres pentru literatura care nu are op\u0163iuni (aproape exclusiv) indigene, b\u0103\u015ftina\u015fe, de p\u00e2n\u0103 la Prut. \u00cen Interriverania sunt declarate, proclamate fel de fel de m\u0103rimi barosane ale scrisului rom\u00e2nesc, dar care mai c\u0103 nu sunt cunoscute \u00een maica Rom\u00e2nie. Ei nu \u201eprogreseaz\u0103\u201d dec\u00e2t prin aceea\u015fi versifica\u0163ie minimalist-repetitiv\u0103, facil-folclorizant\u0103, caden\u0163at-retoric\u0103-\u201epatriotic\u0103\u201d ce dovede\u015fte c\u0103 pe aici p\u0103\u015funismul are via\u0163\u0103 lung\u0103. Plus c\u0103 unii aborigeni basarabeni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 ia chiar premiul Academiei Rom\u00e2ne f\u0103r\u0103 s\u0103 fi editat barem vreo bro\u015fur\u0103 la vreo editur\u0103 prestigioas\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se fi \u00eenvrednicit de aprecierea criticii literare rom\u00e2ne. E un spectacol comic sau, poate, tragic-comic. Important e, \u00eens\u0103, c\u0103, precum spuneam, \u00een Moldova Estic\u0103 exist\u0103 autori de prim rang \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een toate ale ei, \u015fi ca areal, \u015fi ca valoare. <\/p>\n

De mul\u0163i ani, \u00een revista \u201eContrafort\u201d \u0163ine\u0163i rubrica intitulat\u0103 \u201eCosmograme\u201d. Dac\u0103 e ceva mai mult sau mai pu\u0163in permanent, care are continuitate, presupun c\u0103 e \u015fi ceva important pentru dumneavoastr\u0103..<\/p>\n

\u2013 Este rodul unor medita\u0163ii \u00een voia c\u0103rora se poate l\u0103sa\/ lansa orice om, dar \u015fi al unor lecturi de filosofie care \u00eemi deschid, de regul\u0103, noi vectori \u00een eseistic\u0103, poezie \u015fi, \u00een mai ultimii ani, proz\u0103, \u201ere\u00eentorc\u00e2ndu-m\u0103\u201d (dac\u0103 \u00eencerc s\u0103 evadez de acolo) \u00een c\u00e2mpul metafizic al literaturii, suger\u00e2ndu-mi subiecte, teme, idei, metafore… nelini\u015ftitor-ezoterice, poante, dac\u0103 vre\u0163i, \u00eenceputuri, finaluri de texte-miezuri de poeme, concluzii sau suspansuri ale discursului. Pentru c\u0103 aceste cosmograme, ca… auto-gen, sunt liberale, democratice \u00een datul lor, \u00een programul lor destul de vag ca rigurozit\u0103\u0163i, \u2013 asta ca team\u0103 de cli\u015feu. <\/p>\n

De mul\u0163i ani, sunte\u0163i un creator liber, dedicat doar scrisului.<\/p>\n

\u2013 Nu chiar sau nu exclusiv scrisului.<\/p>\n

Dar \u00een mare parte. \u00cen zilele noastre, mai ales \u00een Basarabia, unde nu se prea cump\u0103r\u0103 cartea, unde e greu s\u0103 i asigure scriitorului un venit, numit drept de autor, se poate oare rezista \u00eentr-o astfel de ipostaz\u0103?
\n\u2013 Da, dac\u0103 \u00eenve\u0163i, metodic, ca, prin pu\u0163ine mi\u015fc\u0103ri, eforturi \u015fi griji, s\u0103-\u0163i faci gestiunea vie\u0163ii zilnice, adic\u0103 a scrisului. \u015ei nu numai \u00een Moldova Estic\u0103, ci \u00een \u00eentregul spa\u0163iu rom\u00e2nesc \u015fi trans-rom\u00e2nesc.<\/p>\n

De ce\u2026 pu\u0163ine\u2026 mi\u015fc\u0103ri?<\/p>\n

\u2013 Prin pu\u0163ine, zic, \u00een sensul de: cele necesare\u2026 Ac\u0163iunile\u2026 Pentru c\u0103 omul e parc\u0103 blestemat s\u0103 fac\u0103 mi\u015fc\u0103ri \u00een plus, s\u0103 inventeze eforturi, s\u0103 cread\u0103 c\u0103 e devorat de griji, de greut\u0103\u0163i, l\u0103s\u00e2ndu-se prad\u0103 inutilit\u0103\u0163ilor, capitul\u00e2nd. Vrem, nu vrem, exist\u0103 \u015fi un calcul\u2026 de sine, o economie a sinelui nostru, care nu trebuie neglijate. Ceva legat de ceea ce Tudor Vianu numea: a \u015fti s\u0103 faci lini\u015fte \u00een sine\u2026 \u015ei a \u00een\u0163elege, la calm, ce ai de f\u0103cut \u015fi cum s\u0103 faci.<\/p>\n

\u015etiu c\u0103 a\u0163i fost decorat cu unele distinc\u0163ii guvernamentale. \u00cen cele dou\u0103 capitale de state\u2026<\/p>\n

\u2013 \u2026dez-unite ale Rom\u00e2niei, precum spuneam \u00eentr-un poem. <\/p>\n

\u00cen fine, vreau s\u0103 v\u0103 \u00eentreb dac\u0103 \u0163ine\u0163i la aceste decora\u0163ii.<\/p>\n

\u2013 Sunt venite de pe versantele democra\u0163iei, nu de pe cele ale comunismului. Iar la una dintre ele \u0163in \u00een special pentru adagiul gravat pe ea. Este acesta: \u201ePrin cultur\u0103 la libertate, 1931-1961-2000\u201d. Sunt aproape de cei care cred c\u0103 libertatea se poate ob\u0163ine \u015fi prin cultur\u0103, prin scris, prin art\u0103\u2026<\/p>\n

O alt\u0103 distinc\u0163ie?<\/p>\n

\u2013 A, una care aminte\u015fte c\u0103 sunt un bun muncitor \u00een domeniul care \u00eemi \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte destinul. Da, sunt un muncitor, dar nu chiar\u2026 glorios, precum spune distinc\u0163ia \u00een cauz\u0103. De fapt cred c\u0103 numele ei aduce oarecum a\u2026 stahanovism, a zile de \u201esocialism multilateral dezvoltat\u201d. Nu e culpa celor care mi-au \u00eenm\u00e2nat-o. Probabil, trebuiau s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 ceva mai perspicace cei care au instituit, acum vreo 20 de ani (ca la\u2026 Dumas, nu?) ordinul respectiv.<\/p>\n

Pentru c\u0103 a\u0163i amintit de Dumas\u2026 V\u0103 considera\u0163i un mu\u015fchetar sau un lupt\u0103tor cu morile de v\u00e2nt?<\/p>\n

\u2013 Bine\u00een\u0163eles c\u0103 este necesar s\u0103 m\u0103 simt \u015fi ni\u0163el mu\u015fchetar, pentru a contrabalansa poveste cu Don Quijote c\u0103ruia i se adaug\u0103, spuneam \u00eentr-un poem \u2013 v\u00e2ntul, v\u00e2ntul, v\u00e2ntul ca element primordial al sculpturii, z\u0103d\u0103rniciei \u015fi literaturii universale\u2026 \u201eSculptura\u201d se referea, aluziv, la moara de v\u00e2nt\u2026<\/p>\n

Acum cred c\u0103 pot spune cum se nume\u015fte prima distinc\u0163ie: Meritul Cultural \u00een Grad de Cavaler\u2026<\/p>\n

\u2013 P\u0103i, cam cavaler din cohortele lui\u2026 Don Quijote\u2026 Mai ales ast\u0103zi, c\u00e2nd lumea basarabean\u0103, dar \u015fi cea pan-rom\u00e2neasc\u0103 nu prea cite\u015fte, c\u00e2nd cultura, arta sunt adumbrite de kitschul cam generalizat, de fotbalul prost dat drept performan\u0163\u0103, de vip-ismul de doi bani al unor c\u00e2nt\u0103re\u0163i ce c\u00e2nt\u0103 ei cum c\u00e2nt\u0103, \u00eens\u0103 c\u00e2nd mai \u015fi vorbesc \u00een interminabile talk show-uri, Doamne, iart\u0103 \u2026 Mai bine nu ar deschide gura\u2026 Ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103\u2026 filozofi\u2026<\/p>\n

\u00cen acest sens, scria\u0163i undeva c\u0103 lumea e cam general kitschizat\u0103. Crede\u0163i \u00een continuare asta?<\/p>\n

\u2013 Dac\u0103 nu lumea \u00eentreag\u0103, mult\u0103 lume, totu\u015fi, din timpurile noastre este cuprins\u0103, p\u00e2n\u0103 la robie de snob, de a tr\u0103i inautentic, superficial, post-orice care a presupus \u015fi a avut \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 spiritual\u0103 (ideatic\u0103, emotiv\u0103) conform\u0103 unor standarde dup\u0103 care se orienta e\u015fuata tendin\u0163\u0103 de a modela \u201eomul armonios\u201d, care ar fi \u00eembinat cotidianul cu arta, frumosul. Nu cred c\u0103 e armonie nici pe stadioanele puse la dispozi\u0163ia hip-hop-i\u015ftilor.<\/p>\n

Apoi, dac\u0103 a\u0163i adus vorba despre fotbal\u2026 S\u0103 ne referim, implicit, la tehnicile lui. Mi se pare c\u0103, mai mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd a\u0163i fost \u00eenaintat pentru o decora\u0163ie guvernamental\u0103, a\u0163i fost\u2026 fentat \u2013 nu?<\/p>\n

\u2013 Nu e bai\u2026 Dar, \u00eentr-adev\u0103r, nu am trecut la cancelaria lui P. Lucinschi, unde m-a fentat, precum spui, unul dintre colegi, un scriitor care era consilierul pre\u015fedintelui\u2026 Dumnezeu cu el\u2026 Nu-i voi da numele\u2026 De mortuis aut bene, aut nihil\u2026 Am fost prieteni mai mul\u0163i ani, poate c\u0103 chiar decenii cu ex-consilierul\u2026 <\/p>\n

Pot deduce c\u0103 nu e vorba de scriitorul Andrei \u0162urcanu. <\/p>\n

\u2013 Nu, nu, Andrei \u0162urcanu, criticul \u015fi poetul, dar \u015fi consilierul, a fost onest \u00een primul r\u00e2nd cu el \u00eensu\u015fi. \u0162in minte c\u0103, la agapa cu care marca 50 de ani a s\u0103i, la USM, a venit \u015fi pre\u015fedintele Lucinschi, dar f\u0103r\u0103 decora\u0163ie. Andrei o fi refuzat-o. Apoi chiar a plecat din cancelaria Lucinschi, c\u00e2nd era evident c\u0103 opiniile lui despre democra\u0163ie sunt diferite de cele ale fostului prim-secretar de partid comunist etc.<\/p>\n

Crede\u0163i c\u0103 a\u0163i fi meritat mai mult?…<\/p>\n

\u2013 Mai mul\u0163i scriitori, mai mul\u0163i oameni de art\u0103 ar fi trebuit s\u0103 fie observa\u0163i\u2026 La timp \u015fi timpuri\u2026 Dar, \u00een comunism \u015fi cvasi-comunism, cum am tot dus-o \u00een ultimele decenii, \u201epre\u015fedintele \u0163\u0103rii\u201d se g\u00e2ndea la c\u0103l\u0103ul ideologic, la antirom\u00e2nul Ivan Bodiul, s\u0103-l fericeasc\u0103 cu \u201eOrdinul Republicii\u201d\u2026 Asta ca detaliu. Dar, \u00een genere, nu cred c\u0103 e ceva \u00een afara bunului ton c\u0103 unele dintre distinc\u0163iile care \u0163i se ofer\u0103 au fost, sunt \u00een concordan\u0163\u0103 cu propria-\u0163i autoapreciere, iar c\u0103 altele \u0163i se par a fi sub nivelul celor meritate. \u00cens\u0103, \u00een toate, trebuie s\u0103 \u0163inem cont de dihotomia obiectivitate-subiectivitate \u015fi de cre\u015ftinescul: De la noi mai pu\u0163in, de la Dumnezeu mai mult.<\/p>\n

S\u0103 revenim la o \u00eentrebare \u201e mai veche\u201d. De mul\u0163i ani, sunte\u0163i un creator liber, dedicat doar scrisului. Cum reu\u015fi\u0163i?<\/p>\n

\u2013 Dac\u0103 \u015ftii ce s\u0103 faci cu libertatea, reu\u015fe\u015fti cumva. Pentru c\u0103 \u00eentre libertate \u015fi art\u0103, cultur\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 indisolubil\u0103, predestinat\u0103.<\/p>\n

Adic\u0103, precum spune deviza pe care a\u0163i amintit-o: Prin cultur\u0103 spre libertate. S\u0103 auzim de bine!<\/p>\n

\t\tInterviu de Vlad Anghel<\/strong>,
\n Chi\u015fin\u0103u, 6-7 ianuarie 2011<\/p>\n


\nGherasim Rusu Togan<\/strong>
\n\"\"

Divinit\u0103\u0163i feminine ale de demultului rom\u00e2nesc:
\nUrsitoarele<\/strong><\/p>\n

Spiritele feminine ce fundamenteaz\u0103 spa\u0163iul imaginar cu referire la na\u015ftere sunt Ursitoarele.
\nC\u00e2nd se na\u015fte un copil, \u00een satul meu se sufl\u0103 din patru p\u0103r\u0163i asupra lui. Dac\u0103 e b\u0103iat, tat\u0103l \u00eei sufl\u0103 duhul puterii, apoi aprinde cu el \u00een bra\u0163e focul, dup\u0103 care \u00eel a\u015feaz\u0103 al\u0103turi de mama sa. Dac\u0103 e fat\u0103, prioritatea ocrotitoare o are mama. Respectivele gesturi, desigur, \u00ee\u015fi au origini \u00eendep\u0103rtate, \u00een dincolo de cre\u015ftinism, \u015fi de orice alt cult religios. Desigur, abord\u00e2nd universul ritualic rom\u00e2nesc, ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 o \u00eentreag\u0103 galerie de fiin\u0163e imaginare \u015fi credin\u0163e de factur\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103, a c\u0103ror intruziune \u00een s\u0103rb\u0103torescul cre\u015ftin \u00ee\u015fi au un specific aparte:
\n\u201eFaptul c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia cre\u015ftinismul s-a f\u0103cut treptat, cre\u015ftinismul coexist\u00e2nd cu unele credin\u0163e p\u0103g\u00e2ne, pe care adesea le-a \u00eenghi\u0163it; precum \u015fi faptul c\u0103 Rom\u00e2nia nu a cunoscut inchizi\u0163ia care s\u0103 impun\u0103 anumite concepte religioase \u015fi s\u0103 reprime altele, a favorizat p\u0103strarea unor tradi\u0163ii foarte vechi, care poate c\u0103 \u015fi erau mai puternic \u00eempilate aici dec\u00e2t \u00een alte p\u0103r\u0163i ale Traciei\u201d (1)
\nA\u015fadar, imaginea ursitoarelor, \u00een viziune cre\u015ftin\u0103, se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria fiin\u0163elor bune, asupra c\u0103rora temerile muritorilor sunt \u00eens\u0103 accentuat prezente, de\u015fi originea lor, a\u015fa cum s-a afirmat deja, este intruziune de factur\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103. \u00cen plus, memoria colectiv\u0103 s-a omologat, \u00een cazul ursitoarelor, \u00eentr-o viziune cu r\u0103d\u0103cini ancestrale \u015fi prelungiri p\u00e2n\u0103 \u00een timpii moderni. Explica\u0163ia este dat\u0103 de concretul manifest\u0103ri lor. Mai mult, fiind \u00een rela\u0163ie absolut\u0103 cu na\u015fterea copilului, de mitul ursitoarelor este legat\u0103 credin\u0163a \u00een \u0163es\u0103tura destinului ursit, iar evolu\u0163ia sa viitoare r\u0103m\u00e2ne identic\u0103 preceptelor ini\u0163iale.
\n\u00cen aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 consider\u0103m \u015fi faptul c\u0103 imaginarul popular se constituie ca o reflec\u0163ie \u00een oglind\u0103 a propriei vie\u0163i, colective sau individuale, cu adaosuri ce implic\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile interioare, specifice de asemenea individului \u015fi colectivit\u0103\u0163ii \u00een parte. De-aici, atmosfera de tain\u0103 \u015fi mister care \u00eenv\u0103luie o asemenea lume. Dar s\u0103 concretiz\u0103m, f\u0103r\u0103 s\u0103 destr\u0103m\u0103m \u0163es\u0103tura poetic\u0103, \u00een care le este \u00eenv\u0103luit\u0103 imaginea, mai ales \u00een cazul ursitoarelor, reprezent\u00e2nd \u00een fapt primele solii ale lumii divine ce iau contact cu fiin\u0163a venit\u0103 pe lume:
\n\u201eUrsitoare, torc\u0103toare, \/ Cu ce r\u0103m\u00e2ne\u0163i datoare? \/ Da\u0163i-i lui, copilului, \/ Puterile v\u00e2ntului! \/ \u015ei-i mai da\u0163i de la pleca\u0163i \/ S\u00e2ncelele soarelui,* \/ Limpezimea cerului\u2026\/ Nu-l l\u0103sa\u0163i voi, ursitoare, \/ S\u0103 mi-l calce \u00een picioare \/ R\u0103ii lumii \/ Ca t\u0103ciunii \/S\u0103-nfloreasc\u0103 \/ \u015ei s\u0103 creasc\u0103, \/ Precum m\u0103rul, \/ Precum p\u0103rul, \/ Precum cre\u015fte calap\u0103rul!\u201d, sun\u0103 \u201eRuga nop\u0163ii\u201d, o invocare adresat\u0103 ursitoarelor, de c\u0103tre desc\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 sau moa\u015f\u0103 de copil, cele dou\u0103 fiin\u0163e alese ca paznice a mamei \u015fi copilului \u00eenc\u0103 ne\u00eenscris \u00een legile comunit\u0103\u0163ii sale. O asemenea rug\u0103, pentru noi se \u00eenscrie drept \u00eensemn prin care se accentueaz\u0103 calitatea divinatorie atribuit\u0103 acestor fiin\u0163e ale destinului, ursitoarele.<\/p>\n

Viziunea asupra actan\u0163ilor, c\u00e2t \u015fi scenariul ursirii, ca \u015fi \u00een alte proceduri \u015fi practici ritualice \u00eend\u0103tinate, se manifest\u0103 printr-o mul\u0163ime de variante, \u00een determinare direct\u0103 de locul \u015fi spa\u0163iul supravie\u0163uirii, respectiv \u00een cadrul unei anume zone folclorice.
\n Ca denumire, bun\u0103oar\u0103, \u00eent\u00e2lnim nominaliz\u0103ri precum: ursitoare, ursoaice, ursite, albe, z\u00e2ne fecioare etc.
\nDe asemenea, ele se personific\u0103, primind o identitate proprie, \u00een raport cu intensitatea prezen\u0163ei unei asemenea viziuni \u00een con\u015ftiin\u0163a unei colectivit\u0103\u0163i dintr-o anume zon\u0103 folcloric\u0103. Dar s\u0103 apel\u0103m la c\u00e2\u0163iva dintre reprezentan\u0163ii folcloristicii noastre:
\n\u201eUrsitoarele sunt altminterea \u015fi ursite, iar la rom\u00e2nii din Macedoania, mire, albe, h\u0103r\u0103site \u015fi ca\u015fmete, sunt trei fete sau mai bine trei z\u00e2ne, care dup\u0103 credin\u0163ele unora, vin ca s\u0103 croiasc\u0103 ursita copilului nou n\u0103scut\u201d (2).
\nS. Fl. Marian: \u201eUrsitoarele sunt trei fete mari sau neveste \u00eembr\u0103cate \u00een alb care stau prin gr\u0103din\u0103 sau pe sub strea\u015fina casei, iar noaptea se plimb\u0103 \u015fi prin ograd\u0103\u2026\u201d . Acela\u015fi mare etnolog ne ofer\u0103 \u015fi elemente privind imaginarul popular, concretizat \u00een credin\u0163e \u015fi datini, completate cu aspecte de tain\u0103 \u015fi mister comportamental: \u201e\u00cen trecut\u2026 moa\u015fele \u015fi alte persoane care le v\u0103zur\u0103 \u015fi auzir\u0103, au dest\u0103inuit toate secretele lor \u015fi de aceea, acum se feresc de urechile lumii\u201d. Apoi, c\u00e2nd \u00eencep s\u0103-i toarc\u0103 firul vie\u0163ii: \u201ecea mare \u0163ine furca, mijlocia toarce, cea mic\u0103 taie firul\u2026\u201d Iar dac\u0103 s-a n\u0103scut copilul \u00eentr-un \u201eceas bun\u201d, \u00eei c\u00e2nt\u0103 un c\u00e2ntec voios, iar dac\u0103 s-a n\u0103scut \u00eentr-un \u201eceas r\u0103u\u201d, \u201ec\u00e2nt\u0103 trist \u015fi-ncep a-i sorti de r\u0103u\u201d(3). De asemenea, S. Fl.Marian sus\u0163ine originea roman\u0103 a ursitoarelor, apel\u00e2nd la ziceri dar \u015fi semantici: \u201eordior\u201d a urzi, – Orsus (orditus) sum, iar de la \u201e orsus\u201d verbul \u201e a ursi\u201d \u015fi \u201e preursi\u201d – a predestina etc.
\n\u00centr-o alt\u0103 optic\u0103, \u201eUrsitoarele \u00een mitologia rom\u00e2neasc\u0103 sunt \u00een num\u0103r de trei, rar \u015fapte sau nou\u0103, toate fecioare stabilind ursita pruncilor (\u00een prima noapte sau primele trei nop\u0163i), pe toat\u0103 via\u0163a\u201d (4). Acela\u015fi mitolog ne informeaz\u0103 c\u0103 ele coboar\u0103 pe horn, c\u0103 ursitul este secret, de unde \u015fi amenin\u0163area transmis\u0103 prin gura moa\u015fei: \u201eCine ne-a ascultat, \u00eentru furi\u015f, de m\u00e2na pruncului s\u0103 moar\u0103!\u201d
\nEmblematice sunt \u015fi numele lor: Ursitoarea, Soartea, Moartea, conform numelor celor trei parce romane: Nona, Decuma, Morta.
\nDespre identitatea ursitoarelor \u015fi modalit\u0103\u0163ile perceperii lor \u00een con\u015ftiin\u0163a popular\u0103, determinante clare ne ofer\u0103 \u015fi Ovidiu B\u00e2rlea, precum:
\nCaracteristica general\u0103 a respectivelor divinit\u0103\u0163i populare: \u201e\u2026:\u2026sunt \u00een general malefice, ca \u015fi cele masculine, sub influen\u0163a bisericii, care a asimilat cu diavolul toate zeit\u0103\u0163ile precre\u015ftine\u2026\u201d
\nPrefacerile survenite \u00een timp: \u201e…continu\u0103 s\u0103 d\u0103inuiasc\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a straturilor populare, unific\u00e2ndu-le sub stigmatul aceluia\u015fi atribut negativ, proscris din patrimoniul sacru\u2026 iar unele au devenit numai propice omului. Acelea din urm\u0103 fac tranzi\u0163ia spre figurile din calendarul cre\u015ftin\u201d (5).
\nCa explica\u0163ie referitor la rezisten\u0163a mitului ursitoarelor prin vremi, ad\u0103ug\u0103m faptul c\u0103, fiind legate structural de sfera afectiv\u0103 a vie\u0163ii omului, de reac\u0163iile fa\u0163\u0103 de urma\u015fi, fa\u0163\u0103 de destinul lor, biserica n-a cutezat s\u0103 le \u015ftearg\u0103 imaginea, prin cantonarea lor \u00een spa\u0163iul profanului.
\nScenariul atributelor, oferite ursitoarelor de con\u015ftiin\u0163a popular\u0103:
\n\u00cen jocul imaginarului, prolific \u015fi activ, imaginarul popular le-a \u00eenzestrat pe cele trei ursitoare cu atribu\u0163ii precise: \u201e una toarce, alta deap\u0103n\u0103, a treia taie firul vie\u0163ii omene\u015fti\u201d (6).
\nDar, ca \u015fi-n alte cazuri, scenariul nu-i nici aici imuabil. Cazul variantei de origine sud-transilv\u0103nean\u0103 pare conving\u0103tor:
\n\u201e\u2026\u015fi-atunci, la primul pl\u00e2nset al copilului, o stea nou\u0103 \u00eencepe s\u0103 str\u0103luce pe cer, iar c\u0103\u0163elul p\u0103m\u00e2ntului se porne\u015fte pe l\u0103trat. Atunci, ielele se adun\u0103 \u00een poian\u0103, la lumina lunii, iar regina lor alege trei ursitoare. Omul nop\u0163ii apoi le \u00eenseamn\u0103 cu benghi auriu \u00een frunte, ar\u0103t\u00e2ndu-le drumul \u00eenspre casa copilului\u2026 Ele merg \u015fi merg, p\u00e2n\u0103 adast\u0103 \u00een gr\u0103dina copilului, apoi \u00een curte, iar la ceasul de c\u00e2ntec de dint\u00e2i al coco\u015fului intr\u0103 \u00een cas\u0103. Aici, ele gust\u0103 din bucatele a\u015fternute pe mas\u0103. C\u00e2nd se-arat\u0103 mul\u0163umite de osp\u0103\u0163, cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00ee\u015fi str\u00e2nge caierul pe furc\u0103, probeaz\u0103 fusul \u00eentre degete, apoi \u00eencepe s\u0103 toarc\u0103. \u00cen vremea aceasta, celelalte dou\u0103 surate se ocup\u0103 de copil. Cea mijlocie \u00eel leag\u0103n\u0103 \u015fi cea mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00eei c\u00e2nt\u0103:
\n\u201eHai tu, Luic\u0103, \/ de mi-l culc\u0103, \/ \u015fi tu maic\u0103, stai de-i c\u00e2nt\u0103! \/ C\u0103 i-om da floarea domneasc\u0103\/
\nL-om \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103-ndr\u0103geasc\u0103! \/ I-om da creang\u0103 de alun, \/ S\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 fecior bun, \/ I-om da fluier \u015fi cojoc, \/ S\u0103 c\u00e2nte la oi cu foc. \/ Lui, lui, lui, la to\u0163i s\u0103 spui, \/ C\u0103 altul ca tine nu-i\u201d .
\nIar atunci c\u00e2nd fata \u00ee\u015fi \u00eencheie torsul, fata mijlocie \u00eel deap\u0103n\u0103, iar fata mai \u00een v\u00e2rst\u0103 urse\u015fte \u201ecele de via\u0163\u0103\u201d copilului, apoi, c\u00e2nd crede c\u0103 sosit\u0103-i vremea, taie firul, \u00eenspre ceasul \u00een care zorii se opresc la fereastr\u0103. Apoi ursitoarele pleac\u0103 \u00eenspre lumea de v\u00e2nt, de dincolo de apus \u015fi de r\u0103s\u0103rit!\u201d (7).<\/p>\n

Inscrip\u0163ionarea destinului:
\nSe spune c\u0103 exist\u0103 adev\u0103r at\u00e2ta c\u00e2t imagina\u0163ia noastr\u0103 permite s\u0103 existe. De-aici \u015fi frumuse\u0163ea scenariului ritualic, preg\u0103tit pentru \u00eent\u00e2mpinarea ursitoarelor. De-aici \u00eencep devenirile, sub semnul unei \u201eintr\u0103ri\u201d pe poarta lumii, intrare consfin\u0163it\u0103 de cele ursitoare-\u0163es\u0103toarele p\u00e2nzei drumului pe care ivitul pe lume \u00eel va str\u0103bate: \u201eDe la leag\u0103n, la morm\u00e2nt, \/ Mi-ai dat p\u00e2nz\u0103 de p\u0103m\u00e2nt\u2026\u201d
\nPrecum \u00een practicile magice ale desc\u00e2ntecului, \u015fi-n acest \u201ejoc al \u00eenchipuirilor\u201d, ordonat \u00een cercul mandalic al nou-venitului pe lume, starea aceasta profan\u0103 este interac\u0163ionat\u0103 de for\u0163ele sacrului, modalit\u0103\u0163i prin care sunt asigurate devenirile. De-aici, spiritul beneficului, ca marc\u0103 absolut\u0103 dorit\u0103 \u015fi pentru care preg\u0103tirile sunt f\u0103r\u0103 asem\u0103nare, este dorit s\u0103 triumfe, fapt pentru care toate ale lumii, cu temere, dar \u015fi sfielnic respect, se \u00eenchin\u0103 acestor ner\u0103zbite \u00eenchipuiri ale firii\u2026.
\n\u00cen fapt, cuv\u00e2ntul de \u00eent\u00e2mpinare a ursitoarelor este rostit de c\u0103tre moa\u015f\u0103, purt\u0103toarea soliei dintre cele dou\u0103 lumi, cunosc\u0103toare a faptului c\u0103 ele \u00eensumeaz\u0103, calitativ, tr\u0103s\u0103turile comportamentale de sorginte uman\u0103, concret, tr\u0103s\u0103turi psihice \u00een specific feminin: capricioase, impulsive, intolerabile \u015f.a. De-aici gama de invoca\u0163ii:
\n\u201eSfintelor \u015fi bunelor, \/ S\u0103 v\u0103 aduc\u0103 Dumnezeu curate, \/ Luminate, \/ Bune ca p\u00e2inea, \/ Dulci ca mierea \/ \u015ei line ca apa!\u201d
\nSau:
\n\u201eUrsitoare, torc\u0103toare, \/ Fi\u0163i de bune purt\u0103toare, \/ Cur\u0103\u0163a\u0163i-ni-l de rele, \/ Apa sf\u00e2nt\u0103 s\u0103 ni-l spele! \/ S\u0103-l m\u00e2ndri\u0163i ca aurul, \/S\u0103-i trimite\u0163i Faurul, \/ S\u0103-l \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103,\/ Lumea s\u0103-l cinsteasc\u0103, \/ S-i scrie profe\u0163ii \/ Binele-n Cartea Vie\u0163ii! \/ Ap\u0103r\u0103-ni-l, Doamne!\u201d.
\nPreg\u0103titul mesei pare de asemenea s\u0103 fie un moment ritualic de prim\u0103 importan\u0163\u0103, dat\u0103 fiind credin\u0163a c\u0103 for\u0163a de sugestie, ce ac\u0163ioneaz\u0103 asupra celor ce urmeaz\u0103 s\u0103-i poarte copilului grija cre\u015fterii r\u0103m\u00e2ne predominant\u0103, \u00een acest spa\u0163iu emo\u0163ional, c\u00e2nd cei care-l iubesc revars\u0103 peste el \u00eencrederea c\u0103 destinul \u00eei va fi pecetluit, \u00een pofida at\u00e2tor neajunsuri, sub semnul beneficului.
\nDe-aici \u00eenc\u0103rc\u0103tura magic\u0103 rev\u0103rsat\u0103 peste bunurile menite s\u0103 \u00eembuneze apari\u0163ia ursitoarelor, c\u00e2t \u015fi semantica lor metaforic\u0103:
\n\u00cen fapt, masa este \u00eempodobit\u0103 cu bunurile specifice mediului domestic al existen\u0163ei, \u00eentr-un spa\u0163iu bine determinat, se pun pentru ursitoare, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: \u201e\u2026se a\u015feaz\u0103 pe masa frumos a\u015fternut\u0103, bani, p\u00e2ine, vin, sare \u015fi zah\u0103r. Toate acestea r\u0103m\u00e2n acolo trei zile de-a r\u00e2ndul, pentru ca venind, pe la miezul nop\u0163ii, ursitoarele s\u0103 aib\u0103 ce \u00eemp\u0103r\u0163i \u015fi cu ce se osp\u0103ta \u015fi astfel, bine dispuse, s\u0103 urseasc\u0103 noului n\u0103scut toate bun\u0103t\u0103\u0163ile \u015fi o via\u0163\u0103 \u00eendulcit\u0103. Din darurile acestea, destinate ursitoarelor, se d\u0103 apoi \u015fi copiilor cari vin pe la casa omului \u00een diminea\u0163a celor trei zile\u201d (8).
\n Apleca\u0163i aspra \u00een\u0163elegerii acestui univers, va trebui s\u0103 avem \u00een vedere \u015fi faptul c\u0103 epoca de sensibilitate magic\u0103 extrem\u0103, \u00een concep\u0163ia lui George Pavelescu, se refer\u0103 tocmai la prima etap\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii nou-n\u0103scutului cu lumea, deoarece, \u201eatunci i se scrie ursita\u201d; \u201ese contureaz\u0103 individualitatea omului\u201d, printr-un scenariu \u00een care actantele sunt ursitoarele, de ast\u0103 dat\u0103, \u00een viziunea surprins\u0103 \u00een zona Apusenilor, unde:
\n\u201eUnii cred c\u0103 ursitoarele sunt trei fete, iar al\u0163ii c\u0103 ar fi dou\u0103sprezece \u015fi sunt cu furc\u0103 \u00een br\u00e2u \u015fi precum rup firul, a\u015fa curm\u0103 \u015fi zilele omului. Una \u00eei hot\u0103r\u0103\u015fte anii vie\u0163ii, alta frumuse\u0163ea, a treia bog\u0103\u0163ia sau s\u0103r\u0103cia, glorie sau robie. Mai \u00eenainte de a se hot\u0103r\u00ee, se sf\u0103tuiesc asupra ursitei copilului\u201d. \u015ei precum \u00eentr-un scenariu potrivit \u015fez\u0103torii, unde suratele, nu f\u0103r\u0103 a fi b\u00e2ntuite de capricii, \u00ee\u015fi exprim\u0103 fiecare \u00een parte modul propriu de a \u00een\u0163elege situa\u0163ia, la fel \u00ee\u015fi continu\u0103 \u015fi ursitoarele practica ursitului: \u201eCea mai b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u00eentreab\u0103 pe celelalte ce soart\u0103 s\u0103-i croiasc\u0103? Ele \u00eei r\u0103spund s\u0103-i urzeasc\u0103 bine! Ea \u00eens\u0103 urze\u015fte dup\u0103 cum a fost mul\u0163umit\u0103 sau nu, adic\u0103 bine sau r\u0103u, zic\u00e2nd: \u201eS\u0103 aib\u0103 traiul meu din cutare zi \u015fi somnul meu din cutare noapte\u2026Celelalte dou\u0103, \u015ftiind c\u0103 \u00een acea zi \u015fi noapte n-a fost mul\u0163umit\u0103, o roag\u0103 s\u0103 fie miloas\u0103. Un copil, la cap\u0103tul c\u0103ruia ursitoarele nu s-au \u00een\u0163eles, va avea o via\u0163\u0103 zbuciumat\u0103, \u00een bine \u015fi \u00een r\u0103u\u201d(9)
\nDe la Olinescu afl\u0103m c\u0103 \u201eCea de a treia ursitoare are, de obicei, cuv\u00e2ntul hot\u0103r\u00e2tor. Ea spune: copilul acesta are s\u0103 aib\u0103 via\u0163a mea din ziua cutare sau din ziua de azi\u201d. Asemenea, \u00eembr\u0103c\u0103mintea ursitoarei devine semn al st\u0103rii ce i se va transmite ca soart\u0103 copilului: \u201eUrsitoarea aceea, \u00een fiecare zi se \u00eembrac\u0103 altfel. \u00centr-o zi ea e domni\u0163\u0103 \u015fi camera ei din palatul lor str\u0103luce\u015fte de bog\u0103\u0163ii. Cei c\u0103rora li se urze\u015fte via\u0163a ursitoarei din acea zi, vor tr\u0103i zile fericite \u015fi \u00een bog\u0103\u0163ii\u2026 \u00centr-alt\u0103 zi ea se-mbrac\u0103 ca un negustor, ori ca un muncitor. A\u015fa va fi \u015fi via\u0163a celor n\u0103scu\u0163i \u00een ziua aceea.\u201d
\nDar sorocirile nu se opresc aici. De observat, \u00een rela\u0163iile ce se dau drept joc al sor\u0163ii, pe firul vie\u0163ii, nu lipsesc nici acele cutume ce deriv\u0103 din specificul lumii arhaice, cu toate contrastele ei, \u00een a c\u0103rui oglind\u0103 respectivele urzeli se reflect\u0103: \u201e\u00cen alt\u0103 zi \/ ursitoarea \/ se \u00eembrac\u0103 cu haine \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti. To\u0163i copiii, ce se nasc \u00een ziua aceea vor munci din greu \u015fi-\u015fi vor c\u00e2\u015ftiga p\u00e2inea din sudoarea frun\u0163ii lor. Iar alt\u0103dat\u0103 se \u00eembrac\u0103 \u00een haine rupte, zdren\u0163uite iar casa ei se preface \u00eentr-un bordei s\u0103rac, \u00een care nu se g\u0103sesc nici de unele. E ziua celor f\u0103r\u0103 de noroc \u00een via\u0163\u0103 \u015fi a c\u0103ror avere pe acest p\u0103m\u00e2nt e numai s\u0103r\u0103cia. Ace\u015ftia sunt cei mai mul\u0163i\u201d (10).
\nDar, dac\u0103 \u00een urzirea sor\u0163ii, jocul imaginarului \u00ee\u015fi are o anume culoare, aceasta e dat\u0103 de \u00eens\u0103\u015fi con\u015ftiin\u0163a ce a stat la baza fundament\u0103rii respectivului arhetip. Mai mult, credem c\u0103 asist\u0103m la \u201epoezia\u201d unui ideal \u0163esut \u00een flamuri de nostalgii, ce se vor finaliza printr-o proiec\u0163ie \u00een devenirile ce le va tr\u0103i pruncul pe curba destinului s\u0103u. Iar o asemenea \u201eofert\u0103\u201d nu putea s\u0103 vin\u0103 dec\u00e2t din partea unor fiin\u0163e de pe \u201ecel\u0103lalt t\u0103r\u00e2m\u201d, respectiv \u201ezei\u0163e ale destinului\u201d, perpetuate din fondul str\u0103bun, ca arhetip revelant, pe care cre\u015ftinismul, prin modelele sale, precum \u00eengerii, prorocii, sfin\u0163ii nu le-a putut \u015fterge, neav\u00e2nd prototipul care s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 asemenea \u201eroluri\u201d \u015fi \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 sacral\u0103.
\nA\u015fadar, \u00een expresia lui Mircea Eliade, asemenea comportamente ofer\u0103 individului \u015fi comunit\u0103\u0163ii posibilitatea de a tr\u0103i \u00eentr-o \u201elume deschis\u0103\u201d, dat fiind c\u0103 practica ritualic\u0103, \u00een cazul acestui concentru, ofer\u0103 prin timp spa\u0163ii de interven\u0163ie, de adaptare la muta\u0163iile pe care orice societate le implic\u0103 \u00een dezvoltarea ei. Re\u0163inem astfel faptul c\u0103 lumea aceasta profan\u0103 este interac\u0163ionat\u0103 continuu de fiorul sacrului, modalitate prin care sunt asigurate devenirile.
\nIar spiritul beneficului, ca marc\u0103 absolut\u0103 a vie\u0163ii, este dorit \u015fi-n acest univers, mai ales c\u0103 preg\u0103tirile sunt f\u0103r\u0103 de asem\u0103nare, orn\u00e2nd momentul acesta ca pe fenomen de excep\u0163ie al vie\u0163ii, dorit s\u0103 triumfe.
\nDe-aici sfielnica rug\u0103ciune adresat\u0103 nem\u0103suratelor:
\n\u201eUrsitoare, torc\u0103toare, \/ Cu ce-mi r\u0103m\u00e2ne\u0163i datoare? \/ Da\u0163i-i lui, copilului \/S\u0103m\u00e2n\u0163a norocului! \/ \u015ei-i mai da\u0163i, \/ De la pleca\u0163i \/\u2026\/ Ca s\u0103 creasc\u0103, \/ S\u0103-nfloreasc\u0103, \/ Precum m\u0103rul, \/ Precum p\u0103rul, \/ Precum cre\u015fte calap\u0103rul!\u201d .
\nSe impune ca \u00een finalul acestei incursiuni \u00een sfera ursitului s\u0103 subliniem caracterul imuabil al ursirii, respectiv faptul c\u0103, \u00een concept popular, ursitul nu mai poate fi schimbat, el fiind \u00eenscris \u00een Cartea Vie\u0163ii sau Cartea Zilelor, al c\u0103rui text \u201eursitoarele \u00eel c\u00e2nt\u0103 \u00een fa\u0163a noului n\u0103scut\u201d (Kernbach).
\n\u015ei totu\u015fi, func\u0163ion\u00e2nd ast\u0103zi muta\u0163ii diverse, posibilit\u0103\u0163i de adaptare la noile realit\u0103\u0163i, tulburate de contradic\u0163iile inerente \u00eentr-o societate b\u00e2ntuit\u0103 de tare, precum: inechitatea, parvenitismul, prostul gust, megalomania etc., etc.\u2026
\n\u00cen asemenea muta\u0163ii viziunea mentalit\u0103\u0163ii populare, c\u0103 ursitoarele nu pot fi v\u0103zute niciodat\u0103 este anulat\u0103, rolul lor fiind \u201einterpretat\u201d efectiv scenic. Se cunosc cazuri c\u00e2nd au fost contractate vedete cu priz\u0103 la public, artiste, c\u00e2nt\u0103re\u0163e, dansatoare; \u00een cele mai multe cazuri confund\u00e2ndu-se ursitoarele cu alte personaje din acest concentru sau uneori reduc\u00e2ndu-se totul la o desf\u0103\u015furare scenic\u0103, \u00eentr-un amalgam de practici specifice momentului na\u015fterii, concentrate fiind \u00een unul singur.
\nOricum, aspectul artistic, cu puternice intruziuni ale tradi\u0163iei, totu\u015fi, consider\u0103m c\u0103 este un fapt cu o bun\u0103 func\u0163ionalitate \u00een modernitate, c\u00e2nd pierderea magicului este un fapt viabil, latura artistic\u0103, preval\u00e2nd at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu se cade \u00een banalitate \u015fi formalism, p\u0103str\u00e2ndu-se acea leg\u0103tur\u0103 structural\u0103 cu sfera afectiv\u0103 a omului, \u00een rela\u0163ie cu nou-venitul la por\u0163ile lumii! (11).<\/p>\n

Note
\n(1) Maria C\u0103lu\u015fi\u0163a-Alecu, \u00cen\u0163elepciunea str\u0103bun\u0103, Editura Miracol, 2oo2, p. 98.
\n(2) Theodor Burada, obiceiurile la na\u015fterea copilului, p. 44.
\n(3) S. Fl. Marian, Na\u015fterea la rom\u00e2ni\u2026, Editura Cultura Na\u0163ional\u0103, Bucure\u015fti, 1995, p. 98.
\n(4) Victor Kerbach, Dic\u0163ionar de mitologie general\u0103, Editura albatros, 1987, p. 719.
\n(5) Ovidiu P\u00e2rlea, Folclorul rom\u00e2nesc I, Editura Minerva, 1981, p. 109.
\n(6) Ibidem, p. 719.
\n(7) Poveste culeas\u0103 de c\u0103tre autor, de la bunica sa, 1966.
\n(8) Amalia Pavelescu, Din folclorul M\u0103rginimii Sibiului, \u00een Studii \u015fi comunic\u0103ri de etnologie, Tomul XII, 1998,p. 93.
\n(9) George Pavelescu, Magia la rom\u00e2ni, Editura Minerva, 1998,p.39\u2026
\n(10) Marcel Olinescu, Mitologie Rom\u00e2neasc\u0103, Editura Saeculum. I. O.,Bucure\u015fti, 2003, p.182-183.
\n(11) Textele lipsite de trimiteri apar\u0163in autorului
\n___________
\n * s\u00e2ncelele – cele sfinte<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Leo BUTNARU: LIBERTATEA SE POATE OB\u0162INE \u015eI PRIN CULTUR\u0102, PRIN SCRIS, PRIN ART\u0102\u2026 Domnule Leo Butnaru, cum a\u0163i devenit scriitor?<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21380"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21380"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21380\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21381,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21380\/revisions\/21381"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21380"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21380"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21380"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}