{"id":21347,"date":"2023-06-19T23:11:05","date_gmt":"2023-06-19T20:11:05","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21347"},"modified":"2023-06-19T23:11:05","modified_gmt":"2023-06-19T20:11:05","slug":"spatii-culturale-nr-15-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21347","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 15 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

Boii \u015fi vi\u0163eii<\/strong><\/p>\n

Sunt fapte, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, situa\u0163ii care ar merita s\u0103 fie luate \u00een r\u00e2s, dac\u0103 n-ar avea implica\u0163ii tragice asupra unui popor \u00eentreg. E greu s\u0103 r\u00e2zi \u015fi s\u0103-\u0163i imaginezi, cu naivitate, c\u0103 prin acest r\u00e2s se pot \u00eendrepta n\u0103ravurile. Cinstea obrazului a disp\u0103rut, pielea se \u00eengroa\u015f\u0103 ca la elefan\u0163i \u2013 boal\u0103, zice-se, declan\u015fat\u0103 la ridicarea \u00een func\u0163ii de conducere \u2013 \u015fi asist\u0103m, neputincio\u015fi, resemna\u0163i, la scene grote\u015fti ce se petrec \u00een chiar guvernul \u015fi parlamentul nostru, actorii fiind \u201eale\u015fii neamului\u201d. P\u0103cat c\u0103 nu se mai scriu fabule. P\u0103cat c\u0103 nu se mai citesc fabule. O propunere legislativ\u0103 discutat\u0103, zilele acestea, \u00een camera deputa\u0163ilor, ar fi meritat s\u0103 aib\u0103 ca motto celebrele versuri din \u201eC\u00e2inele \u015fi c\u0103\u0163elul\u201d (pentru parlamentari, autorul este Grigore Alexandrescu, \u00eenc\u0103 prezent, nu se \u015ftie prin ce minune, \u00een manualele de limb\u0103 \u015fi literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 pentru gimnaziu): \u201eC\u0103 voi egalitate, dar nu pentru c\u0103\u0163ei\u201d.
\nPe scurt, ar fi vorba de propunerea ca ale\u015fii no\u015ftri, \u00eenainte de a apuca s\u0103 devin\u0103 mari \u015fi tari, s\u0103 se \u00eenfrupte din averi \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eengroa\u015fe bine obrazul, s\u0103 fac\u0103 un control psihiatric \/ psihologic. N-am mai v\u0103zut de mult at\u00e2ta nesim\u0163ire afi\u015fat\u0103, at\u00e2ta demagogie \u015fi at\u00e2ta orgoliu de mahala, cum am v\u0103zut la cei c\u00e2\u0163iva intervieva\u0163i de reporterii zilelor noastre.
\nE o propunere legislativ\u0103 lipsit\u0103 de bun-sim\u0163, s-au lamentat intervieva\u0163ii. \u00cencalc\u0103 drepturile omului. Cum, adic\u0103, cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni s\u0103 le fie \u00eengr\u0103dit accesul la func\u0163ii de conducere doar pentru c\u0103, s\u0103 zicem, la un control, s-ar demonstra c\u0103 n-au discern\u0103m\u00e2nt, c\u0103 aud voci, au vedenii, c\u0103 pl\u00e2ng \u015fi r\u00e2d f\u0103r\u0103 motiv, plus c\u0103 vorbesc singuri, atunci c\u00e2nd nu se ascund sub p\u0103tur\u0103, chem\u00e2ndu-\u015fi mama s\u0103-i apere de extratere\u015ftri, de p\u0103ianjenii gigantici care p\u00e2ndesc dup\u0103 u\u015f\u0103 ori de fantomele Cr\u0103ciunului trecut? Oricare cet\u0103\u0163ean trebuie s\u0103 aib\u0103 liber acces la func\u0163ii, fiind trecut, \u00een \u00eens\u0103\u015fi Constitu\u0163ia noastr\u0103, dreptul de a alege \u015fi de a fi ales. (\u00cen treac\u0103t fie zis, respectivul drept era trecut \u015fi \u00een statutul PCR de trist\u0103 amintire \u015fi \u015ftim cu to\u0163ii \u00een ce consta el, acest drept). O eventual\u0103 dereglare psihic\u0103, un comportament deviant, un psihic labil nu reprezint\u0103 nimic \u00een raport cu dreptul fundamental de a alege \u015fi de a fi ales. Fiindc\u0103, zicea unul dintre intervieva\u0163i, aleg\u0103torii se pot pronun\u0163a, ei cunosc\u00e2ndu-l bine pe \u201ecatindatul\u201d (propus de la \u201ecentru\u201d) \u015fi put\u00e2ndu-l, prin urmare, sanc\u0163iona la vot… Adic\u0103 marea mas\u0103 a aleg\u0103torilor se poate transforma \u00een psihiatru \/ psiholog de serviciu, care, proces\u00e2nd \u201efi\u015fa clinic\u0103\u201d a pacientului-candidat s\u0103 spun\u0103, cu deplin profesionalism: \u201eP-\u0103sta nu-l vot\u0103m, e d-ai no\u015ftri, patriot, dar e nebun \u015fi nu merit\u0103 s\u0103 intre \u00een parlament\u201d…
\nE o propunere care \u00eencalc\u0103 drepturile omului, zicea alt intervievat, deputat mare, gras \u015fi \u00eenaintat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 tot p\u00e2n\u0103 la genunchiul broa\u015ftei. \u00cencalc\u0103 dreptul la intimitate \u015fi confiden\u0163ialitate! Batjocore\u015fte fiin\u0163a uman\u0103! \u015ei tot a\u015fa, gogom\u0103nii peste gogom\u0103nii, \u00een noul limbaj de lemn europarlamentar (\u015fi euroscandalos).
\nPoate c\u0103 nu m-ar fi deranjat panglicile \u015fi retoricele suli\u0163i dac\u0103 nu mi-a\u015f fi amintit, pe loc, de faptul c\u0103 un atare control psihologic \u00eel fac, obligatoriu, cadrele didactice la fiecare \u00eenceput de an \u015fcolar.
\nSigur, educatorii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii, profesorii nu sunt \u201eale\u015fii neamului\u201d. Lor li se pot \u00eenc\u0103lca f\u0103r\u0103 probleme toate drepturile, \u015fi cel de intimitate, \u015fi cel de \u201econfiden\u0163ialitate\u201d, \u015fi cel de a profesa \u015f.a.m.d. Ei, \u015fi nu cei din Ministerul Educa\u0163iei, de-o pild\u0103, trebuie s\u0103 mearg\u0103 anual la psiholog (\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru aceasta, deoarece nimeni nu le deconteaz\u0103 plata investiga\u0163iei). Ei trebuie s\u0103 demonstreze c\u0103 sunt \u00eentregi la minte, \u00een timp ce legiuitorii, baza\u0163i pe dispozi\u0163iile Europei \u015fi ale FMI, la care se adaug\u0103 cele privind drepturile fundamentale ale anumitor oameni, pot sta lini\u015fti\u0163i, nimeni nu le va pune oficial nici un diagnostic \u015fi nu-i va opri din drumul glorios spre \u00eenavu\u0163ire prin jaf \u015fi sfidarea tuturor legilor votate cu s\u00e2rg \u015fi \u00eenc\u0103lcate, fire\u015fte, cu drag. \u00centr-o \u0163ar\u0103 f\u0103r\u0103 rost, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu susul \u00een jos, cei care educ\u0103 n-au nici un drept, iar cei care fac legile au toate drepturile, inclusiv pe acela de a-\u015fi bate joc de ce-au votat. De fapt, de ce s\u0103 ne mai mir\u0103m, c\u00e2nd am v\u0103zut minuni \u015fi mai mari: analfabe\u0163i cu carnet de conducere (luat prin \u015fpag\u0103!), \u0163igani transforma\u0163i \u00een romi, ca s\u0103 se confunde planificat \u015fi inevitabil cu rom\u00e2nii (c\u00e2nd s-a propus renun\u0163area la aceast\u0103 denumire legiferat\u0103 abuziv \u015fi criminal, s-a urlat din r\u0103sputeri pe tema \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor omului, a discrimin\u0103rii \u201erasiale\u201d \u015fi s-au spus at\u00e2tea t\u00e2mpenii, \u00eenc\u00e2t Budai-Deleanu, autorul \u201e\u0162iganiadei\u201d, probabil c\u0103 s-a r\u0103sucit \u00een morm\u00e2nt!). Am v\u0103zut \u2013 \u015fi vom vedea minuni… \u201dde minuni\u201d, fiindc\u0103 n-avem legi care s\u0103 ne apere de prostie \u015fi de obedien\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a mai-marilor lumii.
\n…\u015ei s\u0103 mai spun\u0103 cineva c\u0103 nu este actual Grigore Alexandrescu: \u201eSocotesc c\u0103 putem zice, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne \u00eendoim \/ C\u0103 e prea bun pentru fabuli veacul \u00een care tr\u0103im\u201d (pentru cei trecu\u0163i mai greu sau deloc prin \u015fcoal\u0103, este un citat din \u201eEpistol\u0103\u201d). <\/p>\n


\nINTERVIU<\/strong><\/p>\n

HORIA G\u00c2RBEA <\/strong><\/p>\n

Umorul e spontan \u015fi alternat cu triste\u0163ea sau nu e deloc…<\/p>\n

Horia G\u00e2rbea s-a n\u0103scut la 10 august 1962 \u00een Bucure\u0219ti. Scriitor, profesor universitar, doctor \u00een inginerie. \u00cen domeniul literar, a debutat \u00een 1982 cu poezie. Din 2000 a fost secretar al sec\u0163iei de dramaturgie a Asocia\u021biei Scriitorilor Bucure\u0219ti. Din noiembrie 2003, a fost secretar al ASB \u015fi apoi pre\u0219edinte (din 2005). Membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor din 2005. A publicat poezie, proz\u0103, teatru, critic\u0103 literar\u0103 \u015fi teatral\u0103, eseuri. \u00cen total 12 piese reprezentate \u00een \u021bar\u0103, ca \u0219i \u00een Anglia, Fran\u021ba \u0219i Serbia. A tradus \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i a adaptat pentru scen\u0103 16 piese de Jacques Copi, Pierre Corneille, S.I.Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, N. Machiavelli, Dario Fo, Tennessee Williams, Marivaux etc. A publicat 19 volume de literatur\u0103. A ob\u0163inut numeroase premii literare. Romanul \u201eC\u0103derea Bastiliei\u201d a fost distins cu trei premii na\u021bionale \u00een 1998.<\/p>\n

Domnule Horia G\u00e2rbea, ave\u0163i o carte de vizit\u0103 impresionant\u0103. Poet, prozator, dramaturg, critic literar \u015fi teatral… \u00cen care ipostaz\u0103 v\u0103 sim\u0163i\u0163i mai confortabil?<\/p>\n

M\u0103 simt confortabil alternativ \u00een genul pe care \u00eel abordez \u00een acel moment. Credeam, de pild\u0103, c\u0103 poezia m-a p\u0103r\u0103sit. Deun\u0103zi am sim\u0163it un impuls violent s\u0103 scriu poezie \u015fi am scris \u00een c\u00eeteva zile aproape un volum \u00eentreg. De la o vreme nu m\u0103 simt prea bine \u00een dramaturgie pentru c\u0103 nu mai e cerut\u0103, teatrele nu joac\u0103 autori rom\u00e2ni. Dar… hop, m\u0103 sun\u0103 cineva de la Teatrul Municipal din T\u00eergovi\u015fte c\u0103 vor o pies\u0103. De la o vreme m-am instalat \u00een postura de recenzent pentru \u201eLuceaf\u0103rul de diminea\u0163\u0103\u201d \u015fi m\u0103 simt tot mai bine \u00een ea.<\/p>\n

A\u0163i scris peste 12 piese de teatru, care v-au fost reprezentate \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Totu\u015fi: mai vine lumea la teatru?<\/p>\n

Lumea vine la teatru. Deun\u0103zi a vrut un amic sosit din Germania pentru numai o s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103 s\u0103 vad\u0103 \u015fi el un spectacol la Na\u0163ionalul din Bucure\u015fti \u015fi nu a g\u0103sit bilete. Problema, repet, este ne\u00eencrederea oamenilor de teatru \u00een dramaturgia noastr\u0103. Cei care s\u00eent juca\u0163i s\u00eent cei care s\u00eent \u015fi regizori \u015fi se monteaz\u0103 pe ei \u00een\u015fi\u015fi sau au o leg\u0103tur\u0103 cu teatrul (s\u00eent actori etc. \u015fi pot influen\u0163a decizia). Nu se pricepe un adev\u0103r simplu: c\u0103 teatrul e literatur\u0103 \u00een ceea ce are peren. F\u0103c\u0103turile ad-hoc pentru scen\u0103, care nu pot trece \u015fi uneori nici nu trec pe h\u00eertie, nu s\u00eent art\u0103 ele \u0163in de improviza\u0163ie, circ, alte domenii.<\/p>\n

Se spune c\u0103 perioadele de criz\u0103 determin\u0103 proliferarea satirei, a pamfletului, a comediei. Care ar fi explica\u0163ia fenomenului?<\/p>\n

E firesc ca \u00een criz\u0103 oamenii s\u0103 caricaturizeze mersul gre\u015fit al lucrurilor ca o defulare. Niciodat\u0103 nu s-au creat mai multe bancuri dec\u00eet \u00een cea mai neagr\u0103 perioad\u0103 ceau\u015fist\u0103. Toate relele de la lipsa m\u00eenc\u0103rii \u0219i apei calde la culesul recoltei cu studen\u0163ii \u015fi \u015fedin\u0163ele de partid treceau \u00een glume.<\/p>\n

Cum vi se pare eticheta de \u201escriitor umorist\u201d? (\u015fi \u00eentreb nu pentru c\u0103 ar fi cutezat cineva s\u0103 v-o aplice…).<\/p>\n

Poate s\u0103 mi-o aplice oricine constat\u0103 c\u0103 am sim\u0163ul umorului \u015fi c\u0103 practic ironia. Totul e s\u0103 nu \u00ee\u0163i propui neap\u0103rat s\u0103 \u201escrii umor\u201d. Comediile s\u00eent lucruri serioase, de la Shakespeare la Caragiale. Totul e s\u0103 vezi realitatea printr-o lentil\u0103 care s\u0103 nu exclud\u0103 deformarea ce o d\u0103 hazul. Dar s\u0103 scrii anume ca s\u0103 provoci r\u00eesul, cu bancuri \u00een serie cu orice pre\u0163, e semn de mediocritate. Umorul are valoare dac\u0103 e intrinsec unui discurs, nec\u0103utat, dozat ca sarea \u00een bucate. Umorul e spontan \u015fi alternat cu triste\u0163ea sau nu e deloc.<\/p>\n

Sursa de inspira\u0163ie a romanelor dvs. pare a fi societatea contemporan\u0103, mai degrab\u0103 cu relele ei, dec\u00e2t cu cele bune. Care ar fi raportul ideal dintre realitate \u015fi fic\u0163iune \u00eentr-o oper\u0103 literar\u0103?<\/p>\n

Romane realiste n-am scris dec\u00eet dou\u0103. Al treilea e un fantasy pentru copii, \u00eenc\u0103 nepublicat. Eu cred c\u0103 nu exist\u0103 fic\u0163iune \u00een sine. Totul e realitate. O realitate care e privit\u0103, cum spuneam, prin diferite filtre care pot eviden\u0163ia un aspect sau altul, pot selecta numai anumite nuan\u0163e dominante sau, dimpotriv\u0103, pot aduce vederii, ca \u00een fotografiile \u00een care apar personaje din astral, ceea ce ochiul obi\u015fnuit nu vede. Fic\u0163iunea este doar o imagine filtrat\u0103 a unei realit\u0103\u0163i.<\/p>\n

C\u00e2nd scrie\u0163i, ave\u0163i \u00een vedere un ipotetic cititor? \u0162ine\u0163i cont de el \u00een alegerea subiectelor?<\/p>\n

Nu. Cred c\u0103 orice subiect poate fi interesant dac\u0103 e tratat din unghiul care \u00eel pune \u00een valoare. Interesant pentru unii, desigur. Am \u00eent\u00eelnit cititori empatici \u015fi al\u0163ii opaci fa\u0163\u0103 de scrisul meu. Eu scriu pentru to\u0163i cititorii, dar cei care au profilul meu spiritual, m\u0103 pricep mai bine.<\/p>\n

Tr\u0103im \u00eentr-o societate de tip consumist, \u00een care maneli\u015ftii sunt mai cunoscu\u0163i dec\u00e2t oamenii de cultur\u0103 \u015fi \u00een care moartea unui artist nu aduce \u201eratingul\u201d pe care-l aduce, de-o pild\u0103, un implant cu silicon al cine \u015ftie c\u0103rei dame de companie. Cunoa\u015fte\u0163i vreo metod\u0103 eficient\u0103 de \u201evizibilizare\u201d a literaturii rom\u00e2ne?<\/p>\n

Nu cunosc. Dac\u0103 a\u015f descoperi una, a\u015f aplica-o, fire\u015fte. Cred c\u0103 literatura e vizibil\u0103 pentru cei care vor s-o vad\u0103, care au organele necesare perceperii ei. Ceilal\u0163i nu pot avea acces la ea, spre nefericirea lor. Cum s\u0103 faci audibil\u0103 muzica, oric\u00eet de minunat\u0103, unuia care e surd din na\u015ftere? El vede c\u0103 un tip se agit\u0103 \u015fi d\u0103 din m\u00een\u0103 spre al\u0163ii care mi\u015fc\u0103 ni\u015fte arcu\u015furi \u015fi apas\u0103 pe ni\u015fte clape, dar de auzit, nu aude nimic. Eu pot sim\u0163i pl\u0103cerea de a privi un meci de fotbal sau de tenis pentru c\u0103 \u00een\u0163eleg regulile \u015fi \u00eemi dau seama ce e performant \u015fi ce nu. Dar dac\u0103 m\u0103 uit la un meci de cricket sau baseball, nu pricep nimic, mediocritatea sau geniul unui juc\u0103tor mie \u00eemi apar identice. La fel, fa\u0163\u0103 de literatur\u0103, de art\u0103 \u00een general, exist\u0103 oameni care nu o percep. Pentru ei o pies\u0103 de Ionescu, Cehov sau lectura c\u0103r\u0163ii de telefon sun\u0103 cam la fel. <\/p>\n

A\u0163i publicat, relativ recent, o carte intitulat\u0103 \u201eFratele mai de\u015ftept al lui Kala\u015fnikov\u201d. V-a\u015f ruga s\u0103 le vorbi\u0163i cititorilor revistei \u201eSpa\u0163ii culturale\u201d despre miza acestui volum.<\/p>\n

Este un volum de povestiri, publicat, \u0163in s\u0103 men\u0163ionez, la o editur\u0103 merituoas\u0103: \u201eLimes\u201d. E compus dintr-un text mai lung \u015fi altele, vreo opt, care ar intra \u00een categoria schi\u0163e. Povestirile au mize diferite fiecare dintre ele, au fost scrise \u00een perioade diferite \u015fi mi se pare c\u0103 aduc volumului o benefic\u0103 diversitate. Dintre schi\u0163e, e una numit\u0103 \u201e\u00centoarcerea tatei din r\u0103zboi. Subiecte\u201d care e compus\u0103 din zece fragmente mici pe aceea\u015fi tem\u0103. A fost foarte apreciat\u0103, tradus\u0103 \u00een mai multe limbi, luat\u0103 \u00een antologii etc. Volumul a avut vreo 20 de cronici favorabile \u015fi, mai ales, dovedind o afinitate cu textele, ceea ce fire\u015fte c\u0103 m-a bucurat.<\/p>\n

Dintre scriitorii contemporani, cine considera\u0163i c\u0103 va figura \u2013 cu succes \u2013 pe lista de lecturi suplimentare a urma\u015filor-urma\u015filor no\u015ftri?<\/p>\n

Mul\u0163i, foarte mul\u0163i, dac\u0103 urma\u015fii ace\u015ftia vor avea, a\u015fa cum am spus, organele necesare percep\u0163iei. Dac\u0103 nu, se pot crea rafturi de capodopere \u015fi ele se vor umple de praf, \u00een timp ce la umbra lor posteritatea va juca table sau \u015feptic.<\/p>\n

Ce anume ave\u0163i pe masa de lucru \u00een acest moment?<\/p>\n

\u00cen sensul strict, propriu, pe masa mea de lucru – care nici nu e prea mare – am \u00een acest moment (4 februarie 2011, ora 23.39) fix 38 de c\u0103r\u0163i, toate de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, ap\u0103rute \u00een 2010 sau 2011, despre care \u00eemi propun s\u0103 scriu c\u00eet mai repede, altele vreo 40, restan\u0163e mai vechi, s\u00eent puse pe un raft. Mai am monitorul, tastatura, o agend\u0103 pe care mi-e fric\u0103 s-o deschid, c\u00eeteva \u201esurprize\u201d din ou\u0103le Kinder, oferite ca omagiu de fiul meu, \u015fi un pahar de bere. Calculatorul (tower) e pe podea \u00eempreun\u0103 cu pisica.
\n\u00cen sens figurat, am \u00een folderele recent deschise corectura unui volum de poezie: \u201ePantera sus, pe clavecin\u201d care va ap\u0103rea cur\u00eend la Editura Tracus Arte a prietenului Ioan Cristescu \u015fi la care a\u015ftept prefa\u0163a lui Dan Cristea. Apoi un volum de interviuri cu prozatori, exclusiv prozatori contemporani, s\u0103 v\u0103d unde o s\u0103 apar\u0103, romanul \u201eF\u0103t Frumos din Lun\u0103\u201d care \u00ee\u015fi caut\u0103 editorul \u00een r\u0103stimpul ultimei rescrieri, o pies\u0103 \u00eenceput\u0103 de mult \u015fi neterminat\u0103 ve\u015fnic, o traducere de teatru dificil\u0103 cu dead-line 2012, din fericire, multe fi\u015fe de recenzii, unele doar cu titlul volumului, altele cu ni\u015fte citate \u015fi c\u00eeteva comentarii, altele aproape gata. \u00cen sf\u00eer\u015fit, am de lucru pentru festivalurile \u015fi \u00eent\u00eelnirile interna\u0163ionale la care sper s\u0103 pot participa. Concomitent, preg\u0103tesc pentru tipar dou\u0103 cursuri universitare: unul de fiabilitate, altul de rezisten\u0163a materialelor, absolut necesare semestrului doi din acest an universitar.
\nEvident toate acestea s\u00eent doar propuneri asupra c\u0103rora voin\u0163a Divin\u0103 va dispune, \u00een cazul c\u0103-mi va mai acorda r\u0103gaz. <\/p>\n

A consemnat Valeria Manta T\u0103icu\u0163u<\/strong><\/p>\n


\nMemento<\/strong><\/p>\n

Constantin Trandafir<\/strong><\/p>\n

Cioran despre Eminescu<\/strong><\/p>\n

Subiectul acestor nota\u0163ii este unul cunoscut, \u00eenc\u00e2t numai momentul \u00eemplinirii unui veac de la na\u015fterea lui Emil Cioran \u00eel justific\u0103. \u015ei, de ce s\u0103 nu recunoa\u015ftem, tema nu este chiar familiar\u0103 \u015fi, \u00eenc\u0103, r\u0103m\u00e2ne mereu seduc\u0103toare, ca un refren pe care nu te mai saturi murmur\u00e2ndu-l sau ascult\u00e2ndu-l. Mai e \u015fi vorba veche, aprobativ\u0103: Bis repetitia placent.
\n\u201eScepticul absolut\u201d Cioran, atins de aripa miraculoas\u0103 a spiritului artistic, are o singur\u0103 pre\u0163uire \u00eentre oamenii mari din aceast\u0103 lume, pe Eminescu. \u015ei asta, de la \u00eenceputul scrisului s\u0103u aflat \u201epe culmile disper\u0103rii\u201d. \u00centr-o scrisoare c\u0103tre Noica, el insist\u0103: \u201eL-am idolatrizat \u00eentotdeauna pe Eminescu \u015fi dac\u0103 n-am comentat niciodat\u0103 opera lui, este c\u0103 viziunea lui despre lume \u00eemi este apropiat\u0103. Tot ce este negativ \u00een el, tot ce este spaim\u0103 de lume eu \u00een el le reg\u0103sesc Nimic nu te paralizeaz\u0103 \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t afinitatea \u00eentemeiat\u0103 pe admira\u0163ie\u201d. Un scurt comentariu a f\u0103cut, totu\u015fi, la Rug\u0103ciunea unui dac, \u00een care vede expresia exasperat\u0103, extrem\u0103, a neamului valah ,,d\u2019une malediction sans pr\u00e9c\u00e9dent, frappant un coin du monde sabot\u00e9 par les dieux\u201d; ,,Ce Dace, \u00e9videmment, parle et son nom, mais son inconsolation a des racines trop profondes pour qu\u2019on puisse la r\u00e9duire \u00e0 une fatalit\u00e9 individuelle. A la v\u00e9rit\u00e9, nous proc\u00e9dons tout de Lui, nous perp\u00e9tuons son amertume et sa rage, a jamais entour\u00e9s du nimbe de nos d\u00e9faites\u201d.
\nAceast\u0103 \u201eidolatrie\u201d e cu at\u00e2t mai impresionant\u0103, c\u00e2nd se \u015ftie c\u0103 ea apar\u0163ine acestui mare scriitor, cel mai expresiv c\u00e2t prive\u015fte limba lui Voltaire, recunosc orgolio\u015fii francezi. Apar\u0163ine unui mare mizantrop \u015fi scrut\u0103tor al \u201eneantului valah\u201d, care nu \u015ftia c\u0103 \u201ecioranienii\u201d balcanico-d\u00e2mbovi\u0163eni au declan\u015fat, \u00een tranzi\u0163ia asta interminabil\u0103, o \u201edemitizare\u201d s\u00e2ngeroas\u0103 a Poetului, de la contestarea lui ca \u201epoet na\u0163ional\u201d (\u00eentruc\u00e2t Rom\u00e2nia, spun ei, nu e stat na\u0163ional), la denun\u0163area \u201erudimentelor sale de g\u00e2ndire politic\u0103\u201d, p\u00e2n\u0103 la poezia \u015fi proza \u201esub nivelul minimei lizibilit\u0103\u0163i\u201d. Spre luarea-aminte a noilor detractori ai lui Eminescu, s\u0103-i mai d\u0103m cuv\u00e2ntul lui Cioran: \u201eZilele trecute am citit Luceaf\u0103rul. Nu are pereche \u00een toat\u0103 literatura francez\u0103, destul de s\u0103rac\u0103 de altminteri. Ce limb\u0103 avem! Nu cunosc alta mai poetic\u0103. Din p\u0103cate este intraductibil. Literatura noastr\u0103 va r\u0103m\u00e2ne necunoscut\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate fiindc\u0103 nu avem prozatori mari. Dac\u0103 ar fi fost englez, neam\u0163 sau m\u0103car spaniol, ar fi una dintre marile figuri ale poeziei\u201d.<\/p>\n

\u00cen scrisoarea men\u0163ionat\u0103 c\u0103tre Noica, Cioran \u00eencepe tran\u015fant: ,,\u00cemp\u0103rt\u0103\u015fesc f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate admira\u0163ia ta pentru un geniu de care nu \u00eencetez s\u0103 m\u0103 mir c\u0103 a putut ap\u0103rea printre noi. Eu a\u015f formula ceva mai brutal dec\u00e2t tine ceea ce g\u00e2ndesc \u00een privin\u0163a aceasta: f\u0103r\u0103 Eminescu, \u00abneamul\u00bb nostru ar fi ne\u00eensemnat \u015fi aproape demn de dispre\u0163\u2026\u201d. Dac\u0103 pentru ,,idiomul nostru\u201d Cioran arat\u0103 entuziasm (,,unul dintre cele mai expresive care au existat vreodat\u0103\u201d), pentru \u00absemin\u0163ia noastr\u0103\u00bb \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 scepticismul ini\u0163ial, de pe vremea Schimb\u0103rii la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, cu toate nostalgiile din Mon pays. Nici pentru t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie interbelic\u0103, nici pentru sine \u00eensu\u015fi n-are \u00eendurare (,,e\u015fec nedefinit, indiscutabil \u015fi r\u0103sun\u0103tor\u201d). E surprins c\u0103 Noica \u00ee\u015fi pune speran\u0163e \u00een tinerii cei mai ,,recen\u0163i\u201d (?) care, chipurile, numai ei l-ar merita pe Eminescu: ,,Noii veni\u0163i ar trebui s\u0103 \u00eenainteze \u00een izb\u00e2nda la fel de departe pe c\u00e2t am mers noi \u00een \u00eenfr\u00e2ngere. \u00cen clipa aceea, \u015fi numai atunci, s-ar putea sus\u0163ine c\u0103 sunt demni de Eminescu\u201d. <\/p>\n

Cele mai mari p\u0103cate ale neamului rom\u00e2nesc sunt slaba aderen\u0163\u0103 la valori, incapacitatea de jertf\u0103, de pasiune pentru ideal \u015fi neputin\u0163a lui de \u00eentemeiere. Totul poart\u0103 stigmatul fragmentarului: ,,Afar\u0103 de Eminescu, totul este aproximativ. Nici unul nu ne-am l\u0103udat cu el. C\u0103ci nu l-am declarat cu to\u0163ii o excep\u0163ie inexplicabil\u0103 printre noi? Ce a c\u0103utat pe aici acel pe care \u015fi un Budha ar putea fi gelos? F\u0103r\u0103 Eminescu am \u015ftiut c\u0103 nu putem fi dec\u00e2t esen\u0163ial mediocri, c\u0103 nu este ie\u015fire din noi \u00een\u015fine \u015fi ne-am fi adaptat condi\u0163iei noastre minore. Suntem prea obliga\u0163i fa\u0163\u0103 de geniul lui \u015fi fa\u0163\u0103 de turburarea ce ne-a v\u0103rsat-o \u00een suflet\u201d. Cu a\u015fa de mult\u0103 ap\u0103 \u00een s\u00e2nge, lipsi\u0163i de orgoliul na\u0163ional, superficiali \u00een ne\u00eencredere, lipsi\u0163i de orice impuls mesianic etc., ,,ce ne-am face noi dac\u0103 n-am fi avut pe Eminescu?\u201d \u015ei, memorabil: ,,Dac\u0103 n-am fi avut pe Eminescu, trebuia s\u0103 ne d\u0103m demisia. Eminescu este scuza Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n


\nDOINA CERNICA <\/strong>
\n\"\"

O c\u0103l\u0103torie \u00een Rom\u00e2nia, cu poetul brazilian \u00c1tico Vilas-Boas da Mota<\/strong><\/p>\n

\u0162in \u00een m\u00e2n\u0103 o carte de poezie, cu grij\u0103 \u015fi emo\u0163ie, ca \u015fi cum a\u015f avea \u00een podul palmei chiar micu\u0163ul colibri de pe ultima copert\u0103. M\u0103rgelele ochi\u015forilor ginga\u015fei f\u0103pturi par s\u0103 se bucure de existen\u0163a sa \u00eentr-un rai aievea, a\u015fa cum se deseneaz\u0103, p\u0103s\u0103ruic\u0103, flori, p\u0103m\u00e2nt, ap\u0103 \u015fi cer Brazilia sub privirea lui Christos M\u00e2ntuitorul (Cristo Redentor), celebrul monument de pe muntele Corcovado. Dincolo de aceast\u0103 imagine, dar nu \u00een exteriorul, ci \u00een interiorul ei, o alt\u0103 rom\u00e2nc\u0103, Micaela Ghi\u0163escu, de pe o banc\u0103 din Rio de Janeiro, se g\u00e2nde\u015fte, uit\u00e2ndu-se la statuia de la a c\u0103rei inaugurare se vor \u00eemplini \u00een octombrie 80 de ani, la acela\u015fi lucru ca \u015fi mine. Mai exact, ca \u015fi noi. Pentru c\u0103 suntem trei care nu vom putea admira niciodat\u0103 minunata lucrare f\u0103r\u0103 s\u0103-i asociem numele sculptorului rom\u00e2n care a \u00eenchipuit chipul M\u00e2ntuitorului \u015fi ni l-a d\u0103ruit. De fapt lui, poetului brazilian \u00c1tico Vilas-Boas da Mota, care l-a semnalat \u00een extraordinarul volum Brasil e Rom\u00eania: pontes culturais (\u201eBrazilia-Rom\u00e2nia: pun\u0163i culturale\u201d) \u00eei dator\u0103m \u015fi noi dou\u0103 \u00eencrustarea acestui nume \u00een memorie: Gheorghe Leonida. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, am fost la curent cu existen\u0163a artistului, dar cumva colateral. Leonizii reprezint\u0103 \u00een istoria noastr\u0103 un veritabil m\u0103nunchi de personalit\u0103\u0163i, dar pentru noi, cei din nordul Rom\u00e2niei, \u00eentotdeauna fratele mai mare, Dimitrie Leonida, a contat cel mai mult prin na\u015fterea sa la F\u0103lticeni. Om de seam\u0103 \u00een vestita Galerie a Oamenilor de Seam\u0103 din F\u0103lticeni, prin activitatea sa de pionierat \u00een electrificarea Rom\u00e2niei \u015fi prin \u00eenfiin\u0163area Muzeului Tehnic al Rom\u00e2niei, Dimitrie Leonida a stat \u00een prim-planul aten\u0163iei noastre, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 o merite mai pu\u0163in surorile sale Elisa, prima femeie inginer (licen\u0163iat\u0103 \u00een chimie) din lume, Adela (primul medic specialist din Rom\u00e2nia care a utilizat curentul electric \u00een tratarea cataractei \u015fi directoarea primului spital de oftalmologie de la noi, Alexandrina \u015fi Natalia, profesoare deosebite, autoare de manuale, precum \u015fi fra\u0163ii s\u0103i, Paul, ofi\u0163er activ \u00een cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, general, multiplu decorat, \u015fi sculptorul Gheorghe Leonida, laureat al unor importante premii la Roma \u015fi la Paris. \u00cen Capitala Luminilor, Gheorghe Leonida, apreciat pentru talentul s\u0103u de portretist, a fost luat de sculptorul francez, de origine polon\u0103, Paul Landowski, \u00een echipa cu care realiza monumentul brazilian, dup\u0103 proiectul lui Heitor da Silva Costa. Soarta a vrut ca autorul chipului a c\u0103rui privire cuprinde Rio de Janeiro de pe \u00een\u0103l\u0163imea muntelui Corcovado s\u0103 moar\u0103 la numai 49 de ani, la Bucure\u015fti, c\u0103z\u00e2nd de pe acoperi\u015ful casei din strada Salc\u00e2milor, pe care urcase s\u0103 culeag\u0103 flori de tei. O moarte care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00ee\u015fi are poezia ei, nu e greu s\u0103 ni-l \u00eenchipuim pe Gheorghe Leonida zbur\u00e2nd \u00eencet, extrem de lent, dinspre un cer de miere \u00eenmiresmat\u0103, spre gr\u0103dinile Bucure\u015ftiului pe care avea s\u0103 le iubeasc\u0103 at\u00e2t de mult brazilianul \u00c1tico Vilas-Boas da Mota. Dar, iat\u0103, s\u0103 ajungem \u00eempreun\u0103 \u015fi la aceast\u0103 dragoste tr\u0103it\u0103 \u015fi povestit\u0103 cu at\u00e2ta intensitate liric\u0103. \u00cempreun\u0103, \u00c1tico Vilas-Boas da Mota, poetul, Micaela Ghi\u0163escu, traduc\u0103toarea, \u015fi cititoarea, cea care a\u015fterne aceste r\u00e2nduri.
\n Cartea, edi\u0163ie bilingv\u0103, se nume\u015fte Rom\u00e2nia. Poeme telurice \u015fi a ap\u0103rut la Funda\u0163ia Cultural\u0103 Memoria, Bucure\u015fti, 2010, cu un studiu introductiv, \u201ePun\u0163i \u00eentre dou\u0103 lumi\u201d, semnat de realizatoarea transpunerii \u00een rom\u00e2ne\u015fte, Micaela Ghi\u0163escu, pre\u0163uit\u0103 \u00een \u00eentinsa lume lusofon\u0103 pentru t\u0103lm\u0103cirea la noi a celui mai mare num\u0103r de c\u0103r\u0163i de expresie portughez\u0103. Acest poem\u00e1rio, trebuie spus neap\u0103rat, pentru c\u0103 vorbim de iubirea lui \u00c1tico Vilas-Boas da Mota pentru Rom\u00e2nia, o iubire de zeci de ani, a fost tip\u0103rit \u00eent\u00e2i, \u00een 1988, \u00een Brazilia. Poemele telurice sunt expresia poetic\u0103 a acestei iubiri \u0163esute \u00een covorul unei c\u0103l\u0103torii \u00een \u0163ara noastr\u0103. Dar iat\u0103 \u00eenceputul ei, a\u015fa cum ni-l poveste\u015fte, at\u00e2t de simplu \u015fi prin aceasta at\u00e2t de r\u0103scolitor, Micaela Ghi\u0163escu: \u201eAdolescentul \u00c1tico, elev \u00een ultimul an la sec\u0163ia clasic\u0103 a Colegiului de Stat din Bahia, a auzit pentru prima oar\u0103 numele lui Eminescu (\u015fi, cine \u015ftie, poate chiar \u015fi cuv\u00e2ntul \u00abrom\u00e2n\u00bb) la o conferin\u0163\u0103 cu caracter religios \u0163inut\u0103 de un orator portughez, P\u0103rintele Jos\u00e9 Pereira, care exalta figura Maicii Domnului recurg\u00e2nd la celebra Rug\u0103ciune a poetului rom\u00e2n: \u00abRug\u0103mu-ne-ndur\u0103rilor \/Luceaf\u0103rului m\u0103rilor; \/Din valul ce ne b\u00e2ntuie \/\u00cenal\u0163\u0103-ne, ne m\u00e2ntuie, \/Privirea-\u0163i adorat\u0103 \/Asupr\u0103-ne coboar\u0103. \/O, Maic\u0103 preacurat\u0103 \/\u015ei pururi Fecioar\u0103, Marie!\u00bb Aceast\u0103 \u00eemprejurare a r\u0103mas \u00eentip\u0103rit\u0103 \u00een memoria t\u00e2n\u0103rului brazilian pentru toat\u0103 via\u0163\u0103\u201d.O via\u0163\u0103-c\u0103l\u0103torie \u00een Rom\u00e2nia. O c\u0103l\u0103torie pe orizontal\u0103, \u00een geografia sa. \u00cen Bucure\u015fti, \u00een Sinaia, \u00een Timi\u015foara. \u00centr-un Bucure\u015fti care este pentru \u00c1tico Vilas-Boas da Mota mai ales un ora\u015f al gr\u0103dinilor \u015fi, surprinz\u0103tor, al greierilor: \u00een Ci\u015fmigiu, \u201eloca\u015f al \u00eengerilor cu capul \u00een nori\u201d, \u201eNorii renun\u0163\u0103 la planurile lor, \/anluminuri de vise, \/juc\u0103rii de h\u00e2rtie.\/\/ – Totu-i uscat \u015fi cernit \/\u00een inima oamenilor! \/\/(Dar greierii, acolo afar\u0103, \/insist\u0103 s\u0103 spun\u0103 c\u0103 nu\u2026)\u201d; ,,\u00cen intervalele din \u0163\u00e2r\u00e2itul greierilor \/se \u00eenal\u0163\u0103 t\u0103cerea nop\u0163ii.\u201d \u00cen acest Bucure\u015fti sonor, muzical, Bucure\u015ftiul lui \u00c1tico Vilas-Boas da Mota, exist\u0103 \u015fi clipe grele, c\u00e2nd \u201eP\u0103s\u0103rile de noapte \u00ee\u015fi \u00eencep c\u00e2ntarea \/\u00eemp\u0103r\u0163ind lec\u0163ii de negre previziuni \u015fi temeri.\u201d, generate \u00eens\u0103 de o stare de melancolie, inevitabil\u0103 \u00een orizontul dep\u0103rt\u0103rii de cas\u0103: \u201eNimic nu-i mai trist \u00een noaptea unui str\u0103in \/dec\u00e2t lentoarea orelor pe cadrane\u201d. Dominant\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 imaginea unui ora\u015f senin, de o cur\u0103\u0163ie rural\u0103, cu parcuri \u00een care merele coapte cad de pe ram, re\u00eenviind amintirea copil\u0103riei, \u015fi \u00een care clopotele \u00ee\u015fi \u00eenal\u0163\u0103 muzica \u00een slava cerului: \u201eLa Mitropolie clopotul bate \/iar \u015fi iar: \/- Ding! Ding! Ding! \/Dong!Ding! Dong!\u201d. \u00cen schimb, Sinaia lui \u00c1tico Vilas-Boas da Mota are ceva din via\u0163a stins\u0103 a \u201efalnicei Vene\u0163ii\u201d eminesciene: \u201ePeli\u015forul meu de penumbre \u015fi \u015femineuri, \/Foi\u015forul meu, carusel de stindarde, \/Pele\u015ful meu cu rame \u015fi tablouri, \/paradis al unor regi fantom\u0103 \/\u015fi al unor diploma\u0163i flecari \/slujind nimicul! (\u2026) (Unde e sufletul saloanelor, \/unde-i parfumul cu al s\u0103u du-te-vino \/din evantaiele de la palat? Unde?\u201d) C\u0103l\u0103toria \u00een geografia Rom\u00e2niei se \u00eenso\u0163e\u015fte cu una \u00een istoria sa. Ea coboar\u0103 \u00een straturile str\u0103vechi ale Culturii Hamangia, \u201e\u00cen vastul spa\u0163iu al ceramicii \/\u00een care secolele se rotesc \/\u015fi se r\u0103sucesc \u015fi se \u00eencol\u0103cesc, \/dans arhimilenar\u2026\u201d, p\u00e2n\u0103 \u201e\u2026m\u0103 trezesc fa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103 cu G\u00e2nditorul, \/cuget\u0103tor de infinite mistere,\u201d, \u00eentr-un timp mitic, al haiducilor, care \u201eDorm sub cerul liber, \/\u00een desi\u015f sau pe c\u00e2mp, \/cavaleri f\u0103r\u0103 vatr\u0103, \/\u00eenfr\u0103\u0163i\u0163i cu v\u00e2ntul \u015fi cu r\u0103zboiul, tovar\u0103\u015fi ai furtunilor. \/\/C\u00e2nd se trezesc la lupt\u0103, \/doresc doar s\u0103-i ajute pe cei s\u0103rmani. \/Vor r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie mereu a\u015ftept\u00e2nd pe cel care le va face dreptate de la \u00eenceput.\u201d, ajung\u00e2nd \u00eens\u0103 \u015fi pe vremea \u201eRefugia\u0163ilor de r\u0103zboi\u201d: \u201e\u00cen ochii fugarilor, \/v\u00e2rstnici \u015fi copii din Chi\u015fin\u0103u \/plute\u015fte o gr\u0103din\u0103 de pl\u00e2ns \u015fi de h\u0103u. (\u2026) (Inimile se \u00eendreptau \/spre un m\u00e2ine incert, \/f\u0103r\u0103 straie, f\u0103r\u0103 pern\u0103, f\u0103r\u0103 \u0163\u0103rm\u2026) \/\/- Pe cine c\u0103uta\u0163i \/de cealalt\u0103 parte, \/inimi \u00eenaripate?\u201d \u015fi chiar a anului 1989, \u00een care poemul \u201eTimi\u015foara, fitil de candel\u0103\u201d, compus \u00een Maca\u00fabasul natal, este dedicat \u201eViitorilor istorici ai Rom\u00e2niei\u201d, cu credin\u0163a poetului \u00eentr-un timp altfel, care urmeaz\u0103 s\u0103 se scrie: \u201e\u2026\u2026.(Timi\u015foara e frumoas\u0103\u2026\u2026. \/\u2026\u2026.frumoas\u0103 de pic\u0103\u2026\u2026.\/ \u2026\u2026.Ah! Dac\u0103 pere\u0163ii ei\u2026\u2026. \/\u2026\u2026.ar fi doar din sticl\u0103!)\u2026\u2026.\u201d Dar c\u0103l\u0103toria lui \u00c1tico Vilas-Boas da Mota nu se opre\u015fte aici, cultura noastr\u0103 popular\u0103 reprezint\u0103 un alt nivel el ei, ciuleandra, s\u00e2rba, perini\u0163a, cioc\u00e2rlia \u00eel fascineaz\u0103 \u015fi le poart\u0103 vii \u00een suflet \u00een Brazilia: \u201eDulcea perini\u0163\u0103, \/ritm cu mii de vr\u0103ji, \/pl\u0103cere existen\u0163ial\u0103, \/clatin\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi podurile neclintite \/din vechile mele xilogravuri.\u201d
\nAst\u0103 toamn\u0103, \u00een deschiderea unei noi edi\u0163ii a celui mai vechi concurs de poezie din Rom\u00e2nia, ,,Nicolae Labi\u015f\u201d, am publicat \u00een cotidianul ,,Crai nou\u201d din Suceava ,,Labi\u015f, atletul poemului\u201d de \u00c1tico Vilas-Boas da Mota, aduc\u00e2nd astfel, cu o pl\u0103cut\u0103 emo\u0163ie, \u00een fa\u0163a scriitorilor invita\u0163i \u015fi a tinerelor condeie participante la temerara \u015fi pasionanta competi\u0163ie numele poetului brazilian ata\u015fat de Rom\u00e2nia \u00eentr-un fel at\u00e2t de puternic \u015fi de complex. M\u0103 bucur \u015fi acum s\u0103 mi-l \u00eenchipui, str\u0103pung\u00e2nd gerul acelei zile de noiembrie ca o pas\u0103re \u00een volte largi deasupra parcului din fa\u0163a casei memoriale de la M\u0103lini \u015fi a bustului lui Nicolae Labi\u015f dintre copaci. Dup\u0103 cum m\u0103 bucur s\u0103-mi imaginez clipele \u00een care \u00c1tico Vilas-Boas da Mota se apleac\u0103 peste versurile lui Eminescu, peste povestirile lui Sadoveanu, c\u00e2nt\u00e2ndu-le apoi \u00een poezia sa. Deoarece, c\u0103l\u0103toria poetului brazilian \u00een Rom\u00e2nia se des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een c\u0103r\u0163ile scriitorilor rom\u00e2ni cu care a plecat peste Ocean, \u00een versurile pe care le-a dedicat lor \u015fi limbii rom\u00e2ne \u015fi \u00een c\u0103r\u0163ile pe care le \u00eenchin\u0103 Rom\u00e2niei, dovad\u0103 a unui sentiment \u00eembog\u0103\u0163itor, care merit\u0103 un ecou durabil \u00een sufletul nostru. Fiindc\u0103 asta face acum \u00c1tico Vilas-Boas da Mota \u00een Bahia natal\u0103: \u00ee\u015fi continu\u0103 c\u0103l\u0103toria \u00een Rom\u00e2nia cu propriile poeme, cu traducerile \u00een portughez\u0103 ale pieselor lui Caragiale, cu ceea ce Micaela Ghi\u0163escu consider\u0103 \u201eopera unei vie\u0163i\u201d, referindu-se la ,,masivul volum, de peste 1000 de pagini\u201d, Brasil-Rom\u00eania \u2013 pontes culturale, ap\u0103rut \u00een 2010, \u201eadev\u0103rat\u0103 enciclopedie a rela\u0163iilor dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, consacrare a unei munci uria\u015fe \u015fi, totodat\u0103, dezinteresate, de mai multe decenii\u201d (munc\u0103 pentru care statul rom\u00e2n nu a g\u0103sit nicio distinc\u0163ie, nici un cuv\u00e2nt de laud\u0103) \u015fi care \u201econsemneaz\u0103 tot ce exist\u0103 \u015fi a existat \u00een materie de rom\u00e2nism \u00een Brazilia \u015fi de brazilianism \u00een Rom\u00e2nia\u201d. Astfel \u00eenc\u00e2t concluzia distinsei scriitoare \u015fi traduc\u0103toare r\u0103m\u00e2ne, \u00eendrept\u0103\u0163it, \u00een memorie, cople\u015find: ,,Mai mult dec\u00e2t a f\u0103cut \u00c1tico Vilas-Boas da Mota nu s-ar putea face.\u201d
\n Oare merit\u0103m at\u00e2ta iubire c\u00e2t\u0103 m\u0103rturise\u015fte c\u0103l\u0103toria poetului brazilian \u00c1tico Vilas-Boas da Mota \u00een Rom\u00e2nia? Un r\u0103spuns pare a deslu\u015fi Micaela Ghi\u0163escu, acolo, la Rio Janeiro, sub privirile M\u00e2ntuitorului v\u0103zut de sculptorul Gheorghe Leonardo, c\u00e2nd cobora spre p\u0103m\u00e2nt urc\u00e2nd la cer \u00eentr-o coroan\u0103 de miere, de flori de tei \u015fi de lumin\u0103. Un altul pulseaz\u0103 delicat \u015fi fierbinte \u00een Rom\u00e2nia. Poeme telurice\/Rom\u00eania \u2013 poem\u00e1rio telurico ca inimioara unui colibri \u00een podul palmei. Oricum, \u00eentrebarea \u015fi r\u0103spunsurile ne apar\u0163in. \u00cen c\u0103l\u0103toria sa de o via\u0163\u0103, peste continente, ascult\u00e2nd doar chemarea propriilor sim\u0163\u0103minte, nu cred c\u0103 poetul \u00c1tico Vilas-Boas da Mota \u015fi le-a spus cu adev\u0103rat. S-a mul\u0163umit s\u0103 ne \u00eennobileze cu dragostea sa, ca prim\u0103verile o gr\u0103din\u0103, ca muzica cioc\u00e2rliei diminea\u0163a. S\u0103 ne iubeasc\u0103, pur \u015fi simplu. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Boii \u015fi vi\u0163eii Sunt fapte, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, situa\u0163ii care ar merita s\u0103 fie luate \u00een r\u00e2s, dac\u0103 n-ar avea implica\u0163ii<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21347"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21347"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21347\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21348,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21347\/revisions\/21348"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21347"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21347"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21347"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}