{"id":21272,"date":"2023-06-12T11:45:20","date_gmt":"2023-06-12T08:45:20","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21272"},"modified":"2023-06-16T00:16:54","modified_gmt":"2023-06-15T21:16:54","slug":"spatii-culturale-nr-88-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21272","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 88 (8)"},"content":{"rendered":"

Andrei NOVAC<\/strong><\/p>\n

poemul ca defini\u021bie<\/strong><\/p>\n

eu sunt r\u0103ul care te las\u0103 f\u0103r\u0103 echilibru,
\nde parc\u0103, fantomele care \u00ee\u021bi tulbur\u0103 g\u00e2ndurile
\nar fuma c\u00e2nd fug,
\neu \u00eemi fixez ceasul, \u00eentotdeauna, pe timp de cea\u021b\u0103,
\n\u00eei schimb bateriile,
\napoi, merg acas\u0103 \u0219i pl\u00e2ng,
\nuneori, f\u0103r\u0103 niciun motiv,
\npl\u00e2ng doar pentru c\u0103 lacrimile
\nridic\u0103, din t\u0103cere, toate gesturile noastre.
\nundeva, cineva r\u00e2de de toate aceste sl\u0103biciuni,
\nzgomotul l\u0103sat \u00een \u00eentuneric adun\u0103 toate umbrele la un loc,
\natunci, putem s\u0103 ne \u00eentoarcem, iar\u0103\u0219i, cu fa\u021ba spre mare.<\/p>\n


\npoem \u00eentreg<\/strong><\/p>\n

tu mergi pe l\u00e2ng\u0103 ziua de azi
\nvorbe\u0219ti \u00een \u0219oapt\u0103, s\u0103 nu te aud\u0103 nimeni,
\nochii acestei zile nu se aseam\u0103n\u0103 \u00een culori
\nnici cu ochii de c\u00e2ine, nici cu cei de pisic\u0103,
\ndar, atunci, c\u00e2nd tu treci pe l\u00e2ng\u0103 ei, devin lumino\u0219i,
\nau un timp al unei tandre\u021bi care nu mai exist\u0103
\n\u0219i, parc\u0103, toate r\u0103nile p\u0103m\u00e2ntului fug
\npe l\u00e2ng\u0103 pere\u021bii de sticl\u0103 ai unei priviri<\/p>\n

eu m\u0103 ascund \u00een umbra tuturor strig\u0103telor tale
\n\u00een fiecare noapte \u00een care, printre lacrimi, suspini,
\nnu am spa\u021biu \u00een care s\u0103 m\u0103 zv\u00e2rcolesc,
\ns\u0103 devin liber, doar pentru c\u0103 vorbesc sincer \u0219i tare<\/p>\n

ziua care a trecut nu are nici bra\u021be, nici umbr\u0103,
\nsensul ei se transform\u0103 \u00een scrum.<\/p>\n


\npoem decorativ<\/strong><\/p>\n

Murim de mai multe ori,
\nuneori, singuri, alteori, \u00eenso\u021bi\u021bi,
\n\u00een noi se str\u00e2ng albume \u00eentregi de fotografii,
\no rotire continu\u0103 cu capul \u00een jos,
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, toate se opresc \u00een acela\u0219i loc.<\/p>\n

Murim de mai multe ori,
\n\u00eens\u0103, o singur\u0103 dat\u0103, ajungem oase
\n\u0219i, mai apoi, umbre
\nale unei permanen\u021be care ne sperie,
\nne sprijinim starea de tot ce se mi\u0219c\u0103,
\nde tot ce are culoare.<\/p>\n


\n Ottilia ARDELEANU<\/strong>
\n\"\"

tu cum mi-ai spune <\/strong><\/p>\n

mi se spune poeta dragoste
\ne drept am obraji roz
\nlumina iese din ochii mei
\nsf\u00e2\u0219iindu-\u0219i culorile
\nmerg pe zebra cuvintelor
\nprind \u0219i un pic de ro\u0219u
\nc\u00e2nd s\u0103 ajung la cap\u0103t
\nbat pasul odat\u0103 cu inima
\nalerg ca la un maraton caritabil
\ns\u0103 trec linia de sosire a bun\u0103voin\u021bei
\ncu steagul speran\u021bei c\u0103
\ndac\u0103 a\u0219a m\u0103 numesc voi strecura dragoste
\npeste toate fiin\u021bele ivite \u00een cale
\nnu \u00eent\u00e2mplarea m-a f\u0103cut s\u0103 fiu
\nci acel dat partenerul cel mai special
\nmi se spune poeta dragoste
\n\u00eentr-adev\u0103r amurgurile risipite \u00een maci
\nm-au g\u0103sit mereu cu o poezie
\nst\u00e2rnind emo\u021bia unei atingeri
\ntu cum mi-ai spune<\/p>\n


\nPaul SPIRESCU<\/strong>
\n\"\"

Nihil<\/strong><\/p>\n

Ard copacii prin locul pe unde-am trecut
\np\u0103s\u0103ri se clatin\u0103-n zbor, parc\u0103-s bete
\no regin\u0103 cu trupul luat de-mprumut
\nguverneaz\u0103 aceast\u0103 spasmodic\u0103 sete<\/p>\n

ca-ntr-un vis cu stafii se alung\u0103 \u015fi zboar\u0103
\nace\u015fti fluturi bolnavi de un c\u00e2ntec rebel
\ncine este mai singur are dreptul s\u0103 moar\u0103
\ncu iluziile toate ucise \u00een el<\/p>\n

cine este mai singur are dreptul s\u0103 \u015ftie
\ncum se zbate lumina \u00een arbori \u015fi cum
\nace\u015fti fluturi bolnavi \u00eel a\u015fteapt\u0103-n c\u00e2mpie
\ncu speran\u0163ele toate pref\u0103cute \u00een scrum<\/p>\n

\u015fi-are dreptul s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 prin somn \u015fi s\u0103 cear\u0103
\nde la spaimele nop\u0163ii o sc\u00e2nteie m\u0103car
\ncine este mai singur are dreptul s\u0103 moar\u0103
\nca un prin\u0163 de carton \u00eentr-un templu de var…<\/p>\n


\nB\u0102TR\u00c2NA MEA TINERE\u0162E<\/strong><\/p>\n

Ehei, b\u0103tr\u00e2n\u0103 tinere\u0163e a mea, muiere cu \u0163\u00e2\u0163e lascive
\nlep\u0103date mi\u015fele\u015fte la poart\u0103
\ntot a\u015fa cum la\u015fi de obicei o hain\u0103
\ncare nu-\u0163i mai trebuie
\nori o bomb\u0103 cu efect \u00eent\u00e2rziat
\n\u015fi-i culegi mai t\u00e2rziu schijele \u00eenflorite
\n\u00een \u00eens\u0103\u015fi istoria ta otr\u0103vit\u0103<\/p>\n

ehei
\ncea mai curv\u0103-ntre femei
\ncea mai umbr\u0103, cea mai cea
\ndin neamintirea mea<\/p>\n

dus\u0103-n Pustie \u015fi l\u0103sat\u0103 acolo
\ns\u0103 tremure de frig
\ns\u0103 se str\u00e2ng\u0103 \u00een sine
\ns\u0103 latre
\nprintre p\u0103s\u0103ri cu cioc de destin
\nidolatre<\/p>\n

ehei, b\u0103tr\u00e2na mea tinere\u0163e
\nfloare \u00eenstelat\u0103 de munte
\nca un cartu\u015f care vine de-oriunde
\n\u015fi se opre\u015fte numai la mine
\n\u00een frunte!<\/p>\n


\n Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

ce se mai confisc\u0103<\/strong><\/p>\n

nu mai \u0219tiu dac\u0103 prim\u0103vara e \u00een stare critic\u0103 sau e \u00een stare de orice:
\nc\u00e2nd intr\u0103 \u00eenapoi, \u00een teaca iernii, ca o sabie de r\u0103zboinic, mi se pare \u00eenvins\u0103, ca noi to\u021bi,
\nuneori e numai confiscat\u0103, o confisc\u0103 poe\u021bii, e prim\u0103vara lor, \u0219ti\u021bi ce zic, adic\u0103 un produs imaginar,
\ncam ca z\u00e2na-z\u00e2nelor \u0219i alte n\u0103scociri de adormit ra\u021biunea, (asta e o tic\u0103loas\u0103,
\nse \u00eempiedic\u0103 muzele de ea \u0219i-\u0219i julesc nasul,
\n\u00ee\u0219i sparg lira \u0219i se ghemuiesc \u00eentr-un col\u021b, a\u0219tept\u00e2nd ni\u0219te vise la fel de r\u0103nite)<\/p>\n

prim\u0103vara e confiscat\u0103 uneori \u0219i de ni\u0219te poete abia intrate \u00een pubertate, la ele poezia se \u00eenn\u0103mole\u0219te \u00een secre\u021bii hormonale, se confund\u0103 cu ele,
\na\u0219a-i cu poetele mici\/ furnicu\u021be vr\u0103biu\u021be care ciugulesc firimituri de pe masa poe\u021bilor consacra\u021bi pe internet \u0219i-apoi se \u00eengra\u0219\u0103, pun trei-patru volume de versuri pe ele, de cade \u0219coala gimnazial\u0103 \u00een extaz, <\/p>\n

to\u021bi colec\u021bionarii ei de puncte didactice pentru indemniza\u021bii de merit <\/p>\n

\u0219i c\u00e2\u021biva preo\u021bi de cartier numai Dumnezeu \u0219tie c\u00e2t de lipsi\u021bi de talent \u0219i ipocri\u021bi umbl\u0103 cu etichetele de genialitate la ei, prin gur\u0103 \u0219i prin buzunarele de la spate,
\ndar nu prea conteaz\u0103 hormonii \u0219i firimiturile \u0219terpelite, premiile curg, <\/p>\n

prim\u0103vara suspin\u0103 \u0219i-\u0219i pleac\u0103 la p\u0103m\u00e2nt toate frunzele fle\u0219c\u0103ite de ger, de ru\u0219ine \u0219i de alean<\/p>\n


\nsteaguri<\/strong><\/p>\n

Trupul meu, cetate b\u0103tr\u00e2n\u0103
\na\u0219teapt\u0103 s\u0103 intre prim\u0103vara \u00een el
\ns\u0103-i pun\u0103 sus, pe cel mai d\u0103r\u00e2mat turn
\nsteagurile cele albe
\nsteagurile cele negre
\nsteagurile de cea\u021b\u0103
\nale mor\u021bii \u0219i ale capitul\u0103rii.<\/p>\n

Veni\u021bi, biete vr\u0103bii, la osp\u0103\u021bul din turn
\nal cet\u0103\u021bii care cade \u00een m\u00e2na prim\u0103verii
\npentru somn lini\u0219tit,
\npentru via\u021b\u0103 de floare!<\/p>\n


\nCarte str\u0103in\u0103<\/strong><\/p>\n

Tudor CICU<\/strong>
\n\"\"

Scrierile lui Kafka<\/strong><\/p>\n

Pe plaja de la Paralia Katerini, cine m-ar fi v\u0103zut, ar fi observat c\u0103 citeam \u201eMetamorfoza \u0219i alte povestiri\u201d, edi\u021bia de buzunar \u201ePOLIROM\u201d, 2012. Recunosc (p\u00e2n\u0103 acolo), nu-i citisem lui Kafka \u201eMetamorfoza\u201d, celebra povestire scris\u0103 \u00een 1915 \u0219i transmis\u0103 cititorilor doar dup\u0103 moartea sa, \u00een literatur\u0103. Povestirea ne descrie, magistral, o experien\u021b\u0103 incomunicabil\u0103 a eroului Gregorio Samsa, un t\u00e2n\u0103r negustor care s-a trezit \u00eentr-o zi transformat \u00eentr-un fel de insect\u0103 monstruoas\u0103. \u0218i a c\u0103rui familie vrea s\u0103-l omoare, deoarece nimeni nu \u00een\u021belege ce caut\u0103 ditamai g\u00e2ndacul printre ei. Povestea lui Gregorio ar putea fi povestea oric\u0103rui om care, brusc, s-a trezit \u00eentr-o alt\u0103 realitate. Nu am tr\u0103it noi via\u021ba autorului pentru a \u00een\u021belege dac\u0103 Samsa ar mai avea o porti\u021b\u0103 de salvare, dar ar putea fi \u0219i cam ceea ce am sim\u021bit mul\u021bi dintre noi \u00een zilele pandemiei planificate, \u00een nebunia impus\u0103 de ni\u0219te guvernan\u021bi f\u0103r\u0103 creiere. Dup\u0103 transformarea lui Gregorio \u00een g\u00e2ndac, membrii familiei Samsa s-au trezit dintr-odat\u0103 lipsi\u021bi de aportul lui, deoarece Gregorio era singurul sprijin financiar. Zbaterile eroului sunt zadarnice f\u0103r\u0103 o m\u00e2n\u0103 care s\u0103-l trag\u0103 \u00eenapoi de pe marginea pr\u0103pastiei. Ca \u0219i \u00een via\u021b\u0103, \u00een cazul celor abandona\u021bi de sistem, din p\u0103cate. Situa\u021bia devine f\u0103r\u0103 ie\u0219ire, \u00eentruc\u00e2t at\u00e2t Gregorio, c\u00e2t \u0219i familia sa consider\u0103 c\u0103 cea mai bun\u0103 solu\u021bie este lichidarea monstrului. Prin urmare, moartea eroului este imprevizibil\u0103 \u0219i cu singurul sf\u00e2r\u0219it posibil. \u00cen acest mod, Kafka d\u0103 literaturii tema referitoare la natura egoist\u0103, nemiloas\u0103 \u0219i oportunist\u0103 a fiin\u021bei umane. Metamorfoza are tr\u0103s\u0103turi autobiografice evidente, cum se va vedea din prezentarea succint\u0103 a scriitorului, insist\u00e2nd \u0219i noi asupra unor aspecte precum izolarea, respingerea iubirii, boala etc. Lectura acestor povestiri din edi\u021bia de buzunar men\u021bionat\u0103 presupunea un anumit curaj, acolo, pe plaja Katerini. Acum, noi nu-l vom imita pe ne\u00eenfricatul Ulise, cel c\u0103ruia maestrul c\u00e2nt\u0103re\u021b Femios \u00eei f\u0103cuse inima s\u0103 pl\u00e2ng\u0103, pentru a-\u0219i ascunde ru\u0219inarea fa\u021b\u0103 de cei de fa\u021b\u0103 (\u201estraiul cel lung \u0219i porfiriu, pe cap \u0219i-l trase\u201d) \u00een Odiseea, m\u00e2ndrul Ulise. Punct. Aceste proiec\u021bii \u0219i introspec\u021bii scenice din scrierile lui Kafka sunt \u0219i resorturile intime care l-au consemnat de-a lungul secolelor, c\u0103, intuitiv, el a mers \u201epe calea con\u0219tiin\u021bei\u201d \u0219i ele l-au pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Judecata Oamenilor. Dac\u0103, pe culoarele labirintului s\u0103u, celebrul personaj K. din Procesul lui Kafka a\u0219teapt\u0103 un alt mesaj, o alt\u0103 chemare spre filosofia implicit\u0103 sau explicit\u0103 a e\u0219ecului \u00een rela\u021bia individ – societate, o for\u021b\u0103 suprem\u0103, (ca fiind singura care decide \u00een univers \u0219i poate hot\u0103r\u00ee totul), atunci rela\u021bia individ-societate, \u00een cazul lui Homer (spre exemplu), fiind de natur\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, poate fi \u00een\u021beleas\u0103 ca scena (pe teatrul acestei Lumi) pe care \u021bi se reprezint\u0103 deta\u0219at totul. C\u0103 tot ne-a fost reprezentat\u0103 ea, lumea, pe scena interpret\u0103rilor de c\u0103tre Hocke \u00een Lumea ca labirint. \u00cen timp ce un Don Quijote a lui Cervantes e proiec\u021bia \u00een realitate a excesivei libert\u0103\u021bi a imagina\u021biei sale sau rodul percep\u021biei c\u0103 soarta oamenilor poate fi guvernat\u0103 dup\u0103 propria sa \u00een\u021belegere \u00een acest univers imaginar; \u00een timp ce un altul (Hamlet) avea credin\u021ba c\u0103 soarta oamenilor este determinat\u0103 de condi\u021biile astrologice care guverneaz\u0103 via\u021ba fiec\u0103rei fiin\u021be, Kafka \u00ee\u0219i g\u00e2nde\u0219te personajele ca victime sigure ale unui sistem excesiv opresiv, \u0219i la o anumit\u0103 \u00een\u021belegere a sa nu ai cum ajunge. Nu \u0219tie nimeni de ce, de cine anume, a fost declan\u0219at acest blestem, dar puterea lui, \u201ea sistemului g\u00e2ndit de Kafka\u201d, n-a sl\u0103bit p\u00e2n\u0103 azi. Apeten\u021ba sa pentru spectaculos \u0219i discursul ironic \u00eempins p\u00e2n\u0103 la sarcasm \u0219i incredibil, aerul misterios, sunt aici nota distinct\u0103 a povestirilor citite, abia acum, pe plaja de la Paralia Katerini. Ceea ce mi se \u00eent\u00e2mplase \u00een portul Corinth (am povestit asta \u00een cartea mea Alerg\u00e2nd dup\u0103 o himer\u0103), parc\u0103… parc\u0103 e aici o similitudine \u00eentre personajul K. din Procesul \u0219i cele \u00eent\u00e2mplate. Dar s\u0103 ne reamintim ce spunea paznicul por\u021bii din parabola rostit\u0103 de preotul \u00eenchisorii!: \u201eNimeni \u00een afar\u0103 de tine n-avea dreptul s\u0103 intre aici, c\u0103ci poarta asta era f\u0103cut\u0103 numai pentru tine; acum plec, \u0219i o \u00eencui\u201d. \u0218i, toate astea i le spunea preotul \u00eenchisorii lui K., care continua s\u0103 tot pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri: \u201etu nu respec\u021bi \u00eendeajuns Scriptura \u0219i schimbi povestea, spuse preotul. \u00cen ceea ce prive\u0219te intrarea, povestea con\u021bine dou\u0103 l\u0103muriri importante ale paznicului por\u021bii, una la \u00eenceput, alta la sf\u00e2r\u0219it\u201d. \u00cen fa\u021ba legii st\u0103 un p\u0103zitor, spune Kafka. \u201eAcu\u2019 ce mai vrei s\u0103 \u0219tii?\u201d \u2013 \u00eentreba paznicul. \u00cen a \u201ecomuta\u201d \u00eentre ele povestea (partea epic\u0103) a povestirii \u201eMetamorfoza\u201d \u0219i romanul \u201eProcesul\u201d, \u00een realitate, e ca \u0219i cum a\u0219 deveni un magician al labirintului s\u0103u epic, labirint din care tot el te scoate \u00een cele din urm\u0103 pe c\u0103r\u0103ri neumblate, cu o idee deschiz\u0103toare de perspective neb\u0103nuite, care s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 te dai de partea magicianului, doar-doar va mai ie\u0219i din p\u0103l\u0103ria lui \u0219i altceva. Dac\u0103 exist\u0103 un astfel de magician, r\u0103m\u00e2ne s\u0103-i desferec\u0103m g\u00e2ndurile \u0219i s\u0103-i scoatem la lumin\u0103 reflec\u021biile, defini\u021biile, intui\u021biile, etimologiile din secretul ap\u0103rat cu at\u00e2ta str\u0103\u0219nicie de autorul c\u0103r\u021bii. Pe drumul \u00eentoarcerii, c\u0103tre inima cititorului, acest Don Quijote al cuvintelor, merg\u00e2nd c\u0103tre \u201ecap\u0103tul c\u0103l\u0103toriei\u201d f\u0103cute de imprevizibilul Gregor Samsa, nu oricum, nu \u201e\u00eentins pe o m\u00e2n\u0103 de f\u00e2n \u00eentr-un car cu boi\u201d, ci \u201eatras de c\u00e2ntecul viorii\u201d – m\u00e2nuite de sora sa – tr\u0103ia, cu certitudine, drama unei evad\u0103ri imposibile. La urma urmelor, Don Quijote poate \u201es\u0103v\u00e2r\u0219i f\u0103r\u0103 stavile cele mai nebune\u0219ti fapte\u201d – dup\u0103 cum se exprima Kafka \u0219i notam, de altminteri, \u00een eseul meu. \u00cengerul s\u0103u p\u0103zitor \u2013 \u201eEl, care m\u0103 viziteaz\u0103 periodic \u00een interior\u201d, \u00eel va salva \u00eentotdeauna de ve\u0219nica \u00eendoial\u0103 hamletian\u0103. Acum, chiar lansez, cititorului o \u00eentrebare: v\u0103 mai aduce\u021bi aminte de Kafka? N\u0103scut la Praga (\u00een 1883), acum 140 de ani (pe 3 iulie), un copil boln\u0103vicios \u0219i ursuz dintr-o familie de evrei, mai t\u00e2rziu scriind \u00een german\u0103 romanele sale de-o viziune halucinant\u0103, grotesc\u0103, chiar stranie asupra realit\u0103\u021bii, dar, vorbind \u00een parabole. Franz Kafka a deschis por\u021bile unei literaturi, \u00eentr-o lume suprarealist\u0103 \u00een care omul e neputincios dinaintea sistemului \u0219i a birocra\u021biei. Atmosfera ap\u0103s\u0103toare din romanele sale are r\u0103d\u0103cini care se trag din atmosfera sanatoriilor unde \u0219i-a petrecut o parte din via\u021b\u0103. Din iubirea sa ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u00een timpul vie\u021bii, personajele sale \u201etr\u0103iesc\u201d simularea fericirii. Sigur a fost influen\u021bat de cel mai mare scriitor al vremurilor, Dostoievski, altfel cum s\u0103 nu remarce \u00een Jurnalul s\u0103u c\u0103 o carte e ca acel topor \u00eenfipt de Raskolnikov \u00een fruntea c\u0103m\u0103t\u0103resei Lizaveta, \u0219i pe care o simte p\u00e2n\u0103 \u0219i cititorul? N-avea cum s\u0103 nu-l urm\u0103reasc\u0103 fraza anchetatorului Porfiri Petrovici, aruncat\u0103 lui Raskolnikov: \u201eCaut\u0103 s\u0103 ajungi un soare \u0219i atunci are s\u0103 te vad\u0103 toat\u0103 lumea\u201d. C\u0103 \u0219i azi ne \u00eentreb\u0103m, odat\u0103 cu personajul s\u0103u din \u201eCastelul\u201d: \u201e\u00cen ce lume ne-am r\u0103t\u0103cit noi oare?\u201d. Dar nici eroul acestui roman Castelul, un agrimensor chemat la castel, nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 intre acolo niciodat\u0103 \u0219i moare f\u0103r\u0103 s\u0103 afle cine sunt autorit\u0103\u021bile care fac legile \u0219i st\u0103p\u00e2nesc castelul. \u00centre romanele sale \u0219i via\u021ba sa planeaz\u0103 un mister la fel de absurd ca opera. Astfel c\u0103 \u0219i dup\u0103 moartea sa, fosta secretar\u0103 a lui Max Brod, c\u0103ruia \u00eei \u00eencredin\u021base manuscrisele nepublicate (cu rug\u0103mintea s\u0103 le ard\u0103), \u0219i-a l\u0103sat bunurile celor dou\u0103 fiice ale sale \u0219i cu ajutorul lor opera lui Kafka a devenit astfel subiectul unor aprige \u0219i nestinse, p\u00e2n\u0103 acum, dispute. Via\u021ba se repet\u0103, nu-i a\u0219a? K. din Procesul lui Kafka, sperase c\u0103 pe omul curat nu-l ai cu nimic la m\u00e2n\u0103 \u0219i c\u0103 important nu e at\u00e2t unde e Omul, ci unde e Sufletul lui. Dar, unde era judec\u0103torul pe care nu-l v\u0103zuse niciodat\u0103? Strivit de un proces absurd, eroul lui Kafka nu izbute\u0219te s\u0103 afle nici m\u0103car pentru ce fusese acuzat, cu at\u00e2t mai mult nici s\u0103 dea ochii cu tribunalul constituit s\u0103-l judece \u0219i ca urmare, f\u0103r\u0103 nicio judecat\u0103, este pur \u0219i simplu condamnat la moarte prin decapitare. \u00centr-o \u021bar\u0103 \u201eputred\u0103 ca Danemarca lui Shakespeare\u201d, unde p\u00e2n\u0103 \u0219i eroul lui Kafka pare contemporan cu noi, atunci c\u00e2nd spunea: \u201e\u00cen ce sat (a se citi: \u021bar\u0103 \u2013 n.n.) m-am r\u0103t\u0103cit oare\u201d, spus\u0103 cu at\u00e2ta pr\u0103bu\u0219ire sufleteasc\u0103, nu-i de mirare c\u0103 to\u021bi avem (sau credem c\u0103 avem) deplin\u0103 dreptate, c\u00e2nd ne sus\u021binem punctul de vedere. Tot dup\u0103 Kafka \u2013\u201evisele (a se citi g\u00e2ndurile – n.n.) nu pot fi interzise\u201d. \u0218i, dac\u0103 tot l-am reamintit aici, musai s\u0103-l citez: \u201eChiar \u0219i stafiile dispar spre zori\u201d. S\u0103 fi \u00eentrez\u0103rit un anumit optimism al umanit\u0103\u021bii? Deci, s\u0103 avem r\u0103bdare, nu-s departe zorii! Iat\u0103 un ton nou \u00een literatur\u0103. De va fi altfel, chiar ne-am \u00een\u0219elat cu to\u021bii \u0219i tare m\u0103 tem c\u0103 vom \u00eencuraja la cel\u0103lalt cap\u0103t tocmai pe cel care are ochii lega\u021bi, d\u00e2ndu-i speran\u021ba s\u0103 priveasc\u0103 prin c\u00e2rpa cu care e legat la ochi. \u0218i acela, tot nu va vedea nimic. M\u0103 g\u00e2ndesc (nu pot s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc!) la eroul lui Kafka, mult l\u0103sat \u00een urm\u0103, la cuvintele paznicului care-\u0219i r\u00e2de \u0219i acum de el: \u201eDac\u0103 \u021bii at\u00e2ta, intr\u0103, cu toat\u0103 opreli\u0219tea mea. Dar s\u0103 nu ui\u021bi c\u0103 eu sunt puternic\u201d. \u201e\u00cen ceea ce prive\u0219te intrarea \u2013 ne sugereaz\u0103 Kafka \u2013 povestea con\u021bine dou\u0103 l\u0103muriri importante ale paznicului por\u021bii, una la \u00eenceput, alta la sf\u00e2r\u0219it\u201d. Kafka ne atr\u0103sese aten\u021bia, c\u0103 \u201enu putem vedea adev\u0103rul, dar putem fi adev\u0103r\u201d \u00een lupta noastr\u0103 cu acel ra\u021bionament care r\u00e2vne\u0219te s\u0103 aduc\u0103 lumin\u0103 \u00eentr-o cea\u021b\u0103 de mistere. El ne \u0219i atr\u0103gea aten\u021bia tuturor, c\u0103 \u201evisele nu pot fi interzise\u201d ca \u0219i acele \u201eciud\u0103\u021benii\u201d ale vreunui straniu personaj al s\u0103u. Kafka deschisese drumul (por\u021bile) unei lumi suprarealiste. Un drum, parcurs de noi, \u00een poezie, de la Rimbaud la Nichita. Pu\u021bini poe\u021bi, contemporani cu noi, \u00eendr\u0103znesc a-l mai parcurge, \u0219i \u00eendr\u0103znind doar cu arme proprii. Nici o carte nu spune povestea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Dar via\u021ba unei c\u0103r\u021bi (spunea \u00een Jurnalul s\u0103u), \u00eencepe abia dup\u0103 moartea scriitorului, c\u00e2nd nu mai poate face nimic pentru ea \u0219i e l\u0103sat\u0103 judec\u0103\u021bii cititorului. <\/p>\n


\nGeorge ASZTALOS<\/strong><\/p>\n

Poetu\u0219 de plu\u0219 r\u0103gu\u0219it ascult\u00e2nd p\u0103s\u0103rele<\/strong><\/p>\n

adrenalina dimine\u021bilor de sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103
\n\u0219i uau mam\u0103 c\u00e2te duminici ne a\u0219teapt\u0103
\n\u0219i uau poate ar trebui
\ns\u0103 merg cu ochii \u00een p\u0103m\u00e2nt ad\u00e2nc
\nad\u00e2nc de tot
\nca vi\u021belul exuberant la abator<\/p>\n

dar mai e o minune pe lume
\nmic\u0103 mic\u0103 a\u0219a ca tine departe
\n\u0219i asta m\u0103 \u021bine \u00een bra\u021be cu o adorabil\u0103 demen\u021b\u0103<\/p>\n

\u00eemi amintesc cum mi-au sunat creierii din cap
\n\u00een copil\u0103rie c\u00e2nd am c\u0103zut din v\u00e2rful cire\u0219ului
\n\u00eemi curgea s\u00e2nge din gur\u0103 din nas \u0219i r\u00e2deam
\nsunau \u0219i r\u00e2deam
\nr\u00e2deam ca nenorocitul om bun<\/p>\n

nu am no\u021biunea durerii s\u0103 mor io
\ndar adrenalina aia
\nuau mam\u0103<\/p>\n

pe urm\u0103 au venit oamenii mari
\nei sus\u021bineau c\u0103 sunt bandit tr\u0103snit
\nc\u0103 m\u0103i copile
\nputeai muri naibii ce tarantele ai \u00een cap<\/p>\n

\u0219i oamenii mari au t\u0103iat cire\u0219ul din r\u0103d\u0103cin\u0103
\nnumai de asta mi-a fost o ciud\u0103
\n\u0219i o mil\u0103 de s\u0103 mori \u00eencet
\ns\u0103 nu mai termini de murit<\/p>\n

dragul de el n-a zis nici p\u00e2s
\n\u0219i c\u00e2ntau p\u0103s\u0103rele
\ndar m\u0103i om bun:<\/p>\n

nici p\u00e2s s\u0103 mor io<\/p>\n


\nCe-mi v\u0103d urechile dac\u0103-mi aud ochii<\/strong><\/p>\n

un fel de prim\u0103var\u0103 care e mai mult pe-afar\u0103
\npe care-o sem\u0103n\u0103m s\u0103 putrezeasc\u0103 \u0219i s\u0103 r\u0103sar\u0103 <\/p>\n

chiuitul copilului c\u00eend \u00eent\u00eelne\u0219te c\u0103\u021belul jig\u0103rit
\ncare tremur\u0103 l\u00eeng\u0103 tomberon<\/p>\n

sughi\u021bul mascat inutil de fata frumoas\u0103
\ncare m\u0103n\u00eenc\u0103 gr\u0103bit\u0103 o franzel\u0103<\/p>\n

oftatul prelung al b\u0103tr\u00eenei care a ajuns
\n\u00een sf\u00eer\u0219it
\nla u\u0219a magazinului de mezeluri
\nro\u021bile care exaspereaz\u0103 drumul
\nghea\u021ba alunec\u00eend sub ma\u0219in\u0103<\/p>\n

blocurile vechi
\n\u00eenviorate de noile manele<\/p>\n

p\u0103m\u00eentul mahmur
\ncare crap\u0103 de ciud\u0103<\/p>\n

\u0219i peste toate la urm\u0103
\ndar nu \u00een ultimul r\u00eend
\nsirena care supravie\u021buie\u0219te
\nla fix
\ntuturor
\napocalipselor
\nzilei<\/p>\n


\nO t\u0103cere \u00een care te ui\u021bi din plin<\/strong><\/p>\n

ai fi zis c\u0103 nu doarme
\nai fi zis c\u0103 se uit\u0103
\nla un film
\ndac\u0103 voiai neap\u0103rat
\ninterpretarea eronat\u0103 a realit\u0103\u021bii
\npe c\u00eend ea
\nrealitatea
\ndoarme \u00eenl\u0103untrul filmului
\ncu ochii deschi\u0219i<\/p>\n

a te uita poate deveni echivoc
\ndar lucrurile se uit\u0103
\n\u00een sensul unei recept\u0103ri amnezice
\ncu imaginea a en ochi \u00een gol
\n\u00een toate golurile posibile
\ndemult p\u0103r\u0103site de orice memorie<\/p>\n

probabil a\u0219a se uita
\n\u0219i AltCineva
\n\u00een gol
\npe c\u00eend doar b\u0103nuia
\nmarele boom
\ncare l-a r\u0103sturnat apoi
\npeste lume<\/p>\n

cuv\u00eentul \u00een sine e o uitare \u00een gol
\ncare sf\u00eer\u0219e\u0219te prin
\na aminti o \u00eemplinire<\/p>\n

te ui\u021bi \u00een sine \u00een gol
\nca un cuv\u00eent \u00eenainte
\nde gramatica vidului<\/p>\n

golul \u00een sine e o alt\u0103 eroare de percep\u021bie
\ntot ce-i posibil c\u0103 mul\u021bi din cei \u00eemplini\u021bi
\nse uit\u0103 chiar \u00een gol
\n\u00een ceva-ul mort al nimicului
\nsau cel mult \u00een asocierea aia ridicol\u0103
\na golului cu triste\u021bea<\/p>\n

dar golul \u00een sine e doar senza\u021bie
\n\u0219i e la rigoare prea plin
\n\u00een ochii firilor contemplative<\/p>\n

uit\u0103-te \u00een sine \u00een goliciunea plinului
\nuit\u0103-te \u00een cuv\u00eentul gol
\nascult\u0103 t\u0103cerea c\u0103z\u0103toare a ploii
\n\u00eentre cer \u0219i p\u0103m\u00eent
\nsau pierde-te
\npe drumul vitezei sunetului
\n\u00eenainte de tr\u0103snet<\/p>\n

stai s\u0103 te r\u0103storni peste lume
\ndin prima \u0219i singura t\u0103cere
\n\u00een care te ui\u021bi din plin<\/p>\n

fir-ai tu gramatic\u0103 amnezic\u0103
\na lui AltCineva
\nfir-ai tu
\nanalfabe\u021bia lui de minune!<\/p>\n


\nPoem \u00een care \u0219i lemnele gem<\/strong><\/p>\n

motto: Nu suntem vreo mare scofal\u0103 dar ne-a\u021bi \u00eenr\u0103it de o s\u0103 b\u0103g\u0103m medicina \u00een boal\u0103!<\/em><\/p>\n

hei am fost \u0219i eu pe-aici era a\u0219a un du-te-vino
\ninterminabil
\n\u00eentre casa de cultur\u0103
\ncasa de toleran\u021b\u0103
\n\u0219i aia de nebuni
\n\u00eenc\u00e2t persista \u00een aer
\nun geam\u0103t
\nca de lemne \u00eendoite<\/p>\n

din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd
\nmoartea era o treab\u0103 chiar obligatorie
\nmergeai undeva sp\u0103\u0219it de unul singur
\nca s\u0103 tragi apa
\nsau te sc\u0103pai pe tine
\ndar neap\u0103rat la modul dr\u0103g\u0103stos
\n\u0219i cu toat\u0103 energia
\nde care mai dispui<\/p>\n

c\u00e2nd eram prea obosit de lume
\nca la spart pietre \u0219i toate rahaturile
\norice mi\u0219care \u00een orice direc\u021bie
\nmi se p\u0103rea gestul unui rahitic
\nlihnit de foame \u1e63i de prostie<\/p>\n

odihna era mama lui dumnezeu
\npogor\u00e2ta printre p\u0103lma\u0219ii lui pe\u0219te pr\u0103jit<\/p>\n

iubeam via\u021ba cu rateuri
\nne \u00een\u0219elam cu o tembel de buna \u0219tiin\u021b\u0103
\nca \u00een c\u0103s\u0103toriile din interes<\/p>\n

to\u021bi p\u00e2n\u0103 la unul investeam entuzia\u0219ti
\n\u00eentr-o promi\u021b\u0103toare pierzanie
\ncare \u0219i ea s\u0103raca habar nu avea
\nce e cu ea pe lumea asta<\/p>\n

ei bine nu mai poate nici ea oameni buni
\ns\u0103 tot respire din cer
\nnu ne mai vindec\u0103 nici de bani nici de mil\u0103
\na\u0219a c\u0103 ne ducem gr\u0103mad\u0103<\/p>\n

nici tu cultur\u0103
\nnici tu toleran\u021b\u0103
\nnici m\u0103car nebuni<\/p>\n

e a\u0219a de poetic de se \u00eendoaie \u0219i gem
\nchiar \u0219i lemnele
\nuitate gr\u0103mad\u0103
\n\u00een ploaie<\/p>\n


\nDark side of the moon<\/strong><\/p>\n

Nu-i doar o chestie de show
\nCe \u00eendur eu aici \u00een str\u0103ini
\nA ajuns s\u0103 fie provocare
\n\u0218i o \u00eentreag\u0103 bucurie
\nO biruin\u021b\u0103 \u00eenaintea biruin\u021bei<\/p>\n

Nu e tot una s\u0103 cari g\u0103le\u021bi cu moloz
\nDin pivni\u021b\u0103 la lumina soarelui
\n\u0218i chiar s\u0103 z\u00e2mbe\u0219ti s\u0103 c\u00e2n\u021bi
\n\u0218i s\u0103 \u00ee\u021bi bucuri prietenii<\/p>\n

\u0218tiu ar putea s\u0103 par\u0103 suprarealist
\nDar la sf\u00e2r\u0219itul zilei
\nC\u00e2nd m\u0103 pup\u0103 solitudinea pe frunte
\nP\u0103rinte\u0219te
\nS\u0103-mi treac\u0103
\n\u00cemi vine dragii mei<\/p>\n

\u00cemi vine s\u0103 tac la lun\u0103
\nCa lupul l\u00e2ng\u0103 turma de miei<\/p>\n


\nTiti DAMIAN<\/strong>
\n\"\"

Ion CARAION: POEZIA \u2013 \u201ePRIMEJDIE PUR\u0102\u201d<\/strong><\/p>\n

Stelian DIACONESCU \u2013 n\u0103scut \u00een satul P\u0103lici, comuna Ru\u0219av\u0103\u021b, azi Vipere\u0219ti, Buz\u0103u. M-am tot \u00eentrebat, ori de c\u00e2te ori aveam contactul cu poezia sa – \u0219i-am avut deseori \u2013 de ce \u0219i-o fi ales pseudonimul Ion CARAION. M\u0103 intriga acea component\u0103 din r\u0103d\u0103cina numelui, CARA, care \u0219tiam c\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201enegru\u201d. R\u0103spunsul mi l-am putut da tocmai acum, c\u00e2nd am avut \u00een bra\u021be vreo c\u00e2teva volume de poezii \u0219i c\u00e2nd i-am cercetat \u00eendeaproape biografia. \u0218i-a predestinat numele. Ne-o spune chiar autorul \u00eentr-un celebru vers: \u201ePoezia a r\u0103mas primejdie pur\u0103.\u201d. Clar c\u0103 s-a vrut totdeauna un pericol (\u201enegru\u201d) pentru cele trei dictaturi pe care poetul, mereu r\u0103zvr\u0103tit, le-a traversat \u0219i le-a \u00eenfruntat cu scrisul s\u0103u, fiind persecutat al\u0103turi de mul\u021bi din genera\u021bia lui: dictatura lui Carol al II-lea, cea fascist\u0103, iar \u00een cea comunist\u0103, condamnat la moarte pentru tr\u0103dare de patrie, spionaj, def\u0103imarea culturii socialiste, uneltire \u00eempotriva or\u00e2nduirii. Cruzimea regimului a mers p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo, \u00eenc\u00e2t \u0219i so\u021bia sa, Valentina, a fost condamnat\u0103 la 5 ani de \u00eenchisoare pentru \u201egre\u0219eala\u201d de a-i fi transcris poemele la ma\u0219ina de scris. \u201eReabilitat\u201d \u00een 1964, va petrece ultimii ani ai vie\u021bii \u00een exil, la Lausanne, \u00een Elve\u021bia.
\nAutorul \u00ee\u0219i justific\u0103 numele, \u00eentruc\u00e2t \u00een orice volum de poezii din cele 20, semnate Ion CARAION, cititorul nu descoper\u0103 dec\u00e2t o permanent\u0103 g\u00e2lceav\u0103 cu istoria \u0219i civiliza\u021bia veacului, pentru c\u0103 poetul avea un teribil apetit pentru polemic\u0103. \u00cen felul acesta, el aduce literatura la via\u021b\u0103 \u0219i o confrunt\u0103 cu spaimele \u0219i cu ororile ei, silit\u0103 s\u0103 fie dur\u0103 \u0219i neagr\u0103 ca \u0219i via\u021ba, s\u0103 devin\u0103 \u00eentunecat\u0103, violent\u0103 \u0219i agresiv\u0103. De aici cruditatea limbajului poetic \u0219i propensiunea autorului spre monstruosul gigantic, spre colosal, dar \u0219i spre banalul vie\u021bii. De aici contestarea valorilor constituite, violen\u021ba limbajului poetic, alternan\u021ba de tragic \u0219i exuberant, de lumini \u0219i umbre, de alb \u0219i negru.
\n\tS\u0103 exemplific\u0103m afirma\u021biile asupra temelor \u0219i a stilului s\u0103u cu un fragment din poemul MEMORIE (volumul bilingv Gre\u0219eala de a fi \u2013 The error of Bening (1994).
\n\u201eEra r\u0103zboi \u0219i lepr\u0103, oamenii mureau \u00een burg
\nschimonosi\u021bi, \u00eengrozitori
\nca ni\u0219te vase negre cu flori
\ncoclite-n amurg, pe fundul apelor.
\nDomnii mei, domnii mei
\nn-am s\u0103 termin niciodat\u0103 de scris.
\nCircul meu sufer\u0103 de promiscuitate dirijat\u0103
\n–\tera r\u0103zboi \u0219i lepr\u0103 –
\nfiecare cal a trebuit s\u0103 se nasc\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103,
\npentru c\u0103 \u00een ordinul de serviciu strecurase cineva explica\u021bia \u201ebis\u201d.
\nNoi aveam pactele noastre \u00eencheiate cu artificii \u0219i compromisuri,
\nNoi \u0219tiam s\u0103 respect\u0103m fiecare borcan din menajerie
\nPentru fiecare tinichigerie
\nAm declinat c\u00e2teva por\u021bii de demnitate na\u021bional\u0103 \u0219i c\u00e2teva noi\u2026 paradisuri
\nOpri\u021bi-v\u0103! Tr\u0103im momente de reculegere mare.
\nClipele astea nu se uit\u0103\u2026 p\u0103strate \u00een formol sau \u00een lapte de var,-
\naici \u0219i acum, niciun sistem agrar
\nnu trebuie s\u0103 le ignore.
\nGuvernul are grij\u0103 de toate \u0219i are preocup\u0103ri, \u0219ti\u021bi fiecare!
\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.
\nV\u0103 invit la masa de unde n-o s\u0103 pute\u021bi m\u00e2nca nimic,
\nPentru c\u0103 toate cadavrele au intrat \u00een putrefac\u021bie;
\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.
\nCe curios e hoitul \u00een amurg!
\nCopiii-ntin\u0219i pe saci \u00een b\u0103t\u0103tur\u0103
\nM\u00e2ncau gunoaie, c\u00e2nd se \u0219tergeau la gur\u0103 \u2013
\nEra r\u0103zboi \u0219i era lepr\u0103, oamenii mureau \u00een burg.\u201d<\/p>\n

Cititorul are sub priviri un discurs al scriitorului – tribun (\u201eDomnii mei\u201d), \u00een care se prezint\u0103 imaginea grotesc\u0103 a \u021b\u0103rii v\u0103zute \u201eca un borcan din menajerie\u201d sau \u00eentr-o compara\u021bie ironic amar\u0103 \u2013 \u201enoi paradisuri\u201d. Cruditatea imaginilor existen\u021bei este exprimat\u0103 printr-o cruditate arghezian\u0103 a limbajului, realizat\u0103 prin asocierea expresiilor de la periferia vocabularului, cu neologisme, trimi\u021b\u00e2nd \u00een absurd existen\u021ba, aflat\u0103 \u00eentr-o stare de \u201epromiscuitate dirijat\u0103\u201d. Asocierea r\u0103zboiului cu lepra poate fi tradus\u0103 astfel: moartea fizic\u0103 a indivizilor \u0219i moartea spiritual\u0103 a na\u021biei. \u0218i ca imaginea s\u0103 fie la modul terifiant, \u00een final, \u201ecadavrele au intrat \u00een putrefac\u021bie\u201d, \u201ecopiii m\u00e2ncau gunoaie\u201d, iar \u021bara devenit\u0103 \u201eun hoit \u00een amurg\u201d. Poetul \u00ee\u0219i desc\u0103tu\u0219eaz\u0103 sarcasmul \u00eentr-o adiere venit\u0103 dinspre satira lui Grigore Alexandrescu: \u201eGuvernul duce grij\u0103 de toate \u0219i are preocup\u0103ri, \u0219ti\u021bi fiecare!\u201d
\nS\u0103-l .l\u0103s\u0103m pe Dorin Tudoran, care a sintetizat str\u0103lucitor, \u00een formul\u0103ri memorabile, dar exacte, at\u00e2t temele, c\u00e2t \u0219i stilul inconfundabil al lui Ion CARAION: \u201eEl s-a slujit de toate cuvintele rom\u00e2ne\u0219ti, le-a \u00eencovoiat ca pe arcuri n\u0103r\u0103va\u0219e. Truda lui \u00eennoia ce ofilea teama celorlal\u021bi. Diamantul \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 limpezimea \u00een m\u0103\u021b\u0103raia nedeslu\u0219it\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului \u0219i nu \u00een plictiseala ipocritelor cursuri de bune maniere. A fi un prin\u021b al limbii \u00eenseamn\u0103 a fi toate la un loc: vl\u0103dic\u0103 \u0219i opinc\u0103, gr\u0103jdar de cuvinte, jokeu \u0219i proprietar. El m\u00e2ng\u00e2ia cuvintele cum gr\u0103jdarul crupa calului de curse. Le biciuia cum jokeul urcat \u00een sc\u0103ri, trec\u00e2ndu-\u0219i bidiviul \u00een lumea gloriei\u2026Versul s\u0103u era briz\u0103 c\u00e2nd trebuia s\u0103 aline. Tunet c\u00e2nd trebuia s\u0103 clatine din temelii nevrednicia lumii r\u0103u, prea r\u0103u alc\u0103tuit\u0103.\u201d.
\nCe s-ar mai putea ad\u0103uga? Doar at\u00e2t: Pu\u021bini poe\u021bi rom\u00e2ni au supus poezia unui program de recuperare lingvistic\u0103 a\u0219a cum a f\u0103cut-o el, conferindu-i noble\u021be, pentru eternitatea poeziei lui \u0219i a limbii rom\u00e2ne. <\/p>\n


\nIon CARAION: \u201eCartea poemelor pierdute\u201d<\/strong>
\n (fragmente)<\/p>\n

Trenul v\u0103zut prin imagina\u021bia copilului:<\/strong><\/p>\n

\t\u201e\u2026 visam o cas\u0103 cu ferestrele \u00eembrobonate vara de ieder\u0103 \u0219i larg deschise, \u00een proxima apropiere a unei linii ferate, un fel de cas\u0103 a \u0219efului de gar\u0103, de\u0219i nu fusesem niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 la gar\u0103, eram \u00eenc\u0103 mic, aveam\u2026 ce aveam?! Nici patru ani, gar\u0103 (vorbesc de cea din vis) \u00een fa\u021ba c\u0103reia se oprea c\u0103tre pr\u00e2nzul cel mic un trenule\u021b cu c\u0103l\u0103tori guralivi, colora\u021bi \u0219i veseli, care de la ferestrele vagoanelor \u00eemi \u00eentindeau juc\u0103rii, dulciuri, zmeie \u0219i mingi, ori alte lucruri pe care doar \u00een acele peregrin\u0103ri onirice le vedeam, realitatea p\u00e2n\u0103 atunci nu mi le ar\u0103tase niciodat\u0103. \u0218tiam c\u0103 sunt. C\u0103 sunt \u0219i c\u0103 unele sunt ale mele. At\u00e2t. Ale mele, c\u0103ci \u00eemi veneau \u00een apropierea degetelor m\u00e2inii. Totu\u0219i, de atins, nu le-am atins niciodat\u0103, iar c\u00e2nd trenul pleca nu c\u0103deau, toate dr\u0103ciile alea frumoase. \u00cen loc s\u0103 cad\u0103, continuau \u2013 imponderabile \u2013 s\u0103 pluteasc\u0103, s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze, amestec\u00e2ndu-se str\u0103veziu cu florile de dincolo de linia ferat\u0103.\u201d<\/p>\n

Buz\u0103ul privit din curtea casei, cu aceia\u0219i ochi de copil: <\/strong><\/p>\n

\u201eUn r\u00e2u cu care eram prieten. Cu care vorbeam. R\u00e2ul de la c\u00e2teva sute de metri dep\u0103rtare. O ap\u0103 limpede \u00een mare parte a anului, \u00eens\u0103 repede \u00eencruntat\u0103, bolov\u0103noas\u0103, bolborositoare, l\u0103b\u0103r\u021b\u00e2ndu-se p\u0103m\u00e2ntie ori de c\u00e2te ori ploua sus la munte. \u00cen nes\u0103buin\u021ba lui, atunci, r\u00e2ul sem\u0103na cu focul \u0219i se propaga nem\u0103surat, iu\u021beli, bine\u00een\u021beles la \u00eendem\u00e2na stihiilor, dezr\u0103d\u0103cin\u00e2nd copaci, urnind st\u00e2nci, cote\u021be \u0219i colibe, transport\u00e2nd gr\u0103bit \u0219i ciorov\u0103itor c\u0103tre \u0219esuri, c\u0103tre mare, vite ucise, cuibare de p\u0103s\u0103ri, poduri, s\u0103lb\u0103ticiuni, s\u0103lb\u0103ticiuni vii, uneori \u0219i chiar copii. Copii surprin\u0219i de viitur\u0103. \u00cens\u0103 copii mor\u021bi. Nu se putea sta de vorb\u0103 cu r\u00e2ul, \u00een asemenea \u00eemprejur\u0103ri. Cine s\u0103 judece? El nu mai era el. Devenea opac. Urla asurzitor \u0219i nechibzuit. F\u0103cea spume ca epilepticii. Se r\u0103stea la to\u021bi \u0219i la toate ca be\u021bivii. Nu-l mai iubeam\u201d. <\/p>\n

Despre memoria omenirii:<\/strong><\/p>\n

\u201eCine a scotocit mai intens, mai cu arheologie \u0219i acuitate; cine a reu\u0219it s\u0103 sape \u00eend\u0103r\u0103t mai profund \u0219i fertil, s\u0103 mearg\u0103 mai jos cu c\u00e2teva straturi, mai sus cu c\u00e2teva aripi, s\u0103 dispun\u0103 de facultatea memoriei mai pu\u021bin deficitar, acela se spune c\u0103 are imagina\u021bie mai puternic\u0103. Dar nu imagina\u021bie este aceasta. Imagina\u021bie n-are nimeni. Cre\u0103m ceea ce a mai fost creat. \u00cemprosp\u0103t\u0103m forme, nu con\u021binuturi. Cu ajutorul memoriei nu se poate paria dec\u00e2t \u00eendoielnic. Unii \u00ee\u0219i amintesc p\u00e2n\u0103 la glezne, al\u021bii p\u00e2n\u0103 la um\u0103r, al\u021bii p\u00e2n\u0103 la cre\u0219tet, \u0219i \u00een sf\u00e2r\u0219it, al\u021bii p\u00e2n\u0103 la nori. O atare \u00eendem\u00e2nare e \u00een direct raport cu exerci\u021biile de mii \u0219i mii de nuan\u021be ale flexibilit\u0103\u021bii spiritului pe care \u00eentregul nostru \u0219ir ancestral de p\u0103rin\u021bi nu le-au pregetat, antren\u00e2nd, zg\u00e2l\u021b\u00e2ind, \u00eemping\u00e2nd la trezie \u0219i ascu\u021bime laten\u021bele, intui\u021biile, virtu\u021bile, voca\u021biile materialului din care suntem pl\u0103m\u0103di\u021bi to\u021bi a\u0219ijderi \u00een aparen\u021b\u0103 \u0219i fiecare altfel totu\u0219i.\u201d<\/p>\n


\n Ion CARAION<\/strong><\/p>\n

Absen\u021ba din aerul care nu e de veghe <\/strong><\/p>\n

te culci \u00eentr-o burt\u0103 de cal
\nte scoli \u00eentr-o ureche de gheat\u0103
\nscrii cu un toc de fereastr\u0103
\nbei dintr-un ochi de l\u00e2n\u0103
\nmesteci dintr-un dinte de piept\u0103n
\numbli \u00eentr-un picior de pod
\nfloarea mea din vid
\ngenunchii mei de ghea\u021b\u0103
\nschivnic\u0103 pitic\u0103
\nregina mea basedowian\u0103
\ncare lipseai din aer tocmai c\u00e2nd s-a deschis
\nfereastra<\/p>\n

Abis I <\/strong><\/p>\n

Sunt piatra care se rostogole\u0219te.
\nAm fost la b\u00e2lciul prorocirilor \u0219i
\nm-am t\u0103v\u0103lit prin iarba dresorilor de vorbe.
\n\u0218tiu durerea din ochii
\n\u00eentor\u0219i ca s\u0103-\u0219i m\u0103n\u00e2nce lacrimile.<\/p>\n

Apa s-a mai zbenguit printre p\u0103str\u0103vi.
\nV\u00e2ntul a mai z\u0103bovit pe la por\u021bi.
\nTe \u00eentorci \u00een tine.
\nTe \u00eenchizi \u00een mor\u021bi.
\nE\u0219ti piatra care se rostogole\u0219te.<\/p>\n

Abis II <\/strong><\/p>\n

Visa. Totul era v\u00e2scos.
\nLucrurile se amestecau \u00een timp \u0219i-mprejur.
\nCleioase, apele somnului.
\nEra \u0219i nu era el.
\nCeasornicarii mun\u021bilor de c\u00e2rpe \u00eempietriser\u0103.
\nEra \u0219i nu era acas\u0103. Se vedea \u0219i copil \u0219i adult.
\n\u00cempietriser\u0103.
\nO alt\u0103 cas\u0103 \u00eencepea din aceia\u0219i pere\u021bi.
\n\u00cen acela\u0219i timp. B\u0103rba\u021bi mul\u021bi
\nc\u00e2ntau \u00eentr-o limb\u0103 a lor
\namestecat\u0103 cu spectre de v\u00e2nt, \u0219uier\u0103turi de v\u00e2sl\u0103 \u0219i de argint…
\nGesturi. S\u00e2nge. Vorbe.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, de unde n-am plecat?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andrei NOVAC poemul ca defini\u021bie eu sunt r\u0103ul care te las\u0103 f\u0103r\u0103 echilibru, de parc\u0103, fantomele care \u00ee\u021bi tulbur\u0103 g\u00e2ndurile<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21272"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21272"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21272\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21309,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21272\/revisions\/21309"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21272"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21272"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21272"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}