{"id":21253,"date":"2023-06-10T21:04:56","date_gmt":"2023-06-10T18:04:56","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21253"},"modified":"2023-06-10T21:04:56","modified_gmt":"2023-06-10T18:04:56","slug":"spatii-culturale-nr-88-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21253","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 88 (6)"},"content":{"rendered":"

La pas prin Europa<\/strong><\/em><\/p>\n

Stan BREBENEL <\/strong>
\n\"\"

Insula Eghina<\/strong>
\n\"\"

\tPlec\u0103m la drum imediat dup\u0103 micul dejun, pentru c\u0103 ne a\u0219teapt\u0103 o cale lung\u0103 \u0219i c\u00e2teva obiective pe care nu trebuie s\u0103 le rat\u0103m pentru nimic \u00een lume. Punctul final al zilei: insula Eghina. Ne vom deplasa pe autostrada care leag\u0103 Patras de Atena, merg\u00e2nd de la vest spre est, urm\u00e2nd nordul Peloponezului, pe malul Golfului Corint. Dup\u0103 aproximativ dou\u0103 ore ajungem la primul obiectiv al zilei.<\/p>\n

\tCanalul Corint<\/strong><\/p>\n

\tEste un canal artificial care face leg\u0103tura dintre Golful Corint din Marea Ionic\u0103 \u0219i Golful Saronic din Marea Egee. El este amplasat \u00een istmul Corint, cea mai \u00eengust\u0103 parte de p\u0103m\u00e2nt dintre Peloponez \u0219i Grecia continental\u0103. Prin realizarea sa, Peloponezul a devenit insul\u0103. El a fost construit \u00eentre anii 1881 \u0219i 1893 \u0219i are o lungime de 6,3 kilometri. \u00cenc\u0103 din antichitate s-a dorit realizarea acestui canal pentru scurtarea rutelor comerciale maritime cu aprox. 400 km.. Construc\u021bia a durat a\u0219a de mult deoarece a fost s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103. Pentru a ne face o imagine real\u0103 asupra canalului se impun a fi spuse c\u00e2teva caracteristici. De la luciul apei p\u00e2n\u0103 la nivelul de sus al solului sunt maximum 90 de metri, iar pere\u021bii au o \u00eenclinare de 800. Lungimea canalului este de 6343 metri, l\u0103\u021bimea minim\u0103 la suprafa\u021ba apei este de 24,6 metri, iar la fundul apei este de 21,3 metri. Pentru c\u0103 nivelul apelor din cele dou\u0103 m\u0103ri era egal nu a fost nevoie de ecluze. Ad\u00e2ncimea minim\u0103 a apei este de 8 metri. Canalul era folosit de nave mici, iar \u00een zilele actuale este permis\u0103 circula\u021bia \u00een principal vaselor turistice. Anual peste 11.000 de vase circul\u0103 pe canal. Recordul vasului cel mai mare care a trecut prin canal este de\u021binut de vasul de croazier\u0103 \u201eMS Braemar\u201d care avea o lungime de 196 metri \u0219i o l\u0103\u021bime de 22,5 metri. Canalul este traversat de 6 poduri conven\u021bionale \u0219i 2 poduri submerse, la capetele lui. Istmul Corint este o zon\u0103 cu o activitate seismic\u0103 activ\u0103. \u00cen mai multe r\u00e2nduri canalul a fost \u00eenchis pentru lucr\u0103ri de \u00eentre\u021binere \u0219i stabilizare a pere\u021bilor. Cele mai mari distrugeri au avut loc \u00een timpul celui de-al doilea R\u0103zboi Mondial provocate de germani. Cu sprijinul unor trupe de geniu ale SUA canalul a fost redat circula\u021biei \u00een septembrie 1948. Avem timp s\u0103 admir\u0103m aceast\u0103 lucrare deosebit\u0103 de pe un pod aflat l\u00e2ng\u0103 cap\u0103tul de la Marea Egee. At\u00e2t putem spune: impresionant. Facem fotografii, iar de la comercian\u021bii din zon\u0103, cei care doresc pot achizi\u021biona suveniruri. Mai putem vedea multele vase care a\u0219teapt\u0103 \u00een larg pentru a le veni r\u00e2ndul pentru a trece prin canal. Dup\u0103 45 de minute, plec\u0103m spre urm\u0103torul obiectiv, de aceast\u0103 dat\u0103, spiritual. <\/p>\n

\tM\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntului Patapie<\/strong>
\n\"\"

\tAceasta se afl\u0103 \u00een localitatea Loutraki, la o distan\u021b\u0103 de doar 30 de minute fa\u021b\u0103 de Canalul Corint, fiind o m\u0103n\u0103stire ortodox\u0103, cu ob\u0219te de maici. Trecem prin or\u0103\u0219elul Loutraki, un ora\u0219 frumos, lini\u0219tit a\u0219ezat pe dealurile ce str\u0103juiesc la vest Golful Corint. Mergem spre nord, tot urc\u00e2nd p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u0219oseaua pare c\u0103 s-a \u00eenfipt \u00een munte, la altitudinea de 700 metri \u00een Mun\u021bii Geraneia. Cobor\u00e2m din autocar \u0219i condu\u0219i de preo\u021bii Ioan \u0219i Marcel urc\u0103m c\u00e2teva sute de trepte p\u00e2n\u0103 la m\u0103n\u0103stire. Acest loc nu a fost ales \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. \u00cen pe\u0219tera care este \u00eencorporat\u0103 m\u0103n\u0103stirii au fost g\u0103site moa\u0219tele \u00eentregi ale Sf\u00e2ntului Patapie din Teba Egiptului, \u00een anul 1904. \u00cen acela\u0219i loc s-au g\u0103sit capul Sfintei Ipomoni (se traduce R\u0103bdare), care este mama \u00eemp\u0103ratului Constantin Paleologul, \u0219i o parte din moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Nikon cel Nou. Toate aceste moa\u0219te sunt p\u0103strate \u00een biserica mare a m\u0103n\u0103stirii ce este \u00eenchinat\u0103 Maicii Domnului. Sf\u00e2ntul Patapie s-a n\u0103scut \u00een anul 380, \u00eentr-o familie aleas\u0103. A f\u0103cut studii temeinice \u0219tiin\u021bifice, matematice, filosofice \u0219i de retoric\u0103. Dup\u0103 terminarea studiilor a devenind c\u0103lug\u0103r \u0219i s-a nevoit mul\u021bi ani \u00een pustiu, dup\u0103 care a venit \u00een Constantinopol, unde a f\u0103cut foarte multe minuni: a redat orbilor vederea, a izgonit demonii \u0219i a vindecat cancerul. Dup\u0103 ce acesta moare, \u00een anul 463. este \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Biserica Sf. Ioan Botez\u0103torul. Dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului, la o mie de ani de la moartea sa, moa\u0219tele sale au fost aduse \u00een pe\u0219tera din Mun\u021bii Geraneia, unde sunt \u0219i ast\u0103zi. Pr\u0103znuirea Sf\u00e2ntului Patapie are loc \u00een Biserica Ortodox\u0103 pe data de 8 decembrie. M\u0103n\u0103stirea a fost \u00eentemeiat\u0103 \u00een anul 1952. Ne rug\u0103m \u0219i ne \u00eenchin\u0103m la cinstitele moa\u0219te \u0219i ne reculegem \u00een biserica m\u0103n\u0103stirii, f\u0103c\u00e2nd \u0219i fotografiile de rigoare. Din curtea m\u0103n\u0103stirii, de la \u00een\u0103l\u021bime, \u0219i de pe traseul p\u00e2n\u0103 \u00een Lourdaki admir\u0103m Canalul \u0219i ora\u0219ul Corint, precum \u0219i pe cele dou\u0103 m\u0103ri \u00een acela\u0219i timp. Ne continu\u0103m deplasarea spre est p\u00e2n\u0103 \u00een Atena. \u00cen ap\u0103, \u00een apropierea \u021b\u0103rmului, vedem utilaje de extrac\u021bie de petrol \u00een plin\u0103 activitate extractiv\u0103, iar pe \u021b\u0103rm \u00een proximitate sunt rafin\u0103rii pentru prelucrare. Travers\u0103m o parte a capitalei Greciei, deplas\u00e2ndu-ne \u00een portul Pireu de unde vom lua un ferry boat cu destina\u021bie insula Eghina.<\/p>\n

Insula Eghina<\/strong>
\n\"\"

\tDin portul Pireu ne \u00eembarc\u0103m pe un ferry boat ce ne va duce \u00een insula Eghina. Portul Pireu este cel mai mare port al Greciei \u0219i unul dintre cele mai mari din Marea Mediteran\u0103 \u0219i Europa. Are terminale at\u00e2t pentru pasageri c\u00e2t \u0219i pentru m\u0103rfuri. Dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie de aprox. 45 de minute debarc\u0103m pe celebra insul\u0103 din Golful Saronic. Insula are 87 km2 \u0219i \u00een jur de 13 000 de locuitori. De insula Eghina (Egina sau Aegina) se leag\u0103 numele a 3 mari personalit\u0103\u021bi: Platon, Pavel din Eghina (a fost un medic bizantin ce a tr\u0103it \u00een urm\u0103 cu circa 1500 de ani \u0219i a redactat c\u00e2teva celebre enciclopedii medicale) \u0219i Sf\u00e2ntul Nectarie din Eghina. Platon a fost un mare filozof al Greciei antice, el fiind fondatorul Academiei din Atena. De la el au r\u0103mas celebrele dialoguri (de tinere\u021be, de tranzi\u021bie, de maturitate \u0219i de b\u0103tr\u00e2ne\u021be), 35 la num\u0103r \u0219i 13 scrisori (din care doar a \u0219aptea pare a fi autentic\u0103). \u00cens\u0103 noi \u00eei vom acorda \u00eentreaga aten\u021bie Sf\u00e2ntului Nectarie. Nu dup\u0103 mult timp ajungem la m\u0103n\u0103stirea ridicat\u0103 pentru cinstirea sa. Acesta s-a n\u0103scut la 1 octombrie 1846 \u00een localitatea Silivri din actuala Turcie, pe malul M\u0103rii Marmara, \u00eentr-o familie s\u0103rac\u0103. La na\u0219tere a primit numele Anastasios. La 14 ani pleac\u0103 la Constantinopol ca s\u0103 se \u0219coleasc\u0103 \u0219i s\u0103 lucreze, iar la 20 de ani pleac\u0103 \u00een insula Chios, unde va preda ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor. Aici devine c\u0103lug\u0103r, primind numele de Laz\u0103r \u00een m\u0103n\u0103stirea Nea Moni, \u00een anul 1876. Anul urm\u0103tor devine diacon, iar la tundere prime\u0219te numele de Nectarie, pe care \u00eel va purta toat\u0103 via\u021ba. Primind ajutor de la un cre\u0219tin bogat din insul\u0103, \u00ee\u0219i continu\u0103 studiile la Atena, ob\u021bin\u00e2nd diploma Facult\u0103\u021bii de Teologie, \u00een anul 1885. Tot \u00een acest an pleac\u0103 \u00een Egipt, unde este hirotonit episcop \u0219i numit mitropolit al Pentapolei. Dup\u0103 un an, a fost alungat ca urmare a unor calomnii. S-a \u00eentors la Atena func\u021bion\u00e2nd ca predicator \u0219i apoi ca director al unei \u0219coli teologice, timp de 15 ani. \u00centre anii 1904 \u2013 1907, ctitore\u0219te M\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2nta Treime din insula Eghina, unde se va retrage \u00een anul 1908. A murit la 8 noiembrie 1920 \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat aici. Abia \u00een anul 1953, moa\u0219tele sale au fost mutate unde se g\u0103sesc \u0219i ast\u0103zi. \u00cen timpul vie\u021bii sale, tr\u0103ind \u00een sfin\u021benie, a f\u0103cut numeroase fapte deosebite. Aceste fapte continu\u0103 \u0219i dup\u0103 moartea sa, mul\u021bi pelerini cre\u0219tini merg la morm\u00e2ntul s\u0103u, pentru a se \u00eenchina \u0219i ruga la cinstitele moa\u0219te, f\u0103c\u0103toare de minuni. \u00cen anul 1961, a fost declarat sf\u00e2nt de Sinodul Bisericii din Grecia, pr\u0103znuirea sa fiind oficiat\u0103 \u00een ziua de 9 noiembrie. Ajungem pe sear\u0103 la m\u0103n\u0103stire \u0219i, dup\u0103 ce o vizit\u0103m, ne oprim \u00eentregul grup de pelerini de la Buz\u0103u la morm\u00e2ntul s\u0103u, la care preo\u021bii Ioan \u0219i Marcel oficiaz\u0103 acatistul Sf. Nectarie Taumaturgul. Dup\u0103 slujba \u00een\u0103l\u021b\u0103toare, dup\u0103 rug\u0103ciunile fiec\u0103ruia, mergem, travers\u00e2nd insula, la hotelul Blue Fountain. A doua zi, a \u0219aptea, aveam s\u0103 p\u0103r\u0103sim insula cu ferry-boat-ul p\u00e2n\u0103 \u00een portul Pireu, dup\u0103 micul dejun. P\u00e2n\u0103 \u00een portul Eghina, vedem cu al\u021bi ochi peisajul. Pe tot parcursul traseului, de la hotel p\u00e2n\u0103 \u00een port, vedem \u00eentinsele planta\u021bii de fistic, un simbol al insulei. Ne vom face cump\u0103r\u0103turi cu celebrele fructe \u0219i din port, dup\u0103 ce cu o sear\u0103 \u00eenainte am cump\u0103rat de la m\u0103n\u0103stire, pe l\u00e2ng\u0103 care trecem, lu\u00e2ndu-ne r\u0103mas bun.
\n\"\"


\nMihaela MALEA STROE <\/strong>
\n\"\"

Pauz\u0103 de cafea <\/strong>
\n(pamflet \u00eentre dou\u0103 \u0219tiri apocaliptice)<\/p>\n

Motto: Care cum ajunge la microfonul istoriei \u0219i pune m\u00e2na pe diapazon
\n Pretinde mul\u021bimii s\u0103 c\u00e2nte aceea\u0219i arie, din Nabuco, \u00een alt ton.<\/em><\/p>\n

\u00cembr\u0103ca\u021bi \u00een costume de gal\u0103 sau, dup\u0103 caz,
\nRup\u021bi \u00een coate, c\u00e2rpi\u021bi, despuia\u021bi,
\nMasca\u021bi, vaccina\u021bi, \u00eenvr\u0103jbi\u021bi, izola\u021bi<\/p>\n

Haide\u021bi, \u201edragi tovar\u0103\u0219i \u0219i pretini\u201d,
\nS\u0103 aplaud\u0103m din inim\u0103
\nSau \u2013 de nu \u2013 m\u0103car din inimioar\u0103
\n(cu \u201evii \u0219i puternice aplauze\u201d, ca odinioar\u0103),
\nS\u0103 sl\u0103vim, deci, acum \u0219i \u00een veci,
\nAtotputernica, ispititoarea lume virtual\u0103,
\nAtot\u021biitoarea, atot\u0219tiutoarea inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103,
\n(icoanele s\u0103 le d\u0103m la REMAT, c\u0103… s-au demodat).
\nS\u0103 aplaud\u0103m
\nCapul (rotunjor) care \u2013 zice o vorb\u0103 \u2013
\nRidicat la putere devine p\u0103trat,
\nS\u0103 ova\u021bion\u0103m
\nBun\u0103starea noastr\u0103… strict oficial\u0103,
\nLibertatea noastr\u0103 de joi p\u00e2n\u0103 mai apoi,
\nTichia de m\u0103rg\u0103ritar \u0219i c\u00e2nt\u0103rea\u021ba cheal\u0103…<\/p>\n

Dac\u0103 ne aliniem, f\u0103r\u0103 \u00eempotrivire, cu to\u021bii \u2013
\nBunicii, fiii, nepo\u021bii, m\u0103tu\u0219ile, unchii,
\nCumna\u021bii, cumnatele, cuscrii \u0219i cuscrele \u2013
\nLa noile directive, la noua direc\u021bie,
\nDac\u0103 strig\u0103m \u201euraaa!!!\u201d din to\u021bi r\u0103runchii,
\nDac\u0103 batem cu voio\u0219ie din palme,
\nDac\u0103, pe trei-patru voci, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 c\u00e2nt\u0103m
\n\u201ePu\u0219ca \u0219i cureaua lat\u0103\/ Ce ficior am fost odat\u0103…
\nC\u00e2nd eram la mama fat\u0103\u201d,
\nDac\u0103 suntem foarte docili, foarte disciplina\u021bi,
\nDac\u0103 m\u00e2nc\u0103m cu poft\u0103 de patruped-furnicar
\nGreieri, l\u0103custe, g\u00e2ndaci de f\u0103in\u0103, de b\u0103legar,
\nDac\u0103 suntem… politice\u0219te corec\u021bi,
\nDac\u0103 execut\u0103m \u201erecomand\u0103rile\u201d \u2013 \u201ela st\u00e2\u00e2n-ga!\u201d,
\n\u201ela dreaap-ta!\u201d, \u201ela dreaap-ta!\u201d, \u201ela st\u00e2\u00e2n-ga!\u201d
\n\u201eculcat!\u201d, \u201et\u00e2r\u00e2\u0219 \u00eenainte!\u201d \u0219i \u201edrep\u021bi!\u201d,
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 pretindem vreodat\u0103 \u201epe loc repaos!\u201d
\nDe\u0219i lumea se zv\u00e2rcole\u0219te azv\u00e2rlit\u0103 \u00een haos,
\nDac\u0103 t\u0103cem chitic atunci c\u00e2nd ne dor
\nAmintirile noastre… din viitor
\n(despre democra\u021biile care promit g\u0103l\u0103gios
\ntrai pe v\u0103trai de aur \u0219i viitor luminos),
\nDac\u0103 nu \u00eenot\u0103m \u00eempotriva curentului,
\nDac\u0103 nu scuip\u0103m \u00een contradirec\u021bia v\u00e2ntului,
\nDac\u0103 nu adres\u0103m celor n\u0103ucitor de boga\u021bi
\n\u00centreb\u0103ri despre s\u0103r\u0103cia lucie a celorlal\u021bi,
\n(C\u0103, doar, \u201eiarna nu-i ca vara\u201d, nici vrabia cum e cioara
\n\u0218i \u0219tim c\u0103 marile averi f\u0103r\u0103-ndoial\u0103 provin
\nDe la vreo rud\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u2013 la \u021banc r\u0103posat\u0103 \u2013,
\nCu nume de cod \u201etu\u0219ica-tamara\u201d),
\nDac\u0103 toate \u201epre\u021bioasele\u201d lor indica\u021bii le respect\u0103m,
\nDac\u0103, \u00eengr\u0103di\u021bi \u2013 \u201edemocratic\u201d desigur \u2013 \u00een noul ocol,
\nNu ne purt\u0103m iresponsabil, ca-n poveste copilul
\nCare vede \u0219i strig\u0103 \u201e\u00eemp\u0103ratul e gol!!!\u201d,<\/p>\n

Oameni nou-nou\u021bi ne vom face \u0219i-atunci
\nSigur se r\u0103zg\u00e2ndesc \u0219i ne las\u0103 \u00een pace
\nPandemiile, r\u0103zboaiele, radia\u021biile, criza mondial\u0103,
\nSeceta, seismele, tornadele, vaca smintit\u0103,
\nPorcul ciumat, g\u0103ina gripat\u0103, capra r\u00e2ioas\u0103,<\/p>\n

Maimu\u021ba buboas\u0103, \u00eenc\u0103lzirea global\u0103…
\n\u0218i multe alte uria\u0219e, iminente primejdii livrate
\nCu nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 generozitate,
\nLa emisiuni horror de apocaliptice \u0219tiri
\nEfectul de fric\u0103 generalizat\u0103 av\u00e2nd \u00eent\u00e2ietate.<\/p>\n

Eheiii! Atunci, c\u00e2nd noul om nou va fi omniprezent,
\nAp\u0103s\u00e2nd pe un simplu buton
\nSe va reface instantaneu stratul, acum ciuruit, de ozon.<\/p>\n

Morala 1: Oric\u00e2nd, oriunde, opozi\u021bia e nedorit\u0103 fr\u00e2n\u0103 vinovat\u0103. Oric\u00e2nd, peste tot, \u201ealinia\u021bii\u201d \u00eei dau peste bot.<\/p>\n

Morala 2: Istoria? O spiral\u0103… \u00een sus, \u00een jos, treapt\u0103 cu treapt\u0103…
\n N\u0103ravul istoriei e s\u0103 fie, periodic, tragic\u0103 \u0219i nedreapt\u0103.<\/p>\n

Morala 3:
\nArogan\u021bii pilo\u021bi \u2013 vremelnici posesori de bolid \u2013. Concuren\u021bi \u00een raliuri politice de mare vitez\u0103,
\nNu pricep c\u0103, elimin\u00e2nd fr\u00e2nele, rateaz\u0103 curbele.
\nIntr\u0103 \u00een parapet. Devin parantez\u0103. Se sinucid.<\/p>\n


\nMaria CALLEYA<\/strong>
\n\"\"

STELE \u0218I PIETRE<\/strong><\/p>\n

Chiar \u0219i lumina tremur\u0103 uneori
\npoate un spasm
\nc\u00e2te o nefericire ce nu tulbur\u0103
\nprea tare via\u021ba
\nn\u0103valnicul r\u00e2u
\nde stele \u0219i pietre
\ntoate pre\u021bioase<\/p>\n


\nCA \u00ceNTOTDEAUNA<\/strong><\/p>\n

Deriva ghe\u021burilor \u00eenainte de topire
\np\u00e2n\u0103 s\u0103-mi inunde ghioceii
\n\u00eenc\u0103 un bob z\u0103bav\u0103
\nr\u0103m\u00e2n ei mesagerii mei t\u0103cu\u021bi
\nglasul p\u0103m\u00e2ntului
\nanun\u021b\u00e2nd o prim\u0103var\u0103
\nca \u00eentotdeauna
\ncrunt\u0103, controversat\u0103
\ndevast\u00e2nd negurile
\nisc\u00e2nd zori noi<\/p>\n


\nR\u0102SCOLIND NISIPUL<\/strong><\/p>\n

M\u0103 vei g\u0103si \u00eentr-o piatr\u0103
\nla un mal de mare
\nscoica \u00eenfipt\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103
\npartea ei lucioas\u0103, rozalie
\nsub degetele r\u0103scolind nisipul
\nfruntea dintr-odat\u0103 \u00eenseninat\u0103
\nprimind m\u00e2ng\u00e2ierea v\u00e2ntului
\nlegi necunoscute \u00ee\u021bi vor ap\u0103rea
\nlimpezindu-\u021bi ochii
\nnu mai mult de o clip\u0103
\nde ajuns c\u00e2t s\u0103-\u021bi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez n\u0103luca<\/p>\n


\nADIERE<\/strong><\/p>\n

Chiar ai r\u0103mas aici
\ndin pricina unui cuv\u00e2nt
\na unei ciudate adieri
\naduc\u0103toare de ploi \u00eembel\u0219ugate
\n\u00eentr-un \u0219uvoi de eteruri
\nmustind de via\u021b\u0103
\nasta s-a \u00eent\u00e2mplat
\nnu e t\u00e2rziu
\nnu e devreme
\ndou\u0103 sfere s-au atins
\nse \u00eenal\u021b\u0103 un c\u00e2ntec<\/p>\n


\nO NOU\u0102 VIGOARE<\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 cu mugurii de salcie
\nmai cre\u0219te ceva
\nmai respir\u0103 p\u0103m\u00e2ntul
\n\u00eengr\u0103\u0219at de oasele iernii
\nfata verde a gr\u0103dinii
\nveste\u0219te o nou\u0103 vigoare
\nsperiat\u0103 chircit\u0103
\no bucurie delicat\u0103
\nvrea s\u0103 se \u00eenal\u021be
\ncuraj, frumuse\u021be<\/p>\n


\n\u00ceNT\u00c2LNIRI<\/strong><\/p>\n

Am g\u0103sit idealul loc
\nal \u00eent\u00e2lnirilor
\nneprev\u0103zute
\n\u00eentr-un v\u00e2rf al degetelor
\nprelungit p\u00e2n\u0103 la o stea
\nduio\u0219ie necuprins\u0103
\n\u00een vreun articol de lege<\/p>\n


\nIAR TE MINUNEZI<\/strong><\/p>\n

Unde e \u00eenceputul
\nunde e sf\u00e2r\u0219itul
\nce unire sublim\u0103
\nunul \u00eentr-altul
\nunul din altul
\no verig\u0103 din lan\u021bul \u0103sta
\ne\u0219ti \u0219i tu
\n\u0219i iar te minunezi
\nte cau\u021bi \u0219i nu te mai g\u0103se\u0219ti
\nal\u0103turi cu fo\u0219net u\u0219or
\numbra ta \u0219i un cor de \u00eengeri
\nbl\u00e2nde\u021be suprem\u0103<\/p>\n


\nREGIN\u0102 A NOP\u021aII<\/strong><\/p>\n

Da, cercurile s-au atins
\nacolo sus o sc\u00e2nteie
\no a\u0219teptam, am strigat!
\nat\u00e2t de primitor, Cerul
\n\u00eenc\u0103 o regin\u0103 a nop\u021bii
\n\u00eendelung roditoare
\ndin p\u0103m\u00e2nt crescut\u0103
\nf\u0103r\u0103 seam\u0103n, bucurie<\/p>\n


\nZVON DE VIA\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n

Trompetele nop\u021bii
\nclipocesc discret
\n\u00eemi anun\u021b\u0103
\nacela\u0219i \u00eenceput
\nmereu roditor
\nlumini se sting
\nse aprind
\naici, un zvon de via\u021b\u0103
\nsuntem, \u0219tii,
\n\u00eentre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt
\nlocul trecerii \u00eenalte
\nal p\u0103s\u0103rii s\u0103geat\u0103<\/p>\n


\nVasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

PERDAFURI<\/strong><\/p>\n

Pro\u0219tii nu-i invidiaz\u0103 pe cei inteligen\u021bi. \u00cei comp\u0103timesc.
\nDemnitarii politici sunt ca pemp\u0103r\u0219ii. C\u00e2nd \u00eencep s\u0103 miroase ur\u00e2t, trebuie schimba\u021bi urgent.
\nUnii politicieni de ast\u0103zi sunt vegetarieni. Al\u021bii – chiar erbivori.
\nDup\u0103 cum se poate vedea deseori, un fund de muiere poate ridiculiza un \u00eentreg partid politic.
\nC\u00e2nd politica e t\u00e2rf\u0103, institu\u021biile statului devin adev\u0103rate bordeluri.
\nDemocra\u021bia noastr\u0103 original\u0103 seam\u0103n\u0103 cu o nunt\u0103 de c\u00e2ini, unde doar unul exercit\u0103 actul \u00eemperecherii, iar ceilal\u021bi dau ca bezmeticii din fund.
\nPoliticienii ne bag\u0103 degetele \u00een ochi, numai dac\u0103 ale noastre sunt \u00een nas.
\n\u00cen politic\u0103, arivi\u0219tii se ca\u021b\u0103r\u0103, precum maimu\u021bele, ca s\u0103 ne arate nou\u0103 fundul.
\nMul\u021bi politicieni \u00ee\u0219i doresc c\u00e2te un loc de veci \u00een Parlament.
\nGuvernul adun\u0103 de la cei mul\u021bi. \u0218i-i \u00eendoap\u0103 pe cei ale\u0219i.
\n\u00cen politic\u0103, mascota haitei este ciolanul.
\nMul\u021bi tirani moderni au venit la putere c\u0103lare pe calul democra\u021biei.
\nExist\u0103 destule certitudini c\u0103 actualii no\u0219tri politicieni vor l\u0103sa poporului rom\u00e2n ce i-a l\u0103sat Terente \u00een formol.
\n\u00cen politic\u0103, ajung \u00een fa\u021b\u0103 cei care pup\u0103 c\u00e2t mai multe dosuri.
\n\u00cen politic\u0103, dou\u0103 gesturi sunt fundamentale: groh\u0103itul porcului ghiftuit \u0219i guduratul c\u00e2inelui fl\u0103m\u00e2nd.
\nUnii politicieni nu pot fi cinsti\u021bi, dup\u0103 cum canibalii nu pot fi vegetarieni.
\nMulte popoare afirm\u0103 c\u0103 s-au urinat \u00een fa\u021ba tiranilor. Da, dar f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i descheie \u0219li\u021bul pantalonilor.
\nDup\u0103 o chinuitoare \u0219i nesf\u00e2r\u0219it\u0103 tranzi\u021bie, Rom\u00e2nia nu are nici drumuri \u0219i nici direc\u021bii.
\nExilul \u00ee\u021bi \u00eendestuleaz\u0103 stomacul, nu \u0219i sufletul.
\n\u00cen campaniile electorale, politicienii continu\u0103 s\u0103 \u00eempart\u0103 linguri \u0219i dup\u0103 ce s-a terminat ciorba.
\nM\u0103 tem c\u0103 globalizarea culturii se va face sub bagheta maneliz\u0103rii.
\nLipsa tandre\u021bii \u00eenal\u021b\u0103 ospicii.
\nIubirea – aceast\u0103 Catapeteasm\u0103 a condi\u021biei umane.
\nPrea mul\u021bi au f\u0103cut scuip\u0103toare din candela iubirii.
\nOamenii mari sunt aceia care trag \u021b\u0103rmurile dup\u0103 ei.
\nS-ar putea scrie oric\u00e2nd un eseu despre rolul c\u00e2rciumii \u00een literatur\u0103.
\nI-a fost dat marii poezii s\u0103 nu \u00eencap\u0103 \u00een cuvinte.
\nM\u0103 indispun orbitele goale ale viitorului.
\nM\u0103 tem de pro\u0219tii cu aspira\u021bii.
\nPro\u0219tii nu se m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00eentre ei. Vor ceva mai fin.
\nEste foarte greu s\u0103 fii \u0219i prost \u0219i modest.
\n\u0218i scrisul este ocn\u0103. Dar a g\u0103si un cititor a \u00eenceput s\u0103 fie mult mai greu.
\nOmul este singura efemerid\u0103, care se ia la tr\u00e2nt\u0103 cu neantul.<\/p>\n


\nIstorie literar\u0103 <\/strong><\/em><\/p>\n

Grigore CODRESCU<\/strong><\/p>\n

Note critice din lecturile unui octogenar*
\n(Regretatul ION RO\u0218U \u2012 poetul eminescolog**)<\/em><\/p>\n

B\u0103c\u0103uanul ION RO\u0218U, licen\u021biat la Universitatea \u201eAl.I. Cuza\u201d, venea din lumea satului, comuna S\u0103uce\u0219ti, Bac\u0103u \u0219i, \u00een tot ce a reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 \u2012 poet, bibliotecar \u0219i jurnalist \u2012, la Bac\u0103u \u0219i \u00een \u021binutul Vrancea, a vibrat cu frenezie \u0219i s-a remarcat \u00eent\u00e2i prin seduc\u0103toare balade lirice. Mi-a r\u0103mas \u00een memorie lectura f\u0103cut\u0103 de el acas\u0103, privind Biserica Armeneasc\u0103, l\u00e2ng\u0103 care locuia atunci cu so\u021bia lui, profesoar\u0103; sunt \u0219i p\u0103rin\u021bii unui copil genial la matematic\u0103, acum profesor \u00een SUA.
\nA fost r\u0103pus de un destin crud, dup\u0103 ce ajunsese lucr\u0103tor la Biblioteca Na\u021bional\u0103 \u0219i \u00een colaborare cu Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne. \u00ce\u0219i conturase un proiect grandios, din care nou\u0103 ne-a r\u0103mas doar un prim volum, din cinci. O sugestie din Perpessicius, fondatorul edi\u021biei na\u021bionale a Operei poetului. Autorul b\u0103c\u0103uan m\u0103rturise\u0219te c\u0103, v\u0103z\u00e2nd cum uneori documentele tac, a dat glas logicii \u0219i bunului sim\u021b. B\u0103c\u0103uanul nostru observase c\u0103 eternitatea lui Eminescu era b\u00e2ntuit\u0103 de presupunerea c\u0103 str\u0103mo\u0219ii paterni nu ar fi provenit din spa\u021biul rom\u00e2nesc. \u00censu\u0219i numele mo\u0219tenit \u2012 Eminovici, alimenta b\u0103nuiala prin aspectul s\u0103u evident exotic.
\n\u00cen opt paragrafe, pe surse de toate felurile, autorul scutur\u0103 cu exigen\u021b\u0103 toate arhivele, resping\u00e2nd toate variantele care \u00eei sunau straniu: de origine turc\u0103, bulgar din Br\u0103ila, militar suedez, vi\u021b\u0103 de \u0219leaht\u0103, origine armean\u0103, s\u00e2rb prip\u0103\u0219it, albanez, prusian, neam\u021b, evreu, constat\u00e2nd c\u0103 r\u0103d\u0103cinile sunt de moldoveni neao\u0219i din Bucovina; pot fi urm\u0103ri\u021bi str\u0103mo\u0219ii p\u00e2n\u0103 \u00een timpul lui Alexandru cel Bun. Se opre\u0219te la sugestia lui Augustin Z. N. Pop, care porne\u0219te de la cuv\u00e2ntul emin; incursiunile lexicale, lungi \u0219i prolixe, i-au \u00eencurcat pe mul\u021bi; doar D. Caracostea, celebrul exeget, trimitea la Dic\u021bionarul geografic al lui George Ioan Lahovari, \u00een care apar unele repere explicative. Apoi, \u00een 1755, \u00een protocoalele \u0219colii rom\u00e2ne din Blaj, s-a g\u0103sit un Iminovici cu ai s\u0103i din familie.
\nRamura bucovinean\u0103 \u00eel are pe Vasile Eminovici, nume pu\u021bin cunoscut. Bunicul lui Eminescu, de\u0219i biografii l-au a\u0219ezat \u00een C\u0103line\u0219tii lui Cuparencu, trebuie g\u0103sit \u00een \u021binutul Blajului. El a ales drept loc de emigrare Bucovina pentru c\u0103 provincia era alipit\u0103 recent de Austria.
\n Ion Ro\u0219u compar\u0103 \u0219i distinge \u00eentre argumentele ap\u0103rute \u00een arhive, cu echilibru. Casa acestui Vasile Eminovici din C\u0103line\u0219ti era ocupat\u0103 de numero\u0219i copii, zice \u0219i biograful V. Gherasim. Biograful nostru \u00eei evoc\u0103 pe to\u021bi, cu limite \u0219i rela\u021bii de familie, din Condica n\u0103scu\u021bilor sau din Mitricile din epoc\u0103.
\nTrec\u00e2nd la familia Iura\u0219cu din Jolde\u0219ti, familie curat rom\u00e2neasc\u0103, vedem c\u0103 chiar un cunoscut c\u00e2rcota\u0219 precum Constantin Sion \u00een Arhondologia Moldovei, \u00eei calific\u0103 pe Iura\u0219ce\u0219ti moldoveni vechi \u0219i de neam boieresc. Matei, cel mai bun cronicar al familiei, \u0219tia de la mama sa c\u0103 alde Iura\u0219cu \u201eau fost boieri de I-a ordine\u201d \u0219i erau \u201ede loc din Hotin\u201d. Prin 1647, se g\u0103se\u0219te un Iura\u0219cu v\u0103tav, din care, dup\u0103 dou\u0103 genera\u021bii, vor ap\u0103rea al\u021bi descenden\u021bi din care g\u0103sim pe Raluca Iura\u0219cu, mama Poetului. I. D. Marin a evocat via\u021ba \u0219i moartea bunicii lui Eminescu, pe care I.R. n-o accept\u0103 \u00een \u00eentregime. Acesta opteaz\u0103 pentru varianta c\u0103 bunicul poetului a \u00eenchis ochii la Ipote\u0219ti.<\/p>\n

***<\/p>\n

Ion Ro\u0219u s-a stins \u00een 1996, de un accident cardiac; era acas\u0103 \u00een Bucure\u0219ti, avea 51 de ani. Mul\u021bi \u00eel cuno\u0219team de la Universitatea din Ia\u0219i. Am f\u0103cut un test de memorie: dup\u0103 ce privea un minut o pagin\u0103 din carte, o putea reproduce; mai avea \u0219i un dar: putea imita vocea \u0219i pronun\u021bia oricui din via\u021ba public\u0103. S\u0103-i fi adus chiar aceasta sf\u00e2r\u0219itul?
\nVolumele de balade lirice au circulat cu succes: Pas\u0103rea nop\u021bii, Fericitele acvarii, Colina cu statui, Lumin\u0103 de lumin\u0103. Biblioteca din S\u0103uce\u0219ti \u00eei poart\u0103 numele, iar fiul s\u0103u se aude c\u0103 e universitar american.
\nLa finele c\u0103r\u021bii, citim o Cronologie, istoric\u0103 \u0219i de familie, din care afl\u0103m multe despre reprezentan\u021bii poetului, ai rudelor acestuia. O sor\u0103 a Raluc\u0103i, mama Poetului, anume Safta Iura\u0219cu, a tr\u0103it la Fundeni-Secuieni, Bac\u0103u, unde se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu D. Velisar; urma\u0219ii acestora \u0219i-au dus via\u021ba cu m\u00e2ndrie \u0219i discre\u021bie, pre\u021buind cartea \u0219i valorile morale. Constantin, urma\u0219ul, c\u0103s\u0103torit cu Maria Banu au avut zece copii, care s-au calificat bine: ofi\u021ber (Nicolae), profesori (Elvira, Mariana, Gelu, Vasile), economi\u0219ti (Olga, Cornelia), \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare (Ana, Niculina), juri\u0219ti (Constantin). Unde, c\u00e2ndva, a fost casa acestei numeroase familii, s-a \u00een\u0103l\u021bat un monument cu sigla Nihil sine deo.
\nIon Ro\u0219u a evocat cu pio\u0219enie atmosfera unei familii care a impus mereu respect. \u201eCoconul Dumitrache \u0219i cocoana Safta Velisar, sor\u0103 cu mama Poetului, \u021bineau \u00een anii buni m\u0103car patru cai. Tr\u0103sura avea vizitiul ei.\u201d Citim o scrisoare a Xeniei Velisar, sor\u0103 cu clucerul Dimitrie, c\u0103ruia, uneori \u00eei mai scria. Fevronia \u0219i Olimpiada tr\u0103iesc la m\u0103n\u0103stire Agafton, Boto\u0219ani. \u00cen 1886 a d\u0103ruit m\u0103n\u0103stirii Agafton o \u201ecruce de argint cu pietre de topaz\u201d; era stare\u021b\u0103 la m\u0103n\u0103stire. S-a stins la v\u00e2rsta de 80 de ani. \u00cen timp, citise poeziile semnate de nepotul Mihai Eminescu.
\nAnumite imagini \u0219i informa\u021bii din cartea lui Ion Ro\u0219u confirm\u0103 interpretarea c\u0103linescian\u0103 c\u0103 Poetul Na\u021bional \u0219i-a tras sevele operei din tot spa\u021biul rom\u00e2nesc cunoscut. Adie o boare de m\u00e2ndrie \u0219i pentru noi, chiar dac\u0103 le afl\u0103m din c\u0103r\u021bi. C\u0103ci vorba creatorului Luceaf\u0103rului: \u201eMulte flori sunt, dar pu\u021bine\/ Rod \u00een lume o s\u0103 poarte,\/ Toate bat la poarta vie\u021bii,\/ Dar se scutur multe moarte.\u201d
\nCartea lui Ion Ro\u0219u, care e doar o cincime din proiectul s\u0103u, r\u0103m\u00e2ne ca un poem \u00eenchinat spiritului rom\u00e2nesc cu evlavie \u0219i profunzime.<\/p>\n

* Grigore Codrescu \u2013 profesor \u0219i scriitor b\u0103c\u0103uan.
\n** Ion Ro\u0219u, Legend\u0103 \u0219i adev\u0103r \u00een biografia lui Mihai Eminescu. Originile. Bucure\u0219ti, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1989.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La pas prin Europa Stan BREBENEL Insula Eghina Plec\u0103m la drum imediat dup\u0103 micul dejun, pentru c\u0103 ne a\u0219teapt\u0103 o<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21253"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21253"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21253\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21259,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21253\/revisions\/21259"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21253"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21253"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21253"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}