{"id":21195,"date":"2023-06-02T13:26:26","date_gmt":"2023-06-02T10:26:26","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21195"},"modified":"2023-06-02T13:26:26","modified_gmt":"2023-06-02T10:26:26","slug":"spatii-culturale-nr-16-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21195","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 16 (12)"},"content":{"rendered":"<p><strong>MIRCEA POPA<\/strong>\t<\/p>\n<p><strong>MELANIA CUC, V\u00c2N\u0102TOARE CU \u015eOIM<\/strong><\/p>\n<p>\t\u00centr-una din zilele de s\u00e2mb\u0103t\u0103 ale lunii iulie, am f\u0103cut un popas \u00een localitatea Teaca din apropiere de Bistri\u0163a pentru a participa la o aniversare: om al locului, scriitorul Francisc P\u0103curariu ar fi \u00eemplinit acum nou\u0103-zeci de ani. Printre participan\u0163i, o parte din redactorii revistei \u201eMi\u015fcarea literar\u0103\u201d de la Bistri\u0163a \u015fi conducerea editurii Dacia, respectiv directorul Ion V\u0103dan, care a lansat aici, \u00een premier\u0103, programul ei de viitor: seria editorial\u0103 \u201eScriitorii la ei acas\u0103\u201d. La el acas\u0103 a fost \u015fi Francisc P\u0103curariu, cu o nou\u0103 reeditare a romanului \u201eLabirintul\u201d, cel care reconstituie cu mult dramatism zilele \u00eentunecate ale Dictatului de a Viena, dar \u015fi cartea Melaniei Cuc, scriitoare \u015fi ziarist\u0103, pictori\u0163\u0103, poet\u0103, eseist\u0103 \u015fi romancier\u0103, cu o activitate scriitoriceasc\u0103 dintre cele mai bogate. Micu\u0163\u0103 de statur\u0103, cu un z\u00e2mbet cald \u015fi ata\u015fant, Melania Cuc e o zv\u00e2rlug\u0103 de femeie care nu st\u0103 locului o clip\u0103, d\u0103ruindu-se cu ardoare \u015fi vie\u0163ii spirituale a rom\u00e2nilor din zon\u0103, particip\u00e2nd la expozi\u0163ii, \u015fez\u0103tori literare, lans\u0103ri de carte, \u00eent\u00e2lniri cu scriitorii, tabere de crea\u0163ie etc. Experien\u0163a sa de participant\u0103 la tab\u0103ra de pictur\u0103 de la L\u0103pu\u015fna, din zona Mun\u0163ilor Gurghiului, este transpus\u0103 scriptic \u00eentr-un caiet de nota\u0163ii, intitulat \u201eJurnalul de la L\u0103pu\u015fna\u201d (Ed. Nico, 2010), ilustr\u00e2nd modul ei de a vedea lumea, de a participa la via\u0163a micului grup de acolo \u015fi, \u00een fond, de a r\u0103m\u00e2ne \u00een priz\u0103, conectat\u0103 la scrisul zilnic, exers\u00e2ndu-\u015fi sim\u0163ul de observa\u0163ie \u015fi cel de imagina\u0163ie. Sunt pagini de participare febril\u0103 la via\u0163a taberei, pagini care schi\u0163eaz\u0103 siluete, ad\u00e2nce\u015fte linii de portret \u015fi tr\u0103ie\u015fte la modul direct \u00eent\u00e2mpl\u0103rile zilei.<br \/>\n\tPentru \u00eent\u00e2lnirea de la Teaca, Ion V\u0103dan i-a scos Melaniei Cuc, la editura Dacia, o carte nou\u0103, intitu-lat\u0103, \u201eV\u00e2n\u0103toare cu \u015foim\u201d, subintiulat\u0103 \u201etablete \u015fotron\u201d, &#8211; un mod de a surprinde  scurte \u015fi rapide \u201eflash-uri\u201d din orizontul ei de observa\u0163ie, pe care le consemneaz\u0103, precum schi\u0163ele unui nou tablou, din tu\u015fe nervoase \u015fi gr\u0103bite. Tehnica de lucru ne trimite \u00een zona de \u00eentret\u0103iere dintre poemul \u00een proz\u0103, eseu, aforistic\u0103 \u015fi tablet\u0103, adic\u0103 un gen hibrid, experimentat \u015fi anterior de autoare, \u00een cartea \u201eF\u0103r\u0103 nume\u201d, tablete-\u015fotron, T\u00e2rgu Mure\u015f, 2006. Toate la un loc \u015fi niciunul ca atare. E de fapt un melanj de improviza\u0163ii, imagini, medita\u0163ii, cusute \u00een haina brodat\u0103 a poetului, care traveste\u015fte totul \u00een joc reflexiv de proiec\u0163ii de umbre chineze\u015fti. \u201eV\u00e2n\u0103toare cu \u015foim\u201d e cartea unor exerci\u0163ii de inteligen\u0163\u0103, a unor salturi \u00een timp, dar \u015fi a ie\u015firii din timp \u00een zona dominat\u0103 de atotputernica poezie. Ca s\u0103 \u0163ii treaz\u0103 \u015fi prizonier\u0103 aten\u0163ia cititorului e nevoie de mult\u0103 varietate, mobilitate, inteligen\u0163\u0103 proiectiv\u0103. Evenimen\u0163ialul e doar un punct de plecare, un dat motiva\u0163ional, fiind c\u00e2nd abolit, c\u00e2nd absorbit, spre a l\u0103sa  drum liber doar metaforei: \u201eVie\u0163uiesc precum moneda \u00eennodat\u0103 \u00een col\u0163ul batistei cu care bunica \u00ee\u015fi \u015ftergea fruntea mai \u00eenainte de-a \u00eengenunchea la stran\u0103.\/ Albastre sunt cearc\u0103nele genunchiului meu \u015fi este luni, apoi&#8230;mar\u0163i, miercuri, tot zile imposibil de trecut \u00een pomelnicul pe care \u00eel repet pe band\u0103 magnetic\u0103.\/ \u00cen rochie prelung\u0103 de sear\u0103 umbl\u0103 boala incurabil\u0103, ca un negu\u0163\u0103tor de sclave albe\u2026 (\u2026)\/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu exist\u0103 dec\u00e2t a\u015fa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile \u015fi p\u0103ienjeni\u015ful dintr-un muzeu p\u0103r\u0103sit.\u201d<br \/>\n\tPuterea de seduc\u0163ie a unei astfel de proze st\u0103 \u00een gama larg\u0103 de asocia\u0163ii multicolore desf\u0103\u015furate, la fel ca un caleidoscop ar\u0103tat la b\u00e2lci sau ca un joc de artificii \u015fi focuri bengale, proiectate pe o zari\u015fte albas-tr\u0103, f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit. Caden\u0163ate sau nu, ele cad \u00een rafale ca ploile nedomolite de aprilie, v\u0103dind capacitatea autoa-rei de a se multiplica la infinit, f\u0103r\u0103 s\u0103 oboseasc\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 se repete, a\u015fa cum \u00eei place s\u0103 se \u201eportretizeze\u201d singur\u0103 \u00eentr-o mul\u0163ime de ipostaze: \u201eBucuria mea este ca efectul de ser\u0103. \u00cen jurul ei balenele nu mai sunt ceea ce au fost \u015fi apa se schimb\u0103-n formul\u0103 din or\u0103 \u00een or\u0103, ca o gard\u0103 la platul Buckingham\u201d; \u201eEu merg mai departe, imaginar \u015fi f\u0103r\u0103 pericol prin mucavaua cu flori de m\u0103tase \u015fi franjurii care se prind de g\u00e2tul meu slab ca disperatul de creanga unui castan fragil, comestibil\u201d; \u201e Sunt o spad\u0103 f\u0103r\u0103 podoabe, f\u0103r\u0103 ve\u015fminte de purpur\u0103, doar un lut \u00een care apa dulce \u015fi sufletul cresc ca \u00een oul pajurei dou\u0103 aripi\u201d.<br \/>\n \u00cen aceast\u0103 for\u0163\u0103 de a  r\u0103m\u00e2ne mereu proasp\u0103t\u0103 \u015fi mereu nou\u0103 st\u0103 puterea de artist\u0103 a Melaniei Cuc. <\/p>\n<p><strong><br \/>\nConstantin Cuble\u015fan<\/strong><\/p>\n<p><strong>SCRIITORI VR\u00c2NCENI DE IERI \u015eI DE AZI<\/strong><br \/>\n&#8211; tentativ\u0103 de sintez\u0103 &#8211;<\/p>\n<p>\tOrice sintez\u0103 de felul dic\u0163ionarelor de scriitori sau istoriilor literare comport\u0103 un risc din partea auto-rului (autorilor) care se \u00eencumet\u0103 \u00eentr-o asemenea \u00eentreprindere. Riscul este acela de a nu mul\u0163umi pe (aproape) nimeni. Pe unii, pentru c\u0103 au fost omi\u015fi (dintr-o eroare sau deliberat), pe al\u0163ii, pentru c\u0103 li s-a acor-dat prea pu\u0163in spa\u0163iu \u015fi comentariul este prea pu\u0163in elogios; exist\u0103 \u015fi din aceia care se simt leza\u0163i a sta, \u00een paginile unei c\u0103r\u0163i de evaluare critic\u0103, al\u0103turi de al\u0163ii. \u015ei a\u015fa mai departe. Iat\u0103 sub ce presiune se poate afla cel care \u015fi-ar asuma sarcina realiz\u0103rii unei astfel de lucr\u0103ri, \u00een contextul cultural \u00een care \u201escriitorimea autohto-n\u0103\u201d a Vrancei e divizat\u0103: \u201etrei reviste, peste trei sute de scriitori (unioni\u015fti, ligi\u015fti, pe lista de a\u015fteptare)\u201d, \u201eor-ganiza\u0163i\/dezorganiza\u0163i \u00een, s\u0103 zicem, treizeci de tabere!!\u201d. Dar Mircea Dinutz nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 scrie un Dic-\u0163ionar, care s\u0103-i cuprind\u0103 pe to\u0163i ace\u015ftia (unul, destul de complet, realizase \u00een 1999 Florin Muscalu: Dic\u0163iona-rul scriitorilor \u015fi publici\u015ftilor vr\u00e2nceni de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000 \u2013 titlu calchiind modelul generic c\u0103linescian \u2013 dup\u0103 care \u015fi-a auzit destule bune \u015fi rele, dar, \u00een ce-l prive\u015fte, nu mai are nicio importan\u0163\u0103, el fiind de-acum, din p\u0103cate, trecut \u00een lumea umbrelor). Bazat pe o activitate critic\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u015fi bogat\u0103, cronic\u00e2nd (cronicar la \u00eent\u00e2mpinare) foarte atent multe din produc\u0163iile editoriale ale confraternilor \u00een ale scrisu-lui, de pe meleagurile Vrancei, s-a decis s\u0103 fac\u0103 (totu\u015fi) o selec\u0163ie (care nu este \u201einfailibil\u0103\u201c, cum cat\u0103 a se disculpa, inutil, Mircea Dinutz) din care \u00eensu\u015fi denun\u0163\u0103 lipsa unora \u015fi a altora (de la Varlaam p\u00e2n\u0103 la Corneliu Fotea, s\u0103 zicem), demersul domniei sale av\u00e2nd marele merit de a reuni comentarii critice aplicate, cu per-spectiva de obiectivitate bine centrat\u0103, c\u0103ut\u00e2nd mereu, la fiecare autor \u015fi de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd i-a consemnat acestuia vreo carte, s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103, diagnostical, at\u00e2t reu\u015fitele, c\u00e2t \u015fi limitele, formul\u00e2nd judec\u0103\u0163i de valoare capabile a fixa, a defini profilul sau m\u0103car coordonatele majore pe care se situeaz\u0103 fiecare din ace\u015f-tia.<br \/>\nCritica pe care o practic\u0103 Mircea Dinutz, \u00een Scriitori vr\u00e2nceni de ieri \u015fi de azi (Editura Zigotto, Gala\u0163i, 2011), \u00eel recomand\u0103 \u00een totul \u2013 ca de altfel \u00eentreaga sa crea\u0163ie exegetic\u0103, a\u015fa cum se prezint\u0103, \u00een ultima vreme, \u00een paginile prestigioasei reviste ProSaeculum \u2013 \u015fi este una caracterizat\u0103 prin probitate profesional\u0103 de cea mai bun\u0103 calitate, exegetul \u015ftiind s\u0103 p\u0103trund\u0103 analitic \u015fi disociativ, comparatist atunci c\u00e2nd e cazul, \u00een mecanismele de alc\u0103tuire interioar\u0103 ale opusurilor asupra c\u0103rora se pronun\u0163\u0103, cu fermitate \u015fi autoritate pro-fesoral\u0103 (\u00een cel mai bun \u00een\u0163eles al cuv\u00e2ntului), el fiind unul din acei critici care au capacitatea de a demonstra conving\u0103tor, cu argumente solide \u00een plan estetic, de unde \u015fi p\u00e2n\u0103 unde scriitorul luat \u00een discu\u0163ie \u00ee\u015fi \u00eentinde compasul propriei afirm\u0103ri.<br \/>\nMircea Dinutz e un critic literar sobru \u015fi elegant, elevat \u00een discursul s\u0103u evaluator, prea pu\u0163in dispus a face anume concesii (rabat) \u00een judecata sa, dar \u015fi f\u0103r\u0103 tenta\u0163ia unor exerci\u0163ii encomiastice gratuite. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, culegerea sa de cronici, pe o tematic\u0103 ordonat\u0103 de apartenen\u0163a celor supu\u015fi recep\u0163iei critice la un spa\u0163iu geografic precis delimitat \u2013 dac\u0103 am avea asemenea instrumente de lucru, panorame critice, zonale, c\u00e2t mai multe \u015fi de o asemenea competen\u0163\u0103, peisajul literar rom\u00e2nesc actual ar putea ar\u0103ta altfel, mai bine structurat, dup\u0103 cum \u015fi merit\u0103 \u2013 este o carte ce devine dintr-odat\u0103 referen\u0163ial\u0103, criticul d\u00e2nd seama asupra locului \u015fi orient\u0103rii artistice a unor scriitori, din p\u0103cate, prea pu\u0163in circula\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi prea pu\u0163in (nedrept, adesea) cu-noscu\u0163i de c\u0103tre publicul larg cititor, de aiurea, \u00een consecin\u0163\u0103 prea pu\u0163in comenta\u0163i critic \u015fi prea pu\u0163in integra\u0163i circuitului valoric real al momentului literar actual, la noi. C\u0103ci \u2013 \u015fi acesta este unul din meritele lui Mircea Dinutz \u2013 \u00een demersul s\u0103u nu sunt interesante (de\u015fi nu lipsite de interes) comentariile aplicate la operele unor scriitori consacra\u0163i, cum ar fi Duiliu Zamfirescu, G.M. Vl\u0103descu sau mai aproape de noi Liviu Ioan Stoiciu, Varujan Vosganian, Ion Larian Postolache \u015f.a. cu o bun\u0103 prezen\u0163\u0103 \u00een arealul literar rom\u00e2nesc, ci tocmai pro-punerile pe care le ofer\u0103 aten\u0163iei generale, pentru unii \u015fi al\u0163ii dintre scriitorii vr\u00e2nceni, care ar merita, cu deplin temei, s\u0103 fie taxa\u0163i dincolo de calitatea lor strict local. Tocmai de aceea sunt de re\u0163inut caracteriz\u0103rile precise \u015fi penetrante, pe care le face Mircea Dinutz, formul\u00e2nd sentin\u0163e, \u00een fapt defini\u0163ii, menite a fixa individualit\u0103\u0163i \u00een con\u015ftiin\u0163a critic\u0103, \u015fi nu numai, actual\u0103. A\u015fa, bun\u0103oar\u0103, eseistul Florinel Agafi\u0163ei, spune domnia sa, \u00ee\u015fi structureaz\u0103 comentariile critice \u201ecu o seriozitate prusac\u0103\u201d, iar ca romancier cultiv\u0103 \u201eproza de atmosfer\u0103\u201d, cu trimiteri la \u201eliteratura fantastic\u0103 a lui Mircea Eliade\u201d, el fiind, de altfel, recomandat ca un bun \u201eorientalist\u201d; Adrian Botez scrie poeme cu \u201epreocupare pentru arhitectura acestora\u201d, av\u00e2nd apetitul \u201eepopeic\u201d \u015fi cultiv\u00e2nd o \u201epoezie cu caracter ini\u0163iatic\u201d, \u00een dezvoltarea unor motive religioase apropiindu-se de Nichifor Crainic \u015fi Ra-du Gyr, dincolo de care \u201ese aud sud\u0103lmile \u015fi tandrele \u00eenjur\u0103turi argheziene\u201d; Lucia Cherciu scrie poeme \u201ese-duc\u0103toare prin simplitatea lor, prin culoarea vie a imaginilor, prin satira re\u0163inut\u0103 \u015fi ironia p\u0103trunz\u0103toare\u201d; poe-zia lui Ioan Dumitru Denciu este de \u201eun parnasianism prin excelen\u0163\u0103\u201d, fiind \u201eun moralist \u00een esen\u0163\u0103\u201d, iar \u00een ese-urile sale opt\u00e2nd pentru \u201eun na\u0163ionalism metafizic, supraistoric \u015fi, deci, situat \u00een afara zonei politicului (&#8230;) cobor\u00e2nd \u00een istorie\u201d; Alexandru De\u015fliu se impune ca un publicist \u201emai de substan\u0163\u0103 dec\u00e2t ar presupune statu-tul unui gazetar onest \u015fi scrupulos, pentru c\u0103 vizeaz\u0103 c\u00e2mpul foarte generos (\u015fi preten\u0163ios) al unei culturi elitiste, asimil\u00e2nd mijloacele gazet\u0103re\u015fti cu cele beletristice, mai ales, pentru c\u0103 se subordoneaz\u0103 unui pro-gram foarte minu\u0163ios de recuperare \u015fi valorizare a unor personalit\u0103\u0163i\u201d; Constantin Du\u015fc\u0103 e \u201eun poet al marilor combustii, al c\u0103ut\u0103rilor frenetice, dar al gesturilor restr\u00e2nse, \u00eencordate dureros, un poet al credin\u0163ei nedez-min\u0163ite \u00een Creatorul A Toate\u201d; Virgil Huzum e \u201eun orfic\u201d; Florin Muscalu \u2013 \u201eun elegiac de tip c\u0103rtur\u0103resc, b\u00e2ntuit de fantasmele lui Eminescu \u015fi Bacovia\u201d, \u00eendr\u0103znind s\u0103 proiecteze \u201eo cosmogonie personal\u0103\u201d; Ion Panait se impune printr-un \u201erafinament sporit la nivelul expresiei artistice\u201d, av\u00e2nd o \u201egrij\u0103 evident\u0103 pentru arhitectura fiec\u0103rui poem\u201d \u015fi scriind o \u201epoezie esen\u0163ialmente elegiac\u0103\u201d (\u201eF\u0103r\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la o tr\u0103ire religioas\u0103 exemplar\u0103, poetul Ion Panait arde frumos \u00eentre umbrele \u015fi ne\u00eemplinirile trecutului, la care se adaug\u0103 marile frustr\u0103ri ale prezentului, resim\u0163ite dureros&#8230;\u201d); Florin Paraschiv scrie o proz\u0103 datorat\u0103 unui \u201emoralist sever\u201d, iar eseurile sale se remarc\u0103 prin \u201eacurate\u0163ea discursului \u015fi verva cuceritoare a eruditului\u201d, dimpreun\u0103 cu \u201esf\u0103to\u015fenia gra-v\u0103, ironia amar\u0103, uneori complice\u201d; Doina Popa este o prozatoare remarcabil\u0103 prin \u201eplonjarea mai decis\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile fiin\u0163ei umane (&#8230;) \u00een linia prozei de analiz\u0103\u201d; lui Dumitru Pricop \u00eei schi\u0163eaz\u0103 un frumos \u015fi condensat profil, realizat \u00een manier\u0103 eseistic\u0103 evocatoare: \u201eAt\u00e2t \u00een timpul vie\u0163ii, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 dispari\u0163ia sa fizic\u0103, poetul, n\u0103scut \u00een Negrile\u015ftii Vrancei, s-a bucurat de aten\u0163ia binevoitoare a criticii, dar \u2013 cu mult mai mult \u2013 de admi-ra\u0163ia cititorilor de toate v\u00e2rstele, cu deosebire, tineri. La \u00eenmorm\u00e2ntarea acestuia, \u00eentr-un sf\u00e2r\u015fit de iulie al anului 2007, am remarcat prezen\u0163a c\u00e2torva zeci de scriitori veni\u0163i din mai multe jude\u0163e ale \u0163\u0103rii: Gala\u0163i, Praho-va, Bac\u0103u, Buz\u0103u, Ia\u015fi, Bucure\u015fti&#8230; Mitic\u0103, cum \u00eel strigau prietenii \u015fi nu numai, era foarte iubit pentru firea lui petrec\u0103rea\u0163\u0103, optimismul s\u0103u contagios, replica deseori licen\u0163ioas\u0103, dragostea lui pentru frumos, \u00een toate formele sale de manifestare, dar \u2013 cu deosebire \u2013 pentru modul exemplar \u00een care a slujit, peste patru dece-nii, pe altarul cuv\u00e2ntului r\u0103scolit \u00een pulberi de stele\u201d. Textele lui Paul Spirescu \u201elas\u0103 impresia unei admirabile spontaneit\u0103\u0163i, peste care s-a aplecat uvrierul, mai mult sau mai pu\u0163in inspirat \u00een interven\u0163iile sale\u201d, l\u0103s\u00e2nd loc pentru \u201everva parodic\u0103 \u015fi disponibilitatea pentru c\u00e2rteal\u0103\u201d. \u015ei a\u015fa mai departe.<br \/>\nDac\u0103 e s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 o simpl\u0103 statistic\u0103 ce se poate face consult\u00e2nd aparatul de note pe care \u00eel ofer\u0103, Mircea Dinutz a scris despre cei mai mul\u0163i \u015fi cei mai importan\u0163i scriitori vr\u00e2nceni. Pe l\u00e2ng\u0103 cei 18 autori cu-prin\u015fi \u00een sumarul volumului, sunt de re\u0163inut, men\u0163ionate ca \u00eentr-un raport f\u0103r\u0103 ascunzi\u015furi, numeroasele cronici \u015fi recenzii la c\u0103r\u0163ile altor confra\u0163i \u2013 peste treizeci (\u00eentre care Valeriu Anghel, Ionel Bandrabur \u2013 foarte prolific, dar excelent prozator \u2013, Irimia B\u0103lescu, Gheorghe Chirtoc, Constan\u0163a Cornil\u0103, Ion Cristoiu, Alexandru Cucereanu, Constantin Ghini\u0163\u0103, Ioan Laz\u0103r da Coza, Ion Micheci, Marin Moscu, Romeo-Valentin Musc\u0103, Ionel Nistor, Traian Olteanu, \u015etefania Oproescu, Ani\u015foara Pi\u0163u, Simion Mehedin\u0163i, Constantin \u015etef\u0103nescu etc.) \u2013 cu ajutorul c\u0103rora ar putea prea bine s\u0103 realizeze un al doilea volum dintr-o panoram\u0103 vr\u00e2ncean\u0103, ce se profileaz\u0103 oricum la orizontul activit\u0103\u0163ii critice a lui Mircea Dinutz. El este un critic cu remarcabile disponi-bilit\u0103\u0163i \u00een acest sens \u015fi dac\u0103, la un moment dat, reclama \u201eabsen\u0163a\u201d unei \u201eautorit\u0103\u0163i\u201d critice \u00een Vrancea, unde se simte \u201emai abitir ca \u00een alte jude\u0163e (&#8230;) insuficienta tradi\u0163ie \u015fi existen\u0163a unei table de valori nedecantate, \u00eenc\u0103, la parametrii normalit\u0103\u0163ii\u201d, de ce nu s-ar sim\u0163i chemat \u015fi capabil a deveni el \u00eensu\u015fi o asemenea autoritate, care, oricum, deja este compus\u0103, recunoscut\u0103 \u015fi&#8230; ascultat\u0103. Vreau s\u0103 cred c\u0103 personalitatea critic\u0103 a lui Mircea Dinutz se impune pe zi ce trece, atr\u0103g\u00e2nd astfel aten\u0163ia asupra unei comunit\u0103\u0163i scriitorice\u015fti \u00een Vrancea, deloc de neglijat. Panorama realizat\u0103 acum \u2013 Scriitori vr\u00e2nceni de ieri \u015fi de azi \u2013 \u00eel recomand\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 ca pe un veritabil pivot \u00een jurul c\u0103ruia s\u0103 se organizeze o via\u0163\u0103 scriitoriceasc\u0103 semnificativ\u0103, \u00een \u0163inutul Vrancei, pe m\u0103sur\u0103 ce vocea lui devine ascultat\u0103 pretutindeni \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nTABLETE<\/strong><\/p>\n<p><strong>Dumitru Augustin Doman<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/doman.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/doman.jpg\" alt=\"\" width=\"165\" height=\"220\" class=\"alignnone size-full wp-image-15632 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 165px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 165\/220;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/doman.jpg\" alt=\"\" width=\"165\" height=\"220\" class=\"alignnone size-full wp-image-15632\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>                                       <strong> Caragiale din zori <\/strong><\/p>\n<p>       Dac\u0103 \u00een zori, \u00eenainte de a pleca de acas\u0103, vei citi un poem de Rainer Maria Rilke, \u00ee\u0163i zici, vei avea o zi bun\u0103. \u015ei ai o zi proast\u0103. Dac\u0103 mar\u0163i \u00een zori vei citi dou\u0103 schi\u0163e de Cehov, \u00ee\u0163i spui, vei avea parte de-o zi fast\u0103. Ai parte de nervi, stres \u015fi farse sinistre. Dac\u0103 \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul soarelui vei reciti c\u00e2teva pagini din Dostoievski, te \u00eencurajezi singur, vei avea o zi interesant\u0103, cu \u00eent\u00e2lniri pl\u0103cute \u015fi conversa\u0163ii \u00eenalte, de bun\u0103 seam\u0103. \u015ei, de diminea\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 dup\u0103 apusul soarelui, te opresc pe strad\u0103 femei \u015fleamp\u0103te \u015fi vulgare, in\u015fi t\u00e2mpi\u0163i \u015fi handicapa\u0163i pis\u0103logi. Dup\u0103 o noapte de insomnie \u015fi co\u015fmaruri, \u00ee\u0163i spui c\u0103 numai Caragiale \u00ee\u0163i mai lipse\u015fte \u00een zori. Cite\u015fti momente, schi\u0163e, scenete. \u015ei toat\u0103 ziua vezi enorm, colorat, pastelat \u015fi sim\u0163i un monstruos sentiment de u\u015furare, o veselie de \u00eenceput de lume, o bucurie luminoas\u0103 ciuruit\u0103 de mii de g\u0103uri negre. <\/p>\n<p>                        <strong> Revolu\u0163ia \u00een pres\u0103 a lui Gigi Manivel\u0103 <\/strong><\/p>\n<p>       Gigi Manivel\u0103 a fost o perioad\u0103 lung\u0103, o via\u0163\u0103 de om, cum se zice, \u015fofer, mecanic de mecanic, \u015fef de coloan\u0103. Dar \u00een marea bulib\u0103\u015feal\u0103 din lunga tranzi\u0163ie de la nimic la nimic, Gigi Manivel\u0103 a ajuns director de ziar. \u015ei, de\u015fi fosta usc\u0103torie a lui Z\u0103uc\u0103 din or\u0103\u015felul de la poalele muntelui este singura redac\u0163ie \u00een care a c\u0103lcat vreodat\u0103, s-a sim\u0163it ca pe\u015ftele-n ap\u0103. A \u0163inut la \u00eenceput o \u015fedin\u0163\u0103 pe zi, apoi una diminea\u0163a \u015fi alta la \u00eenchiderea edi\u0163iei, acum \u00eens\u0103 convoac\u0103 trei, patru sau chiar cinci pe zi. Nu-i scap\u0103 nici un am\u0103nunt. De pild\u0103, \u00een caietul s\u0103u studen\u0163esc, ferfeni\u0163it, \u015fi-a f\u0103cut la un moment dat un fel de list\u0103 neagr\u0103 de persoane din ora\u015f ale c\u0103ror nume nu trebuie s\u0103 apar\u0103 \u00een ziar. Niciodat\u0103. &#8222;Dom director\u201d, a reac\u0163ionat timid o domni\u015foar\u0103 repor-ter\u0103, \u201edar o \u015ftire de pres\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 neap\u0103rat la cinci \u00eentreb\u0103ri: cine? ce? unde? c\u00e2nd? cum?&#8221; &#8222;Da?\u201d s-a mirat directorul. \u201eNu conteaz\u0103&#8221;. A continuat s\u0103 adauge nume interzise la acea list\u0103 p\u00e2n\u0103 s-a ajuns ca toate \u015ftirile, articolele \u015fi reportajele s\u0103 fie eliptice de nume de persoane. A fost primul pas \u00een revolu\u0163ia presei cotidiene din ora\u015f. \u00centr-o luni diminea\u0163a, directorul Gigi Manivel\u0103 a \u00eentrebat-o, clipind des, pe reporter\u0103: &#8222;M\u0103i domni\u015foar\u0103, care zici c\u0103 sunt \u00eentreb\u0103rile la care trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 o \u015ftire?&#8221;. &#8222;P\u0103i, cine? ce? unde? c\u00e2nd? cum?&#8221;. &#8222;A\u015fa? Ei, atunci dac\u0103 am eliminat pe cine, putem l\u0103sa deoparte \u015fi ce. De ast\u0103zi nu mai scrie\u0163i cine a f\u0103cut \u015fi nici ce a f\u0103cut! F\u0103r\u0103 cine, f\u0103r\u0103 ce&#8230;\u201d.<br \/>\n        \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2nile urm\u0103toare, s-a renun\u0163at &#8211; treptat, e adev\u0103rat &#8211; \u015fi la unde, c\u00e2nd, cum. Aceasta este revo-lu\u0163ia \u00een pres\u0103 a directorului Gigi Manivel\u0103. Ziarul administrat de el iese mai curat, foarte curat, puritatea \u00eentru-chipat\u0103! <\/p>\n<p>                          <strong> Interviu cu un client politic <\/strong><\/p>\n<p>         &#8211; Domnule director general Ionic\u0103 Cire\u015fescu, \u00een calitatea dvs. de remarcabil client politic, ce deviz\u0103 ave\u0163i?<br \/>\n         &#8211; B\u0103, dac\u0103 n-ai bani, miro\u015fi a prost.<br \/>\n         &#8211; Care este situa\u0163ia financiar\u0103 a direc\u0163iei jude\u0163ene pe care cu onoare o conduce\u0163i?<br \/>\n         &#8211; Cum s\u0103-\u0163i spun, dac\u0103 n-ai bani, miro\u015fi a&#8230;<br \/>\n         &#8211; \u00cen ce fel reu\u015fi\u0163i s\u0103 traversa\u0163i criza financiar\u0103 actual\u0103?<br \/>\n         &#8211; P\u0103i, dac\u0103 n-ai bani, miro\u015fi&#8230;<br \/>\n         &#8211; Dar cum crede\u0163i c\u0103 se poate ie\u015fi din criz\u0103?<br \/>\n         &#8211; Hm! Dac\u0103 n-ai bani&#8230;<br \/>\n         &#8211; Crede\u0163i c\u0103 disponibiliz\u0103rile de personal bugetar sunt o solu\u0163ie?<br \/>\n         &#8211; Dac\u0103 n-ai&#8230;<br \/>\n         &#8211; Considera\u0163i c\u0103 se mai impune o remaniere de guvern mai spre sf\u00e2r\u015fitul anului?<br \/>\n         &#8211; Dac\u0103&#8230;<br \/>\n         &#8211; V\u0103 mul\u0163umesc!<\/p>\n<p>         \u00cen fa\u0163a Direc\u0163iei d-lui client politic Ionic\u0103 Cire\u015fescu, c\u00e2inii comunitari se plimbau la deal, la vale, deja cu covrigi \u00een coad\u0103, \u00een coad\u0103 de pe\u015fte. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>MIRCEA POPA MELANIA CUC, V\u00c2N\u0102TOARE CU \u015eOIM \u00centr-una din zilele de s\u00e2mb\u0103t\u0103 ale lunii iulie, am f\u0103cut un popas \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21195"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21195"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21195\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21196,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21195\/revisions\/21196"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21195"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21195"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21195"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}