{"id":21148,"date":"2023-05-29T21:06:44","date_gmt":"2023-05-29T18:06:44","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21148"},"modified":"2023-05-29T21:10:11","modified_gmt":"2023-05-29T18:10:11","slug":"spatii-culturale-nr-16-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21148","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 16 (8)"},"content":{"rendered":"

ISTORIE LITERAR\u0102<\/strong><\/p>\n

Marius Neculae<\/strong>
\n\"\"

Iluminism \u015fi erudi\u0163ie \u00een Hronica rom\u00e2nilor. Folosirea \u015fi critica izvoarelor la Gheorghe \u015eincai<\/strong><\/p>\n

\tCum rezult\u0103 din titlu, \u015eincai a lucrat timp de decenii la Hronic\u0103 \u015fi, pentru a g\u0103si materialele de care avea nevoie, a explorat numeroase arhive \u015fi biblioteci \u015fi a purtat multe discu\u0163ii cu oamenii de cultur\u0103 ai epocii sale, av\u00e2nd contacte chiar \u015fi cu preavestitul Enghel (I. Ch. Engels), pe care \u00eel credea v\u00e2ndut magna\u0163ilor unguri.
\n\t\u00cen timpul cercet\u0103rilor sale, \u015eincai a str\u00e2ns un bogat material, ce alc\u0103tuie\u015fte cea mai vast\u0103 culegere de documente referitoare la rom\u00e2ni, cunoscut\u0103 \u00een acele timpuri. Dep\u0103\u015find, ca spa\u0163iu geografic, arealul popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, Hronica… tinde s\u0103 semene cu o istorie a Sud-Estului Europei, \u015eincai ocup\u00e2ndu-se inclusiv de rom\u00e2nii din Balcani, el fiind un istoric al tuturor rom\u00e2nilor. Av\u00e2nd un material foarte numeros, autorul pare s\u0103 fie cople\u015fit de acesta, el reproduc\u00e2nd \u00een lucrare, integral, aproximativ 115 documente din cele 405 cuprinse \u00een Corpusul s\u0103u. \u015eincai a extras din diferite cronici, scrieri istorice ale diferi\u0163ilor autori latini, greci, germani, maghiari, polonezi, rom\u00e2ni, aceste extrase \u00eensum\u00e2nd aproximativ 2.000.de pagini scrise m\u0103runt. \u00cens\u0103 con\u0163inutul ini\u0163ial al caietelor sale \u00eel formeaz\u0103 documentele, \u00een num\u0103r de 405: acte de danie \u015fi \u00eenchinare, decrete, diplome, privilegii, rapoarte, tratate de alian\u0163\u0103. Aceste documente acoper\u0103 o perioad\u0103 lung\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anul 346, c\u00e2nd apare primul document, p\u00e2n\u0103 \u00een 1721 . C\u00e2t despre autori, num\u0103rul lor este mare \u015fi variat, \u015eincai folosind pentru istoria antic\u0103 pe: Tacitus, Dio Cassius, Ruffus Festus, Paul Diaconul, Eutropius, Ammianus Marcellinus, Paul Orosius etc. Pentru perioada medieval\u0103 \u015fi cea a migra\u0163iilor, \u015eincai folose\u015fte: Kinamos, Acominatul, Eginhard \u015fi to\u0163i istoricii bizantini, cronicarii ru\u015fi, unguri, polonezi. Folosite sunt \u015fi cronicile rom\u00e2ne\u015fti: Cronica B\u0103l\u0103ceneasc\u0103, o parte din cronica lui Radu Greceanu, cronica lui Grigore Ureche , Miron Costin. \u00cen afara cronicilor \u015fi documentelor, \u015eincai folose\u015fte \u015fi lucr\u0103rile contemporanilor s\u0103i: preavestitul Engel, Katona, dic\u0163ionare. Un lucru nou, pe care \u015eincai \u00eel aduce, este utilizarea sistematic\u0103 a materialelor epigrafice, cu care el completeaz\u0103 izvoarele narative pentru epoca st\u0103p\u00e2nirii romane: Eu \u00eensumi adeseori am privit la columna aceasta, spune \u015eincai, vorbind la paginile dedicate anului 113 despre Columna Traiana. Desigur, nu e primul \u00een istoriografia rom\u00e2n\u0103, Stolnicul Cantacuzino \u015fi Dimitrie Cantemir au folosit \u015fi ei inscrip\u0163iile, dar nesistematic \u015fi sporadic.
\nGheorghe \u015eincai folose\u015fte o mare varietate de izvoare la argumentarea Hronicii rom\u00e2nilor, utiliz\u00e2nd pentru anii domniei lui Mihai Viteazul – perioada la care ne vom referi datorit\u0103 vastit\u0103\u0163ii operei – aproximativ 40 de autori, la care face nu mai pu\u0163in de 168 de trimiteri. Majoritatea informa\u0163iei despre domnia principelui unificator, a str\u00e2ns-o \u00een anii 1779-1780, pe c\u00e2nd studia la Colegiul Sancta Barbara din Viena, dup\u0103 ce, la Roma, copiase din Biblioteca Vatican\u0103 sursele pentru prima parte a c\u0103r\u0163ii. El copiaz\u00e3 acum inclusiv legile votate \u00een Dieta Transilvaniei la 1599-1600, de la consilierul de curte \u015etefan Costa.
\n\tCei mai utiliza\u0163i autori de c\u0103tre \u015eincai pentru perioada 1593-1601 sunt: Anonymus Hevenesianus, Anonymus Carolinensis, Istv\u00e1nfi, Heidenstein, Balthazar Walter cu Vita Michaelis, principis Valachiae, Ioannes Palatius (numit Pala\u0163ie de c\u0103tre \u015eincai) cu Aquila austriaca, Sethus Calvisius (Calvisie) cu Opere chronologicae, Ignatius Bretanus (Bretan) cu Epitome chronologicae, Bartolomeo Dionigi (V\u00e2rtolomeiu) cu Istorie del mondo, Abraham Bucholcer cu Indice chronologico, Spontoni cu Storia di Transilvania, Paul Piasetchi cu Chronico gestorum in Europa singularium, Miko Ferentz cu Kronik\u00e1ban, Philippus Brietius (Brie\u0163ie) cu Chronico universali, Borsai P\u00e1l cu Chronico Hungariae, Petru de Reva cu Centuria, Enyedi P\u00e1l, Bod P\u00e9ter, Iulius Caesar Bulengerus cu Historia sui temporis, Kem\u00e9ni I\u00e1nos. Un loc aparte \u00eel are I. Ch. Engel, numit aproape \u00eentotdeauna de c\u0103tre \u015eincai preavestitul Enghel, pe care \u00eel citeaz\u0103 mai ales ca s\u0103-i arate, subtil, c\u0103 a gre\u015fit \u00een privin\u0163a teoriilor sale despre rom\u00e2ni \u00een lucr\u0103rile Historia Valachiae \u015fi Historia Moldaviae. Referindu-se la rela\u0163iile, din toamna lui 1599, dintre Mihai Viteazul \u015fi nobilii ardeleni, \u015eincai \u00eel acuz\u0103, chiar, pe Engel, c\u0103 nu a cercetat cum trebuie sursele, acesta aleg\u00e2nd numai scrierile care erau \u00een concordan\u0163\u0103 cu viziunile sale politice: Pre avtorii, pre carii i-am adus eu la anul acesta, \u015fi carii tocma pe vremea aceasta tr\u0103ia \u015fi scriia, de i-ar fi cercat \u015fi cernut preavestitul Enghel, nu s-ar mai fi lipit de b\u00e2rfele neotericilor, ci ar fi scris istorii, nu pove\u015fti desfundate . \u00centr-adev\u0103r, \u015eincai folose\u015fte pentru aceast\u00e3 investiga\u0163ie o serie de autori care tr\u0103iau atunci \u015fi, care, se prea poate s\u0103 fi fost martori oculari la evenimentele narate.
\n\tUn autor des utilizat de c\u0103tre Gheorghe \u015eincai este Balthazar Walter, contemporan al lui Mihai Viteazul, scrierile sale fiind cercetate de c\u0103tre \u015eincai mai ales \u00een perioada studiilor la Viena. Dar acesta nu este numai un contemporan al evenimentelor, ci \u015fi un participant la acestea: Baltasar Valter care \u00een anul acesta [1597] au mers la \u0162arigrad cu solul polonilor, ca cel ce au vezut multe, cu ochii s\u0103i, scrie. \u00cens\u0103, cu toate acestea, \u015eincai nu are prea mare \u00eencredere \u00een scrierile lui Walter, pentru c\u0103 (\u00een cazul luptei de la C\u0103lug\u0103reni), b\u00e2rfe\u015fte \u00eempreun\u0103 cu Istv\u00e1nfi \u00een lauda ungurilor \u015fi a cazacilor, iar mai v\u00e2rtos \u00een lauda lui Albert Chiraliu. \u015eincai \u00eei recunoa\u015fte lui Walter meritele prin nararea luptelor de la Br\u0103ila, Cernavod\u0103, Turtucaia, Nicopole, precum \u015fi pentru c\u0103 a \u00eensemnat data de 13 august pentru b\u0103t\u0103lia de la C\u0103lug\u0103reni, dar, pus fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Anonymus Hevenesianus, el scrie: numai c\u00e2t \u00eenc\u00e2lce\u015fte istoria aceasta, \u00een gra\u0163ia lui Ieremie Moghil\u0103 domnului Moldovei, pentru c\u0103 era clientul polonilor . Prin aceast\u0103 afirma\u0163ie, Gheorghe \u015eincai nu ne dezv\u0103luie un lucru nou, el doar ne arat\u0103 c\u0103 istoria era \u015fi pe atunci un instrumentum regni, Balthazar Walter nefiind dec\u00e2t un om al timpului s\u0103u, care \u00ee\u015fi f\u0103cea treaba dup\u0103 cum dicta mersul lucrurilor.
\n\tUn alt autor utilizat, martor ocular al evenimentelor, este Istv\u00e1nfi. Acesta a fost comisar imperial, lucru amintit de c\u0103tre \u015eincai \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o solie trimis\u0103 de c\u0103tre Mihai Viteazul comisarilor \u00een Ardeal: despre carea trimitere a\u015fa scrie Istvanfi, unul dintre numi\u0163ii comisari. Cu toate c\u0103 \u00eei recunoa\u015fte meritele, Istv\u00e1nfi nu mai este pentru \u015eincai cum era pentru Samuil Micu, un scriitoriu ungur luminat, \u00een Istoria rom\u00e2nilor din Dachia, pentru c\u0103 acesta b\u00e2rfe\u015fte \u00eempreun\u00e3 cu Walter \u015fi scrie mai \u00eenc\u00e2lcit \u015fi pre tr\u0103g\u00e2nd \u00een partea lui Albert Chiraliu. Aceste acuze se repet\u0103 \u00een cazul b\u0103t\u0103liei de la C\u0103lug\u0103reni \u015fi \u00een cazul enumer\u0103rii efectivelor ce au participat la b\u0103t\u0103lie : Eu m\u0103 mir \u015fi de Istvanfi, din carele am scris suma osta\u015filor lui Sigismund Batori, tot pe nume, cum au putut gre\u015fi \u00een facerea sumei .
\n\tO surs\u0103 utilizat\u0103 des \u00een Hronica rom\u00e2nilor \u015fi foarte pre\u0163uit\u0103 de c\u00e3tre \u015eincai este Anonymus Hevenesianus, autorul fiind \u015fi el un martor ocular. C\u00e2t de mult pune Gheorghe \u015eincai baz\u0103 pe el putem vedea \u00een cazul nar\u0103rii evenimentelor legate de uciderea cardinalului Andrei B\u00e1thory de c\u0103tre secui, despre care au scris numero\u015fi autori, dar\u0103 nici unul nu au scris mai bine \u015fi mai de-am\u0103runtul \u00eent\u00e2mplarea aceasta, de c\u00e2t Anonymul l\u0103tinesc, cel aci adus; pare c\u0103 au fost tot de fa\u0163\u0103; pagub\u0103 c\u0103 nu i se \u015fti numele! El \u00eensu\u015f scrie c\u0103 acestea le-au scris \u00een prip\u0103 c\u0103tr\u0103 \u015etefan Caca\u015f. Anonymus este pus de c\u00e2teva ori \u00een contradic\u0163ie cu Chronica gestorum in Europa singularium a episcopului Paul Piasetchi, despre care Gheorghe \u015eincai consider\u0103 c\u0103 este un partizan \u00eenver\u015funat al familiei B\u00e1thory.
\n\tNici Spontoni, alt contemporan al evenimentelor, cel ce nu e vrednic de credin\u0163\u0103 pentru preten\u015fugul cu Basta, nu este apreciat de c\u0103tre \u015eincai, pentru c\u0103 acesta, din ura carea o avea c\u0103tr\u0103 Mihai Vod\u0103, b\u00e2rfe\u015fte,lucrul care nu s-ar fi cuvenit unui cavallier, cum au fost el.
\nMiko Ferentz (Fran\u0163isc Mico) carele pe acele vremi tr\u0103ia, este \u015fi el folosit, dar se arat\u0103 c\u0103 a gre\u015fit atunci c\u00e2nd spune c\u0103 Dieta de la 20 noiembrie 1599 s-a \u0163inut la Sighi\u015foara, c\u00e2nd, de fapt, s-a \u0163inut la F\u0103g\u0103ra\u015f, a\u015fa cum spune Diploma principis Michaelis.
\nEste interesant faptul c\u0103, atunci c\u00e2nd nu dore\u015fte s\u0103 insiste asupra unui anumit eveniment, Gheorghe \u015eincai trimite cititorul direct la surs\u0103, \u00een cazul \u00een care acesta dore\u015fte s\u0103 \u015ftie mai multe, cum a f\u0103cut \u00een cazul lui \u015etefan R\u0103svan: Cine vrea s\u0103 \u015ftie mai multe despre \u015etefan Resvan, ceteasc\u0103 pre Istvanfi, pre episcopul Paul Piasetchi \u015fi Arhivul din Vatican. La fel procedeaz\u0103 \u015fi \u00een cazul expunerii b\u0103t\u0103liei de la Mir\u0103sl\u0103u, c\u00e2nd citeaz\u0103 pe scurt din Enyedi P\u00e1l, apoi trimi\u0163\u00e2nd pe cititorul interesat la alte surse: De vrei se \u015ftii lucrul mai pre larg, cete\u015fte pre Istvanfi, pre Gronzchi, pre Spontoni \u015fi pre Petru de Reva
\n\u00cen cazul \u00een care un nume, o dat\u0103, un num\u0103r nu corespund la diferi\u0163i autori, \u015eincai red\u0103 toate versiunile, pe care le analizeaz\u00e3 apoi: Poarta turceasc\u00e3 [\u2026] au trimis soli la Mihai Vod\u00e3, precum scrie Palatie: <\n\n

>. La fel este \u015fi \u00een cazul c\u00e2nd Palatius \u015fi Spondanus nareaz\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu Anonymus Hevenesianus, \u00een leg\u0103tur\u00e3 cu Nicolae P\u0103tra\u015fcu: A\u015fadar\u0103, n-au pus Mihai Vod\u0103 oc\u00e2rmuitoriu Moldovei, pre fiiul s\u00e3u, Petra\u015fco, cum scriu Palatie \u015fi Spondan, ci de aceasta nu te mira, pentru c\u0103 to\u0163i istoricii, c\u00e2\u0163i au scris despre lucrurile \u00een anul acesta p\u0103strate de Mihai Vod\u0103, foarte amestecat\u0103 toat\u0103 istoria carea eu drept aceaia a\u015fa o pun \u00een r\u00e2nd, \u00eensemn\u00e2nd fire\u015ftecare lucru de unde l-am luat. \u00cen alt caz, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o sum\u0103 de bani f\u0103g\u0103duit\u0103 de c\u0103tre pap\u0103 lui Sigismund B\u00e1thory, cifrele date de Brietius \u015fi Palatius nu corespund. \u015eincai arat\u0103 acest lucru, continu\u00e2nd apoi: Eu \u00eensumi zic c\u0103 n-am cetit se fie c\u0103p\u0103tat Sigismund f\u0103g\u0103da\u015ful acela.
\nCum au procedat \u015fi confra\u0163ii s\u0103i, Samuil Micu \u015fi Petru Maior, Georghe \u015eincai folose\u015fte \u015fi el documente emise anterior, care au leg\u0103tur\u0103 cu evenimentele narate. Am amintit mai sus de Diploma principis Michaelis, diplomatul lui,  pe care \u00eel po\u0163i ceti \u00eentreg, \u00een scrisorile mele, ale lui Gheorghie \u015eincai, cele mari, la anul 1600 , \u015eincai continu\u00e2nd apoi s\u0103-i expun\u0103 pe scurt con\u0163inutul. Istoricul mai arat\u0103, la anul 1596 al Hronicii rom\u00e2nilor, con\u0163inutul unui decret dat de Gheorghie Rac\u00f3\u0163i celui mai Tiner \u00een anul 1663, ce se referea la publicarea unui alt document emis de c\u0103tre Sigismund B\u00e1thory \u00een 1595.
\nFolosirea critic\u0103 a izvoarelor este caracteristic\u0103 \u015fi celorlal\u0163i reprezentan\u0163i ai \u015ecolii Ardelene. De exemplu, Petru Maior, care singur m\u0103rturise\u015fte c\u0103 a cercetat izvoarele f\u0103r\u0103 deosebire de originea lor: eu \u00eentru acea scurt\u0103 vreame \u00een care am lucrat la aceast\u0103 istoriie, nu at\u00e2ta pot zice c\u0103 am iscusit, c\u00e2t c\u0103 o am gr\u0103m\u0103dit, c\u0103 o mare parte a ei st\u0103 din monum\u00e2nturi \u015fi scripturi, care din arhivurile Vl\u0103diciei uni\u0163ilor \u015fi a Episcopiei neuni\u0163ilor din Ardeal \u015fi de pre airea adunate, le am la m\u00e2n\u0103, sau \u00een originale, sau autenticate\u2026
\nSingurul lucru care i se poate imputa lui Gheorghe \u015eincai este faptul c\u0103 nu a utilizat surse din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova (desigur, pentru perioada 1593-1601), dec\u00e2t cu o singur\u0103 excep\u0163ie, \u015fi anume citarea lui Miron Costin (Miron Logof\u0103tul), la anul 1594. \u00cen rest, \u015eincai d\u0103 dovad\u0103 de o erudi\u0163ie, complexitate \u015fi obiectivitate ie\u015fit\u0103 din comun, de un spirit aflat \u00een concordan\u0163\u0103 cu climatul deschis \u015fi erudit al Luminilor, el prezent\u00e2nd nu numai izvoarele istorice scrise \u015fi nescrise, ci \u015fi ar\u0103t\u00e2nd p\u00e3rerile contemporanilor cu care era antrenat \u00een polemici, \u00eens\u0103 spun\u00e2ndu-\u015fi dup\u0103 aceea rezervele \u00een privin\u0163a fiec\u0103ruia, rezerve argumentate de alte surse, unele chiar inedite pentru acele vremuri \u015fi sus\u0163inute de o analiz\u0103 logic\u0103, lucru cu care se obi\u015fnuise \u00een oprerele anterioare, Elementa lingue… \u015fi \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u00e3 fireasc\u0103 spre surparea supersti\u0163iilor norodului, unde folosise, de asemenea, at\u00e2t izvoare istorice, c\u00e2t \u015fi surse contemporane.<\/p>\n

\nCamelia Manuela Sava <\/strong>
\n\"\"
\u021aiganiada: cheia de bolt\u0103 a literaturii rom\u00e2ne?<\/strong><\/p>\n
Epopeea lui Ioan Budai \u2013 Deleanu, \u201e\u0162iganiada sau Tab\u0103ra \u0163iganilor\u201d, dat\u00e2nd din 1812, este singura de acest fel din literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi a r\u0103mas trei sferturi de veac \u00een manuscris, fiind tip\u0103rit\u0103 prima dat\u0103 abia \u00een 1875-1877; opera respect\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 caracteristicile speciei, inspirat\u0103 fiind de modelele grece\u015fti \u015fi latine ale Antichit\u0103\u0163ii, totu\u015fi este o alegorie, o poveste \u201e\u00eentoars\u0103\u201d, de aceea cei mai mul\u0163i critici o numesc epopee tragico-eroico-comic\u0103.
\nPornind de la precizarea pe care o face \u00eensu\u015fi autorul, Leonachi Dianeu (anagram\u0103 de la Ianachi Deleanu, sub care se ascunde, de fapt, marele iluminist Ioan Budai-Deleanu), \u00een Prologul \u015fi Epistolia \u00eenchin\u0103toare c\u0103tre Mitru Perea (anagram\u0103 de la Petru Maior), \u201evestit c\u00e2nt\u0103re\u0163\u201d – c\u0103 \u201e\u0162iganiada\u201d e \u201eo alegorie \u00een multe locuri, unde prin \u0163igani se \u00een\u0163eleg \u015f-al\u0163ii carii tocmai a\u015fa au f\u0103cut \u015fi fac ca \u015fi \u0163iganii oarec\u00e2nd. Cel \u00een\u0163\u0103lept va \u00een\u0163\u0103lege\u2026\u201d, putem afirma c\u0103 aceast\u0103 oper\u0103 iluminist\u0103 poate fi verificat\u0103 \u00een adev\u0103rul ei \u015fi ast\u0103zi.
\n\u00cen cele 12 c\u00e2nturi ale epopeii se \u00eenl\u0103n\u0163uie, \u00eentr-o desf\u0103\u015furare unitar\u0103, numeroase \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Ac\u0163iunea  se petrece \u00een vremea lui Vlad \u0162epe\u015f, care hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103-i \u00eenarmeze \u015fi pe \u0163igani, red\u00e2ndu-le astfel libertatea, ca s\u0103 lupte al\u0103turi de el \u00eempotriva turcilor. Le promite o localitate, Sp\u0103teni, \u00eentre B\u0103rb\u0103te\u015fti \u015fi Inimoasa, nume cu o sonoritate aparte \u015fi o simbolistic\u0103 pe m\u0103sura comicului situa\u0163iilor \u015fi personajelor. \u0162iganii, lipsi\u0163i de curaj, lupt\u0103 cu ochii \u00eenchi\u015fi, dup\u0103 cum \u00eei \u00eendemnase Tandaler (Cu ochii \u00eenchi\u015fi e bine a s\u0103 bate,\/ C\u0103 nu cau\u0163i vr\u0103jma\u015fului \u00een fa\u0163\u0103,\/ Nici te temi d\u0103 a lui \u00eenfrico\u015fate\/ Arme sau \u015fi c\u0103ut\u0103tur\u0103 \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103;\/ Nu vezi cine l\u00e2ng\u0103 tine pic\u0103\/ \u015ei p\u0103n\uf009 la moarte nu \u015ftii de fric\u0103\u201d, C\u00e2ntecul VI), ajung fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu o ciread\u0103 de boi, apoi Satana intr\u0103 \u00een joc \u015fi o r\u0103pe\u015fte pe Romica, iubita lui Parpangel. Acesta pleac\u0103 \u00een c\u0103utarea ei, o g\u0103se\u015fte, dar cei doi \u00eendr\u0103gosti\u0163i sunt supu\u015fi ispitelor, \u00eens\u0103 Sf Spiridon intervine \u015fi palatul \u00een care se g\u0103sea Romica dispare. Dincolo de aceast\u0103 atmosfer\u0103 de basm, unde totul este posibil, eroul trec\u00e2nd at\u00e2t prin paradis, c\u00e2t \u015fi prin infern, descriindu-le cu lux de am\u0103nunte (exist\u0103 un rai culinar \u00een variant\u0103 \u0163ig\u0103neasc\u0103: \u201eDealurile \u015fi coastele toate\/ Sunt d\u0103 ca\u015f, d\u0103 br\u00e2nz\u0103, d\u0103 sl\u0103nin\u0103;\/ Iar mun\u0163ii \u015fi st\u00e2nce gurguiate\/ Tot d\u0103 zah\u0103r, stafide, smochine!\/ De pe ramurile d\u0103 copaci\/ Sp\u00e2nzur\u0103 covrigi, turte, colaci.\u201d, iar viziunea infernului este evident dantesc\u0103: \u201eR\u00e2uri d\u0103 foc \u00eencolo \u015f-\u00eencoace\/ Merg bobotind ca ne\u015fte p\u00e2rjoale,\/ Focul nest\u00e2ns toate arde \u015fi coace;\/ Iar pe zios, \u00een loc de iarb\u0103 moale,\/ Jar \u015fi spuz\u0103 fierbinte r\u0103sare,\/ Nespus\u0103 din sine d\u00e2nd putoare\u201d ca imediat imaginea Gheenei s\u0103 fie remarcabil\u0103, cu influen\u0163e puternice populare: \u201eV\u0103zui pe to\u0163i dracii \u00een pielea goal\u0103\/ Cu coarne \u00een frunte, cu nas de c\u00e2ne,\/ P\u0103st\u0103 tot m\u00e2ngi\u0163i cu neagr\u0103 smoal\u0103,\/ Br\u00e2nci d\u0103 urs av\u00e2nd \u015fi cozi sp\u00e2ne,\/ Ohi de buh\u0103, d\u0103 capr\u0103 picioare\/ \u015e-arepi d\u0103 liliac \u00een spinare\u201d, C\u00e2ntul IX r\u0103m\u00e2ne satira aprig\u0103 la adresa acestui neam, caracterizat prin lipsa de curaj, apetit  urie\u015fesc, dorin\u0163e  exacerbate \u2013 dar, care la urma urmei, pot fi ale oric\u0103rei na\u0163ii, a\u015fa cum atrage aten\u0163ia de la \u00eenceput autorul.
\nDemitizarea moravurilor societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103ie\u015fte autorul – valabile \u015fi azi – se face prin ironie \u015fi umor. Ioan Budai \u2013 Deleanu prezint\u0103 o lume degradat\u0103, impulsionat\u0103 \u00een via\u0163\u0103 doar de dorin\u0163a de parvenire. Astfel, hrisoavele false, mezalian\u0163a femeilor v\u00e2rstnice, care nu-\u015fi mai suportau v\u0103duvia, banii cu care se cump\u0103rau titlurile boiere\u015fti, fac parte din arsenalul acestei lumi ame\u0163ite de ascensiunea spre v\u00e2rful piramidei sociale.
\nDac\u0103 la \u00eenceputul operei, \u0163iganii \u00ee\u015fi formulaser\u0103 dialectal \u201eidealul\u201d de na\u0163iune liber\u0103: \u201eNoi \u0163iganii s\u0103 avem \u0163\u0103ri\u015foar\u0103,\/ Unde s\u0103 him numai noi d\u0103 noi!…\u201d, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nu mai \u015ftiu ce vor, se ceart\u0103 ca s\u0103 aleag\u0103 o form\u0103 statal\u0103 convenabil\u0103: monarhie, republic\u0103 sau guvernare mixt\u0103, dezbaterea degenereaz\u0103, \u0163iganii se r\u0103zboiesc \u015fi se ucid \u00eentre ei, iar cei r\u0103ma\u015fi se \u00eempr\u0103\u015ftie. Numai rom\u00e2nii condu\u015fi acum de Rom\u00e2ndor (dup\u0103 plecarea \u00een pribegie a lui \u0162epe\u015f Vod\u0103) \u00ee\u015fi exprim\u0103 cu ardoare dorin\u0163a lor de libertate: \u201eDu-ne (strig\u00e2nd), m\u0103car \u00een ce parte,\/ Ori la slobozenie sau la moarte!\u201d.
\nCompozi\u0163ia epopeii se eviden\u0163iaz\u0103 pe cele dou\u0103 planuri: unul real, istoric, \u00een care evolueaz\u0103 Vlad \u0162epe\u015f \u015fi armata sa, \u0163iganii, tab\u0103ra turceasc\u0103, cel\u0103lalt plan este unul fantastic, populat cu sfin\u0163i \u015fi draci, alc\u0103tuit din locuri vr\u0103jite \u2013 rai, iad, palate etc. \u015fi toate se adun\u0103 laolalt\u0103 \u00een structura operei, completat\u0103 de numeroase episoade secundare \u015fi ac\u0163iuni episodice, populate de personaje numeroase, care mai de care mai pitore\u015fti \u015fi mai zgomotoase.
\n\u201e\u0162iganiada\u201d este, \u00een concluzie, o satir\u0103 a tarelor societ\u0103\u0163ii respective, care o produce, dar ea se poate aplica cu acela\u015fi succes \u015fi societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103im. Autorul satirizeaz\u0103 or\u00e2nduirea feudal\u0103 \u015fi institu\u0163iile acesteia, prin \u0163igani, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se \u015fi cei obidi\u0163i \u015fi persecuta\u0163i, precum \u015fi cei ce nu \u015ftiu s\u0103 lupte pentru idealurile lor, deopotriv\u0103 sunt atin\u015fi \u015fi cei care vor s\u0103 parvin\u0103 cu orice mijloace; sunt vizate prostia, la\u015fitatea, inocen\u0163a, lipsa de probitate, lenea.
\nOper\u0103 de idei, epopeea lui Ioan Budai-Deleanu pune \u00een eviden\u0163\u0103 totodat\u0103 \u015fi resursele literare bogate ale limbii rom\u00e2ne \u015fi genialitatea unui scriitor care, dac\u0103 ar fi fost pre\u0163uit \u015fi publicat la vremea sa, ar fi dat o alt\u0103 configura\u0163ie literaturii noastre, poeziei, \u00een special \u015fi, de ce nu, ar putea fi considerat\u0103 o cheie de bolt\u0103 a literaturii rom\u00e2ne de la care s\u0103 se revendice to\u0163i scriitorii \u015fi poe\u0163ii no\u015ftri de mare valoare, indiferent din ce zon\u0103 a \u0163\u0103rii ar proveni.
\nA\u015fadar, \u201e\u0162iganiada\u201d este una dintre cele mai reu\u015fite opere iluministe din literatura rom\u00e2n\u0103, a c\u0103rei satir\u0103\/ fin\u0103 ironie poate s\u0103 fi fost mo\u015ftenit\u0103 prin operele de mai t\u00e2rziu ale lui I.L.Caragiale, Mateiu Caragiale, poate chiar prin scrierile h\u00e2tre ale lui Ion Creang\u0103, sau mai aproape de noi, prin operele postmodernilor optzeci\u015fti (a se citi Mircea C\u0103rt\u0103rescu & company).<\/p>\n

\nMelania Cuc<\/strong><\/p>\n
Licita\u0163ie<\/strong><\/p>\n
\u015ealul Isadorei Duncan
\nSt\u0103 \u00een acela\u015fi cuf\u0103r
\nCu afi\u015fele  semnate: Toulouse Lautrec.
\nDe la Molin Rouge pleac\u0103 \u00een cer
\nBufni\u0163a alb\u0103 \u015fi\u2026 to\u0163i pu\u015fca\u015fii
\nSunt prezen\u0163i la onor cu
\nSalve de tun  \u00een  tu\u015f chinezesc.
\nE pace relativ\u0103 \u00een tivul c\u0103m\u0103\u015filor mov
\n\u015ei \u00een humusul unui mu\u015furoi de furnici.
\n– Dumnezeu este aici!
\nAnun\u0163\u0103 aprodul \u015fi judec\u0103torul
\n\u00cembrac\u0103 roba de liber\u0103 ac\u0163iune.
\nPe bulevard, printre ziduri f\u0103r\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime,
\nControlorii de bilete aplic\u0103 amenda.
\nDincolo de vitraliile \u00eenghe\u0163ate artificial
\nMarea finan\u0163\u0103 \u015fi bietul cafegiu
\nJoac\u0103 poker la prima m\u00e2n\u0103 pe ziua de m\u00e2ine.
\nLicitez la musta\u0163\u0103 zdrean\u0163a asta de a\u0163\u0103,
\nSicriul de plumb \u015fi toate sunetele presate
\nPe fundul cutiei muzicale dintr-un secol trecut.
\nTavanul stacojiu, oglinda Roccoco,
\nUn inel  b\u0103rb\u0103tesc\u2026
\n– Adjudecat!!!
\nA c\u00e2\u015ftigat din nou \u00eenghi\u0163itorul de s\u0103bii.<\/p>\n

\nAfar\u0103, \u00een z\u0103pada-fecioar\u0103<\/strong><\/p>\n
Ne juc\u0103m  de-a prinselea
\nNoi  doi \u015fi briganzii .
\nC\u0103ma\u015fa ta  s-a descheiat din nasturi.
\nA\u015ftep\u0163i alt trup cu miros de gutuie s\u0103lbatic\u0103.
\nPoate.
\nDegeaba  a\u015f pune pre\u0163ul cel mai bun
\nPe felia asta de  \u00eent\u00e2mplare ce \u0163ine
\nDe turla bisericii \u015fi
\nDe sf\u00e2rcul de limb\u0103 niciodat\u0103 vorbit\u0103.
\nTu te picuri  mereu \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103
\nColastru  proasp\u0103t de bivoli\u0163\u0103.
\nCu noi laolalt\u0103, f\u0103r\u0103 iertare de sine
\nFereastra maternit\u0103\u0163ii regale
\nSe rupe \u00een cruce.
\nPelerinii  se \u00eenfrupt\u0103 t\u0103cu\u0163i
\nPe-ntrecute
\nDin prescura f\u0103r\u0103 sare
\nA senectu\u0163ii.
\nAfar\u0103, \u00een z\u0103pada-fecioar\u0103,
\nLacrima sticlei de lamp\u0103
\nS-a preschimbat \u00een lentil\u0103.
\nRostogolim f\u0103r\u0103 sens soarele
\nDin oglind\u0103 \u00een oglind\u0103,
\nMerg cu ochii \u00eenchi\u015fi prin ora\u015ful din care
\nVoi fi alungat\u0103 cu pietre \u015fi p\u00e2ine.
\nMotoarele duduie f\u0103r\u0103 combustie,
\nMitralierele stau cu \u015faiba prins\u0103 \u00een mir de m\u0103sline.
\nTu \u00eemi prinzi numai umbra pe dup\u0103 umeri,
\n\u015ei trecere c\u00e2nt\u00e2nd despre cum\u2026
\nUn ac de insign\u0103 s-a \u00eenfipt \u015fi coace ca spinul
\n\u00cen felia-mi str\u0103vezie de fericire.<\/p>\n

\nImagini vivante<\/strong><\/p>\n
Alt\u0103 div\u0103 anonim\u0103 zace cu buzele sparte
\n\u00cen cr\u0103p\u0103tura din c\u0103lc\u00e2iul \u0163\u0103r\u00e2nii.
\nBlitzul din m\u00e2na mea scap\u0103r\u0103!!
\nCe imagine vivant\u0103 \u015fi c\u00e2te pachete
\nCu acadele numerotate dup\u0103 anul de na\u015ftere,
\nVoi primi \u00een diminea\u0163a de m\u00e2ine!
\nSunt tentat\u0103 s\u0103 cred tot ce mi se spune
\n\u00cen timp ce
\nTata st\u0103 pe cruce
\nPrins \u00eentr-un cui de t\u0103ciune.
\nNu mai \u015ftiu ce s\u0103 fac cu destinul
\nCare m\u0103 \u00eentoarce \u00een fiecare septembrie,
\nFalnic\u0103 \u015fi obosit\u0103 ca un fluture.
\nImagini vivante tapeteaz\u0103 om\u0103tul prin care
\nCu greu voi mai g\u0103si alt\u0103 fa\u0163\u0103
\nDe om dispus s\u0103 planteze pomul cu vr\u0103bii.
\nPe umbra str\u0103zii mele
\nTrec m\u0103tur\u0103torii;
\n-H\u00e2r\u015fti, h\u00e2r\u015f\u015f\u015fti..!
\nT\u00e2rnul \u015fterge \u015firul literelor prin care
\nO nevast\u0103 b\u0103tut\u0103 alearg\u0103 cu pruncul \u00een bra\u0163e.<\/p>\n

\nRod<\/strong><\/p>\n
Plou\u0103 icnit,
\nCa \u015fi cum
\nPrecista ar na\u015fte oameni nu sfin\u0163i.
\nSe dizolv\u0103 peluza de fotbal \u00een sare amar\u0103
\n\u015ei gardul din s\u00e2rm\u0103 a  prins r\u0103d\u0103cini!
\nTrecem \u00een caden\u0163\u0103 impar\u0103 prin  regatul cucerit
\nDe sergen\u0163ii din regimentul de gard\u0103 .
\n\u015eampania fran\u0163uzeasc\u0103 a \u00eenghe\u0163at \u00een pocalele
\nCe asud\u0103  mosc \u015fi  moarte de om.
\nCa un z\u00e2mbet de femeie r\u0103stignit\u0103
\n\u00cen rama unui tablou din talcioc
\nStau \u015fi nu fac nimic.
\nTe a\u015ftept \u015fi azi \u00een atelierul de clopote
\nLocul unde se picur\u0103 mercurul \u00een argint
\n\u015ei sunetele toate
\nSunt prinse-n ciorchine pe acela\u015fi ve\u015fm\u00e2nt.
\nM\u00e2ine va fi doar o alt\u0103 zi de ocazie
\nT\u00e2rg cu tarabe \u015fi mu\u015fterii ferici\u0163i.
\nRode\u015fte levantin anotimpul sub
\nEscadrilele de  vulturi  ce  vin\u2026
\n\u00ce\u015fi fac drum cu ciocul, cu mintea
\nPrin tabla \u00eenmul\u0163irii talantului
\nPe care nu-l mai recunoa\u015ftem,
\nNu-l \u015ftim.
\nBuba dulce se rupe \u00een \u0163\u00e2\u0163\u00e2n\u0103
\nScr\u00e2\u015fne\u015fte \u015fi doare cumplit tot trupu-mi din lut.
\nA rodit la timp firimitura de slav\u0103
\n\u00cencarnat\u0103-n ma\u015fina cu care vom trece
\nPeste podul de palm\u0103
\nClaxon\u00e2nd \u015fi c\u00e2nt\u00e2nd. <\/p>\n

\nF\u0103r\u0103 pericol<\/strong><\/p>\n
Sunt un alt prizonier voluntar
\n\u00cen celuloidul f\u0103r\u0103 de serie.
\nStau nehot\u0103r\u00e2t\u0103
\n\u00centre calul cel negru \u015fi c\u0103rbunele alb.
\nProtestez doar pe ziare de aer
\n\u015ei cuvintele nen\u0103scute
\n\u00cemi \u00eenghea\u0163\u0103 de gur\u0103.
\nNici o problem\u0103, – sunt actor de ocazie
\n\u00cen jocul de-a p\u00e2inea t\u0103iat\u0103 felii
\n\u015ei umbra mamei e iar\u0103\u015fi gravid\u0103
\nSi pleac\u0103 s\u0103-i toarne tatei cana de vin.
\nSunt roase pingelele-n ghete
\n\u015ei sub\u0163iate-s de molii covoarele
\nCare zboar\u0103 cu noi
\nPrintre fluturii cusu\u0163i \u00een rochii de nunt\u0103.
\nEu trec ca un ac prin m\u0103rgele
\nSpre pia\u0163a golit\u0103 de vr\u0103bii.
\n\u00cen jur amiroase a gaz vechi
\n\u015ei a z\u0103pezi ce  stau \u00een genunchi
\nPe ciorapii din coaj\u0103 de nuc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
ISTORIE LITERAR\u0102 Marius Neculae Iluminism \u015fi erudi\u0163ie \u00een Hronica rom\u00e2nilor. Folosirea \u015fi critica izvoarelor la Gheorghe \u015eincai Cum rezult\u0103 din<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21148"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21148"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21148\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21156,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21148\/revisions\/21156"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21148"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21148"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21148"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}