{"id":21116,"date":"2023-05-25T00:00:17","date_gmt":"2023-05-24T21:00:17","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21116"},"modified":"2023-05-25T00:00:17","modified_gmt":"2023-05-24T21:00:17","slug":"spatii-culturale-nr-16-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21116","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 16 (3)"},"content":{"rendered":"

Isabela Vasiliu-Scraba<\/strong><\/p>\n

Mircea Eliade \u00een lectura profesorului Petru Ursache <\/strong><\/p>\n

Motto: ,,principalul motiv pentru care nu accept invita\u0163ia [venit\u0103 din partea prezidiului Academiei RSR] este ignorarea sistematic\u0103 a scrierilor mele literare, istorice \u015fi filozofice \u00een Rom\u00e2nia. Am publicat peste 50 de volume, traduse \u00een 14 limbi (\u2026).Majoritatea acestor c\u0103r\u0163i s\u00eent inaccesibile \u00een \u0163ar\u0103. Adaug c\u0103 au ap\u0103rut trei monografii si peste 25 de teze de doctorat (\u2026) \u00een SUA, Fran\u0163a, Olanda \u015fi Italia despre diversele aspecte ale operei mele\u201d (Mircea Eliade c\u0103tre pre\u015fedintele Academiei RSR, 28 apr.1977, p.142, in vol. M.E. in arhiva Securit\u0103\u0163ii, 2008). <\/em><\/p>\n

\u00cenc\u0103 din anii terorii ideologice comuniste, Universitatea ,,A.I. Cuza\u201d a avut \u015fansa de a sta mult mai bine dec\u00e2t capitala cu libertatea de g\u00e2ndire necesar\u0103 form\u0103rii tineretului studios. E suficient s\u0103 ne g\u00e2ndim la examenele de Estetic\u0103 din Parcul Copou cu profesorul Husar (v. Lucian Teodosiu, M\u00e2na care scrie, \u00een Revista Rom\u00e2n\u0103, nr.62\/2010, p.9) \u015fi la excep\u0163ionalele volume publicate de Alexandru Husar de Constantin Ciopraga \u015fi de Petru Ursache a c\u0103ror erudi\u0163ie, \u00een ciuda at\u00e2tor opreli\u015fti, reu\u015fea s\u0103 se men\u0163in\u0103 la nivelul universit\u0103\u0163ilor vestice. \u00cen anii c\u00e2nd lucr\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice ale lui Mircea Eliade erau scoase cu \u00eend\u00e2rjire din planurile editurilor rom\u00e2ne\u015fti (de Miron Constantinescu\/ Mehr Kahn, printre al\u0163ii de calibru ideologic similar), ace\u015fti admirabili universitari ie\u015feni \u00eel prezentau studen\u0163ilor pe marele istoric al religiilor dup\u0103 edi\u0163iile franceze ale operei sale care trecuser\u0103 cu greu Cortina de fier. Scriind despre Camera Sambo imaginat\u0103 de Eliade, profesorul Petru Ursache subscrie de la bun \u00eenceput unei teze eliade\u015fti. Anume c\u0103 omul, \u00een decursul existen\u0163ei sale, poate, prin ini\u0163iere (v. Encyclopedia of Religion, 16 vol., NY, MacMillan, 1987, Mircea Eliade \u2013editor in chief), ajunge la modificarea fundamental\u0103 a condi\u0163iei sale existen\u0163iale. \u00cen Micul tratat de estetic\u0103 teologic\u0103 ap\u0103rut \u00een 2009, el se ocup\u0103 de ini\u0163ierea \u00een credin\u0163a cre\u015ftin\u0103. Petru Ursache scrie c\u0103 ,,ajutat de duhul c\u0103ut\u0103rii\u201d omul religios ,,\u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 vad\u0103\u201d semnele ,,care-i s\u00eent trimise pe cale suprafireasc\u0103\u201d (P. Ursache, Mic tratat de estetic\u0103 teologic\u0103, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2009, p.93). \u00cenc\u0103 din anii c\u00e2nd lui Eliade, rom\u00e2n de notorietate mondial\u0103, abia i se publicaser\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte c\u00e2teva volume, dintre care Mitul eternei re\u00eentoarceri \u015fi De la Zalmoxis la Ginghis Han fuseser\u0103 blocate prin comand\u0103 politic\u0103 s\u0103 nu ajung\u0103 \u00een libr\u0103rii, Petru Ursache medita \u00eentr-un eseu amplu \u015fi extrem de bine documentat la ideea modific\u0103rii condi\u0163iei existen\u0163iale a lui homo religiosus. Cit\u00e2ndu-l pe Eliade din Traite d\u2019histoire des religions (tradus\u0103 si publicat\u0103 mul\u0163i ani dup\u0103 c\u0103derea comunismului), el ar\u0103tase \u00een Trei ipostaze poetice ale m\u0103rii cum eficacitatea apei ca element regenerator nu este str\u0103in\u0103 de actualizarea gestului de ivire a lumii din apele primordiale (P. Ursache, Eseuri etnologice, CR, Bucure\u015fti, 1986, p.96-129). Dup\u0103 M. Eliade, g\u00e2ndirea mitic\u0103 are darul s\u0103 ,,dramatizeze c\u00e2te un simbol, f\u0103c\u00e2ndu-l capabil s\u0103 renasc\u0103\u201d (Limbajele secrete, 1938). \u00cens\u0103\u015fi crea\u0163iile literare s-ar situa \u00een prelungirea mitului atunci c\u00e2nd reu\u015fesc a-\u015fi delimita un univers propriu. \u00cen eseul despre Prototipuri folclorice \u00een romanul \u015earpele, care cuprinde multe \u015fi interesante decript\u0103ri, profesorul emerit al Universit\u0103\u0163ii ,,A.I. Cuza\u201d sesizase cu juste\u0163e c\u0103 \u00een literatura lui Eliade universul apare ,,tensionat de simboluri deschise\u201d necesit\u00e2nd un limbaj complex \u00eentru relevare lor f\u0103r\u0103 s\u0103r\u0103cirea semnifica\u0163iilor (v. P. Ursache, Eseuri etnologice, 1986, p.240). Drept ilustrare a ideii sale, Petru Ursache se opre\u015fte la simbolistica desc\u00e2ntecului de dragoste pus \u00een fruntea romanului Sarpele. Dar chiar acest roman i se \u00eenf\u0103\u0163i\u015faz\u0103 ca o ,,\u00eencercare de dramatizare a unor mari simboluri\u201d (Prototipuri folclorice \u00een romanul \u015earpele \u00een op. cit., p.247). Observ\u00e2nd cu juste\u0163e c\u0103 t\u00e2n\u0103rul romancier, la vremea c\u00e2nd concepe \u015earpele, se fere\u015fte s\u0103 mimeze motivul vreunei balade rom\u00eene\u015fti \u00een care apare omul-\u015farpe, Petru Ursache noteaz\u0103 c\u0103 Eliade ,,se men\u0163ine neb\u0103nuit de aproape de forma pur\u0103 a prototipului folcloric\u201d (p. 244). Dar Mircea Eliade nu stilizeaz\u0103, nu prelucreaz\u0103 o tem\u0103 general cunoscut\u0103, ci, dup\u0103 ,,exemplul lui Br\u00e2ncu\u015fi\u2026coboar\u0103 la sursele primare\u201d (Camera Sambo, p.300). Cu o hermeneutic\u0103 integratoare de multiple sensuri, Petru Ursache consider\u0103 c\u0103 Eliade folose\u015fte desc\u00e2ntecul de dragoste \u00eent\u00e2i ca motto, pentru a semnala o anume scen\u0103 magic\u0103, apoi ca sugestiv\u0103 introducere \u00een atmosfera fermecat\u0103 \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile romanului, atmosfer\u0103 care trimite c\u0103tre regenerarea spiritual\u0103 pe calea erosului. \u015ei \u00een Noaptea de S\u00e2nziene una din c\u0103ile de regenerare spiritual\u0103 este calea erosului care, \u00een acest caz particular, duce la refacerea perechii primordiale. Dar \u00een Noaptea de S\u00e2nziene ie\u015firea din timpul istoric ar mai fi \u00eenchipuit\u0103 de Eliade prin falia spa\u0163ial\u0103 a unei camere secrete. \u00cen incitantul volum de Introducere \u00een opera lui Eliade din 2008, universitarul ie\u015fan prezint\u0103 Camera Sambo \u00een corela\u0163ie cu simbolistica luminii: ,,lumina paradisiac\u0103 se r\u0103sfr\u00e2nge \u015fi unific\u0103 imaginile aparent disparate ce constituie complexul simbolic denumit Camera Sambo\u201d (v.Petru Ursache, Camera Sambo. Introducere \u00een opera lui Eliade, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2008, p.20).
\n\u00cen prezentarea volumelor Enciclopediei coordonat\u0103 \u00een ultimii ani dinainte de incendierea pe 18 decembrie 1985 a arhivei sale, Mircea Eliade nota c\u0103 explozia informa\u0163ional\u0103 din ultimele decenii ale secolului XX a avut darul de a-i conduce pe cercet\u0103tori la reevaluarea \u015fi, mai ales, la recunoa\u015fterea semnifica\u0163iei valorilor spirituale \u00een toat\u0103 diversitatea lor nelimitat\u0103 de spa\u0163iu sau de timp. Dac\u0103 \u00eentr-unele din crea\u0163iile literare eliade\u015fti dialectica sacrului implica prezen\u0163a Camerei Sambo spre a disocia c\u00e2t mai limpede sacrul de profanul vie\u0163ii c\u00e2te unui personaj, \u00een prefa\u0163a Enciclopediei Religiilor ilustr\u00e2nd marea diversitate pe care o \u00eembrac\u0103 homo religiosus, locul Camerei Sambo este luat de ,,structura holistic\u0103\u201d a diverselor \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri ale fenomenului religios care, f\u0103r\u0103 miturile cosmogonice \u015fi ,,eticile sale\u201d ar r\u0103m\u00e2ne ininteligibil (v. Mircea Eliade, Prefa\u0163\u0103 la Enciclopedia Religiilor \u00een 16 vol., 1987, trad. Virginia St\u0103nescu, \u00een vol.: Contribu\u0163ii la Enciclopedia Religiei, Ed. Criterion Publishing, 2009, p.19). <\/p>\n


\nINTERVIU<\/strong><\/p>\n

GINA PUIC\u0102<\/strong><\/p>\n

Niciodat\u0103 nu am \u00een\u0163eles mai bine dec\u00e2t \u00een circumstan\u0163ele \u201ccioraniene\u201d din via\u0163a mea (care p\u0103reau accidentale, dar care acum \u00eemi apar ca p\u0103r\u0163i ale unui proces unitar) c\u0103 un autor \u015fi c\u0103r\u0163ile sale \u00ee\u0163i pot lansa apeluri, \u015fi te pot atrage c\u00e2nd te a\u015ftep\u0163i mai pu\u0163in<\/p>\n

Originar\u0103 de pe meleagurile vr\u00e2ncene, cu studiile liceale f\u0103cute la \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, \u00een R\u00e2mnicul S\u0103rat, cadru didactic la Facultatea de Litere \u015fi \u015etiin\u0163ele Comunic\u0103rii a Universit\u0103\u0163ii ,,\u015etefan cel Mare\u201d Suceava din 2003, \u015fi de c\u00e2\u0163iva ani lector de limba rom\u00e2n\u0103 la Universitatea din Strasbourg, Gina Puic\u0103 este, \u00eempreun\u0103 cu Vincent Piednoir, traduc\u0103toarea p\u0103r\u0163ii a doua a ,,\u00cendreptarului p\u0103tima\u015f\u201d al lui Emil Cioran, care sub titlul ,,Br\u00e9viaire de vaincus II\u201d a ap\u0103rut la editura L\u2019Herne (E. M. Cioran, Br\u00e9viaire des vaincus II, Traduction du roumain par Gina Puic\u0103 et Vincent Piednoir, L’Herne, 2011). Cartea a fost lansat\u0103 \u00een libr\u0103riile din Fran\u0163a pe 23 martie 2011, marc\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu lucr\u0103rile colocviului \u201eCioran \u2013 pesimismul jubilatoriu\u201d din cadrul Salonului de Carte de la Paris (18-21 martie 2011), \u015fi cu apari\u0163ia volumului de coresponden\u0163\u0103 E. M. Cioran \u2013 A. Guerne \u00eengrijit de Vincent Piednoir, \u00eenceputul manifest\u0103rilor dedicate \u00een Fran\u0163a Centenarului Emil Cioran.<\/p>\n

Stimat\u0103 Gina Puic\u0103, povesti\u0163i-ne cum a\u0163i ajuns la Emil Cioran… <\/p>\n

– Privit \u00een totalitatea \u015fi desf\u0103\u015furarea sa, modul \u00een care am ajuns la Cioran are ceva emo\u0163ionant. Niciodat\u0103 nu am \u00een\u0163eles mai bine dec\u00e2t \u00een circumstan\u0163ele \u201ccioraniene\u201d din via\u0163a mea (care p\u0103reau accidentale, dar care acum \u00eemi apar ca p\u0103r\u0163i ale unui proces unitar) c\u0103 un autor \u015fi c\u0103r\u0163ile sale \u00ee\u0163i pot lansa apeluri, \u015fi te pot atrage c\u00e2nd te a\u015ftep\u0163i mai pu\u0163in. S\u0103 m\u0103 explic. De\u015fi Cioran ar fi putut s\u0103 m\u0103 intereseze constant, prin domeniile de care am fost \u015fi sunt interesat\u0103 (francofonie rom\u00e2neasc\u0103, literatur\u0103 a exilului, traducere etc.), contactele mele cu acest scriitor au fost destul de rare \u2013 ar fi putut \u00eens\u0103 s\u0103 nu existe deloc sau aproape deloc. Or, prin nu \u015ftiu ce alchimie a vie\u0163ii, s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 m\u0103 aflu din timp \u00een timp printre cioranieni, \u00een inima problemei Cioran. Primul contact de acest tip a fost participarea mea, mai mult ca o joac\u0103, la concursul de eseuri \u00een limba francez\u0103 \u201cAmurgul g\u00e2ndurilor\u201d\/\u201cLe cr\u00e9puscule des pens\u00e9es\u201d pornind de la opera lui Cioran, organizat de Universitatea \u201cLucian Blaga\u201d din Sibiu \u00een anul 2000, concurs destinat elevilor \u015fi studen\u0163ilor din \u00eentreaga \u0163ar\u0103. Eram atunci student\u0103 \u00een anul I la Suceava \u015fi am c\u00e2\u015ftigat Premiul II, ceea ce mi-a adus ca recompens\u0103 o invita\u0163ie la Sibiu \u015fi R\u0103\u015finari. Au trecut anii, preocup\u0103rile mele s-au conturat \u00een alte direc\u0163ii. \u00cen 2010, deci 10 ani mai t\u00e2rziu, am trecut din nou prin Sibiu \u015fi R\u0103\u015finari, \u015fi tot gra\u0163ie lui Cioran, c\u0103ci \u00eentre timp am re\u00eenceput s\u0103 m\u0103 preocup de acest scriitor la Strasbourg – nu chiar \u00een joac\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103, dar la \u00eenceput tot \u00een ideea unui exerci\u0163iu provizoriu. Privind acum aceast\u0103 carte ap\u0103rut\u0103 \u00een anul de gra\u0163ie 2011, dar \u015fi expozi\u0163ia \u201cCioran \u2013 une jeunesse cr\u00e9pusculaire\u00bb – organizat\u0103 \u00een luna martie a.c. de editura L\u2019Herne la prim\u0103ria arrondissement-ului 6 din Paris, unde am fost al\u0103turi de Pascale de Langautier, Caroline Lecomte \u015fi Vincent Piednoir, unul dintre curatori \u2013 \u00eemi spun c\u0103 lucrurile \u00eencep s\u0103 devin\u0103 serioase \u00eentre mine \u015fi Cioran.<\/p>\n

\tEste \u015fi p\u0103rerea noastr\u0103. O exprim cu o bucurie intensificat\u0103 de g\u00e2ndul la v\u00e2rsta, la tinere\u0163ea Dv. Revenind la carte, spune\u0163i-mi care au fost ,,factorii\u201d favorizan\u0163i care au dus la aceast\u0103 traducere? \u015ei \u00een ce prive\u015fte editura (prestigioas\u0103, respectat\u0103 pentru calitatea apari\u0163iilor sale), \u015fi \u00een ce prive\u015fte coechipierul. Cine este Vincent Piednoir?<\/p>\n

\t– \u201cFactorul\u201d favorizant al acestei traduceri a fost chiar Vincent Piednoir. \u00cent\u00e2lnirea mea cu el merit\u0103 de altfel \u015fi ea a fi povestit\u0103. Era \u00een martie 2008, \u00een sala de conferin\u0163e a celei mai mari libr\u0103rii din Strasbourg, unde avea loc o dezbatere organizat\u0103 de o cuno\u015ftin\u0163\u0103 de-a mea despre scriitorii din Europa central\u0103 \u015fi diversele forme de autoritarism politic. Printre scriitorii \u00een dezbatere atunci se afla \u015fi Cioran. Numai c\u0103 invitata care trebuia s\u0103 intervin\u0103 pe acest subiect nu a mai putut fi prezent\u0103, \u015fi, ca s\u0103 umple oarecum lacuna creat\u0103, organizatorul, care m\u0103 z\u0103rise \u00een public, m-a invitat s\u0103 adresez c\u00e2teva vorbe. Ceea ce am f\u0103cut, atr\u0103g\u00e2ndu-i astfel aten\u0163ia lui Vincent Piednoir, care se afla \u015fi el \u00een public, \u015fi care la sf\u00e2r\u015fitul dezbaterii mi s-a prezentat. Se n\u0103\u015ftea atunci o frumoas\u0103 prietenie intelectual\u0103 \u2013 de fapt o prietenie, pur \u015fi simplu. Cine e Vincent Piednoir? Este \u00een clipa de fa\u0163\u0103 unul dintre cei mai riguro\u015fi speciali\u015fti \u00een opera lui Cioran, un scriitor de talent \u015fi un colaborator apropiat al editurii L\u2019Herne. De altfel \u00een martie 2008, c\u00e2nd am f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103, preg\u0103tea pentru aceast\u0103 editur\u0103 consistentul \u015fi excelentul caiet consacrat lui Cioran pe care l-a coordonat \u00eempreun\u0103 cu Laurence Tacou (ap\u0103rut \u00een 2009), la care ulterior avea s\u0103 m\u0103 invite s\u0103 particip cu traducerea c\u00e2torva fragmente din coresponden\u0163a lui Cioran c\u0103tre cei de-acas\u0103 \u2013 lucru de care m-am achitat cu o imens\u0103 bucurie \u015fi m\u00e2ndrie, evident. A fost \u00eentr-un fel gestul premerg\u0103tor al acestei traduceri a p\u0103r\u0163ii a doua a \u00cendreptarului p\u0103tima\u015f, efectuat\u0103 \u00een binom. <\/p>\n

Ce probleme deosebite v-a pus traducerea ca atare? Nicio traducere nu e simpl\u0103, dar ea \u00eemi apare cu un plus (extraordinar!) de dificultate atunci c\u00e2nd vorbim de Emil Cioran, adic\u0103 de un nume nu doar ca filosof \u015fi eseist \u00een literatura francez\u0103, ci \u015fi sub raportul virtuozit\u0103\u0163ii limbii sale franceze.<\/p>\n

– Perspectiva traducerii acestei a doua p\u0103r\u0163i a \u00cendreptarului p\u0103tima\u015f a avut, desigur, ceva intimidant \u00een ea \u2013 fie \u015fi numai pentru c\u0103 Br\u00e9viaire des vaincus II e prima carte pe care am tradus-o \u00een Fran\u0163a (am \u00eenceput cu ce-i mai greu, cum pe bun\u0103 dreptate \u00eemi spunea cineva de la editura L\u2019Herne!). Evident, aveam deja experien\u0163a traducerii din francez\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, \u015fi chiar din rom\u00e2n\u0103 \u00een francez\u0103 (tradusesem anterior \u00een francez\u0103, al\u0103turi de Michel Baury, c\u00e2teva din poemele lui L.D. Clement, dar \u015fi Feti\u0163a \u015fi Vulpea argintie de Doina Cernica, \u015fi unele \u015fi alta ap\u0103rute \u00een Rom\u00e2nia).
\nDar \u00eentreprinderea a fost cu at\u00e2t mai impresionant\u0103 cu c\u00e2t avem de-a face de aceast\u0103 dat\u0103 cu un text r\u0103mas p\u00e2n\u0103 acum complet inedit, ce apare \u00een premier\u0103 absolut\u0103 \u00een aceast\u0103 traducere francez\u0103 (\u00eenaintea versiunii originale, deci \u2013 dac\u0103 except\u0103m c\u00e2teva pagini publicate sub titlul \u201cFragmente\u201d \u00een 1995, \u00een Jurnalul literar condus de Nicolae Florescu, \u015fi ulterior reluate \u00eentr-un carne\u0163el de fragmente cioraniene diverse pe care tot Nicolae Florescu l-a \u00eengrijit, \u015fi intitulat Razne \u2013 prelu\u00e2nd titlul unui alt ansamblu de texte cioraniene inedite \u2013, cu un cuv\u00e2nt \u00eenainte de Monica Lovinescu).
\n\u00cen fine, istoria \u00eens\u0103\u015fi a manuscrisului \u015fi pozi\u0163ia pe care acest text o ocup\u0103 \u00een bio-bibliografia autorului sunt destul de neobi\u015fnuite. \u00cendreptar p\u0103tima\u015f este ultimul text scris \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de Cioran. E textul \u00een care autorul \u00ee\u015fi ia practic adio de la rom\u00e2n\u0103. A fost redactat la Paris \u00een timpul Ocupa\u0163iei \u015fi ulterior \u00abuitat\u00bb de scriitor, care va opera trecerea la limba francez\u0103 \u015fi va neglija scrierile anterioare \u00een limba matern\u0103. Prima parte a \u00cendreptarului p\u0103tima\u015f va ap\u0103rea pentru prima dat\u0103 abia \u00een 1991, la Humanitas, iar \u00een 1993 va vedea lumina tiparului \u015fi versiunea francez\u0103 (datorat\u0103 lui Alain Paruit), la editura Gallimard (Paris), intitulat\u0103 Br\u00e9viaire des vaincus. \u00cens\u0103 abia dup\u0103 moartea lui Cioran va fi descoperit\u0103 partea a doua a acestei c\u0103r\u0163i, acum accesibil\u0103 publicului \u015fi pe care Cioran, se \u00een\u0163elege, nu a avut ocazia s\u0103 o revad\u0103 \u00een vederea public\u0103rii (despre care \u00eens\u0103 nu putem spune c\u0103 are aspectul unui text nedes\u0103v\u00e2r\u015fit).
\nDeci iat\u0103 cum aspectele exterioare singure ale acestei scrieri sunt suficient de spectaculoase, cre\u00e2nd un orizont de a\u015fteptare imens.
\nDac\u0103 mai punem la socoteal\u0103 \u015fi grija pe care am avut-o de a asigura o minim\u0103 continuitate stilistic\u0103 cu prima parte a acestei opere, tradus\u0103 de remarcabilul Alain Paruit, pe care nu am avut cum s\u0103-l consult\u0103m \u00eentruc\u00e2t acesta a decedat \u00een 2009 \u2013 din toate aceste aspecte (\u015fi tot ar mai fi c\u00e2teva!), reiese clar imensa dificultate a \u00eentreprinderii noastre \u015fi provocarea pe care ne-am lansat-o nou\u0103 \u00een\u015fine.
\nOr, \u00een pofida acestor date mai neobi\u015fnuite, eu am lucrat mai degrab\u0103 relaxat, \u00eentruc\u00e2t \u015ftiam c\u0103 peste traducerea mea va trece Vincent Piednoir, care, dincolo de a fi un vorbitor nativ de francez\u0103, este un mare stilist el \u00eensu\u015fi, scriitor \u00een sensul deplin al termenului, \u00eenzestrat cu un instinct literar excep\u0163ional. Dac\u0103 pe tot parcursul acestei \u00eentreprinderi traductive grija mea cea mai mare era s\u0103 fiu c\u00e2t mai fidel\u0103 textului original (\u00een spirit, dar \u015fi \u00een liter\u0103), Vincent veghea la recrearea c\u00e2t mai autentic cioranian\u0103 \u00een francez\u0103 a acestui text, cu o u\u015foar\u0103 tendin\u0163\u0103 c\u0103tre rescrierea sa, ca \u015fi c\u00e2nd acesta ar fi fost compus de acel Cioran care se va \u201cna\u015fte\u201d o dat\u0103 cu prima carte \u00een francez\u0103: Pr\u00e9cis de d\u00e9composition. Am\u00e2ndoi am fost \u00eens\u0103 convin\u015fi de la \u00eenceput de necesitatea de a ne men\u0163ine \u00eentr-un echilibru c\u00eet mai aproape de perfec\u0163iune \u00een dozajul de libert\u0103\u0163i \u015fi constr\u00e2ngeri pe care ni l-am creat: fiecare cuv\u00e2nt \u015fi fiecare virgul\u0103 au fost c\u00e2nt\u0103rite, judecate, m\u0103surate de-a lungul numeroaselor relecturi ale textului \u201cnostru\u201d, care au precedat expedierea sa la editur\u0103.
\n\u015ei, astfel, Br\u00e9viaire des vaincus II a devenit… ceea ce este \u00cendreptar p\u0103tima\u015f, \u00een fapt: un text al lui Cioran apropiat de mare parte din restul scrierile sale rom\u00e2ne\u015fti (\u00een special prin lirismul ce-l caracterizeaz\u0103, \u015fi la care Cioran va renun\u0163a ulterior), dar care, \u00een acela\u015fi timp, face leg\u0103tura cu ansamblul operelor redactate direct \u00een francez\u0103.<\/p>\n

S\u0103 ne re\u00eentoarcem la Salonul de Carte de la Paris, la Colocviul european organizat \u00een cadrul acestuia de Institutul Cultural Rom\u00e2n pe tema: ,,Cioran: pesimismul jubilatoriu\u201d, pentru a v\u0103 solicita ni\u015fte impresii de la fa\u0163a locului, de participant.<\/p>\n

– A fost un colocviu de mare calitate, foarte bine organizat. To\u0163i participan\u0163ii aveau realmente ceva de spus, cu to\u0163ii fiind speciali\u015fti confirma\u0163i ai lui Cioran. Nu-i pot numi aici pe to\u0163i, voi aminti doar de Sorin Alexandrescu, cel care l-a prezentat pe Cioran ca pe un exilat absolut, pe Fernando Savater, traduc\u0103torul s\u0103u \u00een spaniol\u0103, care a f\u0103cut confesiuni despre Cioran, ca \u015fi Roland Jaccard sau Georges Banu, pe Livius Cioc\u00e2rlie, cu o comunicare despre trecerea lui Cioran de la lirismul rom\u00e2nesc la ironia francez\u0103, pe Florin \u0162urcanu, pe Vincent Piednoir. Am remarcat de asemenea c\u0103 toate v\u00e2rstele au fost reprezentate, \u015fi se vedea clar c\u0103 o nou\u0103 genera\u0163ie excep\u0163ional\u0103 de cioranieni s-a n\u0103scut. Cred c\u0103 ne preg\u0103tim s\u0103 intr\u0103m \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 epoc\u0103 de aur (s\u0103 nu ne fie team\u0103 de cuvinte confiscate pe nedrept!) a studiilor cioraniene. <\/p>\n

\u00cen aceea\u015fi zi de 23 martie 2011, cum men\u0163ionam, a intrat \u00een libr\u0103riile din Fran\u0163a \u015fi E.M. Cioran, A. Guerne, Lettres 1961-1978, Edition \u00e9tablie et annot\u00e9e par Vincent Piednoir, L\u2019Herne, 2011. V\u0103 rog, c\u00e2teva cuvinte \u015fi despre cartea \u00eengrijit\u0103 de coechipierul dv. <\/p>\n

– Cartea este surprinz\u0103toare sub mai multe aspecte. Oricum, pentru mine a fost o foarte mare \u015fi pl\u0103cut\u0103 surpriz\u0103 aceast\u0103 coresponden\u0163\u0103 \u00eentins\u0103 pe aproape dou\u0103 decenii dintre Cioran \u015fi Armel Guerne (1911-1980) \u2013 scriitor elve\u0163ian de limb\u0103 francez\u0103, stabilit \u00een Fran\u0163a, prea pu\u0163in cunoscut, de\u015fi a fost un poet de talent \u015fi mai ales un traduc\u0103tor extrem de prolific din limbile german\u0103, englez\u0103, ceh\u0103, chinez\u0103, japonez\u0103, arab\u0103, greac\u0103 \u015fi latin\u0103 \u2013 pentru efectuarea c\u0103rora a tr\u0103it ca un schimnic, de\u015fi \u00een tinere\u0163e a avut parte de episoade cel pu\u0163in palpitante : \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi mondial a fost num\u0103rul doi al re\u0163elei Prosper-PHYSICIAN a serviciului britanic Special Operations Executive, \u015fi a reu\u015fit s\u0103 scape din trenul care \u00eel ducea la Buchenwald.
\nAm\u00e2ndoi sunt n\u0103scu\u0163i \u00een acela\u015fi an (1911), la doar c\u00e2teva zile distan\u0163\u0103 (Guerne s-a n\u0103scut \u00een 1 aprilie, iar Cioran \u00een 8). Din coresponden\u0163a lor reiese un comun dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de lumea modern\u0103 (cel pu\u0163in \u00een dimensiunea ei mecanicist\u0103), dincolo de obsesiile fiec\u0103ruia, redate \u00een stilul specific fiec\u0103ruia \u2013 Cioran adesea geometric \u00een formul\u0103ri (dar niciodat\u0103 sec), iar Guerne mai tot timpul baroc.
\n – Ve\u0163i mai fi prezent\u0103, \u00eentr-un fel sau altul, la Centenarul Emil Cioran ?
\nDincolo de traducerea volumului II al \u00cendreptarului p\u0103tima\u015f, \u015fi de participarea la realizarea expozi\u0163iei \u00ab Cioran \u2013 une jeunesse cr\u00e9pusculaire \u00bb (care a pus la dispozi\u0163ia publicului parizian manuscrise, scrisori \u015fi documente personale foarte variate din tinere\u0163ea lui Cioran), voi participa la o mas\u0103 rotund\u0103 chiar \u00een ziua \u00een care Cioran ar fi \u00eemplinit 100 de ani : pe 8 aprilie 2011. Aceast\u0103 mas\u0103 rotund\u0103 va fi moderat\u0103 de Laurence Tacou, directoarea editurii L\u2019Herne, care va \u015fi organiza acest eveniment \u00een colaborare cu Ambasada Rom\u00e2niei de la Paris, care ne va fi gazd\u0103. Vor mai fi prezen\u0163i la dezbateri scriitorul \u015fi teatrologul Georges Banu, scriitorul \u015fi jurnalistul Bruno de Cessole, Sylvie Jaudeau, autoarea eseului Cioran ou le dernier homme, dar \u015fi a unui superb interviu cu Cioran, coechipierul meu, Vincent Piednoir, \u015fi scriitorul francez de origine maghiar\u0103 Georges Walter. Apoi, \u00eempreun\u0103 cu Vincent Piednoir, voi mai avea probabil una-dou\u0103 interven\u0163ii la Strasbourg, \u00eentr-o libr\u0103rie \u015fi \u00een alte spa\u0163ii publice.<\/p>\n

V\u0103 mul\u0163umesc, \u015fi pentru c\u0103 azi, 2 aprilie 2011, este aniversarea zilei Dv. de na\u015ftere, v\u0103 doresc din toat\u0103 inima la mul\u0163i ani ferici\u0163i \u015fi numai bucurii de la c\u0103r\u0163i \u015fi de la oameni.<\/p>\n

A consemnat Doina Cernica<\/strong>
\n Foto: Catherine Roth<\/p>\n


\nMarcel Mure\u015feanu<\/strong>
\n\"\"

Ziua \u00eent\u00e2i<\/strong><\/p>\n

M\u0103 las \u00een voia lucrurilor
\n\u015fi ca o frunz\u0103 m\u0103 am\u0103r\u0103sc
\nv\u0103d cu ochiul din ochiul lor
\n\u015fi nu mor
\napa se \u00eent\u0103re\u015fte sub mine
\npiatra curge
\niepele norilor stau gata s\u0103 nasc\u0103
\nplutesc dimpreun\u0103
\ncu cel ce m\u0103 ajut\u0103
\ns\u0103 nu m\u0103 scufund.<\/p>\n


\nPace mie<\/strong><\/p>\n

Adio, cuvintelor,
\natomii mei dumnezeie\u015fti,
\nm\u0103 duc de la voi, v\u0103 p\u0103r\u0103sesc
\npentru o lume despre care nu \u015ftiu nimic!
\nNu v\u0103 \u00eendolia\u0163i, scumpele mele,
\na\u0163i v\u0103zut \u015fi voi c\u00e2t de obosit
\nar\u0103tam \u00een ultima vreme,
\nce f\u0103cuse timpul cu mine,
\najunsesem la mila umbrelor
\ncontemporanii mei m\u0103 c\u0103utau
\n\u00een trecutul \u00eendep\u0103rtat,
\np\u00e2n\u0103 \u015fi unele dintre voi
\nv-a\u0163i \u00eendoit de magiile mele!
\nAduna\u0163i-v\u0103 peste mine
\nca roiul peste matca sa
\n\u015fi pl\u00e2nge\u0163i-m\u0103, picurat,
\niar celor ce vor spune c\u0103 plec
\nde bun\u0103voie de l\u00e2ng\u0103 voi
\nlua\u0163i-le urma \u015fi merge\u0163i pe ea
\np\u00e2n\u0103 ve\u0163i da de pisica neagr\u0103 a Mor\u0163ii,
\ncu ochii \u00eenchi\u015fi,
\nling\u00e2ndu-\u015fi botul ro\u015fu \u015fi umed.<\/p>\n


\nFanaria<\/strong><\/p>\n

Falacioasa flanare
\n\u00een flanatul foburg
\nal frac\u0163iei!
\nFeluri\u0163i feloni
\nprin fertila Famagust\u0103
\nfac ferfeni\u0163\u0103
\nfibula fl\u0103c\u0103rii.
\nFulgii fenolilor fumeg\u0103
\nla filiera cu fericita
\nfeciorie a Focii de Fier!
\nFugi\u0163i de fumul faraonilor,
\nfuri\u015fa\u0163i ca furnicile fecunde,
\nspre f\u0103c\u0103torul de funii!
\nFr\u00e2nge\u0163i falanga furilor,
\nferi\u0163i formula fosforului
\nde focul fricii!<\/p>\n


\nUn torent mic<\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Gheorghe, \u00een halat vi\u015finiu
\nvine pe la trei noaptea
\n\u015fi m\u0103 \u00eendeamn\u0103: viseaz\u0103-m\u0103, z\u0103p\u0103citule,
\n\u015fi-\u0163i voi da un m\u0103gar!
\nDac\u0103 nu-mi oferea nimic,
\n\u00eel visam!
\n\u015ei-apoi, dup\u0103 ce m-am g\u00e2ndit bine
\nmi-am zis: nu-i un t\u00e2rg bun,
\nce s\u0103 faci cu un m\u0103gar la ora\u015f,
\nc\u00e2nd s\u0103 mai schimbi o vorb\u0103 cu el?<\/p>\n


\nHogea<\/strong><\/p>\n

M-am \u00eent\u00e2lnit cu Hogea
\nduhnea a filozofie \u015fi a t\u0103r\u00e2\u0163e de orz
\nmult \u00eemi place mie omul \u0103sta
\nnumai ce-l v\u0103d \u015fi-mi cade acoperi\u015ful
\nce faci, Hogeo?, \u00eel clatin eu
\nHogea tace \u015fi-ntr-un t\u00e2rziu
\nintr\u0103-n Betania, dar lumea plecase
\nLaz\u0103r se va muta \u00een alt\u0103 parte
\nru\u015fii vor recuceri Leningradul
\nia c\u0103tu\u015fele \u015fi te leag\u0103 de cineva!
\n\u00eel \u00eendemn eu
\n\u015fi de abia atunci Hogea r\u00e2de \u00eentr-un dinte
\nse-ntinde peste mas\u0103
\n\u015fi m\u0103 pocne\u015fte cu capul lui de lemn
\nHristos a-nviat!
\n\u0163i-am spart oul, mi\u015felule! strig\u0103 Hogea
\nlumea e mul\u0163umit\u0103
\niar Hogea se scoal\u0103 de pe scaun
\n\u015fi trage dup\u0103 el giulgiul miresei
\ntot drumul p\u00e2n\u0103 la moarte
\nel se va ruga \u00eentr-un singur fel:
\n\u201epiolet de m\u00e2n\u0103, piolet de picior!
\npiolet de m\u00e2n\u0103, piolet de picior!\u201d<\/p>\n

\t***<\/p>\n

\u00cenapoi la vise! \u00eemi strig, v\u0103z\u00e2nd
\ncum se rupe \u00een urma mea
\npuntea c\u0103tre 2010. e ziua de \u00cent\u00e2i!
\n\u00cenapoi la vise! \u015ei a\u015fa \u00eei sunt dator
\ncu c\u00e2teva lui Milorad Pavi\u0107,
\ndar cum, oare, i le voi da
\ndac\u0103 tocmai azi se \u00eempline\u015fte luna
\nde c\u00e2nd a murit?
\nC\u00e2t mai am de visat m\u0103 voi reculege
\n\u00een casa lui ianuarie!
\nSe f\u0103cea c\u0103 eram \u00een Hodi\u015f,
\nunde o parte din copil\u0103ria mea
\nse ascunde \u015fi-acum,
\n\u00een satul noroios, dup\u0103 ploi,
\nchiar l\u00e2ng\u0103 casa parohial\u0103,
\nsub cire\u015ful pl\u00e2ng\u0103tor cu r\u0103\u015fin\u0103,
\nca bradul.
\nDincolo de poart\u0103, un \u015fir de furnici
\nduceau nisip spre R\u0103stignire \u00een ritmul b\u0103t\u0103ilor tobelor
\nde pe o corabie cu sclavi.
\nApoi mi-am aruncat ochii spre cer
\ncum f\u0103cea toat\u0103 mul\u0163imea adunat\u0103 acolo
\n\u015fi ce vedeam erau mii de raze laser
\ncu care portughezii m\u0103surau Universul.
\nEu st\u0103team l\u00e2ng\u0103 o groap\u0103 cu brot\u0103cei,
\nunde se ascundea, \u00een vremuri grele,
\napa de ploaie.
\nDespre timp, nu \u015ftiam dec\u00e2t c\u0103 e
\noprit s\u0103 vorbe\u015fti cu el!<\/p>\n


\nUn anun\u0163 important<\/strong><\/p>\n

Fi\u0163i lini\u015fti\u0163i, voio\u015filor,
\n\u015fi nu v\u0103 m\u00e2ndri\u0163i at\u00e2ta
\nc\u0103 numai pe la voi trece Negru Vod\u0103!
\nTrece el pe la to\u0163i \u015fi-i \u00eencearc\u0103
\nprin ap\u0103sarea degetului
\nca pe un aluat nedospit.
\nC\u0103 \u00ee\u015fi bag\u0103 el coada \u00een buzunarele voastre
\nmai des, c\u0103 v\u0103 fur\u0103 vlaga,
\nv\u0103 d\u0103 insomnii \u015fi \u00ee\u015fi \u015fterge gleznele
\nde gulerele voastre
\ne drept!
\nIa sta\u0163i cu ochii pe punte
\nc\u0103-i gata s-o ia apa
\n\u015fi s-o duc\u0103 la Bucure\u015fti!
\nPropti\u0163i-o, dar nu cu bretelele
\nc\u0103 vi se va \u00eent\u00e2mpla o ru\u015fine!
\nP\u00e2n\u0103 atunci nu uita\u0163i
\nc\u0103 Vod\u0103 \u0103sta doarme noaptea
\nsp\u00e2nzurat de grinda
\npe care \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii o numesc
\nParalela 45!<\/p>\n


\nO despicare<\/strong><\/p>\n

I
\nO teorie gras\u0103 \u015fi oarb\u0103
\nst\u0103 \u00een sufletul meu
\ncu gura c\u0103scat\u0103
\n\u015fi \u00eenghite rug\u0103ciunile mele
\n\u015fi blestemele sosite cu po\u015fta de sear\u0103.
\nSe \u00eentunec\u0103 \u00een mijlocul cercului,
\nsemnul buricului se face
\ntot mai mare \u015fi mai mare.
\n\u015etirile despre var\u0103 sunt false!
\n\u00cemi aduc aminte sanatorii rebele,
\nbolnavi \u00een c\u0103rucioare elegante,
\nvenirea dimine\u0163ii prin ferestrele albe, curate,
\nore solidificate \u00een trupul pendulei …
\nsurorile tinere cu pieptul
\ntres\u0103lt\u00e2nd de dorin\u0163e.
\nTimp \u00eentors, singur t\u0103indu-\u015fi sp\u00e2ntecele
\nca s\u0103 mai nasc\u0103 un monstru.
\nPe noi!<\/p>\n

II<\/p>\n

\u00cenfiorate se deschid anemonele c\u0103rnii
\nc\u00e2nd trece glon\u0163ul prin ele,
\nde pe un deal un tun trage
\n\u00een b\u0103\u015fica porcului ve\u015fnic
\no m\u00e2n\u0103 u\u015foar\u0103 \u00eentinde printre nori, de\u015fertul
\npe potecu\u0163a dintre brazi \u015fuier\u0103
\no ploicic\u0103 de var\u0103
\nea va suci multe min\u0163i
\nva tulbura murd\u0103ria adunat\u0103
\nla col\u0163ul ochilor
\ncelui ce calc\u0103 pe pietre \u00eencinse.
\nE 13 septembrie 1971. Ziua Tipografului.
\nM\u0103 \u00eentorc din Siberia.
\nAduc cu mine un dul\u0103pior. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Isabela Vasiliu-Scraba Mircea Eliade \u00een lectura profesorului Petru Ursache Motto: ,,principalul motiv pentru care nu accept invita\u0163ia [venit\u0103 din partea<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21116"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21116"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21116\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21117,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21116\/revisions\/21117"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21116"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21116"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}