{"id":21112,"date":"2023-05-23T22:45:22","date_gmt":"2023-05-23T19:45:22","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21112"},"modified":"2023-05-23T22:45:22","modified_gmt":"2023-05-23T19:45:22","slug":"spatii-culturale-nr-16-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21112","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 16 (2)"},"content":{"rendered":"

GRIGORE VIERU \u00ceN AMINTIRILE LUI RADU C\u00c2RNECI<\/strong><\/p>\n

– Stimate domnule Radu C\u00e2rneci, cu doar c\u00e2teva luni \u00een urm\u0103, a\u0163i participat la Festivalul Interna\u0163ional de Poezie \u201eGrigore Vieru\u201c, festival dedicat cunoscutului poet de peste Prut, care v-a fost foarte apropiat suflete\u015fte. La aceast\u0103 adev\u0103rat\u0103 s\u0103rb\u0103toare, vi s-a decernat Marele Premiu pentru Poezie; vorbi\u0163i-ne, v\u0103 rog,
\ndespre acest festival. <\/p>\n

– Ideea \u015fi ini\u0163iativa de a-l organiza au fost ale remarcabilului poet Daniel Corbu \u2014 vicepre\u015fedinte al Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne din Ia\u015fi, ajutat, efectiv \u015fi afectiv, de doamna prof. Filomena Corbu, cuplu cultural plin de dorin\u0163a de a \u00eemplini fapte deosebite. Demn\u0103 de subliniat r\u0103m\u00e2ne promptitudinea generoas\u0103 cu care au r\u0103spuns conducerile celor dou\u0103 prim\u0103rii, de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi Ia\u015fi, dovedind cinstirea pe care o acord\u0103 memoriei marelui poet Grigore Vieru, dar \u015fi, implicit, o adresare \u00een plan cultural na\u0163ional a ideii de re-unire \u00een cuget \u015fi-n sim\u0163iri, a\u015fa cum cu ani \u00een urm\u0103 (imediat dup\u0103 1989), s-a dorit la Podurile de flori, organizate de Liga Cultural\u0103 pentru Unitatea Rom\u00e2nilor de Pretutindeni, \u00een frunte cu merituosul prof. dr. Victor Cr\u0103ciun. Entuziasmul sentimental-patriotic de atunci s-a transformat, iat\u0103, \u00een manifest\u0103rile culturale, artistice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice de azi, ce \u0163in de esen\u0163ializarea g\u00e2ndirii social-politice. Ideile de neam: acelea\u015fi, istorice: acelea\u015fi, tradi\u0163ii culturale: acelea\u015fi, dar, mai ales, Limba Rom\u00e2n\u0103 dintotdeauna \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00eentotdeauna, aceea\u015fi, de sorginte latin\u0103. \u00cen deschiderea acestui important eveniment cultural (Sala de festivit\u0103\u0163i a Prim\u0103riei Ia\u015filor, fost Palatul Roznovanu), au cuv\u00e2ntat personalit\u0103\u0163i de prim\u0103 \u00eensemn\u0103tate: Gheorghe Nichita \u2013 primarul urbei, Ion Negrei \u2013 prim-viceprim-ministru \u2013 Chi\u015fin\u0103u, poetul academician Nicolae Dabija, Florin Chirtoac\u0103 \u2013 primarul Chi\u015fin\u0103ului, poetul George Vulturescu, redactor-\u015fef al revistei \u201ePoesis\u201c \u2013 Satu Mare, academicianul Mihai Cimpoi \u015fi, bine\u00een\u0163eles, Daniel Corbu, coordonatorul acestui eveniment de spiritualitate rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

– \u015ei ce manifest\u0103ri au fost la Ia\u015fi \u00een cadrul festivalului, care v-au re\u0163inut aten\u0163ia, ce lume?<\/p>\n

– Lume bun\u0103, din ceea ce se cheam\u0103 crema unei societ\u0103\u0163i avizate, dar mai ales dintre cei pre\u0163uitori \u015fi prieteni ai poetului s\u0103rb\u0103torit: \u00eent\u00e2lnirile omagiale, recitalurile poetico-muzicale, conferin\u0163ele de pres\u0103 \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, vizitele la \u201eChipul Poetului\u201c (busturile \u00een bronz din Gr\u0103dina Copou \u015fi Aleea clasicilor din Parcul Central \u2013 Chi\u015fin\u0103u, nu departe de bustul lui Eminescu, pe care Vieru \u00eel diviniza). \u00cen totul, o atmosfer\u0103 cultural\u0103 bogat-rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

– Am citit recent o cuprinz\u0103toare antologie a poeziei din Basarabia, venind din demult p\u00e2n\u0103 azi, carte construit\u0103 excelent de cunoscutul critic \u015fi istoric literar Adrian Dinu Rachieru, care demonstreaz\u0103 din plin, prin limba (rom\u00e2n\u0103!) idealul unirii cu \u0162ara fra\u0163ilor de dincolo de Prut… Cum s-a derulat, deci, Festivalul de poezie \u201eGrigore Vieru\u201c, \u00een partea a doua, la Chi\u015fin\u0103u?<\/p>\n

– La modul cel mai confratern: primire cald\u0103, oameni frumo\u015fi, \u00eent\u00e2lniri \u015fi ziceri (discursuri, poeme, c\u00e2nt\u0103ri p\u00e2n\u0103 la lacrim\u0103). Ne-a emo\u0163ionat profund parastasul de la Morm\u00e2ntul Poetului, slujba religioas\u0103 cu un sobor de preo\u0163i (se \u015ftie c\u0103 Grig era un cre\u015ftin ortodox practicant fervent) \u015fi, \u00een final, m\u0103rturisiri \u00een durere st\u0103p\u00e2nit\u0103 ale doamnei Larisa Vieru, so\u0163ia poetului (al\u0103turi fiindu-i cei doi tineri b\u0103rba\u0163i, Teodor \u015fi C\u0103lin, copiii lor), iubirea care i-a legat, fericindu-i… Ne-a mai vorbit doamna Larisa despre faptul c\u0103 cei de la conducerea Chi\u015fin\u0103ului au hot\u0103r\u00e2t ridicarea, \u00een 2011, a unui monument funerar la morm\u00e2ntul poetului at\u00e2t de pre\u0163uit \u015fi de iubit.<\/p>\n

– Stimate maestre, v-a\u015f ruga s\u0103 ne spune\u0163i \u00een ce \u00eemprejur\u0103ri l-a\u0163i cunoscut pe Grigore Vieru…<\/p>\n

– Grigore Vieru, repet, r\u0103m\u00e2ne, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un simbol de rom\u00e2nitate, aceasta sim\u0163indu-se, mai ales, dup\u0103 evenimentele din \u201989. Prin prezen\u0163a lui cuceritoare, prin faptele-i de neuitat, a izbutit s\u0103 trezeasc\u0103 (\u015fi s\u0103 retrezeasc\u0103!) aici, \u00een \u0162ara Mam\u0103, sentimentul de unitate na\u0163ional\u0103 care, pentru el, era un dor-permanent, \u00eemputernicindu-l \u00een toate ale sale. \u00cen cei 20 de ani tr\u0103i\u0163i mai mult \u00een Rom\u00e2nia, a v\u0103zut mai tot ce merita a fi cunoscut aici. R\u0103spundea fericit la toate solicit\u0103rile unor \u015fcoli, teatre, universit\u0103\u0163i, m\u0103n\u0103stiri, cluburi etc. Se istovea fizic, dar avea o vitalitate sufleteasc\u0103 extraordinar\u0103. Muncea la c\u0103r\u0163ile sale mai mult noaptea, ziua (zilele) d\u0103ruindu-se celorlal\u0163i. Istoria rom\u00e2nilor de Gheorghe Br\u0103tianu, ca \u015fi Istoria literaturii rom\u00e2ne a lui G, C\u0103linescu \u00eei erau c\u0103r\u0163i de c\u0103p\u0103t\u00e2i, al\u0103turi de Eminescu, Arghezi, Blaga, Bacovia, Voiculescu \u015fi, desigur, mul\u0163i poe\u0163i prieteni de azi. \u00cenv\u0103\u0163a mereu. Tr\u0103ia pentru to\u0163i, prin to\u0163i. \u00ce\u015fi iubea confra\u0163ii; o carte a sa cuprinde numai poeme dedicate scriitorilor, prietenilor, cunoscu\u0163ilor din \u0162ar\u0103! Da, era un generos, un mare iubitor de Rom\u00e2nia, de fra\u0163ii s\u0103i rom\u00e2ni.<\/p>\n

– Totu\u015fi, unde, c\u00e2nd \u015fi cum l-a\u0163i cunoscut? Se spun pove\u015fti despre aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire! Spune\u0163i-ne povestea adev\u0103rat\u0103, a dumneavoastr\u0103!…<\/p>\n

– Stimat\u0103 coleg\u0103, \u00eent\u00e2mplarea s-a produs \u00een 1974, c\u00e2nd eram secretar la Uniunea Scriitorilor, \u00een Kiseleff… Era la \u00eenceput de octombrie, c\u00e2nd ne-a venit o delega\u0163ie de patru scriitori din m\u0103rea\u0163a Uniune Sovietic\u0103; delega\u0163ia era condus\u0103 de un critic literar de la Moscova, foarte cunoscut la acea vreme, care \u015ftia perfect rom\u00e2ne\u015fte. Era un evreu basarabean, un om simpatic, plin de umor. Din acest grup restr\u00e2ns f\u0103cea parte \u015fi Grigore Vieru \u2013 t\u00e2n\u0103r, frumos, spre 35 de ani, cam pirpiriu, dar cu o privire doritoare de a \u015fti, mereu cercet\u0103toare. Ceilal\u0163i doi, un uzbec \u015fi un rus sadea, erau tocmai de la Novosibirsk. (Era o idee bun\u0103 cu aceste vizite de documentare \u00een alte \u0163\u0103ri socialiste. Pentru ace\u015fti colegi sovietici, a ajunge \u00een Rom\u00e2nia, la Bucure\u015fti, era asemenea visului oric\u0103rui rom\u00e2n, la acea vreme, de a vedea Parisul, Londra sau Roma. Erau ferici\u0163i!) Pre\u015fedintele Uniunii noastre, la acea dat\u0103, era prestigiosul Zaharia Stancu \u2013 mare poet \u015fi prozator asemenea, prezent \u00een multe dreg\u0103torii ale \u0163\u0103rii, \u00eentre care fiind \u015fi cea de membru \u00een Consiliul de Stat al Rom\u00e2niei. M-a chemat, m-a prezentat sovieticilor, iar dup\u0103 plecarea acestora la hotel, mi-a zis: ,,Poete, \u0163i-i \u00eencredin\u0163ez; poart\u0103-i prin \u0163ar\u0103, pe unde crezi, f\u0103-le un program cum \u015ftii mai bine, s\u0103 se conving\u0103 la fa\u0163a locului de socialismul nostru rom\u00e2nesc!… \u00cenainte de a pleca, te rog s\u0103 m\u0103 informezi de ruta pe unde ve\u0163i c\u0103l\u0103tori; \u015fi, te mai rog, Radu C\u00e2rneci, s\u0103 se simt\u0103 bine! \u015ei nu uita, l\u00e2ng\u0103 vinurile noastre \u00eenving\u0103toare, s\u0103 se afle nu numai p\u0103linca noastr\u0103, ci \u015fi votca ruseasc\u0103. A\u015fa, s\u0103 vad\u0103, s\u0103 simt\u0103 c\u0103 suntem bucuro\u015fi de oaspe\u0163i.\u2018\u2018 \u00cen dou\u0103 ma\u015fini, i-am purtat pe colegii sovietici \u015fapte-opt zile \u00een Transilvania: Bra\u015fov, Sibiu, Sighi\u015foara, Cluj, apoi pe Valea Oltului \u015fi la Craiova. Le-am organizat \u00eent\u00e2lniri, \u00een trecere, cu scriitorii locurilor, vizite la a\u015fez\u0103mintele de cultur\u0103, la spectacole, la cet\u0103\u0163i \u015fi m\u0103n\u0103stiri (au participat chiar la oficierea unei cununii religioase la a\u015fez\u0103m\u00e2ntul ortodox de la S\u00e2mb\u0103ta de Jos), au v\u0103zut, le-a pl\u0103cut \u2013 la m\u0103n\u0103stirea Govora, Bistri\u0163a \u015fi, mai ales, la Hurezu, unde am odihnit trupul \u015fi sufletul cu cele ale omului \u015fi ale Domnului! Grigore era numai ochi \u015fi urechi, ca \u015fi ceilal\u0163i oaspe\u0163i, \u00eens\u0103 el tr\u0103ia la maximum starea de acas\u0103, \u00eenflorea, devenea \u00een fiecare clip\u0103 mai bogat, era aici \u00een \u0163ara lui. La \u00eentoarcerea \u00een Capital\u0103, conul Zaharia (cum \u00eel alintam noi!) m-a \u00eentrebat: ,,Ei, cum le-a pl\u0103cut sovieticilor?, S-au sim\u0163it bine?!\u2018\u2018 \u2013 ,,Au r\u0103mas foarte mul\u0163umi\u0163i! i-am r\u0103spuns.\u2018\u2018 \u2013 ,,Dar t\u00e2n\u0103rul, Vieru?\u2018\u2018 \u2013 ,,Se simte ca fiul risipitor (r\u0103t\u0103citor), \u00eentorc\u00e2ndu-se acas\u0103!\u2018\u2018 \u2013 ,,Acas\u0103! Da, da, acas\u0103!… Da, da, bine spus, acas\u0103!\u2018\u2018. Cele c\u00e2teva zile r\u0103mase din vizita lor, oaspe\u0163ii le-au petrecut \u00een Bucure\u015fti, fiind sub aripa ocrotitoare a directorului Fondului Literar, Traian Iancu, expert \u00een cunoa\u015fterea celor mai bune m\u0103rci de coniac…<\/p>\n

– Ce sim\u0163ea Grigore Vieru la prima vizit\u0103 \u00een \u0163ara lui?…<\/p>\n

– L-am plimbat \u201e\u00een Bucure\u015ftiul iubit\u201c; \u00een Ci\u015fmigiu exclama: \u201eIa uite, scrie \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u00abNu rupe\u0163i florile!\u00bb, \u00abNu c\u0103lca\u0163i pe iarb\u0103!\u00bb; \u201eDar cum ai vrea, \u00een ruse\u015fte?, doar suntem aici, tr\u0103im \u00een limba rom\u00e2n\u0103! \u201c Dou\u0103 seri la r\u00e2nd l-am invitat la cin\u0103, la mine acas\u0103, ne-am spus pove\u015ftile, vie\u0163ile… Cu aprobarea celor de la Ambasada sovietic\u0103, Grigore a mai r\u0103mas o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u0163ar\u0103; a vizitat Maramure\u015ful, a tras o fug\u0103 p\u00e2n\u0103 la Constan\u0163a; voia s\u0103 se \u00eencarce total cu \u0162ara, cu \u0163ara sa! La plecarea acas\u0103, \u00een Basarabia, pre\u015fedintele Zaharia Stancu, dar \u015fi primvicepre\u015fedintele Uniunii Scriitorilor, Lauren\u0163iu Fulga, i-au f\u0103cut daruri: c\u0103r\u0163i, multe c\u0103r\u0163i de la toate editurile, c\u00e2teva costume de haine pentru liceenii lui Grigore, un covor \u015fi alte lucruri pentru doamna Vieru… Da, prima venire a poetului Grigore Vieru mi-a \u00eenc\u0103lzit dragostea fa\u0163\u0103 de \u0163ara mea. Lacrima lui Grig mi-a r\u0103mas o permanent\u0103 lacrim\u0103 interioar\u0103… Ce a urmat mai apoi cu Grigore Vieru se cam \u015ftie…<\/p>\n

– \u015ei \u00een continuare care au fost rela\u0163iile dintre cei doi poe\u0163i, v-a\u0163i scris, v-a\u0163i rev\u0103zut, c\u00e2nd \u015fi cum?…<\/p>\n

– \u00centrebare binevenit\u0103, da, fiindc\u0103, umbl\u00e2nd, nu de mult, prin bogata-mi arhiv\u0103, am descoperit dou\u0103 scrisori
\n\u00eenduio\u015f\u0103toare primite de la minunatul prieten \u015fi confrate Grig. Prima, scris\u0103 la sosirea sa la Chi\u015fin\u0103u, \u00een care
\nimpresiile din Rom\u00e2nia erau \u00eenc\u0103 puternice, spuse din iubire, durere \u015fi speran\u0163\u0103; a doua trimis\u0103 din Ialta (unde \u00ee\u015fi trata o suferin\u0163\u0103 la pl\u0103m\u00e2ni), \u00een martie 1977, c\u00e2nd cu acel cutremur distrug\u0103tor. S\u0103 le red\u0103m aici a\u015fa cum sunt scrise cu m\u00e2na \u015fi cu sufletul de rom\u00e2n adev\u0103rat. Prima scrisoare se continu\u0103 cu o mic\u0103 poem\u0103 pe care mi-o dedic\u0103 (un r\u0103spuns la cartea mea \u201eIarba verde, acas\u0103\u201d, pe care i-o d\u0103ruisem la Bucure\u015fti): Prin p\u0103durea bradului \/\/ Laud izvoarele -\/ Tot ce r\u0103m\u00e2ne\/ Laud cocoarele -\/ Tot ce se-ntoarn\u0103.\/ Laud semin\u0163ele -\/ Tot ce nu minte,\/ \u015ei suferin\u0163ele -\/ Tot ce nu uit\u0103.\/ \u015ei dorul, mai marele,\/ Femeia purt\u00e2nd\/ Sub genunchi izvoarele\/ Ca-n imnul la iarb\u0103.\/ Mi-e moarte, mi-e grab\u0103!…<\/p>\n

– \u00centr-adev\u0103r o poveste adev\u0103rat\u0103 \u015fi emo\u0163ionant\u0103… S\u0103 ne \u00eentoarcem la Festivalul \u201eGrigore Vieru\u201c de la Chi\u015fin\u0103u. Cine au fost premia\u0163ii?<\/p>\n

– A fost o festivitate deosebit\u0103, onorat\u0103 chiar de pre\u015fedintele ad-interim, la data aceea, al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care a fost distins cu primul premiu pentru Activitate civic\u0103; pentru Opera omnia a fost recompensat scriitorul Spiridon Vanghelie din Chi\u015fin\u0103u; pentru exegez\u0103 literar\u0103 privind crea\u0163ia lui Grigore Vieru, binecunoscutul critic \u015fi eseist Theodor Codreanu, de la Hu\u015fi; pentru interpretare artistic\u0103, cantautorul Iurie Sadovnic, din Chi\u015fin\u0103u; pentru debut poetic editorial, talentatul Dorin Cozan din Vaslui; juriul, dup\u0103 cum \u015fti\u0163i, a \u00eencununat cu Marele Premiu \u201eGrigore Vieru\u201c pentru Poezie, pe cel din fa\u0163a dumneavoastr\u0103, Radu C\u00e2rneci.<\/p>\n

– \u015etiu c\u0103, de-a lungul carierei dumneavoastr\u0103, a\u0163i primit nenum\u0103rate distinc\u0163ii \u015fi premii, dar acest premiu, dup\u0103 emo\u0163ia cu care vorbi\u0163i, pare c\u0103 e cu totul deosebit.<\/p>\n

– Da!, \u00een lunga \u015fi prodigioasa mea munc\u0103 literar\u0103, am primit multe premii \u015fi alte distinc\u0163ii, \u00eens\u0103 acest dar, cu efigia regretatului meu prieten (efigie desenat\u0103 de alt mare artist), Sabin B\u0103la\u015fa, m\u0103 onoreaz\u0103 la \u00een\u0103l\u0163ime!… Trebuie s\u0103 amintesc aci, c\u0103, la prima edi\u0163ie a acestui festival \u2013 2010, Marele Premiu l-a primit (prea devreme plecatul dintre noi) Adrian P\u0103unescu.<\/p>\n

– \u00cen Basarabia rom\u00e2n\u0103, v-a\u0163i bucurat de prietenia nu numai a lui Grigore Vieru, ci \u015fi a altor scriitori precum: Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Nicolae Dabija, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu \u015f.a. A\u015fadar, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor integrala liric\u0103 Baudelaire a ap\u0103rut la Chi\u015fin\u0103u, la Editura Hyperion. \u00cen ce const\u0103 importan\u0163a acestei edi\u0163ii?<\/p>\n

– Trebuie s\u0103 v\u0103 spun c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, cu at\u00e2t mai mult \u00een Basarabia, nu exista, \u00een 1991, un Baudelaire cu \u00eentreaga-i oper\u0103 poetic\u0103 tradus\u0103 de un singur interpret. Edi\u0163ia mea, cu o prefa\u0163\u0103 de Mihai Cimpoi, \u00eemplinea, pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103, aceast\u0103 idee…<\/p>\n

– Totu\u015fi, de ce a\u0163i ales s\u0103 o tip\u0103ri\u0163i la Chi\u015fin\u0103u?<\/p>\n

– Florile r\u0103ului a fost \u00eentre primele c\u0103r\u0163i tip\u0103rite acolo \u00eentr-o limb\u0103 literar\u0103 rom\u00e2n\u0103 modern\u0103, pe care ei nu o posedau \u00eenc\u0103. Am dorit ca scriitorii din Basarabia s\u0103 aib\u0103 un model al evolu\u0163iei literaturii \u015fi poeziei nu doar rom\u00e2neasc\u0103, ci \u015fi european\u0103. \u015ei trebuie s\u0103 subliniez c\u0103 un poet mare (care a schimbat mersul poeziei europene \u015fi nu numai), trebuie tradus de un poet bun (sau foarte bun), care \u015ftie s\u0103-i pre\u0163uiasc\u0103 opera \u015fi s-o a\u015feze cu elegan\u0163\u0103 modern\u0103 \u00een limba Eminescului…<\/p>\n

– Mul\u0163i dintre poe\u0163ii basarabeni sunt inclu\u015fi \u00een antologiile dumneavoastr\u0103: Poezia P\u0103durii (4 vol.),
\nCinegetica (3 vol.), Antologia sonetului rom\u00e2nesc, c\u0103r\u0163i care au venit dup\u0103 altele tot at\u00e2t de ample \u015fi valoroase: C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor, Miori\u0163a \u00een \u015fapte limbi (rom\u00e2n\u0103, francez\u0103, englez\u0103, german\u0103, spaniol\u0103, italian\u0103 \u015fi rus\u0103). A\u015f vrea s\u0103 ne oprim la cea mai recent\u0103 antologie, considerat\u0103 de critica de specialitate o lucrare de referin\u0163\u0103, chiar \u00een plan european. Care este structura \u015fi miza Antologiei sonetului rom\u00e2nesc?<\/p>\n

– Cartea, \u00een trei volume, a ap\u0103rut \u00een 2009, la Editura Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne. Am organizat edi\u0163ia \u00een ideea de a demonstra, nou\u0103 \u015fi lumii, c\u0103 avem poe\u0163i talenta\u0163i, soneti\u015fti, d\u0103rui\u0163i de Marele Absolut cu putere creatoare deosebit\u0103. Edi\u0163ia este alc\u0103tuit\u0103 \u00een ordine cronologic\u0103, iar \u00een cele 1 500 de pagini sunt peste 350 de semnatari. Am cuprins aici soneti\u015fti scriind \u00een model sudic, de la Petrarca venind, dar \u015fi pe cei ce s-au a\u015fezat \u00een model nordic elisabethan, demonstr\u00e2nd c\u0103 aceste formule europene au fost foarte bine practicate \u015fi de autorii rom\u00e2ni, de\u015fi la noi sonetul a fost introdus t\u00e2rziu, pe la 1820, prin umanistul Gheorghe Asachi (care a studiat \u00een Italia) \u015fi s-a continuat cu succes pe tot parcursul secolului XIX \u015fi, de asemenea, \u00een secolul XX, p\u00e2n\u0103 azi. Deci, vechimea sonetului rom\u00e2nesc e de doar (aproape) 200 de ani, dar, vorbind de for\u0163a de crea\u0163ie, de multitudinea de autori, am dovedit c\u0103 noi am reu\u015fit s\u0103 comprim\u0103m timpul, s\u0103 ajungem um\u0103r la um\u0103r cu marii soneti\u015fti ai lumii, de la Dante \u015fi Shakespeare, p\u00e2n\u0103 la Eminescu \u015fi Voiculescu.<\/p>\n

– Dintre at\u00e2\u0163i autori, i-a\u0163i ales, oare, pe cei mai buni?<\/p>\n

– Da, i-am ales pe cei mai buni \u00een propor\u0163ie de 85-90 la sut\u0103. Am cuprins \u00eens\u0103 \u015fi scriitori care, nefiind soneti\u015fti, dar cu oper\u0103 valoroas\u0103, i-am a\u015fezat \u00een aceast\u0103 antologie. De exemplu, A.E. Baconsky, \u00een toat\u0103 opera liric\u0103 are doar un sonet, dar, neuit\u00e2nd c\u0103 este autorul unor c\u0103r\u0163i precum Cadavre \u00een vid, Corabia lui Sebastian \u015fi Biserica Neagr\u0103, foarte valoroase, l-am pus cu acel singur sonet \u00een Antologie; Ioanid Romanescu a scris un singur sonet, l-am pus; Labi\u015f nu are dec\u00e2t patru sonete, l-am pus cu toate patru. Nu am uitat, de asemenea, singurul sonet imperfect al lui Nichita St\u0103nescu; aici a ac\u0163ionat, desigur, \u015fi pre\u0163uirea pentru \u00eentreaga oper\u0103 a acestuia. Dar, cum se \u015ftie, excep\u0163ia \u00eent\u0103re\u015fte regula.<\/p>\n

– F\u0103c\u00e2nd \u201earheologie literar\u0103\u201c, dup\u0103 c\u00e2te mi-a\u0163i spus, la Biblioteca Academiei, a\u0163i avut surpriza descoperirii unor autori mai pu\u0163in cunoscu\u0163i?<\/p>\n

– Da, una din satisfac\u0163ii, muncind la aceast\u0103 carte, a fost c\u0103 \u00een volumele I \u015fi II, dar \u015fi \u00een adenda (mai ales), am cuprins autori pe care i-am descoperit \u00een Casa C\u0103r\u0163ii Rom\u00e2ne\u015fti, care este Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne. A\u015fadar, autori pe care \u00eei uitaser\u0103 criticii \u015fi istoricii literari, eu i-am re-adus la via\u0163\u0103, c\u0103ci, dup\u0103 cum se \u015ftie, lumea nu \u00eencepe cu noi. Am dovedit astfel c\u0103 am avut \u015fi avem o puternic\u0103 intelectualitate creatoare, aceasta \u015fi prin faptul c\u0103, \u00een Antologie, am destinat un capitol soneti\u015ftilor care au scris \u015fi \u00een limbi str\u0103ine, \u00eencep\u00e2nd cu cei din familia Ha\u015fdeu, care au scris \u00een polonez\u0103 \u015fi rus\u0103, continu\u00e2nd cu Elena V\u0103c\u0103rescu \u015fi Macedonski, care s-au exprimat \u00een francez\u0103, Asachi \u00een italian\u0103 etc. \u015ei c\u00e2nd avem un trecut cu asemenea valori, le organiz\u0103m, pentru ca, \u00een felul acesta, oricine s\u0103 le poat\u0103 avea la dispozi\u0163ie. \u015ei cine are asemenea oameni, are cultur\u0103, are istorie. Fiindc\u0103 orice lucru bine f\u0103cut este valoros \u015fi constituie un act de patrimoniu. Mai adaug faptul c\u0103 Antologia Sonetului str\u00e2nge laolalt\u0103 \u2013 ca \u015fi celelalte antologii ale mele \u2013 poe\u0163i din toate provinciile istorice dar \u015fi din diaspora (Israel, SUA, Canada), reu\u015find astfel un bogat corpus al spa\u0163iului creator rom\u00e2nesc.<\/p>\n

– Sunte\u0163i considerat un mare poet al iubirii, dac\u0103 ar fi s\u0103 amintesc doar cartea cu cel mai explicit titlu,
\nHeraldica iubirii. La ce carte de acest gen lucra\u0163i acum?<\/p>\n

– Nu-mi place acest ,,mare\u2018\u2018! E folosit \u00een fel de fel de situa\u0163ii, nu \u00eentotdeauna onorabile. Eu sunt un poet al iubirii purt\u0103toare de profunde frumuse\u0163i suflete\u015fti! La ora aceasta, trudesc la o antologie care va vedea lumina tiparului anul viitor, Mari poe\u0163i ai iubirii din lirica universal\u0103, din toate timpurile, \u00eencep\u00e2nd cu egiptenii, grecii \u015fi latinii, Evul Mediu \u015fi Rena\u015ftere, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XX. Cu fiecare poet tradus mi-am f\u0103cut un dar, \u00eempodobindu-m\u0103 cu frumosul mereu tr\u0103itor. Motivez aceasta \u00eentruc\u00e2t eu cred c\u0103 bunurile spirituale ale popoarelor trebuie s\u0103 circule \u00een toat\u0103 lumea, \u00een toate limbile; da, aceste bunuri ce \u0163in de valoarea frumosului \u015fi adev\u0103rului, \u00een sens platonician, constituie ceea ce urm\u0103resc \u00een cartea anun\u0163at\u0103.<\/p>\n

– Ce este iubirea pentru dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

– Iubirea este Starea f\u0103r\u0103 de care, nu! Starea esen\u0163ial\u0103, care deschide cerurile \u015fi inima p\u0103m\u00e2ntului, d\u0103 aripi p\u0103s\u0103rilor \u015fi dulcea\u0163\u0103 florilor. Este un minunat Ceva, ceva puternic, imposibil de definit.. Iubirea \u00eenseamn\u0103 totul, totul! Nu se poate f\u0103r\u0103 iubire. Dumnezeu l-a creat pe om din iubire \u015fi a\u015fteapt\u0103 de la el s\u0103 fie d\u0103ruitor de iubire. Spre o definire relativ\u0103, totu\u015fi, nota\u0163i o strof\u0103 dintr-un rondosonet \u2013 ,,Nunta cosmic\u0103\u2018\u2018 \u2013 scris prin anii \u201980. Iat\u0103: \u201e… Iubirea-i axul cerurilor toate,\/ \u00cen mari nuntiri cu muzici peste poate,\/ Un semn al ei, \u015fi lumi cu lumi se-adun\u0103,\/ Idei danseaz\u0103, h\u0103urile tun\u0103,\/ Stele-n ghirlande leag\u0103n\u0103-se, roate,\/ Iubirea-i axul cerurilor toate…\u201c<\/p>\n

– Minunat\u0103 zicere!… Sunte\u0163i de-acum la v\u00e2rsta \u00een\u0163elep\u0163ilor; a\u0163i \u00eendeplinit func\u0163ii de r\u0103spundere \u00een cultur\u0103, a\u0163i scris c\u0103r\u0163i importante \u015fi a\u0163i tradus mari poe\u0163i din literaturile lumii, sunte\u0163i, deci, un om \u00eemplinit. Numi\u0163i (a\u015fa, pentru cei ce vor veni) marca personalit\u0103\u0163ii Radu C\u00e2rneci…<\/p>\n

– Drag\u0103 coleg\u0103, \u00eentrebarea dumitale m\u0103 face mai sentimental dec\u00e2t sunt de fapt… Da, fiecare ne construim chipul interior (de la na\u015ftere p\u00e2n\u0103 la plecarea dincolo) din amintiri, r\u0103mase uneori \u00een paginile unor c\u0103r\u0163i. Iat\u0103, prietenul nostru, Grigore Vieru, deja a intrat \u00een amintirile celor care l-au cunoscut \u015fi \u00eei pre\u0163uiesc faptele, opera literar\u0103… \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, omul cultural (care sunt!), am l\u0103sat, \u00een Bac\u0103ul anilor \u201960-\u201970, revista ,,Ateneu\u2018\u2018 (1964), Statuia lui Bacovia (1971), azi celebr\u0103 (atunci hulit\u0103 de cei nechema\u0163i!), oper\u0103 a sculptorului de har ales, Constantin Popovici; mai trebuie s\u0103 al\u0103tur Primul (mare) Festival \u00eenchinat poetului de geniu Bacovia (1971). Toate trei excep\u0163ionale \u00eempliniri au cerut o lupt\u0103 st\u0103ruitoare, dar, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, eu am fost \u00eenving\u0103torul. \u00cen ultimii zece ani, l\u00e2ng\u0103 crea\u0163ia original\u0103, am a\u015fezat marile antologii, despre care am discutat deja, opere ce acoper\u0103 unele goluri \u00een istoria literaturii noastre…<\/p>\n

– Dac\u0103 ave\u0163i un moto \u00een via\u0163\u0103, care ar fi acesta?<\/p>\n

– Aici ar fi multe de spus; \u00een via\u0163\u0103 este imperios necesar s\u0103 ai mai multe asemenea \u00eendemnuri, care \u0163in de v\u00e2rst\u0103, de loc, de timp, de situa\u0163iile \u00een care te g\u0103se\u015fti. Fiin\u0163a uman\u0103 este complex\u0103, cu anii, trebuie s\u0103 ne apropiem de Creator… Dintotdeauna mi-a fost dat\u0103 iubirea ca putere de-a fi, de-a exista. Este ceva de la care nu am abdicat niciodat\u0103. Un moto, c\u0103ruia m-am supus tot timpul, vine de la marele mistic, poetul libanez Khalil Gibran, care l-a formulat admirabil zic\u00e2nd: \u201eF\u0103 binele acum, c\u00e2nd po\u0163i, mai t\u00e2rziu va fi prea t\u00e2rziu. Nu am\u00e2na.\u201c Desigur, aceasta venind din marea-i dragoste de om, de oameni…<\/p>\n

– Ce v\u0103 propune\u0163i pentru 2011?<\/p>\n

– Repet, am trei importante dorin\u0163e: s\u0103 reeditez C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor (ad\u0103ugit\u0103 cu \u00eenc\u0103 cinci variante), s\u0103 \u00eemplinesc \u015fi s\u0103 tip\u0103resc Mari poe\u0163i ai iubirii \u015fi s\u0103 scriu o carte de amintiri, fiindc\u0103 sunt plin ca un stup \u00een miez de var\u0103… \u015ei \u00eenc\u0103: a\u015f dori ca autorit\u0103\u0163ile de la Chi\u015fin\u0103u s\u0103 ridice acel monument la morm\u00e2ntul Poetului, la care eu s\u0103 depun un buchet de trandafiri galbeni, care-i pl\u0103ceau at\u00e2t de mult lui Grig!…<\/p>\n

Interviu realizat de<\/em> Victoria Milescu<\/strong><\/p>\n


\nLa aniversar\u0103 <\/strong> <\/p>\n

Petru Ursache<\/strong>
\n\"\"

Etnolog, estetician \u015fi istoric literar, s-a n\u0103scut la 15 mai 1931, \u00een comuna Pope\u015fti, jud. Ia\u015fi). Absolv\u0103 Liceul Na\u0163ional \u2013 Ia\u015fi \u00een 1951, apoi Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAl.I. Cuza\u201d (1952 \u2013 1956), licen\u0163iat \u00een limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103. Doctor \u00een Filologie (1971), conduc\u0103tor de doctorate, disciplina Etnologie. Bibliotecar la Biblioteca jude\u0163ean\u0103 \u201eGh. Asachi\u201d (1956 \u2013 1958), preparator \u2013 asistent (1958 \u2013 1960), lector (1960 \u2013 1977), conferen\u0163iar (1977 \u2013 1992), profesor (1992 \u2013 2001) la Catedra de Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u015fi la Catedra de Literatur\u0103 comparat\u0103. A debutat \u00een \u201eScrisul b\u0103n\u0103\u0163ean\u201d (1958). A publicat numeroase volume, printre care: \u201e\u015eez\u0103toarea\u201d \u00een contextul folcloristicii (1972), Poetic\u0103 folcloric\u0103 (1976), Prolegomene la o estetic\u0103 a folclorului (1986), Eseuri etnologice (1986), Titu Maiorescu. Esteticianul (1987), Camera Samb\u00f4. Introducere \u00een opera lui Mircea Eliade (1993), Etnoestetica (1998), Mic tratat de estetic\u0103 teologic\u0103 (1999), Cazul M\u0103rie. Sau despre frumos \u00een folclor (2001), Sadoveniz\u00eend, sadoveniz\u00eend. Studiu estetic \u015fi stilistic (2005), \u00cenamora\u0163i \u00eentru moarte. ErosPoesis la Cezar Iv\u0103nescu (2006), Antropologia, o \u015ftiin\u0163\u0103 neocolonial\u0103 (2006), Etnosofia (2006), Camera Samb\u00f4. Introducere \u00een opera lui Mircea Eliade, edi\u0163ia a doua, rev\u0103zut\u0103 \u015fi dezvoltat\u0103 (2008), Mic tratat de estetic\u0103 teologic\u0103, edi\u0163ia a doua (2009).
\n A publicat numeroase articole, studii \u015fi eseuri \u00een periodicele principale din Ia\u015fi \u015fi din \u0163ar\u0103. A \u00eengrijit peste dou\u0103zeci de antologii \u015fi edi\u0163ii critice, unele \u00een colaborare cu Magda U. La medalii, distinc\u0163ii, premii, trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 Petru Ursache este Profesor Emeritus al Universit\u0103\u0163ii \u201eAl.I. Cuza\u201d (2001) \u015fi c\u0103 a primit Premiul de Excelen\u0163\u0103 al Asocia\u0163iei Scriitorilor Ia\u015fi (2001), Premiul opera omnia acordat de Revista \u201eConvorbiri literare\u201d \u015fi Premiul opera omnia acordat de Biblioteca \u201eV. Voiculescu\u201d, Buz\u0103u, 2001. <\/p>\n

\u00cent\u00eelnirea cu trecutul \u2013 ca reg\u0103sire cu noi \u00een\u015fine<\/strong><\/p>\n

Documentele de arhiv\u0103, de istorie \u015fi de via\u0163\u0103 martiric\u0103 scoase la iveal\u0103 dup\u0103 a\u015fa-zisa c\u0103dere a Cortinei de Fier dezv\u0103luie, clar \u015fi precis, mecanismele crimei \u00een toat\u0103 amploarea lor \u00eenfrico\u015f\u0103toare, dup\u0103 cum le-au instrumentat cu me\u015fte\u015fug diabolic \u201emarii bolnavi\u201d ai secolului al XX-lea, ajuta\u0163i de finan\u0163a mondial\u0103, la fel de malefic\u0103. Cu to\u0163ii s-au str\u0103duit s\u0103 transforme omenirea \u00eentr-un abator de propor\u0163ii cosmice: zone \u00eentinse de tran\u015fee \u015fi de s\u00eerm\u0103 ghimpat\u0103, coloane de oameni peste care s-a trecut cu tancurile, re\u0163ele de \u00eenchisori de la un cap\u0103t la altul al \u0163\u0103rii, \u015fantiere de munc\u0103 for\u0163at\u0103, \u201edomicilii obligatorii\u201d; mai nou, fabrici inten\u0163ionat dezafectate, ca bie\u0163ii oameni s\u0103 moar\u0103, \u00een continuare, de frig \u015fi de foame ori s\u0103 porneasc\u0103 \u00een pribegie, p\u0103r\u0103sindu-\u015fi p\u0103rin\u0163ii \u015fi \u0163ara.
\nS-a spus de multe ori, \u00een baza cercet\u0103rilor recente, c\u0103 atrocit\u0103\u0163ile st\u00eengii le-au \u00eentrecut pe cele ale dreptei \u00een amploare \u015fi \u00een cruzime. St\u00eenga a patronat asasinate \u015fi conflicte armate \u00eenaintea fascismului \u015fi nazismului, s-a infiltrat \u00een anumite puncte de decizie ale structurilor socio-umane, demont\u00eendu-le ori manevr\u00eendu-le, dup\u0103 caz, prin retorici am\u0103gitoare, ca s\u0103 domine cu arogan\u0163\u0103 \u015fi cu aceea\u015fi pasiune distructiv\u0103 de la o epoc\u0103 la alta. \u00cempricina\u0163ilor nu le convine r\u0103scolirea arhivelor secretizate p\u00een\u0103 nu de mult, ca s\u0103 se pun\u0103 la ad\u0103post de acuza\u0163iile grave ce li s-ar putea aduce \u00een instan\u0163e competente. Dar oric\u00eet ar \u00eencerca s\u0103 denatureze adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a lucrurilor, s\u0103 \u00eendep\u0103rteze ziua scaden\u0163ei, realitatea netrucat\u0103 abia a\u015fteapt\u0103 s\u0103 ias\u0103 la lumin\u0103. Deocamdat\u0103, documentele de arhiv\u0103 ad\u0103postesc adev\u0103rul la loc sigur, prin probe materiale, prin memoriale ale durerii care nu se uit\u0103. E de ajuns ca un fost de\u0163inut politic s\u0103 dea publicit\u0103\u0163ii un jurnal de \u00eenchisoare, cum au ap\u0103rut at\u00eetea, s\u0103 dezv\u0103luie numele celor care au dictat de la nivel \u00eenalt politica extermin\u0103rii, a genocidului \u015fi a etnocidului (\u015fi \u00eenc\u0103 \u00een condi\u0163ii de \u201epace\u201d!), ca s\u0103 se dea peste cap toat\u0103 politica diversionist\u0103 a st\u00eengii actuale: ata\u015fat\u0103, chipurile, spiritului uman, pa\u015fnic \u015fi creator de valori benefice; \u00een fond, permanent st\u0103p\u00eenit\u0103 de ur\u0103 \u015fi \u00eensetat\u0103 de s\u00eenge. \u00centr-o societate \u00een care domin\u0103 doctrina complicit\u0103\u0163ilor de toate felurile, este u\u015for s\u0103 se arunce vina asupra celuilalt. Am spus-o de mai multe ori: povestea cu \u201e\u0163apul isp\u0103\u015fitor\u201d are origine asiatic\u0103. Deocamdat\u0103, vremea pare s\u0103 \u0163in\u0103 cu acela care se \u00eentrece \u00een acuza\u0163ii rostite pe toate c\u0103ile, \u201ezi de zi \u015fi ceas de ceas\u201d.
\n\u00cens\u0103 cercetarea istoric\u0103 are toate \u015fansele s\u0103 reintre \u00een normalitate pentru c\u0103 documentele pe care le abordeaz\u0103 sunt, prin natura lor, de maxim\u0103 credibilitate \u015fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 restabileasc\u0103 adev\u0103rul istoric. \u00cen primul r\u00eend, ele sunt documente, nu materiale libere ori texte rescrise, de care fac mult caz, \u00een ultima vreme, istorici improviza\u0163i. Este vorba de documente (repet cuv\u00eentul \u015fi-l subliniez din nou pentru c\u0103 nu exist\u0103 altul s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103), de m\u0103rturii ob\u0163inute direct de la fa\u0163a locului, de la persoane implicate pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte \u00een evenimente vii \u015fi de neuitat. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, se impun \u00een prim plan anumite categorii de izvoare:
\na) memorialistica de \u00eenchisoare. Este vorba de jurnale \u015fi de memorii redactate numai de victimele deten\u0163iilor comuniste, nevoite s\u0103-\u015fi duc\u0103 existen\u0163a \u00een sinistre locuri de exterminare: Jilava, Aiud, Gherla, Sighet, R. S\u0103rat, Pite\u015fti, Mislea, \u00een minele de uraniu de la Cavina \u015fi Baia Sprie, \u00een B\u0103r\u0103gan, \u00een Delt\u0103, la Salcia, la Periprava-Grind, la \u201ecanalul mor\u0163ii\u201d Dun\u0103re – Marea Neagr\u0103. Numeroase volume au ap\u0103rut \u00een ultimele decenii \u00een \u0163ar\u0103 (peste hotare, cu mult mai devreme), scrise cu durere \u015fi datorate supravie\u0163uitorilor. Ele acop\u0103r, prin num\u0103r \u015fi diversitate tematic\u0103, \u00eentreaga perioad\u0103 de la sf\u00eer\u015fitul r\u0103zboiului cu bol\u015fevicii p\u00een\u0103 la c\u0103derea Cortinei de Fier. Cine cite\u015fte volumul memorialistic Aiud \u00eens\u00eengerat de Grigore Caraza \u00een\u0163elege c\u0103 a pornit pe calea descoperirii adev\u0103rului istoric, unic \u015fi de neconfundat, \u00een fapte \u015fi nu \u00een fraze literaturizate. Drept urmare, simte nevoia s\u0103 continue lectura cu \u00centoarcerea la Hristos (Ioan Ianolide), s\u0103 spunem, cu U\u015fa noastr\u0103 cea de toate zilele (Paul Goma), cu Masacrarea studen\u0163imii rom\u00e2ne (Grigore Dumitrescu), cu Martiraj \u00een B\u0103r\u0103gan (Vasile Calestru), cu Brazii se fr\u00eeng, dar nu se \u00eendoiesc (Ion Gavril\u0103-Ogoranu), cu Amfiteatre \u015fi \u00eenchisori (Nicolae M\u0103rgineanu), cu Morminte vii (Nistor Chioreanu), cu Imn pentru Crucea purtat\u0103 (Virgil Maxim), cu M\u0103rturisitorul prigonit (P\u0103rintele Gheorghe Calciu). \u015ei sunt doar c\u00eeteva dintre titluri.
\nb) dosarele individuale ale victimiza\u0163ilor. Un exemplu \u00eel constituie Ultima carte, volum ap\u0103rut sub semn\u0103tura lui Anton Golopen\u0163ia (edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Sanda Golopen\u0163ia), cuprinz\u00eend informa\u0163ii privind arestarea marelui sociolog, note informative de urm\u0103rire \u015fi, mai ales, referate ale tor\u0163ionarilor care descriu fazele anchetelor p\u00een\u0103 la decesul \u00een celul\u0103. \u00cen aparen\u0163\u0103 este un \u201edosar de caz\u201d. Dac\u0103 editarea s-ar extinde ne loturi (lotul \u201eGenera\u0163ia Unirii\u201d \u2013 Sighet, lotul \u201eRugului Aprins\u201d, lotul Noica-Pillat, etc.), informa\u0163ia ar c\u0103p\u0103ta dimensiuni imprevizibile.
\nc) institu\u0163ii academice \u015fi funda\u0163ii. Ele se impun cu necesitate pentru c\u0103 asigur\u0103 profesionalism \u015fi sistematizare \u00een planul cercet\u0103rilor propriu-zise: Institutul Na\u0163ional pentru Studierea Totalitarismului, Centrul de Istorie \u015fi Civiliza\u0163ie European\u0103, Funda\u0163ia Alian\u0163a Civic\u0103. Lor li se datoreaz\u0103, \u00een mare parte, studii monografice, sinteze, documente de arhiv\u0103. Citez c\u00eeteva: Cicerone Ioni\u0163oiu – Victimele terorii comunismului (Ed. \u201eMa\u015fina de Scris\u201d, 2001-2008; 10 vol. \u201eVor fi 14\u201d, ni se spune \u00eentr- o not\u0103 editorial\u0103); Dennis Deletant, Rom\u00e2nia sub regimul comunist (Funda\u0163ia Academia Civic\u0103, Bucure\u015fti, 1997); Via\u0163a politic\u0103 \u00een documente (Coord. Ioan Scurtu; 3 vol. 1945, 1946, 1947. Arhivele Statului, Bucure\u015fti, 1994-1996); Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia C\u00eerstea, Jurnalul Mare\u015falului Ion Antonescu.
\nDirec\u0163iile citate sunt \u00eenscrise cu majuscul\u0103 \u015fi \u00een programul de lucru al Funda\u0163iei Alian\u0163a Civic\u0103 (Bucure\u015fti-Sighet), prin eforturile roditoare ale Anei Blandiana \u015fi ale lui Romulus Rusan. Ni se ofer\u0103 prilejul s\u0103 afl\u0103m, cu c\u0103r\u0163ile pe mas\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 retorisme, cine au fost aceia care \u201eau ucis!\u201d, \u201eau ucis!\u201d au ucis!\u201d, nu numai la Sighet, dar pe toat\u0103 \u00eentinderea de re\u0163ele ale mor\u0163ii, din ordinul forurilor superioare bol\u015feo-comuniste ajunse la putere, dup\u0103 tr\u0103darea de la Palat, din 23 august 1944, la ad\u0103postul secerii \u015fi ciocanului. Dup\u0103 mai bine de un deceniu de lucru asupra documentelor, colectivul Centrului Interna\u0163ional de Studii asupra Comunismului \u015fi Rezisten\u0163ei (Bucure\u015fti-Sighet) scoate la iveal\u0103, r\u00eend pe r\u00eend, groz\u0103viile prin care au trecut p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri \u00een deceniile care ne-au premers. Date fiind propor\u0163iile criminalit\u0103\u0163ii, f\u0103r\u0103 termen de compara\u0163ie \u00een istorie, la noi sau \u00een statele vecine aflate sub aceea\u015fi teroare bol\u015feo-comunist\u0103, documentele au fost, cum se \u015ftie, secretizate cu grij\u0103, dar \u015fi cu team\u0103. O dovedesc instructajele la care erau supu\u015fi \u00een\u015fi\u015fi tor\u0163ionarii care executau ordinele venite de la centrele superioare de comand\u0103, ca \u015fi aten\u0163ion\u0103rile severe administrate celor elibera\u0163i din deten\u0163ie, sub interdic\u0163ia de a nu deconspira tratamentele inumane \u00eendurate. Centrul Interna\u0163ional de Studii pune \u00een circula\u0163ie mai multe categorii de documente de maxim interes \u015ftiin\u0163ific: dosare de deten\u0163ie ale unor personalit\u0103\u0163i politice, cronologii de evenimente, monografii de lupt\u0103tori ai rezisten\u0163ei. Am re\u0163inut, de pild\u0103, seria de micromonografii tematice purt\u00eend genericul \u201eOra de istorie\u201d, serie ini\u0163iat\u0103 \u015fi \u00eengrijit\u0103 de Romulus Rusan. Primul titlu: Cronologia \u015fi geografia represiunii comuniste \u00een Rom\u00e2nia. Recens\u0103m\u00eentul popula\u0163iei concentra\u0163ionare (1945-1989). \u00centr-un scurt Argument, Romulus Rusan face cunoscute rezultatele \u015fi, inclusiv, programul colectivului de colaboratori angaja\u0163i \u00een analiza dictaturii comuniste: \u201eAceste studii \u2013 cu care inaugur\u0103m colec\u0163ia \u00abOra de istorie\u00bb \u2013 rezum\u0103 o parte a constat\u0103rilor \u015fi a concluziilor la care am ajuns \u00een cadrul Centrului Interna\u0163ional de Studii asupra Comunismului (C.I.S.A.C.) lucr\u00eend mai bine de un deceniu la baza de date pentru Memorialul Victimelor Comunismului \u015fi al Rezisten\u0163ei.
\nPrimul studiu \u00eencearc\u0103 s\u0103 dea un ordin de m\u0103rime categoriilor de victime ale represiunii comuniste, iar cel de al doilea – s\u0103 defineasc\u0103 structural propor\u0163iile \u00een interiorul acestui sistem concentra\u0163ionar. Tabelele din Anexe \u015fi Harta ata\u015fat\u0103 c\u0103r\u0163ii reprezint\u0103 studii de caz, concretiz\u0103ri \u015fi pete de culoare.
\nEvident c\u0103 deschiderea real\u0103 a arhivelor \u2013 care se va produce, totu\u015fi, \u00eentr-o zi \u2013 va putea aduce multe preciz\u0103ri, complet\u0103ri \u015fi corect\u0103ri, mai ales \u00een privin\u0163a num\u0103rului de mor\u0163i \u00een deten\u0163ie \u015fi \u00een rezisten\u0163\u0103, precum \u015fi a modului \u00een care acestea s-au produs\u201d.
\nPotrivit inten\u0163iei autorilor, informa\u0163ia este destinat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului de toate gradele. \u00centr-adev\u0103r, fiecare volum pare tem\u0103 \u201epentru acas\u0103\u201d, fie c\u0103 este vorba de elevi sau de orice alt\u0103 categorie de cititori \u0163inut\u0103 departe de cunoa\u015fterea corect\u0103: Pata oarb\u0103 a memoriei europene. 23 august 1939: alian\u0163a sovieto-nazist\u0103 (de St\u00e9phane Courtois), De Gaulle \u015fi Moscova (Thierry Wolton), Amintirile unui \u201eelement dubios\u201d (Dorina Pot\u00e2rca, fost\u0103 de\u0163inut\u0103 politic la Ghencea, Pipera, Pope\u015fti-Leordeni, Dumbr\u0103veni), \u201eS\u0103 tr\u0103iasc\u0103 partizanii p\u00een\u0103 vin americanii\u201d. Povestiri din mun\u0163i, din \u00eenchisoare \u015fi din libertate (de Aristina Pop-S\u0103ileanu, fost\u0103 lupt\u0103toare \u00een mun\u0163i), Rom\u00e2nia \u00een timpul r\u0103zboiului rece. Scurt\u0103 cronologie a evenimentelor, institu\u0163iilor \u015fi mentalit\u0103\u0163ilor. 1945-1989 (Romulus Rusan \u00eempreun\u0103 cu un grup de colaboratori, etc). Din volumul citat, Cronologia \u015fi geografia represiunii comuniste \u00een Rom\u00e2nia, se desprind iar\u0103\u015fi teme cu destina\u0163ie didactic\u0103, precum: Opozi\u0163ia arestat\u0103 \u00een ajunul alegerilor, 90.000 de aresta\u0163i \u00een dou\u0103 luni, Arest\u0103ri secrete, procese fabricate, Militari la munca for\u0163at\u0103, \u00cenchisoarea elitelor, 1956: din nou studen\u0163ii, Cultura \u00een boxa acuza\u0163ilor, Transporturile mor\u0163ii, Genera\u0163ia Unirii exterminat\u0103 \u00een Gulag etc.
\nSunt capitole succinte, \u00een fapt concluzii care \u00eenso\u0163esc statistici \u015fi dosare speciale, confirmate de cercet\u0103ri paralele. Citim la pp. 14-15: \u201ePotrivit unui raport din arhiva Oficiului de Studii Strategice american, \u00eenc\u0103 la 7 martie 1945, de a doua zi dup\u0103 instalarea guvernului Petru Groza, o comisie de activi\u015fti sovietici condus\u0103 de Evgheni Suhalov a prezentat unei delega\u0163ii de patru activi\u015fti comuni\u015fti condus\u0103 de Ana Pauker, un plan de comunizare a Rom\u00e2niei pe urm\u0103torii trei ani, plan atribuit fostului secretar al Cominternului Ghiorghi Dimitrov. Un plan similar, pentru alte dou\u0103 perioade de c\u00eete cinci ani, ar fi urmat s\u0103 fie predat de sovietici \u00een urm\u0103toarele c\u00eeteva s\u0103pt\u0103m\u00eeni. Dintre cele zece puncte ale planului pe trei ani atrag aten\u0163ia, \u00een ce prive\u015fte studiul nostru, dou\u0103: suprimarea partidelor istorice prin arestarea, uciderea \u015fi r\u0103pirea membrilor lor \u015fi, respectiv, crearea unei organiza\u0163ii de poli\u0163ie \u00eentemeiat\u0103 pe o \u201emili\u0163ie popular\u0103\u201d de tipul NKVD. O privire retrospectiv\u0103 arat\u0103 c\u0103 toate capitolele acestui instructaj au fost respectate cu rigurozitate\u201d.
\nS\u0103 re\u0163inem: a) Ampla ac\u0163iune de genocid \u015fi de exterminare a etnicului rom\u00e2nesc a fost comandat\u0103 de la Moscova, cu c\u00eeteva luni \u00eenainte de terminarea r\u0103zboiului. Ceea ce probeaz\u0103 c\u0103 acuzatorii erau interesa\u0163i, prioritar, nu de restabilirea p\u0103cii, cum s-a procedat totdeauna \u00een istorie \u00een asemenea cazuri, ci de instaurarea unui regim de domina\u0163ie \u015fi de teroare, sistematic, pe etape \u015fi de amploare, \u00eempotriva oric\u0103rei legisla\u0163ii interna\u0163ionale \u00een vigoare, fie \u00een condi\u0163ii de pace, fie de r\u0103zboi; b) Ana Pauker era personajul num\u0103rul unu al momentului: peste regalitatea \u00eenc\u0103 \u00een func\u0163iune, peste partidele istorice agreate de majoritatea cov\u00eer\u015fitoare a \u0163\u0103rii. Ea a regizat, \u00eempreun\u0103 cu Emil Bodn\u0103ra\u015f, tr\u0103darea de la Palat (arestarea Mare\u015falului), ea trata cu delega\u0163iile moscovite problemele de stat, cu prec\u0103dere cele de resortul justi\u0163iei \u015fi internelor. Dar \u015feful guvernului era Petru Groza, \u00eencep\u00eend cu alegerile din 6 martie; responsabilitatea pe linie de partid \u015fi-o asumase Gheorghe Gheorgiu-Dej, ca s\u0103 nu se mai spun\u0103 \u201ePartidul Comunist din Rom\u00e2nia\u201d, ci \u201ePartidul Comunist Rom\u00e2n\u201d; iar \u201eAna noastr\u0103\u201d, cum o alinta Silviu Brucan, st\u0103p\u00eenea sectorul externe; c). \u201eTribunalul poporului\u201d, cea mai odioas\u0103 institu\u0163ie din toate deceniile bol\u015feo-comuniste, a luat fiin\u0163\u0103 tot \u00eenaintea \u00eencheierii r\u0103zboiului \u015fi a desf\u0103\u015fur\u0103rii procesului de la N\u00fcrnberg. A \u00eenceput rapid s\u0103 emit\u0103 ordine de arestare a \u201ecriminalilor de r\u0103zboi\u201d pe loturi \u015fi \u00een ritm accelerat. Normal\u0103 ar fi fost coordonarea tuturor actelor de justi\u0163ie, utilizarea uneia \u015fi aceleia\u015fi instan\u0163e. Graba arat\u0103 de partea cui se dorea s\u0103 fie folosul: adev\u0103rul era nesocotit, \u00ee\u015fi pierduse orice valoare. Ministerul de Justi\u0163ie \u00eel de\u0163inea, deocamdat\u0103, Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, \u00eens\u0103 procurorul cel mai harnic, la Tribunalul poporului ( fire\u015fte, f\u0103r\u0103 competen\u0163a necesar\u0103 ), era Alexandra Sidorovici, so\u0163ia lui Silviu Brucan, justi\u0163iarul de la Sc\u00eenteia \u015fi unul dintre artizanii faimoasei \u201erevolu\u0163ii\u201d din ’89.
\nAu lucrat \u00een voie at\u00eet primul schimb, care a dat tonul criminalit\u0103\u0163ii f\u0103r\u0103 margini: Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca, Iosif Chi\u015finevschi, Pantiu\u015fa-Nicolski (Dej, Groza, P\u0103tr\u0103\u015fcanu asigurau \u201eacoperirea\u201d, potrivit unei tactici cominterniste bine ticluite); dar \u015fi schimbul al doilea a fost la \u00een\u0103l\u0163ime: Dr\u0103ghici, Ceau\u015fescu, Iliescu \u2013, persoane de \u00eencredere, formate dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea celor dint\u00eei. Statisticile vorbesc de la sine, \u00een nume \u015fi-n date precise. Cum rezult\u0103 din diverse izvoare care se confirm\u0103 \u00eentre ele \u015fi cum s-a ar\u0103tat adesea \u00een presa curent\u0103, impresionant\u0103 este re\u0163eaua de \u00eenchisori, efectivele uria\u015fe de persoane victimizate, num\u0103rul mare de salaria\u0163i \u00eenrola\u0163i \u00een munca de oprimare, de la mini\u015ftri (Teohari Georgescu, Alexandru Dr\u0103ghici, eternul Nicolski, aprigul Ple\u015fi\u0163\u0103) \u015fi directori de \u00eenchisori (Maromet, Goiciu, Cr\u0103ciun, Dumitrescu), p\u00een\u0103 la tor\u0163ionari de r\u00eend, la paznici \u015fi la buc\u0103tari. Numai pentru deportarea celor 40.000 de mii de \u0163\u0103rani b\u0103n\u0103\u0163eni, \u00een 1950, ca preludiu la colectivizarea agriculturii, a intrat \u00een func\u0163ie o armat\u0103 de peste 100.000 de oameni de ordine, fiind paralizat\u0103 \u00eentreaga circula\u0163ie, at\u00eet pe \u015fosele c\u00eet \u015fi pe calea ferat\u0103, p\u00een\u0103 \u00een B\u0103r\u0103gan, timp de trei luni de zile. \u00cen asemenea condi\u0163ii, cazurile de victimizare erau at\u00eet de frecvente, \u00eenc\u00eet nici nu mai prezentau importan\u0163\u0103. De la Florin Constantin Pavlovici afl\u0103m: \u201eDac\u0103 securistul de r\u00eend urm\u0103re\u015fte, p\u0103ze\u015fte \u015fi, la nevoie, ucide oameni nevinova\u0163i, dac\u0103 anchetatorul smulge prin tortur\u0103 m\u0103rturii mincinoase, dac\u0103 procurorul (\u015fi el militar) lanseaz\u0103 acuza\u0163ii delirante, to\u0163i ace\u015ftia pot avea sentimentul c\u0103 \u00ee\u015fi fac datoria. \u00cens\u0103 judec\u0103torul nu are scuz\u0103. \u0162inut s\u0103 \u00eempart\u0103 dreptatea, el a dat cele mai aberante sentin\u0163e din istoria justi\u0163iei rom\u00e2ne. Potrivit statisticilor, pierderile Rom\u00e2niei \u00een cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial au dep\u0103\u015fit 300.000 de mor\u0163i: 147.000 pe frontul de r\u0103s\u0103rit, 167.000 pe cel din apus. Pe timp de pace, au avut de suferit, din motive politice, peste 2.000.000 de persoane: re\u0163inu\u0163i, ancheta\u0163i, condamna\u0163i prin sentin\u0163e judec\u0103tore\u015fti, condamna\u0163i administrativ, interna\u0163i \u00een colonii de munc\u0103 sau \u00een clinici psihiatrice, deporta\u0163i. Dintre ace\u015ftia au pierit \u00een celule sau \u00een lag\u0103re de exterminare cam 300.000. Dac\u0103 a\u015fa stau lucrurile, prin ce a fost mai bun\u0103 pacea dec\u00eet r\u0103zboiul?\u201d (Florin Constantin Pavlovici, Tortura, pe \u00een\u0163elesul tuturor. Memorii. Edi\u0163ia a II-a. Funda\u0163ia Academia Civic\u0103, Bucure\u015fti, 2011, p. 83). Statisticile sunt \u00een continu\u0103 completare, ad\u0103ugire. Deocamdat\u0103 s\u0103 re\u0163inem ce ni se spune \u00een Cronologia \u015fi geografia represiunii: \u201eAd\u0103ugind pe \u0163\u0103ranii condamna\u0163i pentru delicte mascate \u00een \u00abdrept comun\u00bb (neplata cotelor, sustragerea de la treieratul pe aria gospod\u0103riei colective, refuzul \u00eenscrierii \u00een aceasta), pe prizonierii din perioada 23 august-13 septembrie 1944, ca \u015fi pe sutele de mii de deporta\u0163i, str\u0103muta\u0163i, evacua\u0163i, pe de\u0163inu\u0163ii din \u00abdomiciliile obligatorii\u00bb, pe basarabenii \u015fi bucovinenii repatria\u0163i cu for\u0163a \u00een URSS, ca \u015fi pe cei 520.000 tineri for\u0163a\u0163i s\u0103 munceasc\u0103 \u00een \u00abarmata cenu\u015fie\u00bb, pe zecile de mii de \u00abfrontieri\u015fti\u00bb, pe femeile decedate din cauza politicii demografice, cifra victimelor directe ale represiunii comuniste se ridic\u0103 la 2 milioane. Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m victimele indirecte (membri de familie care au suferit discriminarea sociala), atunci suma global\u0103 a celor oprima\u0163i cre\u015fte de 3-4 ori, ajung\u00eend la jum\u0103tate din popula\u0163ia \u0163\u0103rii, cifrat\u0103 \u00een anii ’50 la 16-17 milioane\u201d (Romulus Rusan, lucr., cit., p. 62). \u015ei \u00eenc\u0103: \u201eAu fost, pe de alt\u0103 parte, \u00een anii 1949 \u015fi 1950, o serie de crime atroce comise de Securitate \u00eempotriva de\u0163inu\u0163ilor politici…\u201d. Sau: \u201e\u00cen 1991 au fost descoperite c\u00eeteva zeci de schelete \u00een curtea unei cl\u0103diri din C\u0103ciula\u0163i, care fusese sediul Securit\u0103\u0163ii raionale Snagov. Un expert argentinian adus \u00een Rom\u00e2nia special de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile vremii a \u00eenchis ancheta, spun\u00eend c\u0103 este vorba de o necropol\u0103 medieval\u0103 (se men\u0163ine aceast\u0103 ipotez\u0103 sau este vorba, \u00eentr-adev\u0103r, de o crim\u0103 \u00een mas\u0103 a de\u0163inu\u0163ilor ancheta\u0163i?). \u00cen prim\u0103vara anului 2000 au fost descoperite schelete \u00een pivni\u0163a fostului sediu al Securit\u0103\u0163ii din Tecuci, respectiv \u00een subsolul fostului sediu al Forma\u0163iunilor de Munc\u0103 Patriotic\u0103 din Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud (osemintele au fost luate de Procuratur\u0103, dar nu s-a comunicat p\u00een\u0103 azi nici un rezultat). Acela\u015fi lucru s-a \u00eent\u00eemplat la \u00eenceputul anilor ’90 \u00een p\u0103durile de pe Dealul M\u0103rului \u015fi Dealul Balaurului, din zona Neam\u0163ului (dup\u0103 o serie de articole ap\u0103rute \u00een pres\u0103 s-a a\u015fternut \u015fi aici t\u0103cerea\u201d. Sunt dovezi c\u0103 autorit\u0103\u0163ile postdecembriste creeaz\u0103 dificulu\u0103\u0163i, mai mult sau mai pu\u0163in mascate, institu\u0163iilor civice \u015fi patriotice hot\u0103r\u00eete s\u0103 dezv\u0103luie dimensiunea istoric\u0103 a criminalit\u0103\u0163ii bol\u015feo-comuniste.
\nUn lucru este sigur: procesele erau extrem de sumare \u015fi de rapide, mai ales \u00een anii de glorie ai tripletei Ana-Luca-Dej, c\u00eend prigoana era generalizat\u0103 \u015fi crima secretizat\u0103. Arest\u0103rile pe loturi \u015fi \u00een serie decretate de Tribunalul poporului au zguduit din temelii \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103: \u201eAlte zeci de mii de procese se desf\u0103\u015foar\u0103 dup\u0103 acela\u015fi tipic dictat de partid, fiind distribuite cu aceea\u015fi u\u015furin\u0163\u0103 acuza\u0163ii de \u00abtr\u0103dare\u00bb, \u00abuneltire contra ordinii sociale\u00bb, \u00abspionaj\u00bb, \u00absabotaj\u00bb. Dar existau \u015fi \u00eencadr\u0103ri de genul \u00abdiversiune\u00bb, \u00abatitudine du\u015fm\u0103noas\u0103\u00bb, \u00abinstigare public\u0103\u00bb, \u00abr\u0103sp\u00eendire de publica\u0163ii interzise\u00bb\u201c (Romulus Rusan, Cronologia \u015fi geografia represiunii comuniste, p. 48). \u00cencadr\u0103rile \u201ejuridice\u201d se f\u0103ceau dup\u0103 hot\u0103r\u00eeri dintre cele mai fanteziste. Dorina Pot\u00e2rc\u0103, de pild\u0103, a fost acuzat\u0103 ca \u00abelement dubios\u00bb pentru simplul motiv c\u0103 era so\u0163ie de ministru; \u00een fapt profesoar\u0103 de francez\u0103 la un liceu din Tulcea, f\u0103r\u0103 nici o apartenen\u0163\u0103 politic\u0103. Tribunalul \u00een rol de tor\u0163ionar suprem emitea ordine \u00eempotriva tuturor membrilor familiei, a rudelor \u00eendep\u0103rtate, indiferent de v\u00eerst\u0103, de starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. S-au \u00eenregistrat cazuri de persoane capturate de pe strad\u0103 pentru completarea num\u0103rului dorit de for\u0163ele de ocupa\u0163ie \u015fi de exterminare; ori bolnavi sco\u015fi din spital \u015fi du\u015fi cu duba poli\u0163iei direct la Jilava. Vladimir Streinul, grav bolnav \u00een spital, a fost dus cu targa \u015fi p\u0103r\u0103sit \u00een plin\u0103 strad\u0103; Anton Golopen\u0163ia se afla \u00een sala de lectur\u0103 a Bibliotecii Acadeimiei c\u00eend s-a trezit \u00een\u015ff\u0103cat de poli\u0163ia politic\u0103. Bolnav \u015fi b\u0103tr\u00een a luat calea deten\u0163iei \u015fi poetul Vasile Voiculescu. Sunt cazuri concrete, reale, documente vii, nu inven\u0163ii \u015fi liste fabricate de eliti\u015ftii recen\u0163i \u015fi holocaustologi.
\n Tribunalul nu folosea norma juridic\u0103, ci \u201elimbajul negru\u201d (cum \u00eel nume\u015fte cineva), ca s\u0103 provoace discriminare \u00een familie, \u00een rela\u0163iile dintre oameni, \u00een via\u0163a social\u0103. Pagubele provocate de asuprirea comunist\u0103 \u00eenc\u0103 \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie aduse la cuno\u015ftin\u0163a cititorului rom\u00e2n. Mascarada rapoartelor \u201efinale\u201d sau \u00eencerc\u0103rile nes\u0103buite de a arunca \u201elimbajul negru\u201d \u00een ograda celuilalt, cum se zoresc s-o fac\u0103 slujnicarii puterii postdecembriste, e cazul s\u0103 \u00eenceteze. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

GRIGORE VIERU \u00ceN AMINTIRILE LUI RADU C\u00c2RNECI – Stimate domnule Radu C\u00e2rneci, cu doar c\u00e2teva luni \u00een urm\u0103, a\u0163i participat<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21112"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21112"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21112\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21113,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21112\/revisions\/21113"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21112"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21112"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21112"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}