{"id":21102,"date":"2023-05-21T13:45:03","date_gmt":"2023-05-21T10:45:03","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21102"},"modified":"2023-05-21T13:45:03","modified_gmt":"2023-05-21T10:45:03","slug":"spatii-culturale-nr-17-14","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21102","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 17 (14)"},"content":{"rendered":"

Reviste literare<\/strong><\/p>\n

ARGE\u015e<\/strong>, Serie nou\u0103, Anul XI (XLVI), nr.6 (348), iunie 2011, Pite\u015fti<\/em>. Vizavi de cartea lui Alex. \u015etef\u0103nescu, B\u0103rbat adormit \u00een fotoliu, Dumitru Ungureanu spune, printre multe altele: Alex. \u015etef\u0103nescu opinte\u015fte s\u0103 construiasc\u0103 despre sine o imagine liric\u0103 amuzant\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 bage de seam\u0103 cum textul \u00eel (de)scrie f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 metafore. Eviden\u0163iem, din bogatul sumar al acestui num\u0103r, \u201ecronica \u00eent\u00e2rziat\u0103\u201d a lui Nicolae Oprea, Satul f\u0103r\u0103 Marin Preda, in memoriam: Ion Zuba\u015fcu (George Stanca), F\u0103nu\u015f Neagu (Marin Ioni\u0163\u0103), Mircea Horia Simionescu (Dumitru Augustin Doman), eseul C\u00e2nd intelectualul public e aspirat de \u201epompa funebr\u0103\u201d de Luca Pi\u0163u, Tit\u0103 \u2013 Titus Maxus sau peripe\u0163iile interioare din Glorio\u015fii ani ai rat\u0103rii (XXXIV) de Aurel Sibiceanu, cele trei note de lectur\u0103 ale lui Dumitru Augustin Doman la c\u0103r\u0163ile: Libertate cu zurg\u0103l\u0103i de David Ilina, Mic tratat de prostologie cu anexe de George Rizescu \u015fi Ecloga vs machina vs nihil de Florin Stancu, studiul critic Libertatea artistic\u0103 \u00een concep\u0163ia lui Tristan Tzara de Mircea B\u00e2rsil\u0103, cronica literar\u0103 a lui \u015etefan Ion Ghilimescu la cartea lui Liviu Ofileanu, Instincte canibalice, \u015fi traducerea lui Leo Butnaru din poezia lui Boris Pasternak. <\/p>\n


\nateneu<\/strong>, Anul 48 (serie nou\u0103), nr. 6 (502), iunie 2011, Bac\u0103u<\/em>. Realizatorii revistei au dat de \u015ftire, au constatat c\u0103: \u00cen ciuda tuturor rezervelor, ideea unui \u201edosar Eminescu\u201d s-a impus de la sine, materialele primite la redac\u0163ie demonstr\u00e2nd interesul pentru aceast\u0103 tem\u0103. Public\u0103m, deci, \u00een acest num\u0103r, c\u00e2teva articole diferite, care contribuie la cunoa\u015fterea unor aspecte diferite din crea\u0163ia eminescian\u0103: Constantin Noica despre manuscrisele eminesciene, Constantin Prangati, Eminescu \u015fi romanul \u201eGerminal\u201d, Nata\u015fa Maxim, Publicistica lui Eminescu \u015fi Mi\u015fcarea Legionar\u0103, \u015etefan Munteanu, Rosa del Conte despre Absolutul eminescian (II) \u015fi Dan Petru\u015fc\u0103, Dilema Eminescu. Remarc\u0103m impresiile doamnei Carmen Mihalache despre Gala Vede Teatru Buz\u0103u, comentariile critice ale lui Marius Manta (Vocile dintre paliere: C\u0103rt\u0103rescu III), Constantin Trandafir (Cassian Maria Spiridon, \u00eentre zodia Berbecului \u015fi zodia nop\u0163ii), Adrian Jicu (Un Creang\u0103 updatat. Versiunea Eugen Simion), Gheorghe Iorga (Fernando Pessoa f\u0103r\u0103 \u201eheteronimi\u201d), apoi eseurile lui C.D. Zeletin (Muzica \u015fi necuv\u00e2nt\u0103toarele) \u015fi Vasile Spiridon (Omul indisponibil \u2013 in memoriam Ion Zuba\u015fcu).<\/p>\n


\nBucovina literar\u0103<\/strong>, Serie nou\u0103, Anul XXII, nr. 6 (244), iunie 2011, Suceava<\/em>. De ast\u0103 dat\u0103, invitatul revistei este Emil Brumaru, care, \u00een dialog cu Constantin Arcu, spune: Iar \u201epoet de duminic\u0103\u201d nu am fost niciodat\u0103! Poemul care poart\u0103 titlul \u0103sta se dorea un fel de a protesta la marile, abisalele, serioasele, mult prea gravele \u015fi severele poezii scrise \u00een epoc\u0103, ba chiar \u015fi acum. Prindeam clipa, o exaltam \u00een toate cele \u015fapte culori trec\u0103toare ale curcubeului, \u00eei sorbeam roua sferulat\u0103, at\u00eernat\u0103 pe firul lung al ierbii, o lingeam ca pe un fagure de miere cu g\u0103urele hexagonale, atingeam cu degetele lumina de pe pere\u0163ii ei str\u0103vezii. Eram obsedat de trecerea ei, de extraordinara ei dispari\u0163ie, de efemeritatea bucuriei ce-o tr\u0103iam, de magia pufului de p\u0103p\u0103die \u2013 uite-l, nu e! \u2013 perceput\u0103 de mine cu o acuitate dureroas\u0103, nostalgic\u0103. Scoteam din f\u00eent\u00eeni \u00eengeri leoarc\u0103 de admira\u0163ie c-au fost salva\u0163i de la \u00eenec. La c\u00ee\u0163iva metri de cas\u0103 lucea infinit, extatic, linia ferat\u0103 terminal\u0103 c\u0103tre F\u0103lticeni. Locuiam l\u00eeng\u0103 barier\u0103, \u00een Cotu’ Morii, mai c-a\u015f zice c\u0103, probabil, \u00een Paradis.<\/p>\n


\nCafeneaua literar\u0103<\/strong>, Anul IX, nr. 6\/ 101, iunie 2011, Pite\u015fti<\/em>. Dintotdeauna, poetul a cunoscut extremele, fiind c\u00e2nd \u00eencoronat cu lauri, c\u00e2nd exilat; c\u00e2nd l\u0103udat, c\u00e2nd ignorat. Uneori, el a fost s\u0103 fie dat afar\u0103 din cetate, alteori, s\u0103 fie \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat de ea… Astfel de g\u00e2nduri i-au fost prilejuite lui Virgil Diaconu de \u00eent\u00e2lnirea cu \u201ePrivilegiul \u00eemp\u0103ratului Carol conferit de Despot\u201d, provocat\u0103 de Valentin Talpalaru \u00een Academia de la Suceava \u015fi Schola latina de la Cotnari. Cronica de cafenea se refer\u0103 la Festivalul Interna\u0163ional Serile de literatur\u0103 ale revistei Antares. Remarc\u0103m apoi comentariul lui Gheorghe Grigurcu la Poezia lui \u015etefan Augustin Doina\u015f, studiul lui Mircea Handoca, Mircea Eliade \u2013 istoric al religiilor. Tangen\u0163e cu literatura, \u201ePortretul \u00een peni\u0163\u0103\u201d f\u0103cut de Florentin Popescu lui Gabriel St\u0103nescu, un \u201eportret de tr\u0103d\u0103tor\u201d f\u0103cut de Valeria Manta T\u0103icu\u0163u lui Grigore Ventura \u015fi notele de lectur\u0103 ale Denisei Popescu la cartea lui Nicolai T\u0103icu\u0163u, piatra piatr\u0103 de e piatr\u0103. Invita\u0163i la Clubul Cafeneaua literar\u0103 sunt poe\u0163ii: Khal Torabully (traducere de Niculina Oprea), Claude Ollive (traducere de Leti\u0163ia Ilea) \u015fi Ion Toma Ionescu.<\/p>\n

Citadela, Anul V, Nr. 2-3-4 (32-33-34), aprilie-mai-iunie 2011, Satu Mare. Din editorialul lui Felician Pop, St\u0103p\u00e2nii sistemelor, cit\u0103m: \u015ei dac\u0103 \u00een lume, cultura este principalul vector al marilor transform\u0103ri, la noi ea este pus\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 tot \u00een slujba unor interese care nu au nimic de a face cu vreo idee c\u00e2t de m\u0103runt\u0103 de iluminare ori progres. Baronul local, st\u0103p\u00e2nul tuturor sistemelor, \u00ee\u015fi vede chipul \u201eartistic\u201d \u00een oglinda tulbure a culturnicului de serviciu, cel care controleaz\u0103 nefericita \u015fi paupera lume a spiritului \u201elocal\u201d. Din cuprinsul num\u0103rului, remarc\u0103m eseurile Paternitatea eminescian\u0103 de Gra\u0163ian Jucan, Cioran la Floarea de Foc de Ionel Necula, studiul critic Proza lui V. Voiculescu: exerci\u0163ii hermeneutice de Elena Vieru \u015fi cronicile literare semnate de Niculina Oprea (Coaja pergamentului, Fatma Sad\u00e2c), Monica Mure\u015fan (Cu privighetoarea pe um\u0103r, Iuliana Paloda-Popescu) \u015fi Ion Ro\u015fioru (\u00cen jurul \u00eenceputurilor romanului rom\u00e2nesc, Constantin Cuble\u015fan).<\/p>\n


\nCONTA<\/strong>, nr. 6\/2011, apare la Neam\u0163<\/em>. \u00cen editorialul Cultura e o chestiune de moral\u0103, Adrian Alui Gheorghe spune: O \u00een\u015firuire de nume, de titluri de c\u0103r\u0163i sau chiar de idei \u201egoale\u201d nu \u0163ine loc de cultur\u0103. Pentru c\u0103, conform defini\u0163iei unanim acceptate, cultura e ceea ce \u00ee\u0163i r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 ce ai uitat totul. Adic\u0103: produsul culturii este educa\u0163ia. Cultura o vezi pe strad\u0103, \u00een magazine, \u00een curte, pe scara blocului… Citeaz\u0103 \u015fi din domnul Eminescu: Stejarul nu cre\u015fte pretutindeni, buruienile cresc \u00een tot locul. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 au o putere intrinsec\u0103 superioar\u0103 celor inteligen\u0163i \u015fi de caracter, ci numai c\u0103 mediul e favorabil pentru decrepitudine moral\u0103, nefavorabil pentru s\u0103n\u0103tate. Din acest num\u0103r mai remarc\u0103m: eseul lui Iordan Datcu \u2013 Petru Ursache \u2013 80, dialogul lui Adrian Alui Gheorghe cu Ion Zuba\u015fcu (\u00eenainte de deces!) \u015fi zguduitoarele m\u0103rturii ale acestuia din volumul \u00een curs de apari\u0163ie \u2013 Omul, pomul \u015fi f\u00e2nt\u00e2na. O tragedie rom\u00e2neasc\u0103, eseul lui Luca Pi\u0163u \u2013 Terorismul moale al \u00eenfrico\u015f\u0103torilor occidentali, Aurel Dumitra\u015fcu \u00een coresponden\u0163\u0103 cu Gheorghe Grigurcu \u015fi trei proze scurte de Dumitru Augustin Doman.<\/p>\n


\nContraatac<\/strong>, Anul XII, nr. 26, mai-iunie, 2011, Adjud<\/em>. O prezentare exhaustiv\u0103 a personalit\u0103\u0163ii \u015fi operei lui Emil Cioran, prilejuit\u0103 de centenar, face Adrian Botez, iar Ionel Necula detaliaz\u0103 despre Legionarismul lui Cioran. Dintre autorii uita\u0163i ne sunt rememorate texte de Vasile Militaru. Poezia este bine reprezentat\u0103 \u00een acest num\u0103r prin: Eugen Evu, Ionu\u0163 Caragea, Cezarina Adamescu, Paul Spirescu, George Anca, Florica Gh. Ceapoiu, Camelia Ciobotaru, Ioana Stuparu, Ioan Micl\u0103u \u015fi Adrian Botez (traduceri \u00een francez\u0103 de Constantin Frosin). Iar poezia absolven\u0163ilor \u015fi a elevilor de la Colegiul tehnic \u201eGh. Bal\u015f\u201d din Adjud este semnat\u0103 de Valerian C\u0103lin, Elena Niculescu, Alexandra Niculescu, Mihaela Mu\u015fat \u015fi Andrei Grap\u0103.<\/p>\n


\nCurtea de la Arge\u015f<\/strong>, Anul II, nr. 6 (7), iunie 2011, Curtea de Arge\u015f<\/em>. Voca\u0163ia dur\u0103rii, visul duratei este editorialul lui Gheorghe P\u0103un, din care red\u0103m un fragment: \u015eansa a fost M\u0103n\u0103stirea, cu extraordinarul complex pe care \u00eel reprezint\u0103 aceasta \u2013 catedrala propriu-zis\u0103, figura lui Neagoe, acum Sf\u00e2nt Voievod, \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile sale, Sf\u00e2ntuli\u0163a, necropola regal\u0103 \u015fi, parc\u0103 peste toate, pentru a proba \u00eenc\u0103 o dat\u0103 puterea mitului, Manole, cu balada sa \u015fi cu f\u00e2nt\u00e2na de peste drum de m\u0103n\u0103stire. Prin m\u0103n\u0103stire, lumea a \u015ftiut tot timpul de Curtea de Arge\u015f. Un paradox se strecoar\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi aici: jertfa uman\u0103 nu intr\u0103 \u00een obi\u015fnuin\u0163ele cre\u015ftine, dar de data aceasta tocmai un l\u0103ca\u015f de rug\u0103ciune este \u201ebeneficiarul\u201d jertfei. Pentru c\u0103 altfel nu se putea \u00een\u0103l\u0163a, nu dura, se surpa noaptea ce se dura ziua. Apoi remarc\u0103m studiile: Arghezi la Palatul Na\u0163iunilor (II), de acad. Mircea Mali\u0163a, Mure\u015fanu 1869, Andrei Mure\u015fanu 1871 \u015fi 1876 de Felix Nicolau \u015fi A doua oper\u0103 a lui Eminescu de Alexandru Cior\u0103nescu.<\/p>\n


\nDacia literar\u0103<\/strong>, Anul XXII (serie nou\u0103 din 1990), nr. 97 (4\/2011), Ia\u015fi<\/em>. \u00cen dialog cu Daniela G\u00eefu, scriitorul, profesorul \u00een medicin\u0103, criticul de art\u0103 George Popa spune: C\u00e2t prive\u015fte metafora, cuv\u00e2ntul \u00een literatur\u0103, aici este vorba de o alt\u0103 mare r\u0103spundere. Cuvintele nu trebuie chinuite, metaforele torturate \u015fi, ca atare, torturat \u015fi cititorul. Cel mai greu \u00een arta scrisului, inclusiv \u00een filosofie, r\u0103m\u00e2ne \u00eenainte de toate s\u0103-\u0163i fie limpede \u0163ie ceea ce vrei s\u0103 comunici, \u015fi apoi s\u0103 ai darul limpidit\u0103\u0163ii de cristal, al exprim\u0103rii fluente, f\u0103r\u0103 poticniri frazeologice \u015fi ideatice. De subliniat c\u0103 a scrie nu este o meserie, o profesie care se poate \u00eenv\u0103\u0163a, ci este o voca\u0163ie, o chemare \u2013 care se poate perfecta. (…) Important este s\u0103-\u0163i faci din via\u0163\u0103 un poem. Asta \u00eensemneaz\u0103 s\u0103 te bucuri at\u00e2t de mirifica poezie a naturii, precum \u015fi de poezia creativit\u0103\u0163ii umane \u2013 literatur\u0103, pictur\u0103, muzic\u0103, filosofie. Bibliofilii au citit \u015fi disecat: Ion Beldeanu (Benjamin Fondane, Lumea existen\u0163ial\u0103 \u015fi Duminica istoriei), Ioan Holban (Bianca Marcovici, Muntele meu, Carmel), Vasile Iancu (C. Trandafir, 1990. Anul \u015farpelui orb) \u015fi Anton Ilica (Gheorghe Schwartz, Cei o sut\u0103 \u2013 Secretul Floren\u0163a). <\/p>\n


\n\u00censemn\u0103ri ie\u015fene<\/strong>, seria a treia, an III, nr.6, iunie 2011<\/em>. Alexandru Dobrescu ia atitudine, \u00een editorial, vizavi de \u201eintelectualul de serviciu\u201d: Captivat\u0103 de forma discursului, sensibil\u0103 la formul\u0103rile voit paradoxale \u015fi la vorbele de spirit, lumea nici nu bag\u0103 de seam\u0103 c\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tul lor se casc\u0103 un vid cu \u00eentinderi incomensurabile. C\u0103ci aceasta e esen\u0163a artei de a vorbi: s\u0103 creeze iluzia disec\u0103rii miezului lucrurilor c\u00e2nd abia de atinge suprafa\u0163a lor. Puse pe h\u00e2rtie \u015fi citite cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103, cuv\u00e2nt\u0103rile de oarecare notorietate \u00ee\u015fi dezvelesc g\u0103uno\u015fenia, uneori chiar incoeren\u0163a. (…) Despuiat de aparen\u0163ele \u0163esute cu, e adev\u0103rat, incontestabil\u0103 abilitate, intelectualul de serviciu e un impostor \u00een carne \u015fi oase, a c\u0103rui supravie\u0163uire at\u00e2rn\u0103 \u015fi de naivitatea celor mai mul\u0163i, dar \u015fi de jena, vecin\u0103 cu toleran\u0163a, a tot mai pu\u0163inilor intelectuali veritabili. Din num\u0103rul bogat ilustrat cu desenele, uleiurile \u015fi acuarelele pictori\u0163ei Francine van Hove, mai remarc\u0103m comentariile lui N. Georgescu (Cum a fost arestat Eminescu la 28 iunie 1883 \u2013 Sinteze par\u0163iale), \u015etefan Afloroaei (Ideea european\u0103 \u00een filozofia rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103) \u015fi Cornel Ungureanu (F\u0103nu\u015f Neagu \u015fi recucerirea Balcaniei).<\/p>\n


\nOglinda literar\u0103<\/strong>, anul X, nr. 115, iulie 2011, Foc\u015fani<\/em>. Din editorialul semnat de Gabriel Funica: C\u00e2nd vine vorba de cultur\u0103 suntem unanim de acord c\u0103 televiziunile, cu audien\u0163\u0103, c\u0103tre care cea mai mare parte a publicului \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103, din varii motive, aten\u0163ia, nu prea sunt dispuse s\u0103 editeze \u015fi s\u0103 promoveze emisiuni preten\u0163ioase care presupun un anumit standard \u015fi confort intelectual. (…) Este remarcabil faptul c\u0103 avem un post de televiziune eminamente cultural, ceea ce \u00een Europa ultracivilizat\u0103, \u00een afar\u0103 de co-produc\u021bia franco-german\u0103 numit\u0103 \u201eARTE\u201d, altceva nu pare s\u0103 mai existe. Dar \u015fi la noi avem tendin\u0163a, deja manifest\u0103, de a transforma cultura \u00eentr-un soi de obiect despre care foarte mul\u0163i \u00ee\u015fi dau, sfor\u0103itor, cu p\u0103rerea (\u201eun popor f\u0103r\u0103 cultur\u0103\u201d etc. …) \u015fi dialogul cultural \u00eentr-un fel de siest\u0103 cu \u015ftaif. Remarc\u0103m eseurile lui C. Trandafir, Despre geniu, cu oarece senin\u0103tate, Alexandru Micu, Feodor Mihailovici Dostoievski, de la realismul autentic la realismul fantastic (!) \u015fi Ionel Necula, Poetul \u00een dialog cu invizibilul. Gheorghe Istrate, P\u0103rintele Anania, portret f\u0103cut de Florentin Popescu \u015fi Gr\u0103dina incandescent\u0103 (V) de Ioan Dumitru Denciu.<\/p>\n


\nPlumb<\/strong>, Anul VII, nr. 51, iunie 2011, Bac\u0103u<\/em>. Acest num\u0103r al revistei este deschis de eseul lui Victor Mitocaru, Bacovia in aeternum, din care red\u0103m un fragment: Din felul \u00een care \u00eel imagineaz\u0103 sculptorul, remarc\u0103m un Bacovia p\u0103\u015find \u00eeng\u00e2ndurat, cu capul u\u015for plecat sub ap\u0103sarea medita\u0163iilor profunde ori ced\u00e2nd intemperiilor, asemenea unei plante. Bacovia cel din sculptur\u0103 nu \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00eens\u0103 un om \u00een suferin\u0163\u0103. Nu remarc\u0103m aici nimic din durerea lui Laocoon cel sugrumat de balauri. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este mai pu\u0163in nefericit, de\u015fi pare chiar neatins de disconfortul singur\u0103t\u0103\u0163ii. remarc\u0103m, \u00een continuare: eseul lui Grigore Codrescu, Despre seduc\u0163ia lecturii (III. Dramaturgia), studiul Simonei-Andreea \u015eova, Estetica lui Charles Baudelaire (III), notele de lectur\u0103 ale lui Calistrat Costin la cartea lui Viorel Savin, Exilat \u00een strig\u0103t, evocarea Nicolae Grigore Mih\u0103escu-Nigrim de Mihai S\u0103lcu\u0163an \u015fi comentariile cu tematic\u0103 istoric\u0103: \u201eNihil Sine Deo\u201d \u2013 crezul dintotdeauna al Familiei Regale a Rom\u00e2niei de Romulus Dan Bu\u015fnea \u015fi Rom\u00e2nia \u00een v\u00e2ltoarea r\u0103zboaielor balcanice (3) de Ion Lupu.<\/p>\n


\nRevista nou\u0103<\/strong>, Anul VIII, Nr. 2 (67) \/ 2011, C\u00e2mpina<\/em>. \u00cen editorial, Florin Dochia, referindu-se la prezen\u0163a autorilor rom\u00e2ni \u00een alte \u0163\u0103ri, tradu\u015fi \u00een alte limbi, spune c\u0103 ea este esen\u0163ial\u0103 din punct de vedere simbolic. Ideea este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 din revista T\u00e9l\u00e9rama, care a constatat c\u0103 doar 3% din produc\u0163ia editorial\u0103 a S.U.A. este constituit\u0103 din traduceri. \u015ei conchide Florin Dochia: Vremea s\u0103lilor arhipline sau a stadioanelor frenetice a trecut, cum \u00een nefiin\u0163\u0103 au trecut \u015fi corifeii lor. Ne a\u015fteapt\u0103 micile spectacole de club, de salon, pentru ini\u0163ia\u0163i sau pentru familie \u2013 \u00een orice accep\u0163iune ai vrea s\u0103 iei ultimul termen, cititorule. Remarc\u0103m interviul realizat de Carmen Negreu cu Christian Cr\u0103ciun, dar \u015fi pe cel a lui Florin Dochia, din 2001, cu F\u0103nu\u015f Neagu. Iar dintre cronicile literare amintim pe cele semnate de Ion Lil\u0103 (Eugen Dorcescu, Elegiile de la Badhofgastein), \u015etefan Ene (Filip Florian, Degete mici), Florin Dochia (C. Trandafir, Scriitori \u015fi teme \u2013 conversa\u0163ie \u00een bibliotec\u0103), Petre R\u0103u (Tania Nicolescu, Caii de foc), Camelia Manuela Sava (Nicolai T\u0103icu\u0163u, piatra piatr\u0103 de e piatr\u0103), Ioana Geac\u0103r (Richard Brautigan, \u00cen zah\u0103r de pepene).<\/p>\n


\nVatra veche<\/strong>, Serie veche nou\u0103, Anul III, nr. 6 (30) iunie 2011, T\u00e2rgu Mure\u015f<\/em>. Din dialogul purtat de Rodica L\u0103z\u0103rescu \u015fi Loredana Tuchil\u0103 cu scriitorul D.R. Popescu afl\u0103m c\u0103: Teatrul este genul cel mai greu. Cu poezia te mai descurci, mai ales c\u00e2nd e\u015fti t\u00e2n\u0103r; e\u015fti at\u00e2t de prost \u015fi de naiv \u00eenc\u00e2t \u015fi crezi c\u0103 po\u0163i s\u0103 scrii poezie, \u015fi chiar scrii. Proza e o munc\u0103 \u00een plus, te mai descurci, mai revii… Teatrul este \u00eengrozitor de scris! E genul, dup\u0103 p\u0103rerea mea, cel mai greu, \u015fi este genul care a dat (nu cred c\u0103 e numai p\u0103rerea mea) cele mai mari genii… Remarc\u0103m, apoi: eseurile \u201eLa \u0163ig\u0103nci\u201d \u2013 vama resuscit\u0103rii sacrului de Ion Nete, Plictiseala de Eminescu \u2013 un trend de Mihaele Malea Stroe, Mitul jertfei \u00een dramaturgia rom\u00e2neasc\u0103 de Lucre\u0163ia Bogdan \u015fi Enciclopedia zmeilor de Mircea C\u0103rt\u0103rescu, un posibil model de lectur\u0103 (IV) de Adela Lungu-Schindler, cronicile literare semnate de Bianca Osnaga (Nicolae B\u0103ciu\u0163, Poemul Phoenix), Petre R\u0103u (Melania Cuc, Femeie \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu) \u015fi Florin \u015eindrilaru (Adrian Munteanu, Orele T\u0103cerii). Num\u0103rul este ilustrat cu lucr\u0103ri de Mircea Pop.<\/p>\n

\t\t\t\t\t\t\t\t\tCititorul de reviste<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reviste literare ARGE\u015e, Serie nou\u0103, Anul XI (XLVI), nr.6 (348), iunie 2011, Pite\u015fti. Vizavi de cartea lui Alex. \u015etef\u0103nescu, B\u0103rbat<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21102"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21102"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21102\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21103,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21102\/revisions\/21103"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21102"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21102"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21102"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}