{"id":21083,"date":"2023-05-19T14:49:53","date_gmt":"2023-05-19T11:49:53","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21083"},"modified":"2023-05-19T14:49:53","modified_gmt":"2023-05-19T11:49:53","slug":"spatii-culturale-nr-17-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21083","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 17 (12)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Florin Caragiu<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/caragiu-f-e1610969250327.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-13094 lazyload\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/caragiu-f-e1610969250327.jpg\" alt=\"\" width=\"350\" height=\"350\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 350px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 350\/350;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-13094\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/caragiu-f-e1610969250327.jpg\" alt=\"\" width=\"350\" height=\"350\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Trei Poe\u0163i Bra\u015foveni<\/strong><\/p>\n<p><em><strong><br \/>\nAdrian Munteanu. Octava S\u00e2ngelui<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Bra\u015foveanul Adrian Munteanu se num\u0103r\u0103 \u00eentre cei mai remarcabili soneti\u015fti ai literaturii noastre. \u015eerban Foar\u0163\u0103 elogia frumuse\u0163ea acestor poezii, care \u00eel \u201econsoleaz\u0103 de micile mizerii ale cotidianului\u201d, admir\u00e2nd faptul c\u0103 \u201emaxima virtuozitate nu impieteaz\u0103 asupra sentimentului, a emo\u0163iei\u201d. La r\u00e2ndul s\u0103u, Marin Mincu observa, referindu-se la volumul \u201eFemeie!&#8230;\u201d (\u201eMinerva\u201d, 2009), faptul c\u0103 autorul \u201ecultiv\u0103 ardoarea erotic\u0103 specific\u0103 acelui \u00abdolce stil novo\u00bb despre care a vorbit Dante atunci c\u00e2nd s-a referit la Guido Guinizzelli\u201d.<br \/>\n\u00cen volumul \u201eOrele t\u0103cerii\u201d (Dacia, 2010), Adrian Munteanu zugr\u0103ve\u015fte fresca unei experien\u0163e limit\u0103. \u201eAceste 83 de sonete au fost scrise \u00een 69 de zile \u015fi adun\u0103 Teama, Necunoscutul, R\u0103scrucea, \u00cendoiala, Spaima, Surprinderea, Rug\u0103ciunea, Speran\u0163a, Dorin\u0163a, A\u015fteptarea, Panica, Iubirea, Neajutorarea, Chinul, \u00centreb\u0103rile, Uimirea, Nedumerirea, Senin\u0103tatea, \u0162ip\u0103tul, Risipa, Durerea, Credin\u0163a tr\u0103ite timp de zece ore, \u00eentre dou\u0103 nea\u015fteptate \u015fi r\u0103v\u0103\u015fitoare experien\u0163e pe patul de spital\u201d, m\u0103rturise\u015fte autorul. Accidentul, opera\u0163ia, experien\u0163a ie\u015firii din trup \u015fi revenirea la via\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 de prezen\u0163a uman\u0103, sunt treptele parcurse de suflul poetic \u00een sincronicitate cu desf\u0103\u015furarea evenimentelor.<br \/>\nOrele ce survin dup\u0103 accident apar\u0163in t\u0103cerii ce acompaniaz\u0103 zbaterea s\u00e2ngelui: \u201eNedumerite, orele t\u0103cerii\/ Din noaptea calm\u0103 r\u0103bufnesc \u015fi \u0163ip\u0103.\/ Prea mult se zbate s\u00e2ngele \u00een prip\u0103\/ Din rana mea. Pe unde-mi sunt str\u0103jerii\/\/ Ce \u00ee\u015fi purtau credin\u0163a pe arip\u0103?\u201d (Orele t\u0103cerii). Trupul devine ran\u0103: \u201eDin a\u015ftept\u0103ri se-ntinde-n p\u00e2ntec rana\/ Ce s-a-ncleiat \u00een s\u00e2ngele v\u00e2scos\/ \u015ei-a devenit \u00eentr-o clipire hrana\/ Zv\u00e2cnirilor ce-ntret\u0103iat m\u0103 cos\u201d (Vidul). De aici, nostalgia zborului: \u201eA\u015f vrea s\u0103 fac cu sturzi pl\u0103p\u00e2nzi rocad\u0103\/ S\u0103 simt cum cerul siniliu \u00eennoad\u0103\/ Vibr\u0103ri fecunde ce se iau la tr\u00e2nt\u0103\u201d (Ascu\u0163i\u015f). Imagina\u0163ia \u00eempr\u0103\u015ftie aburul unor pl\u0103smuiri fantastice: \u201eUn abur moale str\u00e2ns atent \u00een plasa\/ Eterului ca-ntr-un n\u0103vod de fluturi\/ Pe care-ai vrea \u00eenfl\u0103c\u0103rat s\u0103-l scuturi\/ Ca s\u0103 acoperi cu polen crevasa\u201d (Vis 2).<br \/>\nDe dup\u0103 perdeaua de spaim\u0103, se aude pulsul rug\u0103ciunii: \u201eAlung\u0103-mi spaima, d\u0103-mi s\u0103 beau absintul\/\/ N\u0103dejdii mele-n rostuiri str\u0103vechi.\/ \u00centoarce-n sine glon\u0163ul ca argintul\/ Ce mi-a trecut turbat pe la urechi\u201d (Sc\u00e2nteia). O prezen\u0163\u0103 \u00eenv\u0103luitoare sus\u0163ine orientarea fragil\u0103 spre via\u0163\u0103: \u201eAtingi, iar ochii deslu\u015fesc \u00een goan\u0103\/ C\u0103 trece-un \u00eenger. Ca un fulg a\u0163ine\/ O boare str\u00e2ns\u0103-n pumn, ca s\u0103 aline\/ Sfiala clipei ce \u00eemi e icoan\u0103\u201d (F\u0103r\u0103 cuvinte). O sprijin\u0103 cu gestul fundamental al dragostei: \u201eAlin\u0103-m\u0103, a\u015fa cum \u015ftii c\u0103 este\/ Gravat \u00een noi, nu r\u00e2nduit \u00een legi, \/ Chiar dac\u0103-ncerc nedeslu\u015fit proteste\u201d (Alaiul). Carnea r\u0103stignit\u0103 \u00een fe\u015fe p\u0103streaz\u0103 nostalgia mitului, ca re-facere poetic\u0103 a vie\u0163ii: \u201eLeg\u0103ri \u015fi dezleg\u0103ri de fe\u015fe-n prip\u0103\/ Pe carnea r\u0103stignit\u0103 de cu\u0163it.\/ Dar nu-mi inspir\u0103 temeri lungi, nu \u0163ip\u0103\/\/ Ca un torent spre mare pr\u0103v\u0103lit. \/ Mi-e de ajuns c\u0103-\u015fi va l\u0103sa-n risip\u0103\/ R\u0103gazul lui, ca s\u0103-l a\u015fez \u00een mit\u201d (Chirurg). \u00cens\u0103, totodat\u0103, secret\u0103 imageria unei \u201epogor\u00e2ri la iad\u201d: \u201eSevere paturi stau pe dou\u0103 r\u00e2nduri;\/ Pe str\u00e2mb plafon un bec vars\u0103 uitare\/ Ca un strigoi ce a scuipat licoare\/ De-o\u0163et s\u0103lciu pe frunte \u015fi \u00een g\u00e2nduri\u201d (Salonul).<br \/>\nTrupul imobilizat simte intr\u00e2nd \u00een carne inelul mor\u0163ii: \u201e\u00cendeas\u0103-n drenul \u015ferpuind sub piele\/ V\u00e2scos lichid ce va sp\u0103la cu zel\/ Scursurile cu izuri vagi \u015fi grele. \/\/ Nu-mi mai r\u0103spunde trupul la apel. \/ \u00cel simt legat \u00een funii \u015fi atele\/ \u015ei crud \u00eencins de-un ruginit inel\u201d (Inelul). Modula\u0163ia sensibilit\u0103\u0163ii descrie, sub spectrul abisului, un grafic inefabil: \u201eCe-ngaim\u0103 gura? Doar curb\u0103ri de linii,\/ Dar sunetul din piept n-a mai r\u0103zbit.\/ Ce s\u0103-n\u0163eleg? Vor fi \u00een floare crinii?\/\/ Sau umbre-ad\u00e2nci m\u0103 vor l\u0103sa r\u0103nit?\u201d (Sunetul); \u201e&#8230;Un fir de iarb\u0103 r\u0103sucind eterul\/ Cu sabia sclipind \u00een curcubeu.\/ Va rugini \u00eentre r\u0103stimpuri fierul\/\/ T\u0103i\u015fului desferecat cu greu\u201d (Vis 7).<br \/>\nUrmeaz\u0103, fire\u015fte, golgota mesei de opera\u0163ie: \u201eE pus\u0103-n centru masa de tortur\u0103, \/ R\u0103v\u0103\u015fitorul pat al lui Procust,\/ Pentru acela care-n chin \u00eendur\u0103\/\/ S\u0103 fie stors din struguri ro\u015ful must. \/ \u00cemi pun cu spaim\u0103 palma peste gur\u0103,\/ Dar tot va fi, \u00eenfrigurat, s\u0103-l gust\u201d (Patul). Apoi suspendarea \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, cu o con\u015ftiin\u0163\u0103 plan\u00e2nd \u00een v\u0103zduhul dintre propriul trup \u015fi cer: \u201eCeva s-a rupt, s-a dezlipit de stare.\/ Sunt unde \u015ftiu, dar nu deplin mi-e-ntinsul.\/ M\u0103 recunosc mai mult \u00een necuprinsul\/ Mir\u0103rilor ce vor sf\u00e2r\u015fi-n uitare.\/\/ \u00cencerc s\u0103 v\u0103d \u00een jur cu dinadinsul,\/ Dar toate-s doar un semn de \u00eentrebare\/ \u015ei se compun din urme pieritoare\/ M\u0103 simt prin toate c\u00e2te am \u00eenvinsul\u201d (Cranii). \u00ce\u015fi fac apari\u0163ia forme nel\u0103murite, chem\u0103toare spre alt t\u0103r\u00e2m: \u201eSunt \u00eenc\u0103-n aer zv\u00e2rcoliri sihastre,\/ Chem\u0103ri t\u00e2rzii spre dincolo. Firav,\/ Aud un zvon. T\u0103l\u0103zuiri albastre\/ \u00cemi flutur\u0103 c\u0103ma\u015fa. Demn \u015fi grav\/ Alung cenu\u015fa din uitate glastre\/ S\u0103 pot primi un lic\u0103rit suav\u201d (Cenu\u015f\u0103).<br \/>\nSpiritul, ca desprins de trup, tr\u0103ie\u015fte prin flac\u0103ra credin\u0163ei: \u201e\u00cen \u00eencle\u015ftare sunt izbit de flame,\/ Dar mustul tihnei \u00een credin\u0163\u0103-l storc\/ Chiar de s-au pus pe taina clipei scame\u201d (Liman). Iar atrac\u0163ia mor\u0163ii e \u00eenvins\u0103 de chemarea oamenilor din preajm\u0103, de transfuzia sufleteasc\u0103 a dragostei lor ce plute\u015fte deasupra trupului periclitat \u015fi \u00eel \u00eenc\u0103lze\u015fte: \u201eSunt oameni vii, inspir\u0103 \u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u0103\/ Dorin\u0163e vii \u015fi zbateri s\u0103 exi\u015fti.\/ \u00ab\u00cenghite\u00bb-mi spune glasul ce \u00eemi c\u00e2nt\u0103\/\/ Refrene dulci cu ochii ei cei tri\u015fti.\/ \u00abNu pot!\u00bb, r\u0103spund. \u00cen g\u00e2t mi se \u00eempl\u00e2nt\u0103\/ T\u0103i\u015ful bont. \u00abBa nu, ai s\u0103 rezi\u015fti!\u00bb\u201d (Dialog).<br \/>\nTrezirea survine ca o revela\u0163ie a sinelui \u015fi vie\u0163ii: \u201eCu palma mea desprins\u0103 din str\u00e2nsur\u0103\/ Ating o m\u00e2n\u0103. Forma ei o \u015ftiu\/ Cu fiecare unic\u0103 nervur\u0103,\/ Cu moliciunea fiec\u0103rui pliu.\/ \u00cei simt c\u0103ldura, o lipesc de gur\u0103.\/ \u015ei pot deschide ochii-n jur. Sunt viu!\u201d (Aici).<br \/>\nDup\u0103 cum observ\u0103 Virgil Borcan, \u201eatmosfera oniric\u0103, de co\u015fmar atroce, punctat pe alocuri cu lumini\u015furi \u00eensorite, impregneaz\u0103 textul p\u00e2n\u0103 la a-i modifica referentul. Din lumea real\u0103 a patului de spital suntem purta\u0163i \u00een lumea sublunar\u0103 a vizionarismului poetic c\u0103ruia cel mai bine, cred, i s-ar potrivi termenul antic enthousiasmos\u201d. \u0162es\u0103tura textual\u0103 respir\u0103, \u00eens\u0103, peste tot de autenticitatea \u015fi melosul experien\u0163ei, \u00een nodurile ei sc\u00e2nteind octava s\u00e2ngelui rug\u0103tor, receptacul al unei mini-\u00eenvieri.<\/p>\n<p><em><strong><br \/>\nEugen Axinte. Eden-tit\u0103\u0163i<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Poezia lui, Eugen Axinte (\u201eAvatarii din Casa Cuv\u00e2ntului\u201d, Orator, 2004; \u201eAutopsierea labirintului\u201d, Minerva, 2010), se vrea a pregusta coloritul \u015fi c\u00e2ntecul unei combustii ce t\u0103lm\u0103ce\u015fte, f\u0103r\u0103 \u00eempu\u0163inare, viul, cu al s\u0103u inefabil. \u201e\u00cen noaptea str\u0103veche, pe ghizduri abrupte\/ clorofila \u00eenflori-va\u201d (La f\u00e2nt\u00e2na somnului), c\u0103ci, negre\u015fit, \u201ec\u00e2ndva\/ toate vor fi t\u0103lm\u0103cite de-un c\u00e2ntec\u201d (Diagnostic pentru o \u015foapt\u0103) \u2013 ni se spune.<br \/>\nEste o poezie \u015foptit\u0103, dar \u015fi a confrunt\u0103rii cu \u015foaptele, purtat\u0103 din \u201eTreimea Memoriei\u201d: \u201eEu sunt cavalerul \u00eemb\u0103tat de cruciada genunilor toate\/ \u015fi vin din ad\u00e2ncuri de vise, pe fr\u00e2nghii t\u0103cute, la locul\/ ce-i zice Cetatea T\u0103cerii (\u2026) \u00cen r\u0103zboiul cu \u015eoaptele, armele mele \u2013 \/ spaime m\u0103runte, hymere \u015fi dulci cavalcade\/ dau \u015ftire din Treimea Memoriei\u201d (Devo\u0163iunea Cavalerului de Frig \u00een r\u0103zboiul cu \u015eoaptele). O memorie a \u201eextazei\/somnului\u201d, \u00een care congl\u0103suiesc identit\u0103\u0163i sub semnul Edenului \u015fi, deopotriv\u0103, al vulnerabilit\u0103\u0163ii, al r\u0103nilor: \u201e\u00cenvrednicite-s cu memoria r\u0103nilor\/ toate ce sunt (\u2026) edentit\u0103\u0163i c\u00e2t o clip\u0103 se zbat\/ \u00een armurile somnului\u201d (Aduceri aminte).<br \/>\nOsmoza \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi text este un leit-motiv al poeziei: \u201eArunca-vei s\u0103lbatice stihuri\/ \u00een mla\u015ftini fetide, c\u00e2nta-vei\/ \u00eempreun\u0103 cu marea\/\/ binecuv\u00e2ntatul \u2013\/ acest \u0163\u0103rm al poemului\u201d (\u00censemn\u0103ri din vidul memoriei), ce desf\u0103\u015foar\u0103 sulul reg\u0103sirii de sine: \u201eCa-n viziunea unui vechi paing r\u0103sari\/ din maluri de pustiu, pe-un mu\u015furoi de vremuri\/ \u015fi-n leg\u0103narea-i, pe pl\u0103p\u00e2ndul fir, se pare\/ a fi chiar \u0163\u0103rmul reg\u0103sirii tale\u201d (Poezia). Efemeritatea \u015fi fragilitatea, \u00eentruchipate de floare, deschid, chiar ele, accesul, spre intimitatea cu viitorul: \u201eCine ar vrea s\u0103 \u015ftie-ntrutotul\/ jocul speran\u0163ei, ori pre\u0163ul\/ seninului basculat \u00een floarea de crin?\u201d (\u00censeninare \u015fi lacrim\u0103).<br \/>\n\u00cen corpul lent curg\u0103tor al magmei poetice, lucrurile \u015fi cuvintele fuzioneaz\u0103. Conductibilitatea oniric\u0103 favorizeaz\u0103 schimbul nev\u0103zut \u015fi transferul de consisten\u0163\u0103: \u201eDac\u0103 fluviul acesta ar fi o epopee\/ tu ai fi curgerea unui manuscris (\u2026) \u015fi lucrurile, toate, se vor sfii\/ vor deveni vise \u00een via\u0163a\/ poemelor\u201d (Dac\u0103 ai fi). Peisajul e modulat de o t\u00e2nguire nel\u0103murit\u0103, expresie a tensiunii dintre golgot\u0103 \u015fi icoan\u0103: \u201eScormonind \u00een oglinzi trupul cuvintelor reci\/ am aflat c\u0103-s zidit cu t\u0103cute icoane\/\/ o gur\u0103 de flaut m\u0103 leag\u0103 \u00een somn\/ cu par\u00e2me prelungi\/ novembre cutreier\u0103-n noapte\/ pe albe oceane. (\u2026) Cu trup de golgot\u0103, ruinile cad\/ \u00een ad\u00e2ncuri de pleoap\u0103\u201d (Noaptea de noiembrie).<br \/>\nOmniprezente, stingerea \u015fi ruina reliefeaz\u0103, prin contrast, tocmai nostalgia paradisului, modelarea iconic\u0103 a \u015foaptei: \u201e\u00een propria-i stingere c\u0103l\u0103tore\u015fte\/ firul de praf, cum \u015fi oceanul de a\u015ftri\/\/ numai \u015foapta-\u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte\/ chipul \u00een piatr\u0103\u201d (Genez\u0103). R\u0103m\u00e2ne, mereu, a fi sondat necunoscutul, t\u0103r\u00e2mul nepopulat al descoperirilor: \u201es\u00e2ngele-\u0163i naufragiaz\u0103 \u00een manuscrisul oceanului\/ cu o arip\u0103 \u00eenc\u0103 nepopulat\u0103\u201d (Cupiur\u0103).<\/p>\n<p><em><br \/>\n<strong>Claudiu Mitan<\/strong>. \u201e\u015etiin\u0163a \u015fi bucuria secret\u0103\u201d (Paralela 45, 1998)<\/em><\/p>\n<p>Versurile lui Claudiu Mitan cunosc al\u0103tur\u0103ri surprinz\u0103toare, schimb\u0103ri de cadru \u015fi volte prin care poezia \u00ee\u015fi \u00eempline\u015fte efectul de t\u0103iere a r\u0103sufl\u0103rii. Revendic\u00e2nd trupul, arta-i se vrea a fi aidoma respira\u0163iei: \u201eS\u0103 fii aidoma cu trupul\/ Respir\u00e2nd s\u0103 te-nal\u0163i.\/ Iat\u0103 v\u0103i \u015fi pr\u0103p\u0103stii,\/ c\u0103ma\u015fa de gal\u0103 \u015fi floarea.\/ S\u0103 fii aidoma respira\u0163iei\u201d (C\u0103ma\u015fa fericitului). C\u0103ci aerul ei de poveste reface continuumul misterios dintre interioritate \u015fi exterioritate: \u201eAerul despre care \u0163i-am povestit\/ \u00eenc\u0103 exist\u0103.\/\/ \u00cen noi vulturul \u00ee\u015fi face cuib\/ \u015fi cele ce sunt\/ ca taina \u00een s\u00e2ngele fiin\u0163ei\/ sunt\u201d (Luna \u00ee\u015fi dezv\u0103luie tainele).<br \/>\nC\u00e2ntecul mediaz\u0103 \u00eentre scufundare \u015fi apari\u0163ie, \u00eentre \u0163\u0103rmurire \u015fi deriv\u0103: \u201eDemult am c\u00e2ntat ora\u015ful\/ \u00cencet-\u00eencet ora\u015ful se scufund\u0103.\/ Demult am c\u00e2ntat femeia\/ \u00cencet-\u00eencet femeia se scufund\u0103.\/\/ \u015ei vin zilele mele \u015fi nop\u0163ile mele\/ Ca o maree se izbesc de osul frun\u0163ii mele.\/\/ \u015ei iat\u0103 un c\u00e2ntecel cu vini\u015foare sub\u0163iri\/ cu s\u00e2ni trandafirii\/ cum plute\u015fte \u00een deriv\u0103\u201d (Demult).<br \/>\nAlternan\u0163a \u00eentre amintire \u015fi uitare: \u201eDeschid gura \u015fi-mi amintesc cuvintele\/ Am \u015ftiut c\u0103 ele vorbesc\/ Am uitat c\u0103 ele vorbesc\u201d (***), apare ca b\u0103t\u0103ile inimii, printre care trupul se strecoar\u0103, \u201eca o bab\u0103 ce-\u015fi r\u00e2de \u00een oglind\u0103\u201d (Parc\u0103 ai lep\u0103da constela\u0163ii). Rememorarea se \u00eenso\u0163e\u015fte, astfel, cu un dialog \u201edifuz ca o cea\u0163\u0103\u201d, \u00eens\u0103 alert \u015fi nelipsit de aroma sur\u00e2sului: \u201eMul\u0163i \u00ee\u015fi amintesc\/ Oho, de mult timp\/ ei \u00ee\u015fi aduc aminte\/\/ \u015ei de ce s\u0103 ne zdrobim noi m\u00e2na?\/\/ P\u0103i fericit \u00een carul t\u0103u tu c\u00e2ntai\u201d (De mult timp).<br \/>\nPeste tot, senza\u0163ia de apartenen\u0163\u0103 la un melos str\u0103vechi \u2013 via\u0163a \u2013, aceast\u0103 imponderabil\u0103 cu modula\u0163ii \u015fi schimb\u0103ri de tonalitate generate de m\u0103rile sufletului: \u201eIat\u0103, m\u0103rile acestea sunt ale tale,\/ Ele posed\u0103 \u015ftiin\u0163a descrierii\/ \u015fi via\u0163a aici nu va mai fi un biet animal h\u0103ituit\/ \u0163\u00e2\u015fnind din jiletc\u0103\/ via\u0163a aici nu va mai fi o pulbere\/ albind trec\u0103torii.\/\/ Via\u0163a&#8230; C\u00e2t se mai poate c\u00e2nta\/ acest c\u00e2ntec str\u0103vechi\u201d (Voi spune). Gravita\u0163ia lumii este contrapunctat\u0103 de fragila insuflare: \u201eC\u0103r\u00e2nd lespezi mi-am amintit.\/ Fericit cel ce respir\u0103\/ \u2013 floare casant\u0103 \u00een haos\u201d (V\u00e2ntul \u015fi piatra).<br \/>\nFiguri indefinite precum cea a mor\u0163ii cap\u0103t\u0103 contur prin apropierea de pulsul unor fiin\u0163e m\u0103runte, concrete: \u201eVai, prieteni, ce grabnic v-a\u0163i cump\u0103rat moartea!\/ la c\u0103p\u0103t\u00e2iul vostru \u00eenc\u0103 odihne\u015fte puiul de l\u0103cust\u0103!\u201d (\u00cen rigorile noastre, \u00een memoria lui Daniel Turcea). Semnele necuv\u00e2nt\u0103toarelor sunt direct conectate la rec\u00e2\u015ftigarea purit\u0103\u0163ii \u015fi speran\u0163ei umane, la desprinderea chipului din umbr\u0103: \u201eAibi tu z\u0103pad\u0103 \u015fi suflet \u00een tine\/ aibi tu n\u0103dejde de om\/ te vor recunoa\u015fte c\u00e2inii pe strad\u0103\/ te vor saluta\/ cu laba \u00ee\u0163i vor face semne\/ cu un picioru\u015f \u00een aer.\/\/ Te vei ridica peste umbr\u0103\u201d (Te vei ridica peste umbr\u0103). Inexprimabilul iradiaz\u0103, cu intensitatea inten\u0163ionalit\u0103\u0163ii sale, din suprapunerile unor figuri \u201emi\u015fcate\u201d: \u201eIat\u0103 izvorul \u015fi iat\u0103 umbra izvorului.\/ Izvorul acesta e din cuvinte\/ umbra izvorului e din imagini.\/ \u015ei iat\u0103 \u015fi trec\u0103torul.\/ El poate fi umbra izvorului\/ El poate fi chiar izvorul\u201d (Umbra trec\u0103torului).<br \/>\n\u015etiin\u0163a \u015fi bucuria secret\u0103 \u2013 ce dau titlul volumului \u2013 dezv\u0103luie polii unei tr\u0103iri \u00een care palpit\u0103 zv\u00e2cnetul lacrimii, memoria embrionar\u0103, fo\u015fnetul vie\u0163ii \u015fi al mor\u0163ii sub semnul logosului mediator \u015fi revelator, \u00eentr-o apari\u0163ie amprentat\u0103 de tonusul eshatologic: \u201eIat\u0103 cum lucreaz\u0103 lacrima.\/ Cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 ca o lacrim\u0103.\/ M\u0103rturise\u015fti: Totul doarme \u00een lac\u0103te diafane,\/ cuante pe cer.\/ Cuante \u00een care cite\u015fti:\/ Aceste globule de s\u00e2nge palpit\u0103 \u00eenc\u0103\/ de nelini\u015ftea embrionului.\/\/ Tu spui&#8230; Ce-ai putea spune?\/\/ Imortalitate, moarte ca piatra cu pori, \/ fo\u015fnesc.\/ Spa\u0163iul se umple de ele.\/ Strivit \u00een ruinele, \u00een cocleala aceasta\/ fluturi o benedic\u0163iune: \/\/ Iat\u0103-i cum vin,\/ iat\u0103-i cum trec!\/\/ (\u015etiin\u0163a \u015fi bucuria secret\u0103\/ de a fi un pod, un apeduct)\/ Limpede:\/ Iat\u0103 cum lumineaz\u0103 Apusul!\/ Iat\u0103 cum lumineaz\u0103 R\u0103s\u0103ritul!\u201d (\u015etiin\u0163a \u015fi bucuria secret\u0103).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Florin Caragiu Trei Poe\u0163i Bra\u015foveni Adrian Munteanu. Octava S\u00e2ngelui Bra\u015foveanul Adrian Munteanu se num\u0103r\u0103 \u00eentre cei mai remarcabili soneti\u015fti ai<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21083"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21083"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21083\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21091,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21083\/revisions\/21091"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21083"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21083"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21083"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}