{"id":21062,"date":"2023-05-15T16:55:53","date_gmt":"2023-05-15T13:55:53","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21062"},"modified":"2023-05-15T16:55:53","modified_gmt":"2023-05-15T13:55:53","slug":"spatii-culturale-nr-17-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21062","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 17 (8)"},"content":{"rendered":"

Adrian Botez<\/strong>
\n\"\"

A STA NER\u00c2VNITOR \u00ceN LUN\u0102<\/strong>
\n prietenului meu de peste
\n\t oceane, Ioan Micl\u0103u<\/p>\n

… era \u015fi-atunci o zi – era \u015fi-o noapte – precum sunt cea de azi \u015fi
\nCea de m\u00e2ine – \u015fi stam – ner\u00e2vnitor – ci pa\u015fnic g\u00e2nditor senin celest
\n\u00een lun\u0103 – exact pe muchia dintre
\nvis \u015fi via nest\u00e2njeneal\u0103-a nemuririi
\ntr\u0103ite at\u00e2t de-intens – precum
\no via\u0163\u0103<\/p>\n

…n-am r\u00e2vnit – niciodat\u0103 – de-acolo – din lun\u0103 – s-opresc timpul \u00een loc – doar pentru c\u0103-mi p\u0103rea mai minunat\u0103 ca minunea – o zi din vara
\nne\u015ftiin\u0163ei noastre de a fi<\/p>\n

… apar – din h\u0103u – at\u00e2tea motive \u015fi
\niluzii – \u00eenc\u00e2t – cu-n\u0163elepciune –
\nnu r\u00e2vnesc nimic: doar stau \u015fi-a\u015ftept s\u0103 mi se toarc\u0103-ntreg
\ncaierul vie\u0163ii nemurite – pentru ca-n sear\u0103 s\u0103 pot pune capul
\npe perna razelor selene
\numplut\u0103 cu \u00eenmiresmate – noptatice
\nierburi hialine (precum visarea – complicat\u0103-n androgin –
\na emisferelor meduze) – \u015fi
\ns\u0103-mi m\u0103rturisesc – \u00een barba-mi \u00eencurcat\u0103-ntre alge din
\nv\u0103i venerate \u015fi din t\u0103uri de munte – c\u0103 n-a fost tocmai r\u0103u s\u0103
\nam r\u0103bdare \u2013 c\u0103 toate-au fost cu rost \u015fi pe-ndelete povestite \u00eengerilor –
\ndin gr\u0103dina mea –
\nde \u00censu\u015fi Naratorul Dumnezeu<\/p>\n

… p\u0103s\u0103rile fac tot ce-au apucat
\ns\u0103 fac\u0103 – de la \u00eenceputul lumii –
\nf\u0103r\u0103 mine – g\u00e2zele zboar\u0103
\n\u00een caraghios – dezl\u0103n\u0163uit zig-zag – cum numai timpul mai \u015fov\u0103ie – g\u0103sind \u00een aer \u015fi cuget – g\u0103uri nesperate – evad\u0103ri din r\u0103u pecetluita realitate … – … \u00een poienile
\ncodrului de stele – caii fr\u0103m\u00e2nt\u0103-n
\ncopite praf lunar – \u015fi – fulguind din
\ncoame – se cabreaz\u0103-ame\u0163itor
\npe muchia muntelui din cer –
\ntrezi\u0163i – ori \u00eemb\u0103ta\u0163i – deodat\u0103 –
\nalbi inorogi – \u015fi strugurii le curg
\nvin sf\u00e2nt – printre z\u0103bale … –
\n… iar oamenii – oamenii cei
\nprea din zori inventa\u0163i de lumin\u0103 –
\nse b\u0103rbieresc \u00eentr-una
\npe obraze – cu tot mai enigmatic
\n\u00eentuneric: cum s\u0103 ajut eu o
\nasemenea r\u00e2nduial\u0103 – dus\u0103
\np\u00e2n\u0103 la-nalt \u00eenfiorata f\u00e2nt\u00e2n\u0103 de
\ncotidiene-extaze?<\/p>\n


\nTIMP NESIM\u0162IT<\/strong><\/p>\n

trece timpul ca nebunul:
\nnu mi-a aruncat – niciodat\u0103 –
\nnicio privire: a n\u0103v\u0103lit doar – orbe\u015fte – \u00een via\u0163a mea – a p\u00e2ng\u0103rit-o \u015fi
\nsf\u00e2\u015fiat-o – n\u0103t\u00e2ng \u015fi
\nf\u0103r\u0103-ntrebare – \u015fi-acum
\nvrea s\u0103 plece – nesim\u0163itul – umbl\u0103
\nca turbatul – s\u0103 sparg\u0103 ocni\u0163a
\npieptului meu co\u015fcovit – s\u0103 f\u00e2lf\u00e2ie
\n(neauzit criminal)
\nsurd \u015fi-nfundat – precum
\nbufni\u0163a – f\u00e2l-f\u00e2l-f\u00e2l – \u015fi
\ns\u0103 dea buzna – nes\u0103tul canibal \u015fi
\nmitocan \u2013 iar \u00een alte gr\u0103dini – usc\u00e2ndu-le sec\u0103tuindu-le –
\np\u0103r\u0103duind minuni \u2013 ofilind n\u0103dejdi – sting\u00e2nd credin\u0163e – muguri de vise – frem\u0103t\u00e2nd f\u0103r\u00e2m\u00e2nd<\/p>\n

nu – nu te las s\u0103 scapi – s\u0103-\u0163i faci
\niar – unde vrei \u015fi cum vrei tu –
\nde cap – timp nesim\u0163it \u015fi nebun:
\nnu-nu<\/p>\n

vei sta – nemernic p\u00e2ng\u0103ritor –
\naici cu mine: te voi lega butuc –
\ncu toate bete\u015fugurile mele –
\nf\u0103r\u0103 de num\u0103r – \u015fi vom putrezi – am\u00e2ndoi – ca doi siamezi: om \u015fi
\ntimp – timp \u015fi om<\/p>\n

nu se va mai \u00eent\u00e2mpla nimic \u00een lume – dar nici tu nu-\u0163i vei face
\ndamblaua – peste hoituri de \u00eengeri \u015fi peste colb de pribegi – prin smerite inimi de pelerini – cu focul z\u0103rii \u00een ochi – toate – hoituri puls\u00e2nd de instinctul drumului – fermec\u0103toare<\/p>\n

… \u015fi – astfel – omenirea \u015fi via\u0163a
\nvor c\u0103p\u0103ta – prin mine
\nun biet m\u0103sc\u0103rici de mahala – nemurirea<\/p>\n

… n-o vor – poate – dar o vor avea: trebuie f\u0103cut \u015fi timpul \u0103sta
\nnesim\u0163it – s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103
\ntoate crimele – prin cineva<\/p>\n


\nS-A PORNIT PLOAIA DE NEOPRIT<\/strong>
\n doamnei Rodica L\u0103z\u0103rescu<\/p>\n

… s-a pornit ploaia de neoprit – necru\u0163\u0103tor sfredelitoare – \u00eempung\u0103toare
\natotstr\u0103pung\u0103toare – ploaia de
\nmeteori\u0163i – ploaia cea de uluitor dilata\u0163i stropi de foc – care str\u0103bate p\u0103m\u00e2ntul – m\u00e2hnit \u015fi netrebnic
\n\u00eentr-un loc st\u0103t\u0103tor – l\u0103l\u00e2u a\u015ftept\u0103tor de…
\nDumnezeu \u015fi el numai – \u015ftiu de anume (\u015fi f\u0103r\u0103 de nume) ce \u2013 ploaia cea iute – s\u0103lbatic\u0103 – dintr-o parte \u00een
\nalta-l \u00eempunge-str\u0103punge – \u015fi – apoi – mai departe – \u00een jos – str\u0103bate
\ntot ce este de str\u0103b\u0103tut: a\u015ftri \u015fi stele
\nplanete boccii – am\u0103rui \u015fi sanchii – corpuri numai pe jum\u0103tate-mbr\u0103cate – dezvelite vederii – dezam\u0103gite
\nmoroc\u0103noase – \u015fi g\u0103uri negre – \u015fi merge-n ad\u00e2ncul ad\u00e2ncurilor – fluviul de par\u0103 – focul care d\u0103 g\u0103uri \u015fi pr\u0103p\u0103stii de foc – g\u0103uri \u015fi h\u0103uri f\u0103r\u0103
\n\u00eentoarcere – \u00een josul josului – p\u00e2n\u0103 la
\nr\u0103d\u0103cina r\u0103d\u0103cinilor lumii – ecou al
\nrotirilor ame\u0163itoare – nebune-ale
\nspumii …<\/p>\n

… \u015fi acolo-i g\u0103se\u015fte \u015fi le d\u0103 bine\u0163e \u015fi
\nnopte\u0163e – tuturor gnomilor care –
\n-n delir de la-nceputul lumii – stau numai \u00eentr-un chef – numai la mese de-ospe\u0163e \u2013 unde doar aurul \u015fi argintul sunt chema\u0163i s\u0103 lumineze – f\u0103clii printre trupuri contorsionate – cu f\u0103lcile \u015fi cu gura \u015fi col\u0163ii – smucite a muget \u015fi urlet \u015fi chiot – spre
\nsus – cumplit r\u0103sucite de
\nsecetoasa sete-a minunii<\/p>\n

… \u015fi din pic\u0103turile focului -scormonesc invidia \u015fi orgoliul Mumelor – invidia \u015fi orgoliul
\nTat\u0103lui Negru al Lumii – r\u0103scolesc p\u00e2ntecele semin\u0163elor gr\u0103birii – p\u00e2ntecele-n adormire al ielelor \u015fi \u015ftimelor \u015fi rusalcelor
\nnev\u0103zutelor – celor care de veci se credeau uscate – sterpe
\nnetrebnic uitate de raz\u0103 \u015fi plod<\/p>\n

… \u015fi necontenit \u015fi f\u0103r\u0103 cru\u0163are – P\u00e2ntecul cel de Fal\u0103 al Beznei sl\u0103vite \u015fi neizb\u0103vite se-ncordeaz\u0103 \u015fi
\nna\u015fte – na\u015fte – plode\u015fte \u00eentr-una – \u00eentr-una \u00eei scap\u0103 – pe sub poale – spre susul de frunte-al \u00eencunun\u0103rii
\nLui Dumnezeu – Frunte a sorilor \u015fi
\nlunilor – am\u00e2ndou\u0103 stihiile – aflate \u00een magic\u0103 nunt\u0103 de foc – plodesc f\u0103r\u0103 de-oprire \u2013 numai arbori cu coroane imperiale – de aur \u015fi-argint – numai gr\u00e2u zv\u00e2cnind \u0163epos \u2013 asmu\u0163it must\u0103cios – de grele febre solare –
\n\u015fi p\u0103pu\u015foi sl\u0103vit \u00eentru conuri str\u0103lucind \u015fi sticlind – precum
\ncoifuri de lupt\u0103 – miraculoase:
\n\u015ftiule\u0163ii de aur \u015fi-argint – … numai pomi cu poame de aur \u015fi-argint – numai p\u0103g\u00e2ne ferigi arborescente p\u00e2lp\u00e2ite \u015fi tufi\u015furi gigantic arz\u00e2nd ruguri – ele suite – sfid\u0103tor
\nbatjocoritor – exasperat de
\nluminat \u015fi curat – p\u00e2n\u0103 sub
\nTronul cel Mare<\/p>\n

… da \u2013 de sub
\nTronul Judec\u0103\u0163ii din Urm\u0103 curg
\n\u015fi cresc \u2013 cresc \u015fi curg – nu bure\u0163i labirintici nedescurc\u0103re\u0163i – nu bure\u0163i
\nde p\u00e2cl\u0103 – s\u0103lcii meschini – mici \u015fi
\ncre\u0163i \u2013 ci bosche\u0163i \u015fi smicele de aur \u015fi liane \u015ffichiuind – precum princiare
\ntrene de sc\u00e2ntei – sc\u0103pate de sub
\nritmul minor al c\u0103lc\u00e2iului – sc\u0103pate acum \u00eentru v\u0103zduh – nepieritorul \u015fi largul \u015fi generosul v\u0103zduh – acum n\u0103p\u0103dit de tr\u0103snet \u015fi de aur \u015fi-argint \u015fi de Fulger …<\/p>\n

… plou\u0103 invers acum – \u00een univers – numai cu Plozii de Z\u00e2ne – r\u0103muro\u015fi – crud fibro\u015fi – fiii \u015fi fiicele Tainei \u015fi Gnomilor – ai beznei – cu viscol apocaliptic \u2013 \u015fi cu p\u0103l\u0103laie cotropitoare st\u00e2rnite – din buzunarele zg\u00e2rcite-ale Domnilor – care-n zadar ar mai n\u0103zui s\u0103 opreasc\u0103 plodirea – n\u0103p\u0103direa cosmic\u0103 – \u00een toate \u015fi din
\ntoate col\u0163urile \u015fi cr\u0103p\u0103turile oarbe-ale Crea\u0163iei Lui – n\u0103p\u0103direa Semin\u0163ei
\nFl\u0103c\u0103rii Celei Vii – pr\u0103p\u0103dire a c\u0103tu\u015felor \u015fi zarvei pustii – de lan\u0163uri ale \u00eentunericului – acum dezl\u0103n\u0163uire desc\u0103tu\u015fare \u2013 \u00eentru r\u0103cnet vifornic
\nde glorie – a Aurului \u015fi-Argintului – pic\u0103turi arz\u0103toare – ad\u00e2nc
\nsfredelitoare cotropitoare – cu lacrimi de foc …<\/p>\n

… ploaie care – de-atunci – \u00een m\u0103runtaiele lumii – nu se mai
\nopre\u015fte – \u015fi cumplit \u015fi bizar –
\ncu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare mistic\u0103 – mereu izvor\u0103\u015fte – nimic nu mai ocole\u015fte – potop de lumin\u0103 \u00eenfrico\u015fat\u0103 \u2013 des\u0103v\u00e2r\u015fit spre Raiuri de Victorie
\nVie – a Focului liberat\u0103<\/p>\n


\nSUPRAIDENTITATE<\/strong><\/p>\n

pe m\u0103sur\u0103 ce scriu \u2013 Dumnezeu
\ncite\u015fte \u2013 afl\u00e2nd cine este<\/p>\n

n-are nevoie – \u00een noaptea ne\u015ftiin\u0163ei \u015fi afl\u0103rii \u2013 de fe\u015ftil\u0103: slovele –
\n\u00een \u0163epo\u015fate r\u00e2nduri \u00eempung\u00e2nd agresive – cu junghere de fulger \u015fi
\nsuli\u0163i – str\u0103ji credincioase p\u00e2n\u0103 la
\nve\u015fnica via\u0163\u0103 – \u00cei lumineaz\u0103
\n\u015fi-L \u00eenvelesc cu mil\u0103<\/p>\n


\nLAUREN\u0162IU CIPRIAN TUDOR<\/strong><\/p>\n

Lini\u015ftea ca o pisic\u0103 arlechin<\/strong><\/p>\n

stau pe g\u00e2nduri
\nca \u015fi cum a\u015f fi
\no pisic\u0103 arlechin pe cabluri
\nun acrobat merg\u00e2nd pe un fir de o\u0163el
\no m\u00e2n\u0103 pe corzi
\na\u015ftept\u00e2nd lini\u015ftea cu \u00eencordare
\nea,
\nplasa pentru \u00eenc\u0103 un pas.<\/p>\n


\nIstanbul, amintire-stamp\u0103 2010<\/strong><\/p>\n

mi se rote\u015fte Istanbulul prin cap
\ndervi\u015f modern cu delicii subtile
\nsoarele e o pl\u0103cint\u0103 sf\u00e2r\u00e2ind
\ndu-\u0163i g\u00e2ndul pe
\ncearceaful r\u0103coros al Marmarei<\/p>\n

O, nostalgie cu mirodenii
\nzaharicale cu gust de netimp
\nmierea fericirii lipe\u015fte degetele
\nde cer
\neu fac o rug\u0103ciune de \u0163\u0103rm
\n\u00eentotdeauna solar\u0103
\n(Crist face croaziere pe Bosfor
\nmerg\u00e2nd pe ape)<\/p>\n

visez
\no gur\u0103 de aur din care
\nbijutier iscusit
\ns\u0103 fac pentru al\u0163ii
\nz\u00e2mbete<\/p>\n


\nRegele p\u0103s\u0103rilor<\/strong><\/p>\n

zboar\u0103
\nPas\u0103rea Iisus \u00een sus
\nO, rege al p\u0103s\u0103rilor
\n\u015ftiu
\nzborul copt se face lumin\u0103
\nadev\u0103ratele p\u0103s\u0103ri se topesc<\/p>\n

\u015ftiu Doamne
\nc\u0103 Icar a gre\u015fit
\niart\u0103-l
\nlacom de \u00een\u0103l\u0163imi
\na crezut c\u0103 zborul e fizic
\nc\u0103 omul e pas\u0103re de carne<\/p>\n

iart\u0103-l Doamne
\nTu ne-ai ar\u0103tat c\u0103 zborul e invers
\nc\u0103 se zboar\u0103 \u00een\u0103untru
\nc\u0103 acolo e sinea soarelui
\nsc\u0103parea
\nnu!
\nnu se fuge de suferin\u0163\u0103
\nea e doar coaja
\nprin care zbori mai ad\u00e2nc
\n\u00ee\u0163i \u00eentinzi bra\u0163ele
\n\u0163i le ba\u0163i \u00een cuie
\n\u015fi crezi.<\/p>\n


\nPoem c\u00e2t o r\u0103suflare <\/strong> <\/p>\n

d\u0103-\u0163i frunza la o parte
\n\u015fi las\u0103-m\u0103 s\u0103 fiu p\u0103rta\u015f la trupul t\u0103u,
\ntoamn\u0103.<\/p>\n


\nLoredana dormind<\/strong><\/p>\n

ea doarme ghemuit\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine
\nmareea respira\u0163iei e lent\u0103
\nprezen\u0163a ei e de \u0163\u0103rm cuminte
\nca a oric\u0103rei femei proasp\u0103t iubit\u0103<\/p>\n

m\u0103 uit la lini\u015fte ca la un tablou
\ncu natur\u0103 tainic\u0103
\nziua de august pare
\no gherghin\u0103 c\u00e2t un cap de om ro\u015fu
\n\u00eencerc eu \u00eensumi s\u0103 respir lent
\ns\u0103 nu m\u0103 mi\u015fc
\nca s\u0103 nu tulbur suprafa\u0163\u0103 de ap\u0103 a clipei
\ncare se tot \u00eentinde<\/p>\n

\u00eemi va fi poate peste zile
\no zal\u0103 \u00een plus a senin\u0103t\u0103\u0163ii<\/p>\n


\nGherasim Rusu-Togan<\/strong>
\n\"\"

Pas\u0103rea, arborele \u015fi calea – dimensiuni prin care omul se imagineaz\u0103 pe sine (I)<\/strong><\/p>\n

Dintre toate ipostazele \u00een care omul s-a imaginat \u00een raport cu destinul, se pare c\u0103 dihotomia suflet-trup d\u0103inuie ca prezen\u0163\u0103 activ\u0103 \u015fi irizatoare \u00een majoritatea civiliza\u0163iilor. O poezie a destinului, a rostului pe care omul \u015fi l-a asumat pe p\u0103m\u00e2nt, un joc al imagina\u0163iei oferit de \u015fansa supravie\u0163uirii \u015fi-n dincolo de via\u0163a terestr\u0103, a str\u0103b\u0103tut veacurile \u015fi continu\u0103, \u00eenc\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103, s\u0103 fascineze. Metafora suflet-pas\u0103re, c\u00e2ntec de n\u0103dejde \u00een acel \u201erai de dincolo de hotarul vie\u0163ii\u201d, cea mai frumoas\u0103 poem\u0103 ce s-a scris vreodat\u0103, pe fila genera\u0163ilor ce s-au perindat, milenii \u015fi milenii, pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului.
\nIdeea de nemurire, credin\u0163a c\u0103 exist\u0103 o via\u0163\u0103 viitoare, a \u00eent\u0103rit sufletul omului \u015fi a colectivit\u0103\u0163ilor iar omniprezen\u0163a Divin\u0103 determin\u0103 un comportament ritualic, \u00eenc\u0103rcat de \u00eensemne, ofrande \u015fi invoca\u0163ii de \u00eendreptare a sufletului omenesc pe calea nemuririi, a raiului, teritoriul accesibil doar sufletelor curate, universul ce st\u0103p\u00e2ne\u015fte nostalgic pe credincio\u015fii tuturor timpurilor, de la credin\u0163ele demonologice \u015fi rituale magice ale asiro-babilonienilor \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre\u2026
\nPrelu\u0103m c\u00e2ntecul ceremonial funerar \u201eCalea raiului\u201d, \u00een care descoperim imposibilitatea g\u0103sirii acestei c\u0103i, de c\u0103tre muritorul lipsit de bucuria prezen\u0163ei divine:
\n \u201eCalea raiului e lung\u0103 \/c\u00e2t o via\u0163\u0103 s\u0103 n-ajung\u0103\/ Calea raiului e smead\u0103 ,\/ tragi la ea ca la obad\u0103,\/ urci, cobori \u015fi nu sf\u00e2r\u015fe\u015fti,\/ cau\u0163i \u015fi nu nimere\u015fti,\/ c\u00e2nd s\u0103 zici c\u0103 ai sc\u0103pat\/ de la cap ai luat;\/ piedici jos \u015fi piedici sus,\/ cazi \u015fi te ridici r\u0103pus,\/ nu \u015ftii care-\u0163i este scris,\/ ce a\u015ftep\u0163i \u015fi datu-\u0163i-s-a\u201d (1) (\u00een Andrei Oi\u015fteanu, Dendrologie rom\u00e2neasc\u0103\u2026, Rev. de etnologie \u015fi folclor, tom 33, nr. 1, 1988, p. 68\u201d
\nDe altfel, drumul \u00eenspre lumea de dincolo, adep\u0163ii tuturor credin\u0163elor lumii \u015fi l-au imaginat dintotdeauna ca \u201eobstaculat \u015fi labirintic\u201d, cum plastic \u00eel define\u015fte Andrei Oi\u015fteanu (2) pornind de la observa\u0163ia lui Paul P. Drogeanu, care descifreaz\u0103 \u00een simbolul spiralei, respectiv a labirintului, din imaginarul ce predomin\u0103 societ\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale, \u201eforma predilect\u0103 de reprezentare arhaic\u0103 \u015fi universal\u0103 – a drumului parcurs de sufletul defunctului spre \u201e lumea de dincolo\u201d\u2026\u201d (3) P. P D Despre un model poetic al marii treceri\u2026 Apud ibidem
\nSe impune, ca urmare, dintr-un \u00eenceput, descifrarea originii \u015fi a semanticismului acumulat de grupul f\u0103pturilor avimorfe, \u00een cadrul c\u0103ruia simbolul pas\u0103re-suflet se reprezint\u0103 drept corolar al modalit\u0103\u0163ii desprinderii de p\u0103m\u00e2nt a \u201eimaterialului\u201d ce i-a dat omului \u00een\u0163elegere \u015fi motivare a tr\u0103irii miracolului vie\u0163ii. Dar ca f\u0103pturi alc\u0103tuitoare ale aceluia\u015fi grup se nominalizeaz\u0103 \u015fi Pas\u0103rea de Foc, ca demon pseudomorf, cu o semantic\u0103 malefic\u0103-devoratoare; Pas\u0103rea M\u0103iastr\u0103, supravie\u0163uitoare \u00een basmele noastre, ale c\u0103rei atribute, a\u015fa cum se va vedea, o apropie de Pas\u0103rea Suflet, \u015fi revigorat\u0103 de geniul lui Br\u00e2ncu\u015fi, iar, ca simbol al nostalgiei \u015fi \u00eenstr\u0103in\u0103rii, poetica folcloric\u0103 a re\u0163inut ca metafor\u0103 \u015fi Pas\u0103rea Dorului, cu \u00eentregul \u0163esut imaginar ce o \u00eenso\u0163e\u015fte. Nu sc\u0103p\u0103m din aten\u0163ie nici mitul Pas\u0103rii Phoenix, simbol al rena\u015fterii; Pas\u0103rea de noapte sau Pas\u0103rea Nop\u0163ii, vestitoare funest\u0103 \u015f.a.
\nSupravie\u0163uirea mitologic\u0103 a P\u0103s\u0103rii Suflet, ca un corolar al \u00eentregului grup avimorf \u015fi cu o semantic\u0103 de mare for\u0163\u0103, dovedit\u0103 prin \u00eentruchip\u0103ri magice, de mare relevan\u0163\u0103, se datore\u015fte, credem, faptului c\u0103, pe parcursul duratei sale \u00een lume \u015fi, ca urmare, ne\u00eemp\u0103cat cu \u201edestr\u0103marea\u201d, omul tr\u0103ie\u015fte o stare de neacceptat pentru el, a c\u0103rui via\u0163\u0103 s-a derulat sub \u00eensemnul \u015fi vegherea Divinit\u0103\u0163ii. El nu-\u015fi poate accepta neantizarea, nu poate s\u0103 cread\u0103 c\u0103 are s\u0103-i fie descojit trupul de aceast\u0103 plato\u015f\u0103 a nemuririi, asigurat\u0103 prin sufletul v\u0103zut a fi emblema ve\u015fniciei.
\nDesigur c\u0103 r\u0103suflarea p\u0103s\u0103rii-suflet, \u00een expresia lui Br\u00e2ncu\u015fi, a fost, \u00eenc\u0103 din faza con\u015ftientiz\u0103rii fiin\u0163ei umane, sim\u0163it\u0103 ca o putere dat\u0103 de c\u0103tre zei omului, ca o f\u0103r\u00e2m\u0103 din zestrea sa p\u0103m\u00e2ntean\u0103 s\u0103 nu se piard\u0103, respectiv acel suflu divin ce-i va oferi ve\u015fnicia. \u015ei tocmai teama \u201e\u015fi nu aceea de o putere din afara omului, care st\u0103 de obicei la baza primelor manifest\u0103ri religioase, ci teama de necunoscut, de nea\u015fteptat, de ceva care ar putea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, chiar dac\u0103 ar fi avut un efect bun, a fost izvorul supersti\u0163iilor\u201d, iar pentru combaterea lor s-au folosit mijloace diverse : \u201erug\u0103ciunile, desc\u00e2ntecele, dansurile, liba\u0163iunile \u015fi tot cortegiul de fapte \u015fi ziceri ale unui ritual foarte bogat\u2026\u201d, la care s-au ad\u0103ugat \u201eobiecte, instrumente, chiar altare \u015fi statui, pe care omul\u2026 le-a inventat \u015fi le-a re\u0163inut\u201d (4) ( A Nor, \u201eCredin\u0163e, rituri \u015fi supersti\u0163ii geto-dacice\u201d, editura Antet, p 98). Desigur, acestei ultime categorii apar\u0163in \u015fi \u00eensemnele specifice, prin care se reprezint\u0103 \u015fi credin\u0163ele despre suflet, \u00eensemnul p\u0103r\u0103sirii p\u0103m\u00e2ntului, c\u00e2t \u015fi a duratei sale, \u00een lumea \u201ecea de sus\u201d.<\/p>\n

Drama sufletului ie\u015fit din trup \u015fi reprezentarea lui<\/strong><\/p>\n

Sufletul ie\u015fit din trup, sub form\u0103 de pas\u0103re \u00eel descoperim la egipteni, \u201ecare credeau c\u0103 ascensiunea sufletului la cer se f\u0103cea sub form\u0103 de pas\u0103re\u2026\u201d; apoi, \u00een cultele orfice, \u201eale c\u0103ror origini provin din Tracia \u015fi care au cunoscut o mare r\u0103sp\u00e2ndire \u00een lumea greceasc\u0103, apoi din lumea greceasc\u0103, \u00een cea elenistic\u0103 \u015fi roman\u0103\u201d, toate av\u00e2nd un concept comun: \u201epostulau separarea net\u0103 dintre trup \u015fi suflet\u201d (Dan Oltean, \u201eReligia dacilor\u201d, Ed. Saeculum I O, 1992,p. 449).
\n Dar pentru noi este esen\u0163ial s\u0103 cunoa\u015ftem acel fir ce ne leag\u0103 de \u00eenceputuri \u015fi, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, for\u0163a de penetrare, peste vremi, a unor concepte \u015fi credin\u0163e precum cre\u015ftinismul, dar \u015fi acele suprapuneri de civiliza\u0163ii, \u00eengropate p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 sub stratul originar, c\u00e2t \u015fi alte st\u0103ri perturbatorii, autentific\u00e2ndu-ne certificatul de continuatori ai unei civiliza\u0163ii cu origine \u00een negura timpului, de mult, \u00eens\u0103, voit aruncat\u0103 \u00een desuetudine.
\n Revenim, cercet\u0103torii civiliza\u0163iei noastre, ai credin\u0163elor \u015fi datinilor situate \u00een dincolo de fereastra de demultului rom\u00e2nesc, respectiv din Dacia mirabil\u0103, remarc\u0103 faptul c\u0103 \u201e\u2026dintre toate simbolurile ce apar \u00een arta dacic\u0103, pas\u0103rea este un motiv dominant\u201d, de care teritoriul Daciei era marcat \u00een totalitate, dar, din cercet\u0103rile enumerate, cele cu referire la pas\u0103rea sufletului, \u00eenspre care mul\u0163i dintre mitologii no\u015ftri au f\u0103cut trimiteri, sunt marcate de urm\u0103toarele elemente, devenite emblematice pentru un \u00eentreg spa\u0163iu ritualico-magic: \u201esemicalotele din calcar g\u0103site pe zidul din incinta sacr\u0103 a Sarmisegetuzei Regia\u2026 (care) redau simbolic imaginea bol\u0163ii vizibile a cerului, cu cele 7 orbite ale planetelor\u2026 \u00cen spa\u0163iul inferior delimitat de orbita cea mai mic\u0103 se afl\u0103 un corp de pas\u0103re, \u00eempreun\u0103 cu partea superioar\u0103 a aripilor ce parc\u0103 \u0163\u00e2\u015fnesc spre celelalte nivele superioare ale planetelor.\u201d Semantica lor este descifrat\u0103 \u00een logica firescului: \u201eSemicalotele cu pas\u0103rea sufletului \u015fi cu cele 7 orbite se g\u0103sesc \u00een aceea\u015fi incit\u0103 sacr\u0103 unde exist\u0103 nu mai pu\u0163in de 7 sanctuare dedicate zeilor cere\u015fti planetari venera\u0163i \u00een perioada Burebista-Decebalus\u201d (Dan Oltean, op.cit., p. 451).
\n Re\u0163inem, din Rig-Veda, men\u0163iunea c\u0103 \u201ePas\u0103rea este imaginea sufletului care scap\u0103 din trup\u2026 iar inteligen\u0163a este cea mai iute dintre p\u0103s\u0103ri\u201d (v. H. Biderman, \u201eDic\u0163ionar de simboluri\u201d).
\n C\u00e2t prive\u015fte credin\u0163a dacilor, incintele sacre \u00eel familiarizau pe neofit, \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii, cu modalitatea prin care el putea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een ve\u015fnicie. \u00cel \u00eent\u0103reau, a\u015fadar, \u00een credin\u0163a c\u0103, prin moarte, sufletul se desprinde asemenea unei p\u0103s\u0103ri de sub povara p\u0103m\u00e2ntean\u0103, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se la Zamolxe, \u00een paradisul ve\u015fnic. \u00cen fapt, credin\u0163a \u00een sufletul care se ridic\u0103 la cer, sub forma unei p\u0103s\u0103ri, era \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi la romani: \u201eC\u00e2nd murea un \u00eemp\u0103rat, era eliberat un vultur, care ducea \u00een sus sufleul c\u00e2rmuitorului\u201d (Dan Oltean, op. cit., p. 450).
\n Pe scurt, putem deci afirma faptul, de altfel bine cunoscut, c\u0103 \u00een lumea antic\u0103, greac\u0103 \u015fi \u00een cea roman\u0103, \u00een diverse practici \u015fi manifest\u0103ri ritualice, s-au prelungit aceste culte, indiferent de adaosurile semantice acumulate. Ele s-au perindat chiar \u015fi-n cre\u015ftinism, prin muta\u0163iile diverse care au intervenit mai ales \u00een arealul carpato-danubiano-pontic.
\n Din acest punct al investiga\u0163iei noastre, vom deveni dependen\u0163i de excep\u0163ionala contribu\u0163ie a regretatului folclorist Gheorghe Pavelescu, autorului c\u0103r\u0163ii \u201ePas\u0103rea Suflet. Studiu de antropologie cultural\u0103 indo-european\u0103\u201d, Editura Alba Iulia, 2008, \u015fi pe bun\u0103 dreptate considerat\u0103 \u201eca un testament de suflet\u201d. Ca stare emblematic\u0103, respectivul obicei funerar, pe care \u00eel va consacra, recuperator, Gheorghe Pavelescu, era reprezentarea lui printr-un st\u00e2lp ceresc, pe v\u00e2rful c\u0103ruia se a\u015feza pas\u0103rea-suflet, \u201esimboluri vechi de origine indo-european\u0103\u201d (v. \u201eIntroducere\u201d, p. 13-24). C\u00e2t prive\u015fte preistoria acestui simbol sau ritual funerar, el s-a n\u0103scut, ne informeaz\u0103 savantul nostru etno-antropolog, pe vastul spa\u0163iu prin care s-au perindat popoarele indo-euopene, \u00eentre care str\u0103mo\u015fii geto-dacilor f\u0103ceau parte. Aceste vestigii ale unui foarte vechi cult al mor\u0163ilor sunt cunoscute ca urmare a promov\u0103rii unui interesant chestionar, stimulat, dup\u0103 m\u0103rturia lui Gheorghe Pavelescu, de c\u0103tre Ion Mu\u015flea – Directorul Arhivei de Folclor a Academiei Rom\u00e2ne; trimise prin \u0163ar\u0103, \u00een 21 februarie 1940, i-au oferit, cu tot formalismul \u015fi del\u0103sarea unor coresponden\u0163i care, de\u015fi \u201enu \u015fi-au dat toat\u0103 silin\u0163a pentru a da un r\u0103spuns corect\u201d (ibidem, p. 18), temeinice surse care s\u0103 duc\u0103 la realizarea unui studiu de o for\u0163\u0103 irizatoare excep\u0163ional\u0103, pe care, \u00eens\u0103, autorul n-a mai apucat s\u0103-l vad\u0103 publicat, respectiv apari\u0163ia lui fiind coordonat\u0103 de c\u0103tre propria-i fiic\u0103!
\n Iar dac\u0103 \u00een Tomul XI al revistei \u201eStudii \u015fi Comunic\u0103ri de Etnologie\u201d, public\u0103 \u201eMateriale privind Pas\u0103rea Suflet\u201d, \u00eempreun\u0103 cu r\u0103spunsurile la chestionarul avansat de c\u0103tre Ion Mu\u015flea, scopul este de \u201ea putea fi folosite de noi eventuali exege\u0163i, ai acestui str\u0103vechi obicei, care este \u201ePas\u0103rea suflet\u201d (ibidem, p 18).
\n \u0162inem, de asemenea, s\u0103 nu pierdem din vedere nici geneza studiului, nici a etimologiei sintagmei ce define\u015fte respectivul ritual funerar, m\u0103rturisit de c\u0103tre autor: \u201eIdeea acestui studiu a fost sugerat\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, de p\u0103s\u0103rile din cimitirul satului natal \u2013 Purc\u0103re\u0163i jud. Alba – dar \u015fi de unele lecturi din Lucian Blaga (\u201ePas\u0103rea sf\u00e2nt\u0103\u201d, din vol. \u201eLauda somnului\u201d – 1929 \u015fi \u201eSpa\u0163iul mioritic\u201d, 1936, p 162). Sintagma \u201epas\u0103rea suflet\u201d \u00ee\u015fi are originea \u00een lecturile preferate din acel timp: Maurice Maeterlink (\u201eL\u2019oiseau bleu\u201d) \u015fi E. Rohde (\u201ePssyche\u201d). De aceea, cea mai vece \u00eensemnare – din 14 XI. 1939 – poart\u0103 titlul de \u201ePas\u0103rea albastr\u0103\u201d (ibidem, p. 17).
\n Pentru a completa datele despre acest obicei, extragem de asemenea c\u00e2teva din nota\u0163iile a doi cercet\u0103tori germani, a\u015fa cum ne-au fost oferite de c\u0103tre Gheorghe Pavelescu, at\u00e2t \u00een \u201eAnexele\u201d din revista amintit\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een volumul ap\u0103rut postum. Extragem din Harald Krasser, \u201eSt\u00e2lpul la morm\u00e2nt \u015fi Porumbelul. Originea german\u0103 a unui obicei rom\u00e2nesc?\u201d: \u201ePe morm\u00e2ntul unui mort nec\u0103s\u0103torit de sex masculin se a\u015feaz\u0103 un st\u00e2lp cioplit \u00een 4 sau 6 fe\u0163e, de 1,80 – 2 m \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi 12 \u2013 15 cm grosime, o pas\u0103re cioplit\u0103 din lemn, cam de m\u0103rimea porumbelului, cu aripile \u00eentinase gata de zbor \u015fi cu o coad\u0103 ca un evantai care este numit\u0103 de obicei porumbel, rareori pas\u0103re sau r\u00e2ndunic\u0103. Trunchiul p\u0103s\u0103rii, \u00eempreun\u0103 cu capul \u015fi coada, este format dintr-o singur\u0103 bucat\u0103, aripile \u015fi picioarele sunt a\u015fezate a\u015fa \u00eenc\u00e2t pas\u0103rea, ale c\u0103rei aripi sunt c\u0103zute, nu are o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare rar\u0103. St\u00e2lpii \u00een\u015fi\u015fi sunt desp\u0103r\u0163i\u0163i sus printr-o sc\u00e2ndur\u0103 proeminent\u0103, dep\u0103\u015find grosimea st\u00e2lpului, \u00een care se pune piciorul de lemn al pas\u0103rii. St\u00e2lpii sunt acoperi\u0163i cu sculpturi bogate cu motive geometrice, rareori cu motive vegetale\u201d; cercet\u0103torul german sintetizeaz\u0103 : \u201eAcest obicei este r\u0103sp\u00e2ndit \u00eentr-o regiune ce se \u00eentinde de la Romos, din apropierea Or\u0103\u015ftiei, p\u00e2n\u0103 la S\u0103cel-Sibiu\u2026 grani\u0163a de nord o formeaz\u0103 Mure\u015ful\u2026 \u00eencep\u00e2nd cu Lancr\u0103mul de l\u00e2ng\u0103 Sebe\u015f \u015fi p\u00e2n\u0103 la S\u0103cel, l\u00e2ng\u0103 Sibiu. \u00cen timp ce, pe de alt\u0103 parte, cimitirele rom\u00e2ne\u015fti p\u0103streaz\u0103 acest obicei \u00een comunele germane de sub p\u0103duri\u2026 \u00cen afara acestei regiuni se ive\u015fte \u00een apropierea Avrigului, \u00een S\u0103c\u0103date, Corn\u0103\u0163el, dar \u015fi \u00een Gala\u0163i, l\u00e2ng\u0103 F\u0103g\u0103ra\u015f \u015fi \u00een Ticu\u015ful rom\u00e2nesc\u201d. Coloristica: \u201dporumbelul \u015fi st\u00e2lpul sunt vopsite \u00een culori diferite\u2026.\u201d; bradul : \u201e\u2026\u00een fa\u0163a st\u00e2lpului de la morm\u00e2nt se a\u015feaz\u0103 un brad\u201d; de el, se leag\u0103 bani sau batist\u0103. Limitarea asupra b\u0103rba\u0163ilor: Obiceiul\u2026 este unic \u00een aceste comune ardelene, \u00een timp ce femeile primesc o cruce de lemn; la cei mai b\u0103tr\u00e2ni, b\u0103rba\u0163i \u00eensura\u0163i, st\u00e2lpii se termin\u0103 c o cruce mic\u0103, la cei nec\u0103s\u0103tori\u0163i, \u00eens\u0103, cu o pas\u0103re\u201d. Interpretarea: \u2026Pavelescu consider\u0103 c\u0103 pas\u0103rea r\u0103m\u00e2ne \u00een leg\u0103tur\u0103 cu st\u00e2lpul \u015fi nu cu crucea, deci, un motiv pentru care se consider\u0103 a fi un obicei precre\u015ftin, Locuitorii acestor sate dau porumbeilor de pe morminte urm\u0103toarele explica\u0163ii: porumbelul ap\u0103r\u0103 corpul mortului s\u0103 nu-l fure duhurile rele; de aici este vorba, dup\u0103 cum consider\u0103 Gh. Pavelescu, de o continuare a func\u0163iei st\u00e2lpului asupra p\u0103durii. Func\u0163ia magic\u0103: pas\u0103rea sluje\u015fte ca interpretare a sufletului omenesc care r\u0103t\u0103ce\u015fte, servind acestuia drept ad\u0103post \u015fi joac\u0103 \u00een cadrul unei lumi magice a ideilor rolul sufletului care, cu adev\u0103rat, popose\u015fte \u00een preajma morm\u00e2ntului, \u00een timp ce sluje\u015fte dincolo\u2026 (\u00een op. cit., p.34).
\n De\u015fi se pare c\u0103 insisten\u0163ele noastre au z\u0103bovit, peste r\u0103bd\u0103rile acceptate, totu\u015fi cer lectorului r\u0103bdare pentru un ultim aspect, av\u00e2nd \u00een aten\u0163ie patima \u015fi r\u0103bdarea folcloristului Gheorghe Pavelescu, depus\u0103, decenii la r\u00e2nd, pentru iluminarea acestei magice teme a ritualurilor noastre arhaice. Obiceiul p\u0103s\u0103rii-suflet este, a\u015fadar, de origine euro-asiatic\u0103: la cap\u0103tul tinerilor mor\u0163i nec\u0103s\u0103tori\u0163i se a\u015feza un st\u00e2lp de lemn, sculptat, iar deasupra se a\u015feza o pas\u0103re din lemn. Suli\u0163a, brad cur\u0103\u0163at de cetin\u0103, era \u015fi ea \u00eenfipt\u0103 al\u0103turi sau chiar \u00een partea cealalt\u0103 a morm\u00e2ntului. Se c\u00e2nta de c\u0103tre feciori \u015fi fete \u201eC\u00e2ntecul bradului\u201d. Interesant cum pe \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 azi obiceiul \u00eenfigerii suli\u0163ei (a bradului) la cap\u0103tul morm\u00e2ntului, dar pas\u0103rea \u015fi st\u00e2lpul s-au exclus. U\u015for de explicat, factorul ce le-a b\u00e2ntuit continuitatea este de esen\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103, crucea, sub presiunea preo\u0163ilor, a prevalat, anul\u00e2nd esen\u0163e semantice de mare poezie \u015fi marc\u0103 magic\u0103 precre\u015ftin\u0103! Fapt regretabil, pentru pierderea \u201epoeziei semantice\u201d care, \u00eentr-un anume fel, violenteaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a de factur\u0103, s\u0103-i zicem, cre\u015ftin\u0103, \u015fi totu\u015fi\u2026
\nCu referire la prezen\u0163a acestui gest ritualic at\u00e2ta amar de vreme, \u00een lumea rom\u00e2neasc\u0103, unicul \u00eensemn al desp\u0103r\u0163irii lumii Daciei , \u201enecivilizate\u201d, de Dacia \u201eNou\u0103\u201d, subjugat\u0103 Romei, faptul s-ar explica, \u00een conceptul lui Gheorghe Pavelescu, drept urmare a influen\u0163ei cre\u015ftinismului, \u201evalurile succesive de popoare indo-europene care au favorizat \u00eentre\u0163inerea acestui act magic, mult\u0103 vreme cunoscut fiind faptul c\u0103 muta\u0163iile \u00een ritualul funerar sunt \u00eencremenite, indivizibile\u201d. \u015ei totu\u015fi cultul Pas\u0103re-suflet, a\u015fa cum a observat Gheorghe Pavelescu, se prelunge\u015fte \u015fi-n alte semantici tematice, mai ales \u00een cele apar\u0163in\u00e2nd universului casnic \u015fi familial. Iar pentru actuala zon\u0103, Prahova \u015fi Sibiu, autorul r\u00e2ndurilor de fa\u0163\u0103 a descoperit, sub forme total diferite, doar cu o semantic\u0103 apropiat\u0103, practici adiacente.
\n\u00cen apropierea localit\u0103\u0163ii prim\u0103riei Rahtivani, pe acoperi\u015ful unor case vechi (cinci la num\u0103r), se pot vedea figurine din tabl\u0103, ca adaos la hornul casei, compus din: scar\u0103, s\u0103geat\u0103 – pas\u0103re, asambl\u00e2nd, pe o tij\u0103, \u00eentreg angrenajul rotindu-se \u00een b\u0103taia v\u00e2ntului. Incontestabil, grupul figurativ efectiv prelunge\u015fte prin motivele sale pe cel cu origine \u00een ritualul funerar str\u0103vechi. De asemenea, \u00een jude\u0163ul Sibiu, pe Valea H\u00e2rtibaciului, \u00een localit\u0103\u0163ile Reti\u015f, Noi\u015ftat, Netu\u015f \u015f. a., pe frontispiciul unor case vechi, respectiv pe calcanul de deasupra ferestrelor sau chiar \u00eentre ferestre, se mai poate \u00eenc\u0103 descoperi un ansamblu figurativ, av\u00e2nd \u00een centru \u201eporumbelul\u201d, deasupra crucii sau \u00eentre st\u00e2lpii ce se ridic\u0103 \u00eentr-o parte sau cealalt\u0103 a fa\u0163adei, sus\u0163in\u00e2nd parc\u0103 \u00eentreaga construc\u0163ie de idei. Desigur, \u00een aceste ultime construc\u0163ii imaginare, simbolistica adaug\u0103 \u015fi ideea de continuitate, lini\u015fte \u015fi bun augur, potrivite unei lumi cu promisiuni benefice, \u00een \u00eentremarea lor.
\n Nici Cucul, ca simbol sezonier, cu semnifica\u0163ii duale, nu este departe de concentrul avicolului magic: \u201eDe la brazda plugului, la c\u00e2ntecul cucului\u201d (Zicere). Calendarul, observa regretatul etnolog Ernest Bernea, ca r\u00e2nduial\u0103 a vremii, \u201eare zile de tot felul, dar nu seam\u0103n\u0103 una cu alta. Nu po\u0163i face mar\u0163i ce faci duminic\u0103 \u015fi nici \u00een aprilie ce faci \u00een septembrie\u201d (1).
\n Respectivul sistem de g\u00e2ndire este, desigur, rezultat din experien\u0163a lumii tradi\u0163ionale, cu diversitatea comportamentelor ce le implic\u0103 pe traseul \u00eentregului an calendaristic, \u00een rela\u0163ie cu muta\u0163iile din inima naturii, caracteristicile muncilor \u015fi, de ce nu, rela\u0163iile dintre oameni, cu suma conceptelor ce le implic\u0103. \u00centr-un asemenea sistem de g\u00e2ndire, am putea, de ce nu?, \u00eencadra \u015fi repertoriul care cuprinde at\u00e2t c\u00e2ntecul cucului, c\u00e2t \u015fi c\u00e2ntecele despre cuc, spa\u0163iu al unei anume civiliza\u0163ii, din care doar c\u00e2ntecul, despuiat de esen\u0163a lui magic\u0103, a mai supravie\u0163uit p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.
\n Dar s\u0103 remarc\u0103m totodat\u0103 \u015fi faptul c\u0103, \u00een grila definitorie a respectivului calendar, adeseori p\u0103strat prin \u00eencrustarea lui \u00een memoria colectiv-tradi\u0163ional\u0103, exist\u0103 o zi apoteotic\u0103, prea u\u015for trecut\u0103 cu vederea, dar memorabil\u0103 pentru vremurile duse: ziua \u00een care femeia primea din partea Dumnezeirii cinstea unic\u0103 \u015fi irepetabil\u0103, aceea de a deveni Mama Unicului S\u0103u Fiu. Calendaristic, \u00eensemnul ce o nominalizeaz\u0103 este Buna Vestire sau Blgove\u015ftenie.
\n \u00cen acest prag al prim\u0103verii, cre\u015ftinii \u00eel cinstesc pe Sf\u00e2ntul Arhanghel Gavril, care o anun\u0163\u0103 pe Sf\u00e2nta Maria c\u0103 a fost aleas\u0103 s\u0103-l nasc\u0103 pe Iisus. De-atunci, \u00een cinste \u015fi smerenie sub \u00eensemnul unui anumit ritual, acestei zile i se acord\u0103 cinstea ce i se cuvine. De-aici, o \u00eentreag\u0103 semantic\u0103, revelatorie \u00een spa\u0163iul unui anume sistem de civiliza\u0163ie. Este ziua dezleg\u0103rii la pe\u015fte, iar c\u00e2ntecul cucului se aude pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103, c\u00e2ntec vestitor de bine, de \u00eencredere \u00een ce are s\u0103 vin\u0103, iar oamenii au datoria s-o \u00eent\u00e2mpine cum se cuvine: veseli, cump\u0103ta\u0163i \u00een toate, cu bani \u00een buzunar \u015fi \u00eembr\u0103ca\u0163i curat (2). Cucul le veste\u015fte oamenilor venirea prim\u0103verii, iar Sf\u00e2ntul Gavril roste\u015fte pentru prima dat\u0103 numele lui Iisus. Ne afl\u0103m, a\u015fadar, la r\u0103sp\u00e2ntia unui timp magic, cel al Marii \u015fi Bunei Vestiri, \u00eentronat de c\u0103tre sf\u00e2ntul Gavril, iar cucul devine, \u00een singur\u0103tatea sa, vestitor al respectivului scenariu magic. Pas\u0103rea magic\u0103 este, ca atare, considerat\u0103 pas\u0103re-vestitoare \u015fi prevestitoare \u015fi pas\u0103re-regin\u0103 a timpului sacru, aureolat\u0103 prin voalul inefabil al sacrului.
\n Emblematic\u0103 este \u015fi durata predomin\u0103rii timpului magic creat de c\u0103tre pas\u0103rea m\u0103iastr\u0103-cucul, \u00een universul c\u0103reia omul tradi\u0163ional p\u0103trundea fascinat \u015fi-n toate dator, pe acest miraculos itinerar: \u201ede la brazda plugului,\/ la c\u00e2ntecul cucului\u201d. Acest itinerar are ca durat\u0103 spa\u0163iul temporar de la Buna Vestire \u015fi p\u00e2n\u0103 la Sf\u00e2ntul Petru, c\u00e2nd, ne spune memoria arhaic\u0103, cucul st\u00e2rpe\u015fte de a mai c\u00e2nta, c\u0103 sf\u00e2ntul Petru caut\u0103 s\u0103-l prind\u0103, c\u0103ci cucul i-a furat calul\u201d (3).
\n Cu caracter general, re\u0163inem faptul c\u0103 multe dintre p\u0103s\u0103ri, de altfel, \u00een viziune mitic\u0103, devin factori prin intermediul c\u0103rora omul \u00ee\u015fi construia propriile sale viziuni, n\u0103scute \u00een acel illo tempore: despre lume, legi, via\u0163\u0103, moarte, dup\u0103 un calendar anume, \u00een care o simbolistic\u0103 \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een mantia magicului ac\u0163ioneaz\u0103 intens.
\n Dup\u0103 C. Lewi-Strauss, \u00eentre via\u0163a p\u0103s\u0103rilor \u015fi via\u0163a oamenilor s-a realizat o construc\u0163ie, \u00een care se \u00eembin\u0103 at\u00e2t afectivul, c\u00e2t \u015fi logicul, \u00een primul r\u00e2nd \u00een virtutea statutului lor de fiin\u0163e umane metaforice\u201d (4).
\n Celor de mai sus, le ad\u0103ug\u0103m noi capacitatea omului de a-\u015fi metaforiza g\u00e2ndurile, sentimentele, \u00een genere, mesajele fundamentale prin care-\u015fi explic\u0103 via\u0163a, recurg\u00e2nd cu predilec\u0163ie la universul floral \u015fi cel al p\u0103s\u0103rilor, prelu\u00e2ndu-se de la fiecare func\u0163ia poetic\u0103 a conceptului construit prin sistemul de referin\u0163e inclus.
\n C\u00e2t prive\u015fte conota\u0163iile, ele se omologheaz\u0103 \u00een varii forme, percepute dup\u0103 anume canoane \u015fi precepte imuabile; de la floare, mirosul, culoarea, mediul de cre\u015ftere \u015fi mai presus de orice, func\u0163ia mitico-simbolic\u0103 pe care o poart\u0103: \u201eMult m\u0103-ntreab\u0103 iedera,\/ de ce nu-s verde ca ea\/ Iedera poate fi verde \/C\u0103 numai la umbr\u0103 \u015fede\u2026\u201d (5). \u00cen rela\u0163ie, lumea p\u0103s\u0103rilor este \u015fi ea inclus\u0103 \u00een sistemul mitico-simbolic, \u00eensum\u00e2nd o gam\u0103 ampl\u0103 de caracteristici, cu func\u0163ii mitico-simbolice diverse \u015fi omolog\u0103ri diverse \u00een destin uman: \u201eDe la brazda plugului, \/ La c\u00e2ntecul cucului\/ Mi-am dus greul dorului.\/ Cucule, pe unde mai,\/ De pe la mine nu stai,\/ Stai pe creanga fagului \/ \u015ei c\u00e2nt\u0103-i pribeagului!\/ H\u0103i, m\u0103i cuce, nu te duce, \/ Prea devreme nu-mi f\u0103 cruce\/ Cuce, cuce \u015fi iar cuce !\u201d. Astfel, \u00een cele dou\u0103 interpret\u0103ri de mai sus, for\u0163a magic\u0103 este iscat\u0103 ca expresie a unei dorin\u0163e puternice, exprimat\u0103 prin alegorii diverse, \u00eenv\u0103luite \u00een religiozitate \u015fi respect.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian Botez A STA NER\u00c2VNITOR \u00ceN LUN\u0102 prietenului meu de peste oceane, Ioan Micl\u0103u … era \u015fi-atunci o zi –<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21062"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21062"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21062\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21063,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21062\/revisions\/21063"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21062"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21062"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21062"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}