{"id":21058,"date":"2023-05-14T19:51:16","date_gmt":"2023-05-14T16:51:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21058"},"modified":"2023-05-14T19:51:16","modified_gmt":"2023-05-14T16:51:16","slug":"spatii-culturale-nr-17-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21058","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 17 (7)"},"content":{"rendered":"

Ecaterina \u0162ar\u0103lung\u0103<\/strong>
\n\"\"

\u00centregul \u015fi partea<\/strong><\/p>\n

Cu mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103, pe c\u00e2nd poporul rom\u00e2n \u00eensu\u015fi abia se forma, din neamuri vechi \u015fi amestecate, care ajunseser\u0103 pe aceste locuri, dar mai ales din triburile de daci cu greu cucerite de armatele venite tocmai de la Roma, pe atunci deci, adic\u0103 acum o mie \u015fi \u015fapte-opt sute de ani, crea\u0163ia frumosului mergea \u00eempreun\u0103 cu via\u0163a de zi cu zi \u015fi \u00eempreun\u0103 cl\u0103deau un fel de a fi al omului, adic\u0103 ceea ce numim ast\u0103zi identitatea rom\u00e2neasc\u0103. Cele mai vechi simboluri ale identit\u0103\u0163ii spirituale vin din spa\u0163iul Daciei Magna, unde Soarele \u015fi Luna erau privite ca Tat\u0103l \u015fi Mama cereasc\u0103, perechea primordial\u0103 care d\u0103dea \u015fi \u00eentre\u0163inea chiar via\u0163a, aici, pe P\u0103m\u00e2nt. Dar vin \u015fi din marele trecut al traiului \u00een jurul Mediteranei \u015fi \u00een lungul cursului Dun\u0103rii. Alex\u0103ndria istorise\u015fte campaniile lui Alexandru Macedon, \u00eent\u00e2mplate \u00een veacul al IV-lea \u00eenainte de Hristos. Pe ambele maluri ale Dun\u0103rii de Mijloc \u015fi de Jos, cu cele patru mari dialecte ale limbii rom\u00e2ne: dacorom\u00e2n la nord de Dun\u0103re, istrorom\u00e2n, meglenorom\u00e2n \u015fi arom\u00e2n la sudul Dun\u0103rii, circulau acelea\u015fi legende ale na\u015fterii neamului. Tot cam atunci, pe aceste locuri a ajuns Sf\u00e2ntul Andrei, propov\u0103duitorul cre\u015ftinismului \u015fi au plecat o\u015ftile romane. Astfel, marele drum antic al chihlimbarului, de la varegi (vikingi) la greci, care trecea \u00een lungul Moldovei, al Prutului \u015fi Siretului, prin Scythia Minor (Dobrogea), a fost primul adus la credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u015fi, implicit, la conjugarea eforturilor lumii greco-cre\u015ftine de a se opune cuceririi romane. \u00cencet, dar deplin, vechile credin\u0163e s-au adunat sub pav\u0103za cre\u015ftin\u0103, au unit triburile \u015fi oamenii. Spiritul rom\u00e2nesc m\u0103rturise\u015fte p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi vechimea teatrului popular cu teme cre\u015ftine (ex. Vicleimul). \u00cen jurul bisericilor s-au concentrat principalele forme de \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 ale \u00eenceputurilor neamului. La fel, arta plastic\u0103 s-a manifestat \u00een pictura religioas\u0103, dar a transmis \u015fi motive de dinaintea cre\u015ftinismului (de pild\u0103 ou\u0103le \u00eencondeiate, care fuseser\u0103, la cei vechi, pre-cre\u015ftini, semnul prim\u0103verii). Textele manuscrise \u015fi miniatura de carte me\u015fte\u015fugit f\u0103cute de vechii c\u0103lug\u0103ri s-au p\u0103strat din secolele XIV-XV (textele din Maramure\u015f, Scrisoarea lui Neac\u015fu din C\u00e2mpulung, prima m\u0103rturie scris\u0103 a limbii rom\u00e2ne, datat\u0103 1521). \u00cen ce prive\u015fte \u015ftiin\u0163ele ca ansamblu al civiliza\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, fundamentul lor trebuie c\u0103utat la \u00eenceputuri tot \u00een inventivitatea popular\u0103 (roata olarului vine din neolitic, adic\u0103 de acum \u015fase-\u015fapte mii de ani, moara cu f\u0103caie din Evul Mediu). \u00cempreun\u0103 cu manifest\u0103rile artistice au alc\u0103tuit civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, cel mai puternic bloc identitar care a asigurat \u015fi asigur\u0103 trecerea prin timp a spiritului rom\u00e2nesc, astfel \u00eenc\u00e2t putem vorbi ast\u0103zi despre rom\u00e2ni ca fiind na\u0163ia cea mai numeroas\u0103 \u015fi mai unit\u0103 spiritual din sud-estul Europei. Prima tip\u0103ritur\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 dateaz\u0103 de la jum\u0103tatea secolului al XVI-lea (\u00een ora\u015ful Sibiu). Circul\u0103 \u00een continuare c\u0103r\u0163ile populare: Alex\u0103ndria, Esopia etc. (a c\u0103ror surs\u0103 primar\u0103 este Orientul, ceea ce denot\u0103 o bun\u0103 comunicare cultural\u0103 \u00een spa\u0163iu \u00eentre lumile vechi, dar \u015fi capacitatea rom\u00e2nilor de a localiza motivele universale spre a trage din ele cuvenita experien\u0163\u0103 \u015fi hran\u0103 pentru cre\u015fterea sufletului na\u0163iei) \u015fi se formeaz\u0103 \u015fcoli de copi\u015fti \u015fi miniaturi\u015fti pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stiri. \u00cen secolele al XVII-lea \u015fi al XVIII-lea se scriu cele mai importante cronici: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Constantin Cantacuzino Stolnicul, Dimitrie Cantemir (domnul Moldovei, membru al Academiei din Berlin). Tot \u00een secolul al XVIII-lea se afirm\u0103 poezia liric\u0103 de influen\u0163\u0103 alexandrin\u0103: poe\u0163ii V\u0103c\u0103re\u015fti, Costache Conachi. \u00cen preajma revolu\u0163iei de la 1848 se treze\u015fte con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103, iar lumea rom\u00e2neasc\u0103 se conecteaz\u0103 la aceea european\u0103. Apar publica\u0163ii importante: \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103” (Ia\u015fi, 1829), \u201eCurierul rom\u00e2nesc” (Bucure\u015fti, 1829), \u201eGazeta de Transilvania” (Bra\u015fov, 1838), \u201eDacia literar\u0103” (Ia\u015fi, 1840) \u015fi se fac cunoscute personalit\u0103\u0163i complexe: Gh. Asachi (inginer \u015fi scriitor), Ion Heliade R\u0103dulescu, Mihail Kog\u0103lniceanu, Nicolae B\u0103lcescu (oameni politici, scriitori, istorici), Vasile Alecsandri, Alecu Russo (scriitori). Lor li se datoreaz\u0103 \u00een mare parte at\u00e2t revolu\u0163ia de la 1848, c\u00e2t \u015fi actul Unirii de la 1859. Se define\u015fte limba rom\u00e2n\u0103 literar\u0103, bazat\u0103 pe dialectul dacorom\u00e2n \u015fi astfel apar mai pregnant graiurile, bazate pe existen\u0163a comunit\u0103\u0163ilor provinciale: b\u0103n\u0103\u0163ean, bucovinean, moldovean, muntean, ardelean, dobrogean. Sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul celui de-al XX-lea este marcat de dezvoltarea specializat\u0103 a artelor \u015fi \u015ftiin\u0163elor: Nicolae Filimon (\u00eent\u00e2iul romancier), A. D. Xenopol, D. Onciul (istorici), B. P. Ha\u015fdeu (istoric \u015fi filolog), T. Cipariu, Al. Philippide (filologi), Al. Odobescu (arheolog \u015fi prozator). \u00cen Transilvania fenomenul cultural cel mai puternic este marcat de existen\u0163a \u015ecolii Ardelene, de esen\u0163\u0103 iluminist\u0103, care identific\u0103 \u00een originea latin\u0103 a limbii rom\u00e2ne – cu unele exager\u0103ri \u2013 chiar for\u0163a identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, puterea ei de a rezista \u00eemprejur\u0103rilor vitrege ale istoriei, care a\u015fezase lumea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentre mari imperii: Samuil Micu-Klein, Gh. \u015eincai (istorici), I. Budai-Deleanu (scriitor). Cele mai importante realiz\u0103ri ale epocii \u00een \u0163\u0103rile rom\u00e2ne: introducerea ma\u015finii cu abur (1853), a telegrafului electric (1853), a generatorului electric (1883), a concertelor simfonice periodice (Bucure\u015fti, 1866), a iluminatului cu petrol lampant (Bucure\u015fti, 1857) \u015fi electric (Timi\u015foara, 1883 – \u00eent\u00e2iul ora\u015f din Europa), \u00eenfiin\u0163area Societ\u0103\u0163ii de Medici \u015fi Naturali\u015fti din Ia\u015fi (1883), a Societ\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Naturale (1865), a Cenaclului literar Junimea (1863) \u015fi revistei \u201eConvorbiri literare” (Ia\u015fi, 1867), a Societ\u0103\u0163ii Literare Rom\u00e2ne, devenit\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 (1879), a Societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne de geografie (1875), a Societ\u0103\u0163ii Politehnice (1881), a Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de \u015etiin\u0163e (1890); apari\u0163ia teatrului din Ia\u015fi (1816), Bucure\u015fti (1819), a Societ\u0103\u0163ii Filarmonice din Bucure\u015fti (1833) \u015fi Conservatorului de Art\u0103 Dramatic\u0103 din Ia\u015fi (1836), a Conservatoarelor de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti \u015fi Ia\u015fi, a universit\u0103\u0163ilor din cele dou\u0103 provincii rom\u00e2ne\u015fti, primele unite \u00eentre grani\u0163ele Rom\u00e2niei Mici la 1859. Se organizeaz\u0103 via\u0163a democratic\u0103 a statului, apar partidele politice, structura parlamentar\u0103. Via\u0163a literaturii, ca parte a \u00eentregului culturii rom\u00e2ne, continu\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00eempreun\u0103 cu restul vie\u0163ii omene\u015fti de pe aceste locuri. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 \u0163in adesea condeiul \u00een m\u00e2n\u0103 ca s\u0103 scrie versuri ori proz\u0103. La fel fac mul\u0163i preo\u0163i, arti\u015fti plastici, muzicieni. Principala surs\u0103 de inspira\u0163ie \u015fi p\u0103str\u0103toarea valorilor perene ale identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti continu\u0103 s\u0103 fie folclorul, martor al obiceiurilor \u015fi tradi\u0163iilor din fiecare loc, din fiecare provincie rom\u00e2neasc\u0103, dar \u015fi martor al unei unit\u0103\u0163i a felului de a privi, de a \u00een\u0163elege \u015fi de a r\u0103spunde cerin\u0163elor lumii reale, vie\u0163ii de zi cu zi, care este specific rom\u00e2nesc. Aceasta este perioada c\u00e2nd se fac culegeri \u015fi sistematiz\u0103ri ale folclorului (Petre Ispirescu, S. Fl. Marian), se dezvolt\u0103 o teorie filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 (Vasile Conta – teoria ondula\u0163iei universale), estetica (Titu Maiorescu), sociologia (C Dobrogeanu-Gherea), scriu clasicii literaturii rom\u00e2ne (Mihai Eminescu – poezie, I. L. Caraglale – teatru, Ion Creang\u0103 – proz\u0103), se \u00eentocme\u015fte prima hart\u0103 geologic\u0103 (Grigore Cob\u0103lcescu), e sistematizat\u0103 flora Rom\u00e2niei \u015fi se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Gr\u0103dina Botanic\u0103 din Bucure\u015fti (Dim. Br\u00e2ndz\u0103), este emis\u0103 prima teorie asupra z\u0103c\u0103mintelor de petrol de pe teritoriul \u0163\u0103rii (Ludovic Mrazec). Se constituie \u015fcoli na\u0163ionale \u00een domeniile: agricultur\u0103 (Ion Ionescu de la Brad), geologie \u015fi geografie (S. Mehedin\u0163i \u015fi V. V\u00e2lsan), hidrobiologie \u015fi ihtiologie (Gr. Antipa), biospeologie (Emil Racovi\u0163\u0103), meteorologie (\u015et. Hepites), medicin\u0103 (Carol Davila, Victor Babe\u015f – anatomie, patologic\u0103, Ion Cantacuzino – microbiologie, Gh. Marinescu – neurologie, C-tin. Parhon – endocrinologie), chimie (Petru Poni, Nicolae Teclu), astronomie (Nicolae Coculescu), poduri \u015fi \u015fosele (Anghel Saligny), aeronautic\u0103 (Traian Vuia – \u00eent\u00e2iul avion din lume care se \u00eenal\u0163\u0103 cu mijloace proprii de bord; Henri Coand\u0103 – \u00eent\u00e2iul avion din lume cu reac\u0163ie), pictur\u0103 (Th. Aman, N. Grigorescu, \u015et. Andreescu), sculptur\u0103 (familia Storck), arhitectur\u0103 (Ion Mincu). Este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 literatura, martorul scris al creativit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, nu lipse\u015fte ca demers din aceast\u0103 perioad\u0103 plin\u0103 de evenimente. Apar formele ei de organizare institu\u0163ional\u0103: societ\u0103\u0163i, funda\u0163ii de binefacere, academii. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul beneficiaz\u0103 de formele literaturii, organizate pe genuri, ca \u015fi \u00een restul Europei \u015fi al lumii. Cea mai nou\u0103 form\u0103 de exprimare literar\u0103 este a copiilor. Astfel, na\u0163ia \u00een \u00eentregul ei este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 se uneasc\u0103 \u015fi de fapt, \u00eentr-un stat na\u0163ional, nu doar spiritual. Iar literatura, ca parte a \u00eentregii vie\u0163i rom\u00e2ne\u015fti, are un rol cov\u00e2r\u015fitor \u00een preg\u0103tirea acestui mare salt spre viitor. \u00cen prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea, mai ales dup\u0103 unirea Transilvaniei (1918), se continu\u0103 direc\u0163iile stabilite \u015fi apar preocup\u0103ri noi. Se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Societatea de Difuziune Radiofonic\u0103 (1927), se produce primul film artistic (Independen\u0163a Rom\u00e2niei – 1912), ia fiin\u0163\u0103 prima linie aerian\u0103 intern\u0103 (1936) \u015fi prima o\u0163el\u0103rie (1936). Cultura este promovat\u0103 de personalit\u0103\u0163i diverse: Nicolae Iorga (istoric), Vasile P\u00e2rvan (arheolog), Lucian Blaga, C. R\u0103dulescu-Motru, D. D. Ro\u015fca, Mihai Ralea (filosofie), D. Gusti, H. Sanielevici (sociologie), Tudor Vianu (estetic\u0103), Virgil Madgearu (economie), Gh, \u0162i\u0163eica, Traian Lalescu, Dan Barbilian (alias Ion Barbu) (matematic\u0103), Gh. Spacu, D. Neni\u0163escu (chimie), Daniel Danielopolu, Dim. Bagdasar (medicin\u0103), Gh. Ionescu-\u015ei\u015fe\u015fti (agrobiologie), Gh. K. Constantinescu (zootehnie). Literatura, muzica, artele plastice cunosc o mare dezvoltare. Se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 publica\u0163ii noi: \u201eS\u0103m\u0103n\u0103torul” (1901), \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 (1906), \u201eSbur\u0103torul” (1919) cu cenaclurile aferente, care concentreaz\u0103 principalele direc\u0163ii ale vie\u0163ii literare conceput\u0103 identitar: s\u0103m\u0103n\u0103torist\u0103, poporanist\u0103, modernist\u0103. Apar primele case de editur\u0103. Principala problem\u0103 \u00een dezbatere este aceea a specificului na\u0163ional \u015fi a raporturilor lui cu universalul. Se delimiteaz\u0103 genuri, \u015fcoli, stiluri \u015fi curente literare \u015fi artistice. Spiritul critic cap\u0103t\u0103 o pondere deosebit\u0103. Dezvoltarea capitalismului aduce \u00een literatur\u0103 problemele trecerii popula\u0163iei de la sat la ora\u015f \u015fi creeaz\u0103 puternice contradic\u0163ii (r\u0103scoale, lupta \u00eentre tendin\u0163ele de st\u00e2nga \u015fi cele de dreapta), reflectate \u015fi ele \u00een crea\u0163ia artistic\u0103. Este perioada c\u00e2nd G. Ibr\u0103ileanu \u015fi E. Lovinescu fac critic\u0103 literar\u0103, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, Eugen Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu \u015fi Cezar Petrescu scriu proz\u0103, iar Tudor Arghezi, Lucian Blaga scriu poezie. \u00cen muzic\u0103 se fac cunoscu\u0163i George Enescu (compozitor), Dinu Lipatti (pianist), Ionel Perlea, George Georgescu, Sergiu Celibidache (dirijori), \u00een sculptur\u0103 Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, \u00een pictur\u0103 \u015et. Luchian (pictorul florilor), Th. Pallady, Camil Ressu, N. Tonitza, D. Ghia\u0163\u0103, M. H. Maxy, Marcel Iancu, A. Jiquidi (grafic\u0103), Corneliu Baba, AL. Ciucurencu, Ion \u0162uculescu, \u00een teatru actorii Lucia Sturdza – Bulandra, Marioara Voiculescu, Elvira Popescu, Maria Ventura \u015f.a. Se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Institutul de Fizic\u0103 Atomic\u0103 (1956), Academia de \u015etiin\u0163e Agricole \u015fi Silvice (1969), Academia de \u015etiin\u0163e Medicale (1969), Academia de \u015etiin\u0163e Sociale \u015fi Politice (1970). Literatura \u015fi artele nu pierd nici ele aceste momente importante de organizare institu\u0163ional\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Au ap\u0103rut uniunile de crea\u0163ie: a scriitorilor (1949), cu \u015fase asocia\u0163ii (devenite mai multe dup\u0103 1990), a compozitorilor (1950), a arti\u015ftilor plastici (1950), a arhitec\u0163ilor (1953), Consiliul ziari\u015ftilor, inclus \u00een 1976 \u00een Comitetul Uniunii Sindicatelor din Pres\u0103, Poligrafie \u015fi Edituri. Dup\u0103 1989 toate aceste uniuni se unesc \u00eentr-o Federa\u0163ie a Uniunilor de Crea\u0163ie. Apar mai multe asocia\u0163ii profesionale: a arti\u015ftilor fotografi, a bibliotecarilor, a oamenilor de teatru \u015fi muzic\u0103, a cinea\u015ftilor, ca \u015fi centrale mari: a poligrafiei, a editurilor. Trebuie men\u0163ionate Agen\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 de Impresariat Artistic \u015fi Agen\u0163ia PUBLITURISM, care stabilesc contactele \u015fi contractele artistice cu alte \u0163\u0103ri. Toate aceste concentr\u0103ri dispar dup\u0103 1989, c\u00e2nd se multiplic\u0103 num\u0103rul asocia\u0163iilor profesionale. Cele 24 de edituri din Bucure\u015fti \u015fi provincie devin 2500 dup\u0103 1989. Organizate \u00een forme noi \u015fi sindicalizate, dup\u0103 1989 apar noi societ\u0103\u0163i: editoriale, ale librarilor. Apar uniunile patronale \u015fi cele sindicale. Cele patru case de film cu o produc\u0163ie anual\u0103 de 26 de filme, dou\u0103 studiouri – Animafilm (Buftea) \u015fi \u201eAl. Sahia” – \u00ee\u015fi reduc produc\u0163ia p\u00e2n\u0103 la dispari\u0163ie. Sunt 40 de colective teatrale \u015fi peste 20 teatre de p\u0103pu\u015fi, 5 opere de stat, 14 orchestre simfonice \u015fi filarmonice, \u00een jur de 400 de muzee \u015fi case memoriale, 21.437 biblioteci – 2 na\u0163ionale; 4 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior; 10.782 \u015fcolare; 4.189 specializate; 6.420 publice (de stat \u015fi sindicale) \u015fi apar \u00een jur de 500 de publica\u0163ii \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi limbile na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor conlocuitoare, cu un tiraj total de 1.397 milioane exemplare anual (cu profile diferite: politice, \u015ftiin\u0163ifice). Acestea din urm\u0103 \u00ee\u015fi reduc drastic num\u0103rul \u015fi tirajul dup\u0103 1989, dar se dezvolt\u0103 publica\u0163iile on-line \u015fi se multiplic\u0103 site-urile cu profil cultural, conexiunile literaturii rom\u00e2ne la cele europene \u015fi la literatura universal\u0103 \u00een sens global. \u00cen perioada socialist\u0103 s-au afirmat \u00een mod deosebit: Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur, Ion Coteanu (lingvistic\u0103), G. C\u0103linescu, \u015e. Cioculescu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion (critic\u0103 literar\u0103), Zaharia Stancu, Petru Dumitriu, Marin Preda, Eugen Barbu, D. R. Popescu, Constantin \u0162oiu, Nicolae Breban \u015f.a. (roman), Geo Bogza, Nichita St\u0103nescu, Adrian P\u0103unescu, Mircea Dinescu (poezie), Paul Everac, Aurel Baranga, Matei Vi\u015fniec (teatru) etc. Dup\u0103 1989 minimalizarea \u015fi victimizarea valorilor perioadei socialiste a \u0163\u0103rii, \u00een absen\u0163a unor noi repere valorice rom\u00e2ne\u015fti ori universale, care s\u0103 permit\u0103 ridicarea de noi valori ale locului \u015fi timpului rom\u00e2nesc, capabile deopotriv\u0103 s\u0103 asigure continuitatea registrelor culturii rom\u00e2ne, ca \u015fi dialogul cu alte culturi ale lumii, au dus la dou\u0103 decenii de stagnare \u015fi de pierdere a reperelor identitare ale civiliza\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. \u015ei nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m c\u00e2t de dramatic a fost veacul XX pentru cultura rom\u00e2n\u0103, care a pierdut valori \u015fi repere odat\u0103 cu instaurarea socialismului, recuper\u00e2ndu-le greu \u015fi pe buc\u0103\u0163i vreme de decenii \u00een perioada socialist\u0103, tot a\u015fa cum acum, dup\u0103 revolu\u0163ia din 1989, a pierdut valori din a doua parte a veacului XX, pe care n-a \u00eenceput \u00eenc\u0103 s\u0103 le redescopere. Iar la \u00eenceputul mileniului al III-lea, abia integrat\u0103 \u00een Uniunea European\u0103, literatura rom\u00e2n\u0103, ca parte a ansamblului culturii, \u00ee\u015fi descoper\u0103 sie \u00eens\u0103\u015fi faliile veacului XX, pe care \u00eencearc\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, s\u0103 le con\u015ftientizeze \u015fi s\u0103 le acopere. <\/p>\n


\nCAMELIA MANUELA SAVA<\/strong>
\n\"\"

Supravie\u0163uitorii Siberiei: Ani\u0163a Nandri\u015f-Cudla \u015fi fiii s\u0103i<\/strong><\/p>\n

\tDespre deport\u0103ri vorbesc doar c\u0103r\u0163ile de istorie sau cele de specialitate, de\u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 e vorba de ceva special \u00een a trimite oamenii s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een alt\u0103 parte a globului \u015fi s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 unor condi\u0163ii de trai, altele dec\u00e2t cele cu care era obi\u015fnuit, \u015fi aceasta din motive politice, etnice ori de alt\u0103 natur\u0103, ba s\u0103 fie \u015fi ostracizat, b\u0103tut, umilit \u015fi supus unor munci aproape herculeene.
\n\u00cen lucr\u0103ri de beletristic\u0103, deportarea a fost foarte pu\u0163in prezent\u0103, a\u015fa c\u0103 o carte ca aceea a Ani\u0163ei Nandri\u015f \u2013 Cudla, 20 de ani \u00een Siberia. Destin bucovinean, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1991 la Editura Humanitas, edi\u0163ia a doua din 2006, av\u00e2nd titlul schimbat: Amintiri din via\u0163\u0103. 20 de ani \u00een Siberia, reprezint\u0103 un moment important pentru literatura de gen, pentru memorialistica deport\u0103rii.
\nAcest micro-roman, numit de criticul Eugen Simion \u201cun excep\u0163ional roman indirect\u201d (Simion, IV, 2000: 338) are un destin miraculos, fiind p\u0103strat cu sfin\u0163enie de cea care a tr\u0103it experien\u0163a Gulagului
\nMemoriile Ani\u0163ei Nandri\u015f Cudla debuteaz\u0103 cu o fraz\u0103 ce aminte\u015fte de scrierile cronicarilor moldoveni, cu particularit\u0103\u0163ile lingvistice specifice dialectului moldovenesc, dar \u00eentr-o limb\u0103 curat\u0103, limpede: \u201dPrin c\u00e2te poate trece o fiin\u0163\u0103 ominiasc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea siama\u2026\u201d ca apoi s\u0103 continue cu c\u00e2teva date despre ea, familia ei, locurile natale, ea fiind singura fat\u0103 la p\u0103rin\u0163i. De\u015fi este un limbaj frust, simplu, care nu ar p\u0103rea s\u0103 aduc\u0103 nimic literar, poetic, pe alocuri aminte\u015fte de cartea lui Ion Creang\u0103, Amintiri din copil\u0103rie, numai c\u0103 subtitlul memoriilor Ani\u0163ei Nandri\u015f, Amintiri din via\u0163\u0103, anun\u0163\u0103 ceva serios, grav, \u00eentr-o tonalitate solemn\u0103, c\u0103ci nimic nu poate fi mai ceremonios dec\u00e2t trecerea anilor \u015fi, implicit, a vie\u0163ii.
\nCopil\u0103ria sa nu are nimic umoristic sau haios, nu aduce bucurie \u00een suflet (spre deosebire de cea a lui Ion Creang\u0103, care \u00ee\u015fi \u00eencepea cartea \u00eentr-o atmosfer\u0103 melancolico-idilic\u0103: \u201dNu \u015ftiu al\u0163ii cum sunt, dar eu, c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la locul na\u015fterii mele, la casa p\u0103rinteasc\u0103 din Humule\u015fti (\u2026) parc\u0103-mi salt\u0103 \u015fi acuma inima de bucurie!\u201d, ci, mai degrab\u0103, este un Prolog la ce n\u0103past\u0103 va veni peste sufletul \u015fi via\u0163a celei care scrie. A\u015fadar, copil fiind (avea numai zece ani), este capabil\u0103 s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 \u00een detaliu \u00eenceperea primului r\u0103zboi mondial, care, ca orice cataclism, fie el natural, fie provocat de m\u00e2na omului, este surprinz\u0103tor: \u201d\u00cen anul 1914 s-a \u00eenceput r\u0103zboiul mondial. Parc\u0103 ast\u0103zi v\u0103d \u015fi \u00eemi amintesc destul de bine, era vara pe la Sf\u00e2ntul Ilie, \u00eentr-o duminic\u0103 diminea\u0163\u0103\u201d, c\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii erau la biseric\u0103 \u015fi la poarta lor sosesc dou\u0103 c\u0103ru\u0163e; sunt \u0163\u0103rani din satul vecin, care pleac\u0103 \u00een bejenie \u015fi \u00eei sf\u0103tuiesc \u015fi pe ei s\u0103 fac\u0103 la fel.
\n\u00cen limbajul dialectal, regional ne vorbe\u015fte femeia matur\u0103, c\u0103ci feti\u0163a de atunci a \u00eenregistrat orice gest, orice cuv\u00e2nt, iar fuga din fa\u0163a \u201cmoscalilor\u201d este apocaliptic\u0103: \u201dC\u00e2nd am e\u015fit la drumu principal, era o aglomera\u0163ie de nu mai puteai r\u0103zbate\u201d, \u00eenv\u0103lm\u0103\u015feala aceasta este tradus\u0103 \u015fi \u00een dialectul dulce bucovinean: \u201dAm mers a\u015fa valatuc cu armata p\u00e2n\u0103 la Cern\u0103u\u0163i\u201d \u015fi pe drum \u00eent\u00e2lnesc tunurile trase de cai, solda\u0163ii austrieci c\u0103lare, \u201cc\u0103ru\u0163a cu moni\u0163ie\u201d, \u201cc\u0103ru\u0163a cu producte pentru solda\u0163i\u201d. La Cern\u0103u\u0163i se opresc pentru c\u00e2teva zile la ni\u015fte prieteni, dar r\u0103zboiul \u00eei ajunge din urm\u0103, c\u0103ci \u015fi acolo erau \u201c\u00eempu\u015fc\u0103turi pe strad\u0103, erau mor\u0163i, r\u0103ni\u0163i, c\u0103ci nu s-au predat deodat\u0103\u201d. Dup\u0103 c\u00e2teva zile, p\u0103rin\u0163ii se \u00eentorc \u00een sat s\u0103 vad\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een lipsa lor \u015fi, prev\u0103z\u0103tori, \u00eei las\u0103 pe copii \u00een grija cern\u0103u\u0163enilor, ca apoi s\u0103 vin\u0103 \u015fi s\u0103-i ia acas\u0103, de\u015fi frontul era aproape, iar pericolele \u00eei p\u0103\u015fteau la orice pas: \u201dP\u00e2n\u0103 \u00een sat nu pria ajungeau plumbii din pu\u015fc\u0103 \u015fi din mitralier\u0103, numai din canoane, dar c\u00e2nd e\u015feai la c\u00e2mp, la lucru, zburau plumbii ca c\u0103r\u0103bu\u015fii. Mergeai la c\u00e2mp, la lucru, dar nu \u015ftiai, te-i \u00eentoarce \u00eenapoi sau nu\u201d.
\nR\u0103zboiul este o experien\u0163\u0103 dur\u0103, care aduce moarte \u015fi distrugere \u015fi, pentru un copil, este un fapt pregnant ce \u00eei r\u0103m\u00e2ne \u00een memorie pentru toat\u0103 via\u0163a, de aceea, de\u015fi nu este participant\u0103 direct\u0103 la r\u0103zboi, Ani\u0163a poate s\u0103 redea fidel imaginea lui de dincolo de liniile combatan\u0163ilor: \u201dC\u00e2nd \u00eencepiau atacurile, \u00eent\u00e2i \u00eencepiau tunurile a bate. B\u0103tiau c\u00e2te o zi \u00eentreag\u0103, alt\u0103 dat\u0103 o zi \u015fi o noapte. Dup\u0103 ce \u00eencetau tunurile, \u00eencepiau din pu\u015fci \u015fi mitraliere. Nu se auzia nimic alta dec\u00e2t parc\u0103 ar fierbe var \u00eentruna\u201d.
\nAceste pagini sunt antologice \u015fi pot fi oric\u00e2nd comparate cu cele de gen din literatura noastr\u0103, de exemplu cu cele ale lui Camil Petrescu sau Liviu Rebreanu. Nu \u00een mod gratuit, criticul Eugen Simion apreciaz\u0103: \u201cCartea i-ar fi pl\u0103cut lui Camil Petrescu, interesat de asemenea documente anti-calofile\u201d. Spre deosebire de Camil Petrescu, Ani\u0163a Nandri\u015f este o feti\u015fcan\u0103 la momentul respectiv, al primului r\u0103zboi mondial, dar, \u00eentr-o retrospectiv\u0103 subiectiv\u0103, ea poate descrie, dup\u0103 ani \u015fi ani, la modul b\u0103rb\u0103tesc, desf\u0103\u015furarea conflictelor armate, folosind termeni militari \u015fi strategii specifice: tran\u015fee, baionete, mitraliere \u015fi pu\u015fti, flaguri etc., ceea ce este uluitor pentru aceast\u0103 femeie simpl\u0103, dar cu veleit\u0103\u0163i de scriitor ce pare obi\u015fnuit cu condeiul.
\nImaginea catastrofal\u0103 a flagelului este privit\u0103 \u015fi de Camil Petrescu, \u00een romanul Ultima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi, prin ochii eroului s\u0103u, \u015etefan Gheorghidiu, comandant de pluton, locotenent \u00een armata rom\u00e2n\u0103: \u201dArtileria lor a intrat \u00een ac\u0163iune. Dar loviturile vin rare \u015fi al\u0103turi\u2026 Singurul lucru nepl\u0103cut e capriciul obuzului care vine unde nu te a\u015ftep\u0163i. Aici\u2026 dincolo\u2026 Poate, l\u0103murind lumile, chiar \u00een locul \u00een care te afli\u201d. Subiectivismul intervine \u015fi aici, ca \u015fi \u00een cazul Ani\u0163ei, pentru c\u0103 r\u0103zboiul purtat de \u015etefan Gheorghidiu devine numai al lui, nemaifiind mondial sau universal: \u201cPlutonul meu e \u00een lan\u0163 de tr\u0103g\u0103tori, acolo la marginea satului, la interval aproape regulamentar, \u015fi trage furios\u201d.
\n\u00cen celebrul capitol Ne-a acoperit p\u0103m\u00e2ntul lui Dumnezeu, pregnan\u0163a imaginilor cap\u0103t\u0103 \u015fi mai mult sunet, \u015fi mai mult\u0103 dram\u0103, \u015fi, bine\u00een\u0163eles, implicarea personajului narator atinge cote maxime. Sf\u00e2r\u015fitul p\u0103m\u00e2ntului e aproape, zgomotele sunt infernale, moartea are mai \u00eent\u00e2i o dimensiune acustic\u0103 \u015fi apoi tot universul se pr\u0103bu\u015fe\u015fte: \u201d\u015euier\u0103turile groaznice au ceva de \u015farpe de fier, de venire \u00eentins\u0103, de \u00abdirect amenin\u0163\u0103tor\u00bb at\u00e2t c\u00e2t ai timp s\u0103 auzi din ele c\u0103ci plesnesc \u00een detun\u0103turi metalice, care sunt ca ni\u015fte rupturi deasupra omenescului, r\u0103cnetul din r\u0103runchi al \u00eentregului fier din univers\u201d. Omenescul este \u00eenghi\u0163it de tot acest cataclism metalic asurzitor. Omul nu mai simte c\u0103 tr\u0103ie\u015fte dec\u00e2t prin buc\u0103\u0163i din corpul s\u0103u, fragmentar, sim\u0163urile \u00eei sunt exacerbate, \u00een special auzul este cel care \u00eenregistreaz\u0103 primul mi\u015fcarea dezastruoas\u0103 a universului, urechea, organul primordial \u00een aceast\u0103 experien\u0163\u0103 a mor\u0163ii, \u00ee\u0163i d\u0103 de veste, \u00ee\u015fi face datoria cu promptitudine \u2013 nu e\u015fti mort, at\u00e2ta timp c\u00e2t mai auzi ceva: \u201cDeasupra ta, \u00eent\u00e2ia explozie \u00ee\u0163i sparge urechile, te n\u0103uce\u015fte, a doua te acoper\u0103 de p\u0103m\u00e2nt. Dar prin faptul c\u0103 le-ai auzit pe am\u00e2ndou\u0103, nu e\u015fti mort\u201d.
\nNimic uman nu are nici imaginea din cartea Ani\u0163ei Nandri\u015f, \u00een care r\u0103ni\u0163ii sunt adu\u015fi \u00een sat: \u201dC\u00e2nd venia c\u0103ru\u0163ele cu r\u0103ni\u0163i \u00ee\u0163i era mai mare mila, de nu putiai s\u0103 te ui\u0163i. C\u0103ru\u0163ele mergiau numai pas dup\u0103 pas ca s\u0103 nu hurduce, dar tot pic\u0103turi de s\u00e2nge r\u0103m\u00e2neau \u00een urm\u0103.\u201d Sunt lucruri pe care un copil nu trebuie s\u0103 le vad\u0103 \u015fi, de\u015fi, mama sa \u00eencerca s\u0103 o \u0163in\u0103 departe de aceste scene (\u201ec\u0103 erau lucruri a\u015fa care nu trebuia s\u0103 vad\u0103 copiii\u201d), autoarea martor ne surprinde cu m\u0103rturisirea sa: \u201d\u00cemi pl\u0103cia tare mult s\u0103 v\u0103d tot ce s\u0103 petrece\u201d.
\n\u00cenmorm\u00e2ntarea solda\u0163ilor este o alt\u0103 scen\u0103 desprins\u0103 din ilar \u015fi grotesc, cutremur\u0103toare ca toate faptele r\u0103mase \u00een memoria copilului de atunci: \u201eAm mers o dat\u0103 cu mama la \u0163intirim. Erau o mul\u0163ime de mor\u0163i, era un \u015firag lung, pus vro patru r\u00e2nduri unu peste altu. A venit un preot care era anume pentru armat\u0103 \u015fi a f\u0103cut rug\u0103ciuni. Gropile erau s\u0103pate, adic\u0103 cum, un \u015fan\u0163 mare, lung \u015fi erau doi b\u0103rba\u0163i care lua unu de cap \u015fi unu de picioare \u015fi le da drumu \u00een groap\u0103. Peste un r\u00e2nd stropia preotu cu aghiazm\u0103 \u015fi apoi turna var \u015fi punia altu r\u00e2nd. A\u015fa punia dou\u0103 trei r\u00e2nduri \u015fi apoi acoperia cu p\u0103m\u00e2nt.\u201d Sunt gesturi care devin ritual macabru \u00eentr-o astfel de stare de lucruri \u015fi, nu de pu\u0163ine ori, vom \u00eent\u00e2lni la to\u0163i cei care au scris despre r\u0103zboi sau despre \u00eenchisoare pasaje identice cu cel descris de Ani\u0163a Nandri\u015f, ba, mai mult, de\u0163inu\u0163ii politici adesea erau pu\u015fi s\u0103 o fac\u0103 chiar ei pe cioclii, \u00eenmorm\u00e2nt\u00e2ndu-\u015fi la fel colegii de suferin\u0163\u0103.
\nR\u0103zboiul \u00eei str\u00e2nge pe oameni laolalt\u0103, \u00eei \u0163ine uni\u0163i, omenia \u015fi-o arat\u0103 fiecare cum poate, numai s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een via\u0163\u0103. Pove\u015ftile curg ca \u00eentr-o Halima, numai c\u0103 Ani\u0163a nu este nicidecum \u015eeherezada \u015fi nici spa\u0163iul \u015fi timpul nu se mai potrivesc, dar parc\u0103 este ceva dincolo de aceste dou\u0103 coordonate, e un mister al vie\u0163ii \u015fi al pove\u015ftii, pe care aceast\u0103 femeie \u00een\u0163eleapt\u0103 \u00eel are, \u015ftie s\u0103 \u00eel st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u015fi, mai presus de orice, s\u0103 \u00eel d\u0103ruiasc\u0103 \u015fi celorlal\u0163i. Astfel, evenimentele care au loc acum se desf\u0103\u015foar\u0103 ca \u015fi cum ar fi dintr-o poveste \u015fi nu din realitate: pe cei doi fra\u0163i ai Ani\u0163ei, r\u0103ma\u015fi acas\u0103, minori fiind, ca s\u0103 nu \u00eei g\u0103seasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eei ia cu for\u0163a la r\u0103zboi, tat\u0103l \u00eei ascunde \u00eentr-o stiv\u0103 de lemne \u015fi le pune acolo m\u00e2ncare \u015fi ap\u0103 pentru c\u00e2teva zile, ba \u015fi tat\u0103l lor, \u00eempreun\u0103 cu un vecin, sap\u0103 o groap\u0103 \u00een gunoiul vitelor \u015fi se bag\u0103 \u00een\u0103untru, tot pentru a nu fi descoperi\u0163i de ru\u015fi \u015fi trimi\u015fi pe front.
\n\u00cen aceste vremuri de restri\u015fte, oamenii sunt solidari \u015fi, fiindc\u0103 p\u0103rin\u0163ii scriitoarei aveau oarecare stare, casa lor fiind construit\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103, se str\u00e2ng mai mul\u0163i \u00een pivni\u0163\u0103, ca s\u0103 se ad\u0103posteasc\u0103 de furtuna gloan\u0163elor: \u201d\u015fediau plin, to\u0163i jos la p\u0103m\u00e2nt, s\u0103 nu fie \u00een dreptu fere\u015ftilor, c\u0103ci prin p\u0103rete nu str\u0103b\u0103tiau plumbii\u201d. Chiar \u015fi \u00een aceste condi\u0163ii, bucovinenii nu-\u015fi pierd spiritul de glum\u0103 \u015fi, ca \u00eentr-un han al Ancu\u0163ei, mutat ceva mai la nord, se spun pove\u015fti extraordinare, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, at\u00e2t c\u00e2t dureaz\u0103 un raid armat: a\u015fa este povestirea lui Floria Catrinei, care, \u00eentrebat de un alt vecin de ce nu le c\u00e2nt\u0103 din fluier, mucalit, le r\u0103spunde: \u201dia las\u0103-m\u0103 \u00een pace, c\u0103ci oliac\u0103 c\u00e2t nu am c\u00e2ntat cu totul\u201d \u015fi povestea \u00eencepe \u00een povestea Ani\u0163ei ca \u00eentr-o alt\u0103 variant\u0103 sadovenian\u0103, scriitoarea introduc\u00e2nd cu mult talent \u015fi mult farmec spusele celui \u00een cauz\u0103: \u201dFloria \u00eencepe s\u0103 povesteasc\u0103, era un om a\u015fa cam nevoia\u015f, \u015fi spune: a taiet femeia un pui\u015for\u2026\u201d \u015fi totul se deruleaz\u0103 prin ochii \u015fi urechile Ani\u0163ei, martor la cele povestite – \u00eent\u00e2mplarea prin care trece eroul este una miraculoas\u0103, c\u0103ci, p\u0103zind oala \u00een care fierbe puiul, la un moment dat se ridic\u0103 de pe scaunul din fa\u0163a focului ca s\u0103 aduc\u0103 sarea \u015fi exact \u00een acea clip\u0103 un glon\u0163 trece prin spatele lui drept la plita unde fierbe ulcica, iar Floria \u00ee\u015fi \u00eencheie povestirea pe un ton moralizator: \u201dS-a \u00eempr\u0103\u015ftiat \u015fi ulcica \u015fi focu. De nu m\u0103 sculam \u00een momentu cela s\u0103 caut saria, m\u0103 pr\u0103v\u0103liam \u015fi eu l\u00e2ng\u0103 plit\u0103. Iac\u0103 ce \u00eensiamn\u0103 norocul omului, dac\u0103 nu-i ciasu lui de moarte\u201d.
\nO alt\u0103 scen\u0103 tulbur\u0103toare din aceast\u0103 perioad\u0103 a r\u0103zboiului este cea \u00een care mama ei este b\u0103tut\u0103 de moscalii veni\u0163i s\u0103 le ia caii din grajd, mama opune rezisten\u0163\u0103 \u015fi este lovit\u0103 cu biciul p\u00e2n\u0103 cade jos; r\u0103cit\u0103 \u015fi cu trupul plin de v\u00e2n\u0103t\u0103i, mama va suferi c\u00e2teva luni, mai poate umbla pe picioarele ei doar doi ani, apoi cade la pat \u015fi va fi \u00eengrijit\u0103 cu mult devotament de Ani\u0163a \u015fi de fra\u0163ii mai mari, \u00eentor\u015fi acas\u0103 dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului.
\n\u00cen 1918, Ani\u0163a are doar 14 ani, dar este capabil\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi asume rolul unui adult, av\u00e2nd grij\u0103 de mama sa, fiind totodat\u0103 un model de dragoste filial\u0103 \u015fi \u00een\u0163eleg\u00e2nd suferin\u0163a ca un om mare: \u201cC\u0103utam s\u0103 o m\u00e2ng\u00e2i cu alt fel de vorbe, s\u0103 mai uite \u015fi ea de at\u00e2tia necazuri\u201d.
\nMaturizat\u0103 prea devreme, Ani\u0163a va fi pe\u0163it\u0103 la doar 16 ani, de\u015fi fetei nu \u00eei st\u0103tea g\u00e2ndul la m\u0103riti\u015f. Momentul pe\u0163irii \u015fi al stabilirii nun\u0163ii este plin de savoare, reprezent\u00e2nd o pagin\u0103 de etnografie \u015fi folclor autentic rom\u00e2nesc, respect\u00e2nd toate etapele specifice acestui moment important din via\u0163a fiec\u0103ruia: nunta. Fata nu este prea \u00eenc\u00e2ntat\u0103, b\u0103iatul insist\u0103, nici tat\u0103l fetei nu este \u201epria mul\u0163\u0103mit\u201d, c\u0103ci voia s\u0103 o m\u0103rite dup\u0103 un b\u0103iat mai \u00eenst\u0103rit, de prin alte sate, \u00eens\u0103 mamele sunt cele care pun la cale mai \u00eent\u00e2i evenimentul (\u201eA venit mama lui la mama mea \u015fi a sf\u0103tuit multe\u201d), ca pe urm\u0103 s\u0103 fie trimi\u015fi \u201estaroste\u201d, ca \u201es\u0103 lege nunta\u201d, s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 asupra zestrei. Sunt obiceiuri rom\u00e2ne\u015fti, \u00eent\u00e2lnite \u00een orice zon\u0103 a Rom\u00e2niei, chiar p\u00e2n\u0103 aproape de zilele noastre, Ani\u0163a, ca s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 adev\u0103rul celor relatate, \u00eencheie episodul nun\u0163ii cu o afirma\u0163ie pe care o vom \u00eent\u00e2lni de-a lungul \u00eentregului text (de aici senza\u0163ia de autentic): \u201eA\u015fa era obiceiu pe atunci\u201d.
\nA\u015fezat\u0103 la casa ei, la doar 17 ani, ia via\u0163a \u00een piept, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul ei, \u00eentemeindu-\u015fi o gospod\u0103rie temeinic\u0103, relief\u00e2ndu-se acum h\u0103rnicia femeii, dar \u015fi truda b\u0103rbatului care \u201eLucra la c\u00e2mp, ara, s\u0103m\u0103na, pr\u0103\u015fia, cosia, aduna, avia grija p\u0103m\u00e2ntului\u201d, pe c\u00e2nd Ani\u0163a are alte \u00eendeletniciri: \u201eEu aviam grij\u0103 de aiestia ce erau pe l\u00e2ng\u0103 cas\u0103: vite, porci, p\u0103s\u0103ri s\u0103 criasc\u0103, c\u0103ci din iestea f\u0103ciam bani (le vindeau, n.n.), c\u0103ci alt\u0103 liaf\u0103 pe lun\u0103, cum e acum, nu aviam de nic\u0103iri\u201d. Ne afl\u0103m cu aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163ire a muncilor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti \u00een plin\u0103 atmosfer\u0103 humule\u015ftean\u0103, cu acela\u015fi rafinament al povestirii \u015fi cu aceea\u015fi dulcea\u0163\u0103 dialectal\u0103.
\n \u00cen cur\u00e2nd, \u00een via\u0163a Ani\u0163ei apar copiii – trei b\u0103ie\u0163i (1924, 1927, 1930), dar \u015fi alte evenimente nefericite se produc: \u00eei mor doi fra\u0163i, ca apoi \u015fi tat\u0103l ei s\u0103 se sting\u0103 \u00een 1940 \u015fi, cu \u00een\u0163elepciune le va accepta pe toate deopotriv\u0103: \u201emai departe nu am avut ce face, c\u0103ci a\u015fa-i legia p\u0103m\u00e2ntiasc\u0103.\u201d.
\nLegat de acest ultim episod, Ani\u0163a re\u0163ine un altul, de o importan\u0163\u0103 major\u0103: pe la sf\u00e2r\u015fitul lunii iunie, tot \u00een 1940, \u201es-au retras rom\u00e2nii de pe teritoriul Basarabiei \u015fi al Bucovinei\u201d, iar firul memoriei \u201etoarce\u201d molcom, \u201etimpul mai are r\u0103bdare\u201d \u00eenc\u0103, dar Ani\u0163a rememoreaz\u0103 acele clipe de panic\u0103: \u201ea stat lumia m\u00e2hnit\u0103 \u015fi pe g\u00e2nduri. S\u0103 \u00eentrebau unii pe al\u0163ii, oare ce are s\u0103 fie \u015fi la ce are s\u0103 duc\u0103 asta\u201d. Se hot\u0103r\u0103sc, \u00eempreun\u0103 cu fratele Floria s\u0103 plece din sat, s\u0103 treac\u0103 grani\u0163a \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi, ca \u00eentr-o bejenie trist\u0103, \u201eca \u0163iganii cu \u015fatra\u201d pornesc spre Cern\u0103u\u0163i, cu c\u0103ru\u0163a, cu copiii \u015fi mama paralizat\u0103, ajung la fratele mai mare, care pleac\u0103 spre Bucure\u015fti cu o ma\u015fin\u0103 (lucru foarte rar), ca apoi s\u0103 \u00eel urmeze \u015fi ei, nu \u00eenainte de a le l\u0103sa bani de drum \u015fi adresa unde \u00eel vor g\u0103si. Speria\u0163i de huruitul tancurilor ruse\u015fti, de care femeia \u00ee\u015fi aduce aminte pentru c\u0103 le \u015ftia prea bine din copil\u0103rie (\u201eEu aviam at\u00e2ta de mare fric\u0103 de moscali!\u201d), pornesc spre grani\u0163\u0103, \u00eens\u0103 un lucru nea\u015fteptat se petrece: so\u0163ul Ani\u0163ei, urmat de alt cumnat se pun pe v\u0103ic\u0103rit \u015fi pl\u00e2ns, \u201emai r\u0103u ca ni\u015fte femei\u201d c\u0103 nu vor s\u0103-\u015fi lase casa, averea, ba mai mult, povestesc c\u0103 \u00een sat au ajuns ru\u015fii – \u201e\u00ees oameni buni, stau de sfat cu lumia, nu zic nim\u0103ruia nimica\u201d, \u00eenc\u00e2t o conving pe Ani\u0163a, de\u015fi aceasta prevede r\u0103ul: \u201eEu nu m\u0103 dau nici \u00eentr-un chip s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00eenapoi, parc\u0103 inima \u00eemi spunia, nu te \u00eentoarce, c\u0103 nu faci bine, dar p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit m-a f\u0103cut b\u0103rbatul s\u0103-l ascult, v\u0103z\u00e2ndu-i at\u00e2ta lacrim\u0103. Dar mult mai bine era dac\u0103 nu-l ascultam\u2026\u201d. \u015ei, parc\u0103 pentru a-\u015fi \u00eemplini destinul ce i-a fost h\u0103r\u0103zit, Ani\u0163a face calea \u00eentoars\u0103, chiar dac\u0103, la \u00eenapoiere, se porne\u015fte o ploaie de var\u0103 ca din senin, \u00eenfrico\u015f\u0103toare, cu tunete \u015fi fulgere (\u201ev\u0103rsa a\u015fa cum ai turna cu o g\u0103leat\u0103\u201d), la fel ca \u00een balada Me\u015fterului Manole, de care femeia \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u015fi pe care o red\u0103 cu fidelitate: \u201eMi-a dat \u00een g\u00e2nd chiar \u00een momentele celia, \u015fi ast\u0103zi m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 adev\u0103rat a fost, c\u00e2nd eram copil\u0103 \u015fi umblam la \u015fcoal\u0103, am \u00eenv\u0103\u0163at o poiezie despre M\u0103n\u0103stirea Arge\u015fului. Cum au fost un me\u015fter \u00eel chema Manolia, \u015fi el s-a apucat s\u0103 cl\u0103diasc\u0103 o m\u0103n\u0103stire, cu mai mul\u0163i lucr\u0103tori \u00eempreun\u0103. Dar ce \u00eent\u00e2mpla cu lucrul lor? C\u00e2t lucrau ei toat\u0103 ziua, peste noapte s\u0103 surpa\u2026\u201d. Ani\u0163a pomene\u015fte aici tot subiectul baladei, a\u015fa cum \u015ftie ea mai bine: me\u015fterii lucreaz\u0103 \u00een zadar, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Manole viseaz\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 jertfeasc\u0103 o via\u0163\u0103 de om \u015fi se leag\u0103 cu jur\u0103m\u00e2nt s\u0103 zideasc\u0103 \u00een perete pe oricine vine la ei, \u00een schimb, a doua zi sose\u015fte Ana, so\u0163ia predestinat\u0103, iar Manole se roag\u0103 lui Dumnezeu s\u0103 dea o ploaie s\u0103 o \u00eentoarc\u0103 din drum, Dumnezeu i-a ascultat ruga, dar Ana \u201etot \u0163inia drumu \u00eenainte\u201d. Manole a trebuit s\u0103-\u015fi respecte cuv\u00e2ntul dat \u015fi a zidit-o de vie ca, astfel, s\u0103 reziste ctitoria sa. Jertfa s-a \u00eemplinit, iar Ani\u0163a Nandri\u015f\u2013Cudla se recunoa\u015fte \u00een Ana cea jertfit\u0103: \u201eparc\u0103 Dumnezeu a trimis \u015fi \u00eenaintia mea, c\u00e2nd am f\u0103cut pasul cel nenorocit \u015fi m-am \u00eentors \u00eenapoi din drumul pe care am fost pornit\u0103, ploaie a\u015fa grozav\u0103, cu tr\u0103snete, ca un semn parc\u0103 s\u0103-mi spuie: de ce te-ai \u00eentors la necaz \u015fi nenorocire? Mergi pe drumul drept pe care ai fost pornit\u0103. Dar iac\u0103, a\u015fa ca \u015fi nivasta lui Manolia, nu ni-am \u00eentors, ci am venit pe calia cea nenorocit\u0103\u2026\u201d.
\nEste acest moment o r\u0103scruce, o cump\u0103n\u0103 din via\u0163a unei femei simple, dar deocamdat\u0103 nu ne putem imagina ce repercusiuni va avea asupra firului existen\u0163ei acestei brave \u0163\u0103r\u0103ncu\u0163e din Bucovina, care tr\u0103ie\u015fte dup\u0103 legile naturii \u015fi ale lui Dumnezeu, dup\u0103 semne \u015fi credin\u0163e vechi, o Vitoria Lipan actualizat\u0103, c\u0103lit\u0103 prin greut\u0103\u0163i \u015fi frici mai departe de g\u00e2ndul \u015fi puterea omeneasc\u0103. Nu se poate trece cu vederea interpretarea pe care o d\u0103 \u0163\u0103ranca acestui terifiant drum de \u00eentoarcere: semnele pe care ea le \u00eentrez\u0103re\u015fte sunt identice cu cele care duc la pierzanie, c\u0103ci Ana din balada popular\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103 via\u0163a, d\u00e2nd la r\u00e2ndul ei, via\u0163\u0103 unei ctitorii a neamului rom\u00e2nesc, de aceea numele autoarei noastre se pliaz\u0103 pe cel al so\u0163iei me\u015fterului, devenind ea \u00eens\u0103\u015fi Ani\u0163a-balada, Ani\u0163a-suferin\u0163a, o alt\u0103 Ana care st\u0103 la baza unui alt bun: istoria na\u0163ional\u0103, pentru c\u0103, prin m\u0103rturia sa, aceast\u0103 femeie nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 contribuie la scrierea istoriei vii, a unei istorii care se face prin oameni \u015fi rezist\u0103 timpului doar prin ei\u2026
\n Ani\u0163a Nandri\u015f-Cudla \u00ee\u015fi asum\u0103 schimbarea destinului, lu\u00e2nd aceast\u0103 cotitur\u0103 a vie\u0163ii sale ca pe ceva firesc, ce trebuia s\u0103 vin\u0103, pentru c\u0103, ajuns\u0103 \u00een sat, \u015fi-a reg\u0103sit gospod\u0103ria a\u015fa cum o l\u0103sase \u015fi s-a bucurat, numai c\u0103 semnele prevestitoare, instinctul ei nu au \u00een\u015felat-o: \u00een locul armatei ruse\u015fti a venit mili\u0163ia, care a \u00eenceput s\u0103 str\u00e2ng\u0103 \u00een toiul nop\u0163ii pe to\u0163i cei care erau trecu\u0163i \u201epe liste\u201d, b\u0103g\u00e2ndu-i \u00een ma\u015fina \u201eniagr\u0103\u201d \u015fi duc\u00e2ndu-i spre nic\u0103ieri, c\u0103ci, odat\u0103 ce erau lua\u0163i, nimeni nu mai \u015ftia nimic de ruda ridicat\u0103 \u201epe furi\u015f\u201d, la ad\u0103postul \u00eentunericului.
\n Alexandr Soljeni\u0163\u00een vorbe\u015fte pe larg despre acest eveniment trist – ridicarea de acas\u0103 \u00een mijlocul nop\u0163ii, scriitorul rus fiind magistral \u00een prezentarea sa, un expert \u00een arestologie: \u201eEste indiscutabil c\u0103 la noi este preferat\u0103 arestarea nocturn\u0103 de tipul celei descrise, pentru c\u0103 ea prezint\u0103 avantaje importante (\u2026). Arestatul este smuls din c\u0103ldura a\u015fternutului, este \u00eenc\u0103 st\u0103p\u00e2nit de neputin\u0163a st\u0103rii de somnolen\u0163\u0103, mintea \u00eei este tulbure. La arest\u0103rile de noapte, agen\u0163ii securit\u0103\u0163ii statului sunt \u00een superioritate numeric\u0103: sosesc c\u00e2\u0163iva, \u00eenarma\u0163i, \u00eempotriva unuia singur, care nici nu s-a \u00eencheiat la pantaloni; \u00een timpul preg\u0103tirilor \u015fi al perchezi\u0163iei, \u00een mod sigur, mul\u0163imea de eventuali sus\u0163in\u0103tori ai victimei nu se va aduna la intrarea \u00een cl\u0103dire.(\u2026) Arest\u0103rile nocturne mai au \u015fi avantajul c\u0103 nici casele vecine, nici str\u0103zile ora\u015fului nu v\u0103d c\u00e2\u0163i oameni au fost ridica\u0163i \u00eentr-o noapte. Speriindu-i pe vecinii cei mai apropia\u0163i, aceste arest\u0103ri nu constituie un eveniment pentru cei mai \u00eendep\u0103rta\u0163i. Ca \u015fi c\u00e2nd nici n-ar fi existat.\u201d.
\nAcela\u015fi scenariu \u00eel reg\u0103sim \u015fi la Ani\u0163a Nandri\u015f-Cudla, c\u0103ci modelul rusesc al terorii a func\u0163ionat de minune: ma\u015fina mili\u0163iei joac\u0103 un rol important, fiind un vehicul al dispari\u0163iei, al neantului, al mor\u0163ii: \u201eAvia mili\u0163ia o ma\u015fin\u0103 niagr\u0103 acoperit\u0103 \u015fi \u00eenchis\u0103, f\u0103r\u0103 fere\u015fti. Venia \u00een timpu nop\u0163ii, \u00eentra \u00een cas\u0103 \u015fi \u00eel lua pe om, a\u015fa ca pe o prad\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie ceva, s\u0103 fie amenin\u0163at cu ceva, s\u0103 fi fost chemat la cercet\u0103ri. Absolut pe ne\u015ftiute \u00eel lua pe om, \u00eel punia \u00een ma\u015fin\u0103 \u015fi nu \u015ftia nimeni unde \u00eel duce.\u201d
\n\u201ePe ne\u015ftiute\u201d dispar b\u0103rba\u0163ii din sat, iar s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 din 1940 \u00eei g\u0103sesc pe bucovineni \u00eenfrico\u015fa\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 vlag\u0103, lipsi\u0163i de veselie, \u201eparc\u0103 era dup\u0103 o \u00eenmorm\u00e2ntare\u201d, ca luna ianuarie din anul 1941 s\u0103 fie hot\u0103r\u00e2toare pentru destinul lor ce se prevedea \u015fi-a\u015fa foarte chinuit: tinerii din sat, peste o sut\u0103 de persoane, trec Prutul \u00een Rom\u00e2nia \u015fi, fiindc\u0103 nu se v\u0103d urm\u0103rile imediat, un al doilea lot, mult mai mare, \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 la fel \u00een luna februarie, dar sunt tr\u0103da\u0163i \u015fi foarte pu\u0163ini mai reu\u015fesc s\u0103 fug\u0103, restul fiind \u00eempu\u015fca\u0163i mortal sau aresta\u0163i (\u00een limbajul penitenciarelor, asemenea persoane erau numi\u0163i \u201efrontieri\u015fti\u201d). Acesta este un alt moment crucial din via\u0163a Ani\u0163ei, \u015fi nu numai a ei, pentru c\u0103, a\u015fa cum afirm\u0103: \u201eDintr-asta au \u00eenceput n\u0103cazurile\u201d, \u00een sat sose\u015fte imediat mili\u0163ia care asediaz\u0103 satul, \u00eencep cercet\u0103rile care dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie, apoi \u00eencep din luna mai ridic\u0103rile.
\nCa \u015fi Alexandr Soljeni\u0163\u00een, Ani\u0163a Nandri\u015f-Cudla este marcat\u0103 de acest eveniment decisiv: arestarea. Amintirile despre acea clip\u0103 \u00eentunecat\u0103 o fac s\u0103 se \u00eenfioare: \u201eAu trecut vro 26 de ani de atunci \u015fi acum sunt cu condeiu \u00een m\u00e2n\u0103 s\u0103 pui aceste cuvinte pe h\u00e2rtie. Mi se urc\u0103 p\u0103ru \u00een sus \u015fi \u00eemi m\u0103rg furnici prin tot trupu c\u00e2nd \u00eemi amintesc de momentele acelia.\u201d
\nScenariul ridic\u0103rii este identic: \u201eAu tras ma\u015fina la poarta omului, au \u00eentrat o ciat\u0103 de mili\u0163ieni \u00een ograd\u0103, au \u00eenconjurat casa. B\u0103tia \u00een u\u015fe, spunia s\u0103 deschid\u0103(\u2026). Omul din somn, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie ce-i, deschidia u\u015fia. O parte din mili\u0163ieni \u00eentrau \u00een cas\u0103 \u015fi al\u0163ii stau \u00eemprejurul casei, pe afar\u0103 (\u2026). Scula din somn copiii, femeia, cine s\u0103 afla \u00een cas\u0103, le spunia s\u0103 se \u00eembrace, s\u0103 miarg\u0103 cu ei….\u201d, numai c\u0103, fiind o comunitate mic\u0103, se afl\u0103 imediat cine dispare \u015fi c\u00e2nd, satul \u00eencepe s\u0103 fiarb\u0103: \u201es-a \u00eenceput un zgomot prin sat, de \u00ee\u0163i p\u0103ria c\u0103 e sf\u00e2r\u015fitul lumii\u201d.
\nIe\u015firea din spa\u0163iul domestic, ocrotitor al vetrei, al casei \u015fi intrarea \u00eentr-un spa\u0163iu necunoscut, exterior, plecarea \u00een necunoscut nu \u00eenseamn\u0103 numai o dezr\u0103d\u0103cinare, o \u00eenstr\u0103inare, ci este echivalent\u0103 cu des \u2013 fiin\u0163area, cu neantizarea, pentru c\u0103 familii \u00eentregi (femei, copii, b\u0103rba\u0163i, tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni) dispar pentru totdeauna, \u015fi, acolo unde lipsea un membru al familiei respective, din diverse motive, fie \u00eel a\u015fteptau p\u00e2n\u0103 \u00eel g\u0103seau \u015fi \u00eel luau, fie luau pe altcineva \u00een loc, numai lista s\u0103 fie complet\u0103, num\u0103rul s\u0103 fie \u00eendeplinit.
\nGroaza se amplific\u0103 tot mai mult, tensiunea este maxim\u0103, familia Ani\u0163ei a\u015ftept\u00e2nd parc\u0103, \u00eentr-o \u00eencordare nefireasc\u0103, s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ceva: dup\u0103 Pa\u015fti, ma\u015fina mili\u0163iei \u00eencepe iure\u015ful dureros, c\u00e2nd, \u00eentr-o noapte – \u201edeodat\u0103 a \u00eenceput c\u00e2nele s\u0103 latre\u201d \u015fi ritualul aproape satanic \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 tip\u00edcul: se aud cioc\u0103nituri \u00een u\u015f\u0103, mili\u0163ia \u00eenconjoar\u0103 casa, sunt trezi\u0163i to\u0163i membrii familiei, \u015fi, dup\u0103 o perchezi\u0163ie prealabil\u0103 (c\u0103utau arme), sunt citi\u0163i dup\u0103 ni\u015fte h\u00e2rtii, ca apoi, \u00een zece minute, s\u0103 fie gata, f\u0103r\u0103 bagaje. Aceast\u0103 a\u015fa-zis\u0103 arestare echivaleaz\u0103 pentru Ani\u0163a cu intrarea \u00eentr-un alt timp, o bucl\u0103 temporal\u0103 se deschide. Nimeni nu \u015ftie ce se va \u00eent\u00e2mpla \u015fi plecarea de acas\u0103 \u00eenseamn\u0103 chiar pornirea pe ultimul drum. Destinul implacabil \u015fi-a ar\u0103tat col\u0163ii \u015fi durerea este cu at\u00e2t mai mare, cu c\u00e2t altcineva mai puternic dec\u00e2t ei, dar tot un om, a hot\u0103r\u00e2t a\u015fa. Ani\u0163a tremur\u0103 din toat\u0103 fiin\u0163a ei, g\u00e2ndindu-se la copii, dar, mai ales, la mama sa, care nu va suporta o asemenea c\u0103l\u0103torie \u015fi va muri, \u00eens\u0103 tot mili\u0163ienii sunt cei care pun cap\u0103t acestor g\u00e2nduri negre: v\u0103z\u00e2nd c\u0103 b\u0103tr\u00e2na este paralizat\u0103, hot\u0103r\u0103sc s\u0103 o lase acas\u0103 (singur\u0103!, n.n.). Zbuciumul sufletesc al Ani\u0163ei atinge acum cote paroxistice, c\u0103ci dragostea filial\u0103 o face s\u0103 nu se poat\u0103 rupe de cea care i-a dat via\u0163\u0103: \u201eCred c\u0103 cine are suflet de cre\u015ftin \u015fi sim\u0163 de copil pentru mam\u0103 m\u0103 va \u00een\u0163elege\u201d. Sentimentele profunde ce i le poart\u0103 mamei aproape c\u0103 \u00eei \u00eentunec\u0103 g\u00e2ndirea \u015fi ar vrea s\u0103 moar\u0103, numai s\u0103 nu o lase pe mam\u0103 f\u0103r\u0103 sprijin, dar nu are \u00eencotro, este smuls\u0103 cu \u00eembr\u00e2nceli \u015fi cruzime de mili\u0163ienii care sunt doar ni\u015fte \u201efiare crunte, f\u0103r\u0103 suflet \u015fi f\u0103r\u0103 nici un pic de mil\u0103\u201d.
\nDrumul \u00een necunoscut este intrarea sub alt\u0103 zodie, un drum al pierzaniei care \u00eencepe \u00een vagonul \u00een care se urc\u0103 Ani\u0163a \u015fi cei trei copii ai s\u0103i, desp\u0103r\u0163it\u0103 fiind de so\u0163 (ca toate femeile, de altfel), fiindc\u0103 b\u0103rba\u0163ii erau du\u015fi \u00een alt\u0103 parte; cei doi nu se vor mai vedea niciodat\u0103, Ani\u0163a va afla mai t\u00e2rziu unde este \u00eengropat \u2013 dincolo de Mun\u0163ii Ural, c\u0103ci nu va supravie\u0163ui foarte mult condi\u0163iilor aspre de via\u0163\u0103 \u015fi de munc\u0103. Nici pe mama sa nu o va mai reg\u0103si vie (o vor lua fra\u0163ii mai mari ai Ani\u0163ei \u00een Rom\u00e2nia, unde va muri dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani, de\u015fi fusese \u00eengrijit\u0103 cum se cuvine). Plec\u00e2nd \u00een exilul for\u0163at la data de 13 iunie 1941, Ani\u0163a se va \u00eentoarce dup\u0103 dou\u0103zeci de ani, \u00een aceea\u015fi zi (13 iunie1961), \u00een casa pe care a p\u0103r\u0103sit-o f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea.
\nJalea celor \u00eenchi\u015fi \u00een vagoane ca vitele \u00eei determin\u0103 pe mili\u0163ieni s\u0103 mute trenul pe o linie moart\u0103, la vreo doi kilometri de sat, ca apoi s\u0103 porneasc\u0103 \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie a disper\u0103rii \u015fi a \u00eenfomet\u0103rii; Ani\u0163a vede r\u00e2nd pe r\u00e2nd localit\u0103\u0163ile \u00eenvecinate, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd trenul prinde vitez\u0103, trece peste apa Nistrului, unde face primul popas. Avem de-a face acum cu o scen\u0103 memorabil\u0103 \u00een toate scrierile privind deten\u0163ia, \u015fi anume cea a mesei \u2013 despre ea vorbesc to\u0163i fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici ca fiind unul dintre lucrurile degradante ale fiin\u0163ei umane, pentru c\u0103 nu are nimic omenesc \u00een ea, cum nimic umanitar nu au nici frigul, p\u0103duchii, condi\u0163iile precare de igien\u0103, muncile grele la care sunt supu\u015fi \u2013 numai c\u0103 aici scena se petrece \u00een vagonul trenului: \u201eo hr\u00e2nc\u0103 (reg. – felie mare) de p\u00e2ne\u201d \u015fi un ceai, \u201eap\u0103 abia c\u0103ldu\u0163\u0103 cum e vara de la soare. De zah\u0103r nici vorb\u0103\u2026\u201d. Hrana este total diferit\u0103 de ceea ce \u00een\u0163eleg \u0163\u0103ranii, oameni simpli (a se citi, oameni liberi), c\u0103ci, pe l\u00e2ng\u0103 acest \u201eceaiu\u201d, mai primeau \u201eca\u015f\u201d \u2013 \u201eni\u015fte crupe de orz ferte, f\u0103r\u0103 zah\u0103r, f\u0103r\u0103 sare\u201d sau \u201eo vadr\u0103 de chisel\u201d \u2013 \u201eni\u015fte ap\u0103 ro\u015fie, \u00eenchegat\u0103, nici dulce nici s\u0103rat\u0103, dar se \u00eentindea a\u015fa de ur\u00e2t, de \u00ee\u0163i era gria\u0163\u0103 s\u0103 te ui\u0163i, nu s\u0103 o pui \u00een gur\u0103\u201d. Apologia foamei celor de\u0163inu\u0163i \u00een \u00eenchisoare o fac pe r\u00e2nd \u015fi Nichifor Crainic sau Nicolae Steinhardt, dar \u015fi Vasile Gur\u0103u \u015fi Lena Constante, care aproape se dezumanizeaz\u0103 din lipsa hranei, devenind fiecare o umbr\u0103 a celui viu, un fel de stafie merg\u0103toare, vegetativ\u0103, a\u015ftept\u00e2nd sau g\u00e2ndindu-se cum se va sf\u00e2r\u015fi calvarul.
\nAni\u0163a se g\u00e2nde\u015fte doar la copiii s\u0103i, se roag\u0103 s\u0103 nu fie desp\u0103r\u0163it\u0103 cumva de ei (\u201eDar a trecut paharul acesta\u201d). \u201eAventura\u201d ei \u00eencepe la Omsc, \u00een Siberia, Sadalschi raion, satul Cu\u015finofsca, \u00eentr-o regiune uitat\u0103 de Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt \u2013 nici sat, nici ora\u015f, locuri pustii, p\u0103duri \u00eentunecoase \u015fi dese, \u00een plus limba rus\u0103 pe care nu o \u00een\u0163elegeau, toate acestea amplific\u0103 teroarea celor lua\u0163i din satele rom\u00e2ne\u015fti din Basarabia \u015fi Bucovina. Fl\u0103m\u00e2nzi \u015fi batjocori\u0163i, umili\u0163i \u015fi \u00eenfr\u00e2n\u0163i de tot felul de lipsuri, ace\u015fti oameni \u00ee\u015fi accept\u0103 soarta ca \u00eentr-o pies\u0103 a absurdului, \u00een care ei sunt actori surdomu\u0163i. Harnici \u015fi pricepu\u0163i, moldovenii se remarc\u0103 la lucrul c\u00e2mpului, la t\u0103iat lemne \u00een p\u0103dure, apoi la cules de cartofi, maz\u0103re, la str\u00e2ns de gr\u00e2u, d\u00e2ndu-\u015fi ultima hain\u0103 de pe ei pentru a c\u0103p\u0103ta ceva de m\u00e2ncare \u00een plus pentru copiii lor. Ani\u0163a se \u00eencadreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 categorie, muncind din r\u0103sputeri \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd fl\u0103m\u00e2nd\u0103 pentru a le da b\u0103ie\u0163ilor s\u0103i mai mult (pentru un lucr\u0103tor se primeau 700 de grame de p\u00e2ine, iar pentru un copil sau b\u0103tr\u00e2n doar 300 de grame). Cu dragostea unei leoaice, ea \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 puii, ghid\u00e2ndu-se doar dup\u0103 instinctele sale de mam\u0103: \u201eMult\u0103 fric\u0103 \u015fi multe altele \u00eenduram, dar toate le dam la o parte \u015fi m\u0103 g\u00e2ndiam numai una: s\u0103-mi pot salva via\u0163a mea \u015fi a copiilor\u201d. A\u015fadar, via\u0163a lor decurge \u00een ace\u015fti parametri: lupta pentru supravie\u0163uire \u2013 la \u00eenceput munceau doar mama \u015fi fiul cel mare, cur\u00e2nd a intrat la lucru \u015fi cel de-al doilea fiu, bucur\u00e2ndu-se de m\u0103rirea ra\u0163iei de p\u00e2ine de la 300 la 700 de grame pe zi. Sunt noroco\u015fi, pentru c\u0103, \u00een prim\u0103vara anului urm\u0103tor, li se d\u0103 o buc\u0103\u0163ic\u0103 de p\u0103m\u00e2nt s\u0103 o lucreze \u015fi s\u0103 se gospod\u0103reasc\u0103 singuri, dar norocul nu \u0163ine mult \u015fi vor porni m\u00e2na\u0163i mai departe cu vaporul peste r\u00e2ul Obi \u015fi, \u00een luna iulie 1942, ajung la \u201esever (rs. \u2013 nord)\u201d, la vreo 200 de kilometri de Polul Nord, unde se \u00eentinde doar tundra cu mla\u015ftinile \u015fi p\u0103durile ei \u2013 aici vor tr\u0103i cea mai grea iarn\u0103 din via\u0163a lor, \u015fi-a\u015fa n\u0103p\u0103stuit\u0103. Acum Ani\u0163a simte c\u0103 li se apropie sf\u00e2r\u015fitul \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 orice \u00eei st\u0103 \u00een putin\u0163\u0103 s\u0103-i \u0163in\u0103 pe copii \u00een via\u0163\u0103 \u2013 amor\u0163ind foamea cu c\u00e2teva firimituri de p\u00e2ine, merge la t\u0103iat de lemne \u00een p\u0103dure pentru a primi ra\u0163ia de p\u00e2ine; \u00een frig, pe \u00eentuneric, plini de p\u0103duchi, oamenii \u00ee\u015fi pierd orice speran\u0163\u0103 \u2013 sunt din ce \u00een ce mai sl\u0103bi\u0163i, se \u00eemboln\u0103vesc de dizenterie \u015fi mor pe capete; Ani\u0163a trece \u015fi ea prin clipe cumplite: se \u00eemboln\u0103ve\u015fte \u015fi ea, f\u0103r\u0103 medicamente \u015fi f\u0103r\u0103 doctori, se g\u00e2nde\u015fte c\u0103 o s\u0103 moar\u0103, \u00eentr-o noapte ajunge s\u0103 aib\u0103 halucina\u0163ii, dar, cu ultimele puteri, cheam\u0103 o femeie \u015fi o roag\u0103 s\u0103 stea cu ea, s\u0103 o p\u0103zeasc\u0103, \u00eens\u0103 nu mai pleac\u0103 nimeni la lucru \u00een acea zi \u015fi eroina-povestitoare este salvat\u0103 ca prin minune de un b\u0103tr\u00e2n, cu leacuri b\u0103be\u015fti. Biruind moartea, Ani\u0163a \u00ee\u015fi noteaz\u0103: \u201eCarnia s-a topit pe noi, a r\u0103mas numai pielia \u015fi ciolanile. (\u2026) Am fost r\u0103mas numai schiletul\u2026\u201d. \u015ei totu\u015fi, ace\u015fti oameni, afla\u0163i \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie limit\u0103, mai au credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu: \u201es\u0103 putem birui toate greut\u0103\u0163ile ce stau \u00eempotriva noastr\u0103 \u015fi s\u0103 putem e\u015fi din pr\u0103pastia ceia\u201d.
\nLipsi\u0163i de orice mijloace de trai, abandona\u0163i la cap\u0103tul P\u0103m\u00e2ntului, oamenii se g\u00e2ndesc ce s\u0103 fac\u0103 s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u2013 b\u0103ie\u0163ii Ani\u0163ei, inventivi, prind p\u0103s\u0103ri prin p\u0103dure, v\u00e2n\u00e2ndu-le doar cu o a\u0163\u0103, merg la cules de \u201eiag\u0103de\u201d (fructe de p\u0103dure), ca apoi s\u0103 scape de p\u0103dure printr-o \u00eemprejurare nea\u015fteptat\u0103 \u015fi s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een satul \u015euga, b\u0103iatul cel mare plec\u00e2nd la pescuit pe mare. Tot acum, Ani\u0163a \u00ee\u015fi dovede\u015fte capacitatea de gospodin\u0103 \u015fi toarce l\u00e2na c\u00e2inilor nordici pentru a \u00eempleti \u201ecul\u0163uni\u201d \u015fi m\u0103nu\u015fi, d\u00e2ndu-le la schimb pentru lapte sau p\u00e2ine, \u00eemplete\u015fte din funie \u201ec\u00e2te o fl\u0103nic\u0103\u201d b\u0103ie\u0163ilor, iar pentru ea confec\u0163ioneaz\u0103 o rochie din p\u00e2nz\u0103 de sac. Merge la cur\u0103\u0163atul sobelor, apoi la trasul la sanie \u015fi este pus\u0103 \u201estoroj\u201d, adic\u0103 paznic, \u00een schimburi de opt ore pentru a p\u0103zi sacii de p\u00e2ine. Gerul n\u0103prasnic al nop\u0163ilor siberiene (minus 40 de grade Celsius) este greu de suportat pentru o fiin\u0163\u0103 sl\u0103bit\u0103 \u015fi Ani\u0163a se \u00eemboln\u0103ve\u015fte a doua oar\u0103, de data aceasta de tifos, este chemat doctorul \u015fi, dus\u0103 la spital, va sta dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een com\u0103 (ianuarie 1945). Credin\u0163a ei neclintit\u0103 \u00een Dumnezeu \u015fi rug\u0103ciunile se pare c\u0103 o readuc la via\u0163\u0103 din nou, ba are \u015fi un vis pe care \u015fi-l aminte\u015fte foarte clar: \u201e\u00cenainte de a m\u0103 trezi, parc\u0103 mi-a spus cineva: tu vrai a\u015fa de tare s\u0103 te duci la copii. Noi te l\u0103s\u0103m, ia-\u0163i trupul \u015fi du-te\u201d. Aceast\u0103 reverie o va urm\u0103ri tot restul vie\u0163ii sale, ca un semn dumnezeiesc pentru voin\u0163a ei oarb\u0103 de a tr\u0103i l\u00e2ng\u0103 copii ei.
\nR\u0103mas\u0103 \u00een convalescen\u0163\u0103 acas\u0103, tot este obligat\u0103 s\u0103 mearg\u0103 la lucru, dar nu poate \u015fi, pentru acest refuz, prime\u015fte dou\u0103 luni de \u00eenchisoare (\u00een mai 1945 se terminase r\u0103zboiul – \u015fi apare aici doar o singur\u0103 fraz\u0103 referitoare la acest eveniment important \u2013 s\u0103 fie oare acesta motivul pentru care prime\u015fte doar dou\u0103 luni?). Eroina este \u00eengrozit\u0103 de g\u00e2ndul c\u0103 nu are cine s\u0103-i \u00eengrijeasc\u0103 pe b\u0103ie\u0163i, plecarea ei este am\u00e2nat\u0103 cu o lun\u0103 din cauza viscolelor puternice, dar, la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie, este luat\u0103 \u015fi predat\u0103 unui \u201etuzem\u0163u\u201d (eschimos) care m\u00e2n\u0103 \u201enarta\u201d (sania) cu \u201eoleni\u201d (reni), cu porunc\u0103 s\u0103 fie \u00eenchis\u0103 la Nida, la raion. Bucovineanca trebuie s\u0103 treac\u0103 prin furcile caudine, fiindu-i fric\u0103 de acest eschimos care o conduce prin tundr\u0103, noaptea, prin z\u0103pad\u0103, sentimentele de teroare ale femeii ating paroxismul c\u00e2nd ajung la un \u201ecium\u201d (iurt\u0103), un cort din bl\u0103nuri, prin care se vede cerul liber \u015fi \u00een care tr\u0103iesc ace\u015fti s\u0103lbatici. Dup\u0103 ce \u00eennopteaz\u0103 al\u0103turi de ei, va ajunge a doua zi la \u00eenchisoare, unde \u00ee\u015fi isp\u0103\u015fe\u015fte pedeapsa. Se \u00eentoarce la b\u0103ie\u0163i dup\u0103 trei luni pentru c\u0103 nu se putea circula din cauza sloiurilor de ghea\u0163\u0103, abia \u00een iunie ajunge acas\u0103 \u015fi este foarte fericit\u0103 s\u0103 \u00eei revad\u0103.
\n Dup\u0103 r\u0103zboi, via\u0163a \u00eencepe s\u0103 se schimbe pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in, pescuitul se mecanizeaz\u0103 \u015fi b\u0103ie\u0163ii Ani\u0163ei \u00ee\u015fi vor c\u00e2\u015ftiga traiul pe vapor. Munca e grea, pericolul de a muri \u00eenghe\u0163a\u0163i sau de a se scufunda \u00eei pa\u015fte la orice pas, gerurile \u015fi dragostea mamei \u00eei \u00eent\u0103resc pe cei trei b\u0103ie\u0163i \u2013 ce vor putea fi considera\u0163i personaje secundare ale c\u0103r\u0163ii \u2013 care se maturizeaz\u0103 mai repede dec\u00e2t al\u0163i tineri de v\u00e2rsta lor \u015fi, ceea ce e mai impresionant, o vor scoate din munc\u0103 pe mama lor \u00een anul 1949, protej\u00e2nd-o astfel \u015fi fiindu-i recunosc\u0103tori pentru c\u00e2te a f\u0103cut pentru ei.
\nDin 1950, traiul se mai \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte, p\u00e2inea nu mai este ra\u0163ionalizat\u0103, ba chiar sunt trimi\u015fi \u00een \u0163\u0103rile lor, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, polonezi, finlandezi, t\u0103tari, ru\u015fi, rom\u00e2ni, dar destinul le joac\u0103 \u00eenc\u0103 o fest\u0103: nu vor putea pleca, le sunt anulate actele (interdic\u0163ia se pare are leg\u0103tur\u0103 cu fuga Regelui Mihai din \u0163ar\u0103), a\u015fa c\u0103 Ani\u0163a \u015fi cei trei b\u0103ie\u0163i r\u0103m\u00e2n \u00een nord s\u0103-\u015fi c\u00e2\u015ftige existen\u0163a: din 1953 primesc dreptul la coresponden\u0163\u0103 \u015fi se vor bucura nespus s\u0103 afle ve\u015fti de la familie, iar, \u00een 1956, eroina, \u00eempreun\u0103 cu fiul mijlociu, Vasile, vor pleca pentru o lun\u0103 s\u0103-\u015fi revad\u0103 locurile natale. Bucuria este nespus de mare, pentru femeia plecat\u0103 for\u0163at din satul ei, \u00eens\u0103 nu mai reg\u0103se\u015fte nimic din ceea ce l\u0103sase \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani: doar c\u00e2\u0163iva nepo\u0163i, finii \u015fi pu\u0163ini prieteni. Nu se mai satur\u0103 de timpul cald \u015fi frumos, se spovede\u015fte \u015fi se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte la biserica din sat. Este nevoit\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00eenapoi \u00een nord, cu p\u0103rere de r\u0103u, dar abia \u00een 1958 sunt reabilita\u0163i, \u015fi numai dup\u0103 ce se termin\u0103 sezonul de pescuit primesc pa\u015fapoartele, ajung\u00e2nd \u00een Mahala, \u00een Bucovina, \u00een februarie 1959. Chiar \u015fi acum, calvarul lor nu se \u00eencheie, nu-\u015fi pot recupera casa, se stabilesc la un cumnat al Ani\u0163ei; Vasile, fiul mijlociu, merge \u00eenapoi \u00een nord la pescuit pentru a c\u00e2\u015ftiga bani \u015fi, \u00een acest mod, \u00ee\u015fi r\u0103scump\u0103r\u0103 casa locuit\u0103 de str\u0103ini, pl\u0103tind patru mii de ruble. Pe data de 13 iunie 1961, dup\u0103 20 de ani, Ani\u0163a \u00ee\u015fi poate lua \u00eenapoi casa ridicat\u0103 de ea \u015fi so\u0163ul ei; plin\u0103 de am\u0103r\u0103ciune \u015fi subliniind suferin\u0163a prin care a trecut, ea \u00ee\u015fi noteaz\u0103: \u201e\u00ce\u015fi poate \u00eenchipui ori\u015ficine c\u0103 p\u0103s\u0103rile, cocost\u00e2rcul, r\u00e2ndunica \u015fi multe altele, c\u00e2nd s\u0103 \u00eentorc prim\u0103vara \u00ee\u015fi caut\u0103 cuibul pe care l-au l\u0103sat. C\u00e2t sunt de bucuroase, dac\u0103 nu l-a f\u0103rmat nime (\u2026). Dar cu c\u00e2t este mai am\u0103r\u00e2t\u0103 o fiin\u0163\u0103 ominiasc\u0103, cum am fost noi, care ne-am \u00eentors dup\u0103 optsprezece ani de pribegie de prin meleaguri at\u00e2t de pustii \u015fi geroase, \u015fi c\u00e2nd ai ajuns pe locurile unde te-ai n\u0103scut, unde ai muncit din tinere\u0163e, \u00een loc s\u0103-\u0163i alini durerile din urm\u0103, a trebuit din nou s\u0103 mai suferi.\u201d
\n Ani\u0163a Nandri\u015f Cudla nu poate uita nimic, nici un am\u0103nunt nu-i scap\u0103, pentru c\u0103 ceea ce tr\u0103ie\u015fte ea, ca \u015fi alte c\u00e2teva zeci de mii de oameni deporta\u0163i, dezr\u0103d\u0103cina\u0163i, nu se poate uita, nu trebuie uitat, ea fiind una dintre miile de m\u0103rturisitori ai suferin\u0163ei Arhipelagului Gulag \u015fi f\u0103c\u00e2nd parte din categoria unor suflete de o structur\u0103 aparte. Ea nu scrie din ur\u0103 sau cu ur\u0103, nici m\u0103car nu vrea s\u0103 se r\u0103zbune, s\u0103-\u015fi ating\u0103 \u00een vreun fel du\u015fmanii, c\u0103ci nu \u015ftie s\u0103 du\u015fm\u0103neasc\u0103 pe cineva (nici m\u0103car nu apare cuv\u00e2ntul \u201ecomunism\u201d \u00een cartea ei). Nu simte ranchiun\u0103, nu este orbit\u0103 de furie. Ea scrie povestea vie\u0163ii ei, lu\u00e2nd-o ca pe o poveste a supravie\u0163uirii \u00een condi\u0163ii inumane, subliniind c\u0103 dragostea, spiritul de sacrificiu, optimismul \u015fi unitatea \u00eentr-o familie sunt esen\u0163iale, sunt motorul care \u00eempinge totul mai departe: \u201eAciast\u0103 dragoste \u015fi iubire de familie ni-a dat putere \u00een toate greut\u0103\u0163ile \u015fi am putu rezista \u015fi ni-am s\u0103lvat via\u0163a.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ecaterina \u0162ar\u0103lung\u0103 \u00centregul \u015fi partea Cu mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103, pe c\u00e2nd poporul rom\u00e2n \u00eensu\u015fi abia se forma, din neamuri<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21058"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21058"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21058\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21059,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21058\/revisions\/21059"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21058"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21058"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21058"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}