{"id":21041,"date":"2023-05-11T22:39:52","date_gmt":"2023-05-11T19:39:52","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21041"},"modified":"2023-05-11T22:39:52","modified_gmt":"2023-05-11T19:39:52","slug":"spatii-culturale-nr-17-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21041","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 17 (4)"},"content":{"rendered":"

Din poezia modern\u0103 rus\u0103<\/strong><\/p>\n

Elena GURO <\/strong>
\n (1877 \u2013 1913)<\/p>\n

Poeta, prozatoarea \u015fi pictori\u0163a Elena Guro (Notenberg) se trage din \u00eenaltul neam nobiliar de Mercury. \u00cempreun\u0103 cu so\u0163ul ei, M. Matiu\u015fin, au fost printre cei mai activi protagoni\u015fti ai avangardei petersburgheze, ea \u2013 una din pu\u0163inele femei ata\u015fate acestei tendin\u0163e artistice reformatoare. A fondat \u201eUniunea tineretului\u201d \u2013 societate a arti\u015ftilor plastici, care a activat \u00een perioada 1909\u20131913. \u00cen cadrul expozi\u0163iilor pe care le organiza asocia\u0163ia \u00een cauz\u0103, precum \u015fi \u00een volumele publicate cu numele \u015fi sigla ei, erau propagate ideile artei noi, \u00eent\u00e2i de toate cele ale futurismului, chiar dac\u0103 autorii reprezentau o vast\u0103 pluralitate de viziuni \u015fi op\u0163iuni, de la direc\u0163ia postimpresionist\u0103 la abstrac\u0163ionism, non-figurativ. \u00cen proza, poezia, dramaturgia Elenei Guro (\u201eFla\u015fneta\u201d, 1909, \u201eVis autumnal\u201d, 1912, \u201eC\u0103milu\u0163ele cere\u015fti\u201d, 1914), precum \u00een pictura \u015fi grafica ei, lirismul, impresionismul \u201enaiv\u201d se \u00eembin\u0103 cu c\u0103ut\u0103rile avangardiste deja… \u201eclasicizate\u201d.
\n\u00cen ce prive\u015fte nemijlocit proza Elenei Guro, \u00een multe pagini ea are un caracter de jurnal intim, de egotext de o cople\u015fitoare sinceritate \u015fi profunzime, adresat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd celor care, precum se exprimase \u00eens\u0103\u015fi autoarea, \u201e\u00een\u0163eleg \u015fi nu gonesc\u201d (un altfel de mod de a vedea lumea \u015fi arta, de a crea). Sigur c\u0103, la lectur\u0103, poezia \u015fi proza Elenei Guro te fac s\u0103-\u0163i aminte\u015fti instantaneu c\u0103 pl\u0103smuitoarea lor aderase la cea mai radical\u0103 grupare a futurismului rus, \u201eGhileia\u201d, \u00eendrept\u0103\u0163it, oarecum, \u00eentreb\u00e2ndu-te: dar unde e furia, radicalismul \u201edistrug\u0103tor\u201d (uneori, \u2013 drept alt mod de a edifica!), ce le-au fost caracteristice colegilor de op\u0163iune artistic\u0103 \u2013 David Burliuk, Velimir Hlebnikov, Vladimir Maiakovski, Aleksei Krucion\u00e2h, altora? Ar fi avut ceva \u00een comun cu ei delicata, politicoasa, atenta, subtila Elena Guro? Exegetul avangardismului rus, Serghei Biriukov, actualmente profesor universitar \u00een Halle, Germania, cu care autorul prezentei antologii \u00eentre\u0163ine de mult timp o coresponden\u0163\u0103 referitoare la fulminanta fenomenologie novatoare \u00een arata \u00eenceputului de secol XX, atrage aten\u0163ia la una din remarcile lui Mihail Matiu\u015fin, eminent pictor \u015fi teoretician al artelor: \u201eEa a fost cimentul asocia\u0163iei futuri\u015ftilor\u201d. Adev\u0103rul e c\u0103 o mare parte din mi\u015fcarea avangardist\u0103 rus\u0103 se form\u0103 anume \u00een jurul acestui tandem, al acestei familii artistice-nucleu-radiant, personalitatea Elenei Guro remarc\u00e2ndu-se \u015fi ca una rezonant\u0103 perfect cu aspira\u0163iile tinerilor novatori. Chiar dac\u0103 doamna poet\u0103 \u015fi pictori\u0163\u0103 manifesta un spirit calm, interiorizat, discordant, oarecum, cu efectele explozive ale gestului sfid\u0103tor, extravertit. La o adic\u0103, unul din cei mai drastici, \u201eextremi\u015fti\u201d cubofuturi\u015fti, Velimir Hlebnikov, ca om era \u015fi mai potolit, \u015fi mai retras (\u00een sine) dec\u00e2t suav-politicoasa lui coleg\u0103… (Dar astea \u0163in, \u015fi ele, de iminentele paradoxuri ale avangardismului \u015fi avangardi\u015ftilor, ceea ce ar constitui, de fapt, un antrenant subiect de referin\u0163\u0103 despre beneficele… neconcordan\u0163e.)<\/p>\n

MELODIE FINLANDEZ\u0102<\/strong><\/p>\n

Peste noi, cei \u00een frac, str\u00e2n\u015fi \u00een corsete, scrobi\u0163ii,
\ntu c\u00e2ntecul patriei ai prins a-ng\u00e2na.
\nDin noi, cei \u00een frac, \u00eencorseta\u0163i, tu
\nai ademenit v\u0103zduhul patriei geroase.
\nIat\u0103, din g\u00e2tul gol \u015fi sub\u0163ire al fetei
\na ie\u015fit un lac suflat cu promoroac\u0103,
\niat\u0103, din urechea ro\u015fie a b\u0103rbatului
\na ie\u015fit un nor \u015fi o parte de p\u0103dure,
\niar femeia a slobozit din cap un cr\u00e2ng de pini,
\niar eu \u2013 un drum \u00eentreg \u015fi un fl\u0103c\u0103u cu p\u00e2sle.
\n\u015ei de pe mla\u015ftini au venit licheni \u015fi ger.
\n\u015ei zburat-au prin z\u0103pad\u0103 s\u0103nii \u2013 Uh-\u015fi-a\u015fa!
\n\u015ei-o luar\u0103 de-a dreptul peste \u00een\u0163elenire \u2013 Uh-\u015fi-a\u015fa!
\nPeste hopuri, peste gropi au galopat \u2013 Uh-\u015fi-a\u015fa!
\nPe motivul \u201eAlae\u2019itke atini\u201d!
\n\u201eNu mai pl\u00e2nge, mama mea.\u201d<\/p>\n

Nu m\u0103 pl\u00e2nge, mam\u0103, nu m\u0103 jeli,
\nochi\u015forii, mam\u0103, nu \u0163i-i strica.
\nH\u0103t departe drumul s-a \u00een\u015firat peste desfund\u0103turi.
\nM\u00e2inile nu-\u0163i fr\u00e2nge!
\nNu-\u0163i strica b\u0103tr\u00e2nii ochi\u015fori!
\nFeciorul t\u0103u nu se va pr\u0103p\u0103di,
\ntu ai fiu de jneap\u0103n,
\nfiul t\u0103u \u2013 t\u00e2n\u0103r bolovan de piatr\u0103 este,
\nfiul t\u0103u \u2013 ram t\u00e2n\u0103r e anume,
\niar ramul t\u00e2n\u0103r \u015fi pufos
\ntot se-ndoaie, \u00eens\u0103 nu se rupe.<\/p>\n

Dar tu, mam\u0103, m\u00e2inile nu-\u0163i fr\u00e2nge,
\nci g\u0103leata ia-o-n ele.
\nEu totdeauna-n locul t\u0103u adus-am ap\u0103.
\nNu pl\u00e2nge, mam\u0103,
\nci toporu-l ia.<\/p>\n

Eu soba \u0163i-am aprins, f\u0103c\u00e2nd c\u0103ldur\u0103,
\niar m\u00e2inile tale-s mici pentru co\u015fcogea toporul meu.
\nUh-\u015fi-a\u015fa! C\u00e2nt\u0103 p\u0103m\u00e2ntul nostru drag.<\/p>\n

Iat\u0103 c\u00e2nt\u0103 drumul.
\nDrumul meu \u2013 iat\u0103.
\nIat\u0103-m\u0103 chiar \u015fi pe mine.
\nIar eu luat-am h\u0103\u0163urile-n m\u00e2n\u0103,
\neh, patria mea!
\n\u015ei pu\u015fca am luat.
\nIat-o \u015fi pe mama.
\nNu te \u00eentrista, nu t\u00e2nji, draga mea,
\nv\u00e2nt mare prinse a bate \u2013
\nnu te \u00eentrista, nu pl\u00e2nge, mam\u0103.
\nPiatra l\u00e2ng\u0103 drum a-ncremenit,
\nfream\u0103t\u0103 pinul.
\nV\u00e2ntul mai departe, tot mai departe goni \u00eemprejurimea.
\nNu pl\u00e2nge, mam\u0103.
\nPatrie, patrie \u2013 p\u0103m\u00e2nt,
\nuna e\u015fti tu \u2013 mama.
\nPentru tine am plecat.
\nNu te \u00eentrista, nu t\u00e2nji draga mea,
\nnu pl\u00e2nge, mam\u0103.<\/p>\n


\nVASILI KAMENSKI<\/strong><\/p>\n

Pentru N. S. Goncearova<\/strong><\/p>\n

Cearn-cealli-ai.
\nDin \u00eeng\u0103lbenite vremuri f\u0103lcoase
\nCa un Curcubeu al Rena\u015fterii
\nSe arcui sur\u00e2sul b\u0103rcii cu p\u00e2nzele-n v\u00e2nt
\n\u015ei ososul grumaz bronzat.
\nNisipurile fierbin\u0163i
\nMi\u015fc\u0103toare sunt \u015fi-mpotmolitoare,
\nIar pietrele deprinsu-le-au cu duritatea.
\nLiniile-s trasate de-o rari\u0163\u0103.
\nCearn-cealli-ai,
\nAprig sultan.
\n\u00cen haremuri tihnite covoare,
\nPurpurii m\u0103t\u0103suri
\nAbia de-nf\u0103\u015foar\u0103 trupul,
\nCa pr\u0103pastia \u2013 smoala pletelor.
\nOchii \u2013 f\u00e2nt\u00e2ni. Spr\u00e2ncene-ngem\u0103nate
\n\u015ei buzele \u2013 \u00eens\u00e2ngerate.
\nAl bra\u0163elor trosnet \u015ferpesc,
\nDesen precis \u00een col\u0163ul gurii,
\nCearn-cealli-ai.
\nD\u0103-mi.
\nIa.
\nSaadet? Ceriban? Ramzie?
\nFii o narghilea
\nNeauzit\u0103,
\nTope\u015fte-te,
\nDispari.
\nD\u0103-mi.
\nDe e\u015fti \u00eendem\u00e2natic \u2013 ia.
\nCearn-cealli-ai.<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00cen salonul alb, obidit de trabucurile
\nComisionarilor, \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i pe la mese:
\nPe perete e r\u0103stignit\u0103 o fresc\u0103,
\nDezbr\u0103cat\u0103 de ochi miji\u0163i, priviri \u015fterse.<\/p>\n

Ea seam\u0103n\u0103 cu \u00eendep\u0103rtata gr\u0103din\u0103
\nA \u00eengerilor albi. \u00censingurat\u0103 ca
\nO \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 for\u0163at\u0103 de la tron s\u0103 abdice,
\nPalid\u0103, ea va suferi, va t\u0103cea.<\/p>\n

Calculate sunt foloase, procente.
\nDespre procente, foloase au tot tratat.
\nTo\u0163i socotesc \u015fi v\u00e2nd voluptuos.
\nDar de frumuse\u0163e nu s-au interesat.<\/p>\n

\u00cens\u0103 ea se mai \u00eenfioar\u0103 pe perete.
\nEa mai respir\u0103 \u00een fiece clip\u0103, tainic\u0103,
\nIar la picioare i se \u00eempart p\u0103m\u00e2nturi
\n\u015ei se pune-n mi\u015fcare pianina mecanic\u0103.
\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.
\nApoi pe uli\u0163\u0103 mai e \u015fi un felinar \u2013
\nNea\u015fteptat de clar,
\nNelalocul lui, parc\u0103, de curat ca a Cr\u0103ciunului Stea!
\nDar nimeni din trec\u0103tori nu observ\u0103
\nCum, irezistibil de naiv, felinarul
\nLe z\u00e2mbe\u015fte cu lumina sa.
\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.
\nDar cei care vin aici
\nVia\u0163a s\u0103-\u015fi dea \u00een economii \u2013
\nS\u0103-\u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze sufletul \u00een casa lui Hristos \u2013
\nTrebuie s\u0103-\u015fi aduc\u0103 aminte c\u0103
\n\u00cen cafenea
\nFresca se tope\u015fte de dor
\n\u015ei felinarul din strad\u0103 lumineaz\u0103
\nCa o stea.<\/p>\n

***<\/p>\n

Stea
\n\u00cenalt\u0103.
\nEa str\u0103luce\u015fte, prive\u015fte, ademene\u015fte,
\nR\u0103s\u0103rind peste
\n\u00censp\u0103im\u00e2nt\u0103toarea p\u0103dure.
\n\u00censp\u0103im\u00e2nt\u0103toarea neagra p\u0103dure,
\nSt\u0103 amenin\u0163\u0103toare p\u0103durea.
\nZice: \u2013 sub semnul meu \u00eentunecat,
\nSub semnul meu \u00eentunecat nu intra,
\nNu nimeri sub el!
\nDe la mine nu mai exist\u0103 salvare, \u00eentoarcere,
\n\u2013 S-o \u015ftii!
\nDup\u0103 stea
\nIns ciudat gonea\u2026
\nDar nu \u015ftia
\nUnde s\u0103 o poat\u0103 prinde\u2026
\nNu a mai ajuns-o \u2013
\n\u015ei fericit s-a \u00eent\u00e2mplat a fi, \u2013
\nPentru ea,
\nDin cauza ei s-a pr\u0103p\u0103stuit!<\/p>\n


\nDIN MEDIEVALITATE<\/strong><\/p>\n

\u00cen cer stele ghimpoase,
\n\u00een st\u00e2nc\u0103 fl\u0103c\u0103ruia paraclisului.
\nWolfram se roag\u0103
\nLa sicriul Elizavetei:<\/p>\n

\u201e\u00cenmiresmato,
\ntu l\u00e2ng\u0103 tronul Mariei \u2013 pe Isus
\nl-ai rugat pentru Sf\u00e2nta Lui Mam\u0103,
\nElizaveta!\u201d<\/p>\n

Danseaz\u0103 frunzele toamnei,
\nsub stele se chircesc umbrele.
\nCum s-a pr\u0103p\u0103dit cavalerul Henric,
\nse dispersau puterile negre,
\nsufletele necredincio\u015filor sarazini:
\ncu din\u0163ii rod st\u00e2ncile,
\nscr\u00e2\u015fnesc \u015fi url\u0103.<\/p>\n

\u201e\u00cenger Alb Crin Preacurat,
\ntu, neprih\u0103nit\u0103 Jertf\u0103 Vecinic\u0103
\nTrandafir din Paradis,
\nElizaveta!\u201d <\/p>\n

Se chircesc umbrele,
\nsuflete nebotezate,
\nse-nv\u0103l\u0103tucesc ca norii de praf, url\u00e2nd.<\/p>\n

\u201eMilostive\u015fte-te, milostive\u015fte-te, Maic\u0103 Precist\u0103,
\nMama Domnului.
\nPentru noi s\u0103 se roage \u00eengerul t\u0103u alb,
\nobl\u0103duitoarea noastr\u0103,
\nElizaveta!
\nPiei, putere \u00eentunecat\u0103,
\ndispari de l\u00e2ng\u0103 sicriul \u015fubred.
\nPatru lum\u00e2n\u0103ri \u2013
\nPreacurata Cruce
\n\u015fi crinii \u2013 crinii,
\nrug\u0103ciunile cre\u015ftinilor!\u201d<\/p>\n

\u00cen balt\u0103 clipesc fl\u0103c\u0103rui
\n\u00een otr\u0103vitoarea tin\u0103 amu\u0163it\u0103.
\nSub paraclis pitici r\u0103ut\u0103cio\u015fi
\n\u00ee\u015fi tremur\u0103 b\u0103rbile\u2026
\n\u015ei danseaz\u0103 stele ghimpoase,
\ntremur\u0103 fl\u0103c\u0103ruile candelelor\u2026<\/p>\n

\u00cen noaptea de toamn\u0103 nev\u0103t\u0103mate
\nsunt floricele de prim\u0103var\u0103
\nde pe sicriul ne\u00eentinat.<\/p>\n

***<\/p>\n

Nora mea Alb\u0103 ca Z\u0103pada
\nNora, floriceaua mea de nea,
\nMielu\u015felul meu de nori.
\nAh tu, regina z\u0103pezilor,
\nL\u00e2n\u0103 de nori,
\nGinga\u015f\u0103 pean\u0103,
\nTu, floare-de-col\u0163,
\nNora, und\u0103 lic\u0103ritoare,
\nNora, dulcele meu vis \u00een fulgura\u0163ie!
\n\u2026Ah, sever\u0103 Regin\u0103, nu m\u0103 executa,
\nLa moarte nu m\u0103 condamna!
\nNorul meu de nea,
\nPovestea mea de nea,
\nFloarea-de-col\u0163
\nE mult mai drag\u0103 dec\u00e2t tine!<\/p>\n

Traducere \u015fi prezentare de <\/em>
\n Leo BUTNARU<\/strong><\/p>\n


\nDOINA CERNICA <\/strong>
\n\"\"

O c\u0103l\u0103torie \u00een Portugalia cu poetul rom\u00e2n Virgil Mihaiu<\/strong><\/p>\n

La \u00eenceputul acestei c\u0103l\u0103torii st\u0103 sentimentul din ce \u00een ce mai rar al prieteniei adev\u0103rate. Darul la fel de rar al admira\u0163iei \u015fi al pre\u0163uirii sincere. Au trecut at\u00e2\u0163ia ani de c\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat totul \u015fi at\u00e2\u0163ia de c\u00e2nd Marian Papahagi a plecat, dar nu exist\u0103 prilej – stau m\u0103rturie interviurile, cuv\u00e2ntul scris care r\u0103m\u00e2ne -, \u00een care poetul Virgil Mihaiu s\u0103 nu \u00eel evoce, mentor drag \u00een primii pa\u015fi prin spa\u0163iul muzical al limbii portugheze. (De altminteri, la 60 de ani de la na\u015ftere \u015fi 10 ani de la moarte, avea s\u0103-i cinsteasc\u0103 memoria, organiz\u00e2nd la Institutul Cultural Rom\u00e2n din Lisabona un colocviu dedicat memoriei sale).
\nMai mult, \u015fi numele lui Marian Papahagi, \u015fi al bunicului s\u0103u, Tache Papahagi, arom\u00e2ni c\u0103rturari de elit\u0103 ai \u0163\u0103rii noastre, sunt asociate \u00een devenirea intelectual\u0103 a lui Virgil Mihaiu cu o pild\u0103, cu o lec\u0163ie de neuitat despre geografia inimii, aceea care scrie harta rom\u00e2nit\u0103\u0163ii sau, iat\u0103, a latinit\u0103\u0163ii, cu propria via\u0163\u0103.
\nC\u0103l\u0103toria a continuat cu lecturi, este u\u015for de imaginat, \u00eentr-un timp \u00een care lectura era vital\u0103 la un mod cu mult mai amplu, cu lecturile \u00een limba \u015fi din literatura portughez\u0103, deoarece povestim despre clujeanul Virgil Mihaiu, peste un deceniu redactor la revista ,,Echinox\u201d \u015fi apoi la revista ,,Steaua\u201d, un om care nu obose\u015fte, nu \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte, ci se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte mereu, urm\u00e2ndu-\u015fi visul. Nu \u015ftiu dac\u0103 visul a \u00eensemnat func\u0163ia de director al Institutului Cultural Rom\u00e2n din Lisabona (\u015fi de ministru consilier pe l\u00e2ng\u0103 Ambasada Rom\u00e2niei din Portugalia), cred c\u0103 mai cur\u00e2nd el s-a numit simplu Lisabona, Portugalia. Oricum, av\u00e2nd o arip\u0103 de idealitate \u015fi una de mundan, \u015fi poezia hr\u0103nindu-se din am\u00e2ndou\u0103, ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu cea dint\u00e2i (,,1998. epifanica saluta\u0163iune\u201d: ,,salut, portugalia!\/ speran\u0163\u0103 pentru\/ europeanul latin-oriental\/ speran\u0163\u0103 pentru scriitorul\/ muzicianul\/ dezesperatul\/ din dezesperantul\/ orient latin\/\/\u2026insul\u0103 peninsul\u0103\/ idee melopee\/ port calat pe poesie\/ ultim port de melancolie\/ jubila\u0163iune portocalie\/ ascuns\u0103\u0384n cochilie\/ \/epifanie\/\/ salut, salut, portugal\u00ede!\u201d), dar nu ezit\u0103 s\u0103 o schi\u0163eze \u015fi pe cea de a doua, legat\u0103 de r\u0103stimpul 1999-2000, \u00een cartea c\u0103l\u0103toriei sale, ,,lusorom\u00e2n\u0103 punte de v\u00e2nt\u201d, Brumar, Timi\u015foara, 2010: ,,Cele necesare pentru a ajunge \u00een portugalia:\/ pa\u015faport\/ s\u0103n\u0103tate\/ acte\/ voin\u0163\u0103\/ tenacitate\/ acte\/ certificate\/ vaccinuri\/ acte\/ nervi-timp-bani\/ nervi \/ acte\/ cazare\/ (undeva\/ pare-se tot printre ai t\u0103i)\/ pacien\u0163\u0103\/ \u015fans\u0103\/ baft\u0103\/ perseveren\u0163\u0103\/ via\u0163\u0103 lung\u0103\/ 50 de ani \/ bun\u0103-credin\u0163\u0103\/ pasiune\/ ajutor providen\u0163ial\/ conjunctur\u0103 astral\u0103\/ pasiune\/ 50 de ani\u201d (,,bem-vindo a Portugal!\u201d, Bun venit \u00een Portugalia!). Cheia acestui poem este \u00eens\u0103 nu repetatul ,,acte\u201d, ci sintagma ,,ai t\u0103i\u201d. Ea pulseaz\u0103 \u00eentr-at\u00e2tea altele, nu o dat\u0103 pornind chiar de la titlu, titlul c\u0103r\u0163ii, \u00een primul r\u00e2nd, dar \u015fi ,,Cluj&Lisboa\u201d, ,,Z\u00e2na transilvan\u0103 pe plaja lusitan\u0103\u201d, ,,absen\u0163a\/ prezen\u0163a feminit\u0103\u0163ii transilvane \u00een epicentrul vis\u0103rii lusitane\u201d, c\u0103l\u0103toria \u00een Portugalia a poetului Virgil Mihaiu desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se, de altfel, \u00eempreun\u0103 cu Transilvania natal\u0103, \u00eentruchipat\u0103 \u00eentr-un ideal de feminitate. O feminitate sculptural\u0103, cu ,,umeri de cariatid\u0103\u201d, atlet\u0103 (,,cuceritorii barbari\/ \u015fi-ar fi ascu\u0163it spadele\/ pe mu\u015fchii gambelor sale\u201d), ,,coloan\u0103\u201d dreapt\u0103, \u00eentr-o lume peste care pune st\u0103p\u00e2nire ,,str\u00e2mb\u0103ciunea\u201d, ,,column\u0103\u201d inexpugnabil\u0103 \u00een excelen\u0163a sa simbolic\u0103, \u00een care o celebreaz\u0103, gimnast\u0103, balerin\u0103, dansatoare \u00een ipostazele sale terestre, \u00een care o c\u00e2nt\u0103. Preferin\u0163a pentru Transilvania, pentru aceast\u0103 denumire a p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc natal, utilizat\u0103 \u00een exclusivitate, vine din orgoliul latinit\u0103\u0163ii sale \u015fi poetul o exprim\u0103 de c\u00e2te ori are prilejul. (\u0162in minte \u015fi acum insisten\u0163a, pl\u0103cerea cu care, \u00eentr-un interviu, s-a referit la nordul de \u0163ar\u0103 din care sunt, spun\u00e2ndu-i numai \u015fi numai Arboroasa).
\nPoetul c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Portugalia, duc\u00e2nd cu sine nu doar Transilvania, c\u0103reia \u00eei apar\u0163ine, ci \u015fi iubirea sa, muzica, generatoare de libertate \u2013 \u201elibertatea jazzistic\u0103\u201d! (S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Virgil Mihaiu, conferen\u0163iar la Academia de Muzic\u0103 din Cluj, este membru al Asocia\u0163iei Criticilor de Jazz din Statele Unite, al Juriului Mondial Down Beat Jazz Critics Poll, membru al juriului European Jazz Prize \u015fi c\u0103 a fost de dou\u0103 ori distins cu Premiul pentru publicistic\u0103 de jazz de Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Radiodifuziune; precum \u015fi faptul c\u0103, s\u0103 le spunem generic, concertele de ,,jazz cu accent rom\u00e2nesc\u201d, organizate \u00een ultimii ani din ini\u0163iativa directorului ICRL, Virgil Mihaiu, au cucerit publicul acestui gen, ele invit\u00e2ndu-l nu numai \u00een somptuosul Pal\u00e1cio Foz din centrul capitalei lusitane, ci \u015fi \u00een selectul club din celebra Alfama, \u201eOnda Jazz\u201d.) Vorbim, vorbind de libertatea jazzistic\u0103, de o libertate \u00een acord timpul nostru \u015fi cu firea poetului, \u00een stare s\u0103 ia avionul p\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia doar pentru o prelegere \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor s\u0103i despre istoria jazzului sau s\u0103-\u015fi ast\u00e2mpere dorul de portugheza brazilian\u0103, de jazzul brazilian, \u201eBrazil, meu amor\u201d, cu un popas \u00een Rio de Janeiro, c\u00e2t r\u0103stimpul dintre un dus-\u00eentors al navei aeriene.
\nNu au avut cum lipsi c\u0103r\u0163ile scriitorilor rom\u00e2ni care l-au precedat \u015fi l-au sus\u0163inut \u00een visul acestei c\u0103l\u0103torii, de aceea va privi \u00eent\u00e2i Portugalia cu ochii scrierilor lor, apoi se va dep\u0103rta de ele, ca s\u0103 vad\u0103 mai bine. Ajuns la Estoril, dar \u015fi cu poemul blagian \u201eEstoril\u201d \u00een memorie, Virgil Mihaiu \u00ee\u015fi \u00eenchipuie: \u201eDac\u0103 \u015fi-ar fi g\u00e2ndit versurile \u00een portughez\u0103 \/Lucian Blaga ar fi scris probabil:\u2026\u201d Apoi caut\u0103 distan\u0163a potrivit\u0103, ca atunci c\u00e2nd te ui\u0163i la un tablou, \u015fi deodat\u0103 vede c\u0103 \u201eSoarele de acum nu mai e nici el acela\u015fi\u201d, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u201eInexorabil\u0103 \u2013 doar amintirea frunzi\u015fului transilvan\u201d (\u201eEstoril\u201d). \u201eCea\u0163a dintre secole\u201d ne separ\u0103 \u015fi de \u00eengeri, \u201epoesii sbur\u0103t\u0103cite \/speriate de moarte \/de internet\u201d, astfel c\u0103 \u201ejurnalul portughez \/al lui Eliade\u201d \u00eei apare condens\u00e2nd \u201eecouri iberice \/quasi-isterice \/de pe alt\u0103 lume \/\/din insule \/euthanasiate\u201d (\u201eCea\u0163a dintre secole\u201d).
\nDar cum este Portugalia privit\u0103 de pe \u201elusorom\u00e2n\u0103 punte de v\u00e2nt\u201d, cel mai recent volum al lui Virgil Mihaiu, scris la Lisabona \u015fi d\u0103ruit cititorilor din Rom\u00e2nia \u00eentr-o splendid\u0103 edi\u0163ie, purt\u00e2nd marca unei edituri preten\u0163ioase, Brumar Timi\u015foara, \u015fi a implic\u0103rii autorului inclusiv \u00een prezentarea sa grafic\u0103? Dac\u0103 imaginile fotografice (de Monica Ioana Revnicu), copertele sunt dominate de tonuri de cenu\u015fiu, albastru, bleumarin, indigo, suger\u00e2nd diversitatea de nuan\u0163e ale fluviului Tejo \u015fi ale Oceanului Atlantic, Lisboa este alb\u0103, mai ales alb\u0103, \u015fi aproape numai alb\u0103, doar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu unde de miere: \u201eesen\u0163a bun\u0103 \/a soarelui \/captat\u0103 \u00een \/piatralba \/dalbei \/Lisabona\u201d (\u201ePiatralba\u201d); \u201ediminea\u0163\u0103 \/muiat\u0103\u0384n \/miere de lisabona\u201d. \u015ei la fel sunt \u015fi splendorile ei: \u201ecupola din zah\u0103r celest \/\u00eencununeaz\u0103 arborii \/jardim da estrela \/gr\u0103dina edenului lusitan\u201d (\u201eflota aduc\u0103toare de semin\u0163e\u201d). Prov\u0103 a \u0163\u0103rii, este totodat\u0103 \u201enav\u0103-pilot a melancoliei \/despic\u00e2nd \u00eenc\u0103 un secol dispre\u0163uibil\u201d (\u201epra\u00e7a da alegria clarificat\u0103 de lun\u0103\u201d), ea are \u00een \u0163es\u0103tur\u0103, ca \u015fi Clujul mult iubit, urzeala imagina\u0163iei, \u201e\u00eencep din imagina\u0163ie \/\u015fi se termin\u0103 \u00een imagina\u0163ie \/restul lumii \/pare previzibil \/prin compara\u0163ie\u201d (\u201eCluj&Lisboa\u201d), atrac\u0163ie \u015fi mister, \u201e\u00eembr\u0103\u0163i\u015fez lisabona \/cu aceea\u015fi pasionalitate \/inocent\u0103 \/a primelor s\u0103ruturi din adolescen\u0163\u0103\u201d, am\u00e2ndou\u0103 ajung\u00e2nd s\u0103-i curg\u0103 prin vene: \u201elisboa \/topit\u0103 lent \/\u00een s\u00e2ngele meu \/\u00eembibat de-o via\u0163\u0103 \/cu reav\u0103na verdea\u0163\u0103 \/transilvan-adolescentin\u0103 \/de fiecare diminea\u0163\u0103\u201d (\u201eOsmoz\u0103\u201d); \u201estrad\u00e9le \/insuportabil de \u00eenguste \/duc\u00e2nd spre \/alfama \/sau \/descinz\u00e2ndu-\u0163i \u00een suflet?\u201d (\u201eCare comunicare?\u201d). Portugalia \u00een \u00eentregime este pentru poetul Virgil Mihaiu \u00eendeosebi o broderie a reveriei, o arhitectur\u0103 a visului care accentueaz\u0103 realitatea a tot ce \u00eenseamn\u0103 Rom\u00e2nia: \u201epe c\u00e2t de ireal\u0103 \u00eemi p\u0103rea lusitania \/imaginat\u0103 de acas\u0103 \/\/pe-at\u00e2t de vie \u00eemi r\u0103m\u00e2ne\u0384n minte \/ \u0163ara natal\u0103 \/patria parental\u0103 \/c\u00e2t timp sunt exilat \u00een reveria portugal\u0103\u201d (\u201ebalan\u0163\u0103\u201d). O poezie \u015fi finalul alteia, poezii care o cuprind cu toat\u0103 puterea iubirii sunt memorabile: \u201esplendoarea t\u0103cut\u0103 \/a cozii de p\u0103un \/desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se\u0384n \/evantai \/\/\u0163ara desf\u0103\u015furat\u0103\u0384n \/soare \/la apus de europa\u201d (\u201elusitania\u201d); \u201e\u0163ar\u0103 prea \u00eentristat\u0103 \/de propria-i frumuse\u0163e \/\u00eenchis\u0103 \u00een propria-i deschidere\u201d (\u201eimersiunea \u00een lusitanitate\u201d). Dar oric\u00e2t de dorit\u0103, \u201eportugalia \/mutat\u0103 din vis \/\u00een iluzia realit\u0103\u0163ii\u201d \u00eenseamn\u0103 dep\u0103rtare \u015fi nu o dat\u0103 solitudine: \u201erealitatea este acas\u0103 \/\/irealitatea extrem\u0103 este exilul \/fie \u015fi\u0384n \u0163ara visat\u0103\u201d (\u201ereal\/ireal\u201d), \u015fi doar ea, realitatea, semnul ei palpabil \u00eel ajut\u0103 s\u0103 le dep\u0103\u015feasc\u0103: \u201easediat de solitudinea \/suferin\u0163ei \/\/aleg din stiv\u0103 \/\u015ftergarul de in \/cu monograma de purpur\u0103 \/\/lipindu-mi fa\u0163a de el \/\/\u00eemi primesc merindele din memorie\u201d (\u201ela limit\u0103\u201d)
\n\u00cen spa\u0163iul cald, plin de culoarea covorului, \u015ftergarelor, ceramicii, m\u0103\u015ftilor noastre, Virgil Mihaiu, directorul Institutului Cultural din Lisabona, \u00eenal\u0163\u0103 pun\u0163i peste Europa, \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Portugalia, pe care aduce muzicieni, arti\u015fti plastici, scriitori, s\u0103 fie asculta\u0163i, v\u0103zu\u0163i, pre\u0163ui\u0163i \u015fi de iubitorii de art\u0103 \u015fi literatur\u0103 de pe acest p\u0103m\u00e2nt cu care \u00eencepe Oceanul. Eu \u00eens\u0103mi am trecut-o o dat\u0103, ca s\u0103 particip la lansarea \u201eGramaticii portugheze\u201d a scriitoarei Micaela Ghi\u0163escu, la lansarea versiunii rom\u00e2ne\u015fti, pe care tot Micaela Ghi\u0163escu o realizase, a uneia din c\u0103r\u0163ile apreciatei prozatoare Lidia Jorge \u015fi ca s\u0103-l cunosc pe romancierul Rui Zink, \u00eendr\u0103git \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, gra\u0163ie, de asemenea, traducerilor Micaelei Ghi\u0163escu, dar \u015fi ale Anc\u0103i Milu-Vaidesegan, director-adjunct al aceluia\u015fi Institut Cultural Rom\u00e2n din Lisabona, coechipier\u0103 de calitate a directorului Virgil Mihaiu. Lidia Jorge \u015fi Rui Zink sunt numai dou\u0103 dintre personalit\u0103\u0163ile lumii culturale portugheze distinse de ICRL cu titlul de \u201eAmicus Romaniae\u201d. Cu o a treia, eseistul Fernando Couto e Santos, cititorii \u201eSpa\u0163iilor culturale\u201d se \u00eent\u00e2lnesc chiar acum.
\nDar s\u0103 ne \u00eentoarcem la c\u0103l\u0103toria poetului Virgil Mihaiu \u00een Portugalia \u015fi la cartea acestei c\u0103l\u0103torii, \u201elusorom\u00e2n\u0103 punte de v\u00e2nt\u201d, ca s\u0103 o \u00eenchidem cu sentimentul unei nelini\u015fti ce \u00eenso\u0163e\u015fte permanent \u00eemplinirea visului, \u00eemplinire menit\u0103 s\u0103 dureze \u201ec\u00e2t casa din copil\u0103rie \/demolat\u0103 sub tiranie\u201d. Dintr-o margine \u00een cealalt\u0103 a latinit\u0103\u0163ii europene, c\u0103l\u0103toria se aseam\u0103n\u0103 pentru poet cu mersul pe \u201epuntea feruginoas\u0103\u201d, \u00een\u0103l\u0163at\u0103 peste Tejo, pe \u201ecoasta lus\u0103\u201d, imens\u0103 cochilie care capteaz\u0103 \u015fi reverbereaz\u0103 \u201eecouri europene\u201d peste \u201eoceanul de temeri\u201d, \u201efericire \/sub amenin\u0163are \/de pl\u0103ci tectonice autodevoratoare\u201d, proiect\u00e2nd ,,iluzia universal\u0103 \/filtrat\u0103 prin \/firida identit\u0103\u0163ii lusitane\u201d. (\u201epunte de v\u00e2nt&cuv\u00e2nt\u201d)
\nDar pentru \u201eimpalidatul peregrin transilvan\u201d, care-\u015fi \u201erotunje\u015fte\u201d lumea \u201epe-un liman lusitan\u201d, Rom\u00e2nia\/Transilvania \u015fi Lisabona \/Portugalia sunt nu doar \u201edou\u0103 lumi fo\u015fnind \u00een acela\u015fi text\u201d, ci \u015fi capetele de pod \u00eentre care se arcuie\u015fte \u00eens\u0103\u015fi f\u0103ptura sa liric\u0103, peste \u201emare s\u0103rat\u0103 pe dureri ancestrale\u201d. E un timp-clip\u0103 \u00een care ni se m\u0103rturise\u015fte: \u201esoarele transilvaniei \/\u00eemi apar\u0163ine \/\/\u015fi umbrele portugaliei \/\u00eemi apar\u0163in \/(\u2026) \/visul meu se tr\u0103ie\u015fte \u015fi \/se moare pe sine din plin\u201d. Ca poetul Virgil Mihaiu s\u0103 poat\u0103 merge mai departe.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Din poezia modern\u0103 rus\u0103 Elena GURO (1877 \u2013 1913) Poeta, prozatoarea \u015fi pictori\u0163a Elena Guro (Notenberg) se trage din \u00eenaltul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21041"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21041"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21041\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21042,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21041\/revisions\/21042"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21041"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21041"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21041"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}