{"id":21025,"date":"2023-05-09T20:35:58","date_gmt":"2023-05-09T17:35:58","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21025"},"modified":"2023-05-09T20:37:29","modified_gmt":"2023-05-09T17:37:29","slug":"spatii-culturale-nr-17-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21025","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 17 (2)"},"content":{"rendered":"

Ion Lazu<\/strong>
\n\"\"

Despre cazul Ion Caraion<\/strong><\/p>\n

ION CARAION
\nDin tot ce-am spus, din tot ce vrem
\nR\u0103m\u00e2ne-o lacrim\u0103 n\u0103uc\u0103.
\nPe fundul vreunui vechi poem,
\nCare \u015fi el o s\u0103 se duc\u0103.\/\/
\nA\u015fa cum altele s-au dus
\n\u015ei-n urma noastr\u0103,-n urma lui
\nR\u0103stoarn\u0103 paltini alt apus,
\nPrin ochii cine \u015ftie cui\/\/
\nCa-ntr-un pahar de ap\u0103-n care
\nF\u00e2nt\u00e2na-ntreag\u0103 s-a t\u00e2r\u00e2t
\nS\u0103-\u015fi moar\u0103 ultima r\u0103coare
\nSau nici at\u00e2t\u2026 sau nici at\u00e2t\u2026
\nM\u0103car \u00een privin\u0163a lui Ion Caraion lucrurile au fost tran\u015fate cu privire la colaborarea sa cu poli\u0163ia politic\u0103, spre deosebire de alte destule cazuri, care sunt tergiversate cu anii, parc\u0103 anume ca tensiunea s\u0103 devin\u0103 insuportabil\u0103 \u00een breasla scriitorilor, devenit\u0103 un fel de oaie neagr\u0103 a na\u0163iunii, adus\u0103 mereu \u00een aten\u0163ia opiniei publice, de parc\u0103 r\u0103ul cel mare al perioadei comuniste ar fi venit nu din alt\u0103 direc\u0163ie, \u00een fapt bine \u015ftiut\u0103, ci dinspre slujitorii condeiului. Iscusit\u0103 deturnare a aten\u0163iei, \u00een vreme ce adev\u0103ra\u0163ii vinova\u0163i se strecoar\u0103 cu abilitate\/cu cinism spre p\u00e2rghiile puterii nev\u0103zute.
\nDa, Ion Caraion a fost turn\u0103tor \u015fi, spre mirarea mai mult a celor care nu l-au cunoscut \u00eendeaproape ca om, dec\u00e2t a celor care-i cuno\u015fteau firea dificil\u0103, plin\u0103 de ascunzi\u015furi \u015fi contradic\u0163ii (un personaj de o factur\u0103 cu totul aparte, un amestec de aspira\u0163ii \u00eenalte \u015fi de tic\u0103lo\u015fie \u00een neagr\u0103 proliferare), aspect ce devine o adev\u0103rat\u0103 teroare la lectura pieselor din dosarul Artur \u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a-\u0163i \u00eentoarce ma\u0163ele pe dos – ve\u0163i vedea ce vreau s\u0103 spun. Ce om ciudat, pe c\u00e2t de talentat!, dar \u015fi ce destin tragic! A\u015fa dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi m\u0103rturise\u015fte, cu grea obid\u0103: \u201eNu am tr\u0103it dec\u00e2t pentru scris, pentru libertatea \u015fi frumuse\u0163ea lui spiritual\u0103\u201d. Or, ce i-a adus aspirantului la laurii poeziei aceast\u0103 ardent\u0103 patim\u0103 \u00eentru cuv\u00e2nt? O pretimpurie pozi\u0163ionare \u00een miezul mi\u015fc\u0103rii literare, \u00eenc\u0103 \u00een anii 42-45, lucru ce nu trebuie escamotat, dar \u015fi conflicte cu autoritatea: desfiin\u0163area Agorei, revist\u0103 \u00een 5 limbi, angaj\u00e2nd nume de for\u0163\u0103 din lirica rom\u00e2neasc\u0103, european\u0103 \u015fi nu numai; interzicerea primului volum de poezii, Panopticum. Iar \u00een 50, prima arestare, pentru 5 ani… Canalul, minele de plumb: Baia Sprie, Cavnicul\u2026 Trei ani de tras targa pe uscat \u015fi din nou arestarea, cu condamnare pe via\u0163\u0103 pentru vini nesemnificative, care \u00eens\u0103 pe atunci erau considerate ca amenin\u0163\u00e2nd noua or\u00e2nduire etc. etc., t\u00e2rziu comutat\u0103 \u00een 25 ani MS\u2026 Eliberat abia \u00een 1964 \u2013 deci, practic, 20 de ani \u00een afara literaturii, tocmai anii tinere\u0163ii \u015fi ai primei maturit\u0103\u0163i, c\u00e2nd scriitorul \u00ee\u015fi deschide larg aripile\u2026 \u015ei s\u0103n\u0103tatea distrus\u0103. Iar ca o culme a ghinioanelor: prins \u00een cle\u015ftele neiert\u0103tor al Re\u0163elei de informatori. \u015ei fapt este c\u0103 din 67 p\u00e2n\u0103 \u00een 81 c\u00e2nd s-a exilat, a scris \u00een disperare, 14-16 ore pe zi, public\u00e2nd vreo 30 de volume de poezii, antologii, eseuri, traduceri etc., etc. Dar totodat\u0103 scriind \u015fi dela\u0163iuni. \u015ei nu oricum, formal, \u00een dorul-lelii, ci cu exces de zel \u015fi cu grave consecin\u0163e pentru cei viza\u0163i\/spiona\u0163i\/turna\u0163i\u2026 Printre victime, Nicu Steinhardt, c\u0103ruia i s-a confiscat Jurnalul fericirii\u2026 Cu inima str\u00e2ns\u0103, am reluat antologiile sale de poezii, cele dou\u0103, scoase \u00een colec\u0163ia Poe\u0163i rom\u00e2ni contemporani, la Ed. Eminescu (ironia soartei face ca \u00eengrijitor al acestor prime edi\u0163ii de dup\u0103 Decembrie s\u0103 fie Emil Manu, prietenul din tinere\u0163e \u015fi din \u00eenchisoare, \u00eens\u0103 pe care IC \u00eel turnase f\u0103r\u0103 ezitare (\u015fi nu se poate ca \u00een 1998 Emil Manu s\u0103 nu fi b\u0103nuit c\u0103 prietenul l-a turnat\u2026), apoi am reluat cele dou\u0103 volume Antichitatea durerii, al c\u0103ror lector am fost la Vinea. Impresia la aceast\u0103 nou\u0103 lectur\u0103 \u015fi \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 a tr\u0103d\u0103rilor sale? Un poet cople\u015fitor, mare \u00een literatura noastr\u0103 \u015fi mare \u00een orice literatur\u0103 s-ar face traducerea liricii sale… V\u0103d c\u0103 paginile sunt pline de sublinieri, de exclama\u0163ii\u2026 de plusuri \u015fi plusuri\u2026 Intrigat \u015fi totodat\u0103 oprimat, am reluat \u015fi cele dou\u0103 volume de Jurnal. Dar \u015fi Cazul Artur, la a c\u0103rei lansare am participat, la Sala oglinzilor, \u00eemi pare. Din cca. 400 pagini de dela\u0163iuni, c\u00e2t \u00eensumeaz\u0103 \u201copera neagr\u0103\u201d a omului din subteran\u0103, sunt selectate vreo 80 cazuri, ilustrative pentru notele informative despre cei din exil \u015fi despre scriitorii din \u0163ar\u0103 care aveau leg\u0103turi \u00een afar\u0103. Artur era instruit cu cine s\u0103 ia leg\u0103tura, ce s\u0103 afle, cum s\u0103 manevreze informa\u0163iile etc. Cu securistul se \u00eent\u00e2lnea \u00een vreo cas\u0103 conspirativ\u0103, dar \u015fi la el acas\u0103. La inform\u0103rile minu\u0163ios redactate, neiert\u0103toare, pred\u00e2ndu-\u015fi victimele pe tav\u0103, peste a\u015ftept\u0103rile organelor, mai venea el \u00eensu\u015fi cu sugestii, unele chiar de bun sim\u0163, altele doar mim\u00e2nd zelul, la derut\u0103. Iar altele, vai, suger\u00e2ndu-ne c\u0103 IC se iluziona c\u0103 zbirii vor \u0163ine seama de propunerile poetului privind \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei scriitorilor… \u00cen esen\u0163\u0103, \u00eens\u0103, a slujit cu r\u00e2vn\u0103 (\u201eR\u00e2vna ta, Ierusalime!\u201d) interesele securit\u0103\u0163ii care urm\u0103rea dezbinarea exilului, a Europei libere \u00een primul r\u00e2nd. \u015ei tot ce mai putea apuca, cu \u201em\u00e2na (sa) lung\u0103\u201d\u2026 Desigur, IC f\u0103cea toate astea sub constr\u00e2ngere sever\u0103 \u015fi cu teama c\u0103 libertatea ob\u0163inut\u0103 cu acest pre\u0163, odios peste m\u0103sur\u0103, ar putea fi iar pierdut\u0103. Catastrofal pentru un om care scria dezl\u0103n\u0163uit, cu obsesia de a l\u0103sa c\u00e2t mai multe c\u0103r\u0163i, convins de genialitatea sa, ceea ce nici nu e departe de adev\u0103r, dac\u0103 nu cumva este sinecvanonul geniului\u2026 Nu poate exista alt\u0103 explica\u0163ie a supu\u015feniei cu care a \u00eendeplinit sarcinile trasate\u2026 (Iar c\u00e2t prive\u015fte remarca privind stilul literar al dela\u0163iunilor, incriminat de toat\u0103 lumea, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, mie \u00eemi vine a crede c\u0103 aici este o ne\u00een\u0163elegere. \u00cen ce sens? Un jurnal e un jurnal, scriitorul nu se fere\u015fte s\u0103 noteze acolo, pentru sine, ceea ce nu ar spune prietenilor, cunoscu\u0163ilor etc. Cum nu se fere\u015fte nici s\u0103-\u015fi dea drumul la stil, sub regimul inspira\u0163iei\u2026 Dac\u0103 Eliade \u0163i se pare desuet, scrii c\u0103 este desuet, dac\u0103 L. Arcade \u0163i se pare nes\u0103tul de oric\u00e2te laude, scrii asta, etc. Stilul din dela\u0163iuni al lui IC nu difer\u0103, \u00een fapt, de stilul celor dou\u0103 jurnale publicate: unul \u00een 80, iar cel\u0103lalt abia \u00een 98, de\u015fi fusese predat editurii CR \u00een toamna lui 80\u2026 Oribil nu e deci faptul \u00een sine, c\u0103 vedea defectele oamenilor, ci doar faptul c\u0103 a confundat adresan\u0163ii, pred\u00e2nd securit\u0103\u0163ii ceea ce ar fi fost destinat jurnalului s\u0103u intim\u2026 Or, este clar c\u0103 IC nu iubea oamenii, nici m\u0103car pe actan\u0163ii vie\u0163ii literare, cum m-am a\u015fteptat, crez\u00e2nd c\u0103, dac\u0103 iube\u015fti literatura, \u00een mod firesc iube\u015fti \u015fi pe autorii ei importan\u0163i\u2026; IC nu se l\u0103sa dus \u00een sentimente precum simpatia, admira\u0163ia, prietenia, ci doar se purta colegial sau la rigoare mim\u00e2nd prietenia, dup\u0103 \u00eemprejur\u0103ri. \u00cen chiar paragraful, devenit celebru, al declara\u0163iei sale din mai 67, c\u00e2nd spune c\u0103 nu mai colaboreaz\u0103 \u015fi, dac\u0103 se fac presiuni, se va sinucide (\u201eCine termin\u0103 nu mai sufer\u0103\u201d), chiar \u00een fraza respectiv\u0103, IC subliniaz\u0103 faptul c\u0103 a informat despre oameni pe care \u00eei dispre\u0163uie\u015fte, care \u00eei fac sil\u0103 sau \u015fi mai mult de at\u00e2t. \u015ei continu\u0103: \u201cDar \u00eenc\u0103 mai mult m\u0103 dispre\u0163uiesc pe mine\u201d \u2013 ceea ce poate fi doar o figur\u0103 de stil. Acesta era omul, nu e nimic de ad\u0103ugat. Consternare pe toat\u0103 linia.
\nA\u015f fi foarte interesat s\u0103 \u015ftiu unde se afl\u0103 adev\u0103ratul jurnal al lui IC din toat\u0103 via\u0163a lui, nu selec\u0163ia prezentat\u0103 de el la CR \u00een 80 \u015fi care, firesc, ocolea toate problemele spinoase. Dar unde sunt manuscrisele lui MP, g\u0103site la Mogo\u015foaia? Dar cele din biroul s\u0103u de la CR, care i-a fost devalizat \u00eenc\u0103 \u00een noaptea mor\u0163ii romancierului\u2026?
\n Un comentariu la cazul Caraion \u015fi Balot\u0103<\/p>\n

Ce-i drept, am ezitat mult dac\u0103 s\u0103 vin cu noi comentarii \u00een problema dureroas\u0103 a colabor\u0103rii scriitorilor cu Securitatea, dup\u0103 ce m\u0103 retr\u0103sesem, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 ne zbuciumam zadarnic. Simplific\u00e2nd foarte tare lucrurile, ca s\u0103 nu sc\u0103p\u0103m din vedere tocmai cadrul general al dramei: ace\u015fti scriitori (m\u0103 refer la Ion Caraion \u015fi Nicolae Balot\u0103, dar cazul lor poate fi extrapolat) au ajuns la \u00eenchisoare \u00een anii 50, pentru c\u0103 s-au opus \u00eenregiment\u0103rii; la ie\u015firea din prima deten\u0163ie, au continuat s\u0103 scrie \u00eempotriva regimului (al\u0163i condeieri, dup\u0103 experien\u0163a terifiant\u0103 a deten\u0163iei, au renun\u0163at la scris, s-au f\u0103cut pierdu\u0163i \u00een masa angaja\u0163ilor temporari de pe \u015fantiere\u2026); or, IC \u015fi NB au fost \u00eentemni\u0163a\u0163i a doua oar\u0103, – \u015fi \u00een decursul document\u0103rii pentru Proiectul Scriitori rom\u00e2ni \u00eencarcera\u0163i am num\u0103rat nu mai pu\u0163in de 25 duble condamn\u0103ri ale unor scriitori! – semn clar c\u0103 ei erau urm\u0103ri\u0163i cu str\u0103\u015fnicie\u2026-, de data asta pentru mul\u0163i ani, sau la MSV, din care au executat 6-8 ani de pu\u015fc\u0103rie, iar \u00een preajma eliber\u0103rii, f\u0103r\u0103 s\u0103 li se comunice sf\u00e2r\u015fitul deten\u0163iei politice, impus de organismele interna\u0163ionale, ci dimpotriv\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-i s\u0103 cread\u0103 c\u0103 mai au de isp\u0103\u015fit \u00eenc\u0103 mul\u0163i ani, li s-a smuls, prin \u015firetlic, amenin\u0163\u0103ri \u015fi constr\u00e2ngere, semn\u0103tura pe angajamentul de colaborare. \u00cen momentul c\u00e2nd li s-a dat din nou drept de semn\u0103tur\u0103, (dup\u0103 dou\u0103 decenii!), au \u00eenceput s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 publice dezl\u0103n\u0163uit, ca spre a recupera timpul ce li se furase, cum au \u015fi recunoscut. P\u00e2n\u0103 la plecarea \u00een exil, IC a publicat nu mai pu\u0163in de 26 de c\u0103r\u0163i, cu o medie ame\u0163itoare, de 2 c\u0103r\u0163i pe an; iar N. Balot\u0103 doar 12 c\u0103r\u0163i \u00een aceea\u015fi perioad\u0103. \u00cen tot acest timp, au fost nevoi\u0163i s\u0103 prezinte note informative. Scr\u00e2\u015fnind din din\u0163i, au trebuit s\u0103 toarne. O pacoste de nedescris, de netr\u0103it\u2026 \u00cen mai 1967, IC le declara satrapilor s\u0103i c\u0103, dac\u0103 \u00eel mai constr\u00e2ng s\u0103 toarne, se sinucide. Nu a f\u0103cut-o, totu\u015fi. Avea o familie, avea o feti\u0163\u0103. \u015ei avea de scris \u00een continuare, iar ceea ce se adunase \u00een mape trebuia s\u0103 apar\u0103. Sacrificase totul pentru asta. Acesta este omul obsedat de scrisul s\u0103u \u015fi de nimic altceva. Abia \u00een 81, c\u00e2nd \u015fi unul, \u015fi altul au plecat, colaborarea cu securitatea a c\u0103zut. \u00cens\u0103, fapt de re\u0163inut, nici \u00een str\u0103in\u0103tate IC nu a recunoscut c\u0103 ar fi tr\u0103dat, dimpotriv\u0103, s-a ar\u0103tat indignat c\u0103 i se atribuie texte contraf\u0103cute, l\u0103turi, etc. Ceea ce nu era adev\u0103rat dec\u00e2t \u00een parte\u2026 \u015ei \u00eemi vine s\u0103 cred c\u0103 nici prin tortur\u0103 nu ar fi recunoscut c\u0103 a colaborat. Pare o culme a absurdului \u015fi a disper\u0103rii, c\u00e2nd nu este dec\u00e2t adev\u0103rul strict, pe c\u00e2t de sf\u00e2\u015fietor. De ce nu au recunoscut? Mai \u00eent\u00e2i, pentru c\u0103 e o ru\u015fine prea mare s\u0103-\u0163i vinzi fra\u0163ii de suferin\u0163\u0103. \u015ei erau convin\u015fi c\u0103 nimeni dintre compatrio\u0163i nu-i va \u00een\u0163elege, nu-i va ierta, nici m\u0103car familia, prietenii, nimeni\u2026 ci to\u0163i \u00eei vor dezavua \u015fi \u00eei vor dispre\u0163ui. Iar opera lor va fi pe veci terfelit\u0103, aruncat\u0103 la gunoi -, cea pentru care renun\u0163aser\u0103 la orice \u00een via\u0163\u0103, inclusiv la onoare. E adev\u0103rat c\u0103 nu renun\u0163aser\u0103 de bun\u0103 voie, cu at\u00e2t mai pu\u0163in nu o f\u0103cuser\u0103 din proprie ini\u0163iativ\u0103, ci fuseser\u0103 constr\u00e2n\u015fi, lipsi\u0163i de libertate, schingiui\u0163i, pu\u015fi \u00een imposibilitatea de a-\u015fi \u00eemplini chemarea de scriitori. Vina lor, \u00een acest context foarte special, pe c\u00e2t de cumplit, era oricum mai mic\u0103, aproape disparent\u0103, \u00een compara\u0163ie cu teroarea prin care colaborarea a fost ob\u0163inut\u0103. Poate \u015fi fa\u0163\u0103 de r\u0103ul pe care l-au pricinuit. Nu au turnat din viciu, cum au f\u0103cut onorabilii no\u015ftri vecini de palier, sau pentru a avansa \u00een schem\u0103, precum bunii no\u015ftri colegi de birou, ci ca s\u0103 capete dreptul de a se exprima ca oameni de talent, creativi. \u015ei mai e o nuan\u0163\u0103: \u00cen aceast\u0103 \u0163ar\u0103, lumea te judec\u0103 dup\u0103 vechi precepte, tr\u0103darea este pedepsit\u0103 cu lapidarea, cu alungarea din cetate. Ca pe vremea lui Taras Bulba, \u00een Ucraina. \u015ei m\u0103car acolo tr\u0103darea venea dintr-o iubire nepotrivit\u0103… \u00cen Apus, a\u015fa mi se pare, lucrurile sunt mai laxe din acest punct de vedere. Se face la fel de mult caz de onoare, de demnitate etc., \u00eens\u0103 o defec\u0163iune recunoscut\u0103 este mai lesne \u00een\u0163eleas\u0103, toleran\u0163a e mai mare\u2026
\nAstfel st\u00e2nd lucrurile, cei care nu au recunoscut \u015fi nu vor recunoa\u015fte reprezint\u0103 la noi regula; excep\u0163iile sunt dou\u0103 sau trei, \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 adaug c\u0103 nu neap\u0103rat conving\u0103toare. Dl DZ a recunoscut c\u0103 a colaborat cu \u201epartea bun\u0103, patriotic\u0103\u201d a securit\u0103\u0163ii \u015fi ne prezint\u0103 rezultatele acelei colabor\u0103ri. Nu spune \u00een schimb nici un cuv\u00e2nt despre tr\u0103d\u0103rile obligatorii: pre\u0163ul jertfei patriotice.
\nNi se spune: acuza\u0163i pe nedrept CNSAS-ul, care este legal constituit \u015fi \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea conform constitu\u0163iei. \u2026Da, e legal constituit, \u00eens\u0103 personal am prea pu\u0163ine motive s\u0103 apreciez rezultatele cercet\u0103rilor \u00eentreprinse \u00een lungul r\u0103stimp. Mai \u00eent\u00e2i c\u0103 totul merge prea lent, ca s\u0103 nu zic c\u0103 merge alandala. Deconspir\u0103ri desc\u00e2lcite cu ani \u015fi ani \u00een urm\u0103 \u015fi care nu au fost \u00eenaintate tribunalului; altele care ne sunt anun\u0163ate \u00eenainte de pronun\u0163area verdictului. \u00cen acest ritm, nu vom afla dec\u00e2t f\u0103r\u00e2me de adev\u0103r, \u015fi prea t\u00e2rziu\u2026
\nAm asistat o singur\u0103 dat\u0103 la o ac\u0163iune a CNSAS, chemat la lansarea unei lucr\u0103ri de doctorat pe baza cercet\u0103rilor de arhiv\u0103. La discu\u0163ii, Monica Pillat, fiica lui Dinu Pillat, a reclamat faptul c\u0103 nici p\u00e2n\u0103 acum, dup\u0103 20 de ani, nu a fost g\u0103sit manuscrisul A\u015ftept\u00e2nd ziua de apoi, care a fost principalul cap\u0103t de acuzare al lotului Noica-Pillat. Atunci din sal\u0103 s-a ridicat o t\u00e2n\u0103r\u0103 cercet\u0103toare, care a anun\u0163at c\u0103 ea a g\u0103sit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor manuscrisul respectiv, \u00een cu totul alt dosar, cu vreo doi ani \u00een urm\u0103\u2026 Surpriza a fost foarte pl\u0103cut\u0103, \u00eens\u0103 mare a fost \u015fi nedumerirea: De ce nu au anun\u0163at familia, presa etc.?! Ni s-a dat o explica\u0163ie care nu a mul\u0163umit pe nimeni: c\u0103 descoperirea a fost postat\u0103 pe site-ul lor, conform procedurii curente\u2026 (De cur\u00e2nd romanul a ap\u0103rut pe pia\u0163\u0103, se dovede\u015fte a fi vorba nu despre un elogiu adus legionarilor, \u00een plin dejism, ci tocmai dimpotriv\u0103, despre o acuz\u0103 adus\u0103 r\u0103t\u0103cirii celor care apelau la rasism \u015fi m\u00e2ntuirea colectiv\u0103…).
\nNi se mai spune: Opera nu salveaz\u0103 omul. Da, r\u0103spund, \u00eens\u0103 opera salveaz\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103, aflat\u0103 \u00een grea suferin\u0163\u0103, mai r\u0103u ca niciodat\u0103. Nu mai e nimic de a\u015fteptat \u00een cazul celor care nu au avut puterea s\u0103 se m\u0103rturiseasc\u0103, \u00een speran\u0163a iert\u0103rii, cum cu obid\u0103 se exprim\u0103 poetul AS. Oricum, nu avem c\u0103derea s\u0103-i judec\u0103m noi, care nu am trecut prin \u00eencercarea lor extrem\u0103\u2026 Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m \u00eens\u0103 nici cel\u0103lalt aspect, determinant al \u00eentregii tragedii: c\u0103 ei s-au opus regimului. (\u00cei dau dreptate m\u0103car \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 lui VT, care cere r\u0103spicat o distinc\u0163ie clar\u0103 \u00eentre cei cu adev\u0103rat m\u00e2r\u015favi \u015fi cei care au luptat contra puterii p\u00e2n\u0103 la limita puterii lor.).
\n\u00cen orice caz, simt nevoia s\u0103 repet: la opera lor nu putem renun\u0163a cu nici un chip. Am fost la editura Vinea redactorul de carte al operei poetice a lui Ion Caraion, Arheologia durerii, ap\u0103rut\u0103 \u00een colec\u0163ia Edi\u0163ii definitive, seria Patrimoniu, \u00een 2 volume, totaliz\u00e2nd peste 1100 de pagini, o oper\u0103 redutabil\u0103 – spun asta f\u0103r\u0103 nici o ezitare – \u015fi de care o literatur\u0103 ca a noastr\u0103 nu-\u015fi poate permite s\u0103 fac\u0103 abstrac\u0163ie. C\u00e2t despre Caietul albastru, de asemenea 2 volume, peste 1200 pagini, am parcurs-o din nou, nu numai \u00een vederea acestei discu\u0163ii, ci pentru c\u0103 realmente este cu sentimentul c\u0103 m\u0103 aflu \u00een fa\u0163a unei capodopere. (Am fost redactor de carte \u015fi la alte dou\u0103 masive volume de Nicolae Balot\u0103, lucru lesne de aflat din c\u0103su\u0163a tehnic\u0103 a volumelor.) De altfel nici NM nu-i contest\u0103 excelen\u0163a, de\u015fi are unele rezerve la volumele de exegez\u0103 (prea docte, epuiz\u00e2nd subiectul, \u201e\u00eenc\u00e2t nu-\u0163i mai vine s\u0103 cite\u015fti cartea\u201d); \u00een schimb despre Caietul albastru, citit cu excelent\u0103 impresie, scrie r\u0103spicat: \u201eNu avem multe jurnale la acest nivel\u201d; dup\u0103 care rezerv\u0103 3 coloane analizei, cu edificatoare citate.
\n\u015ei mai cred c\u0103 se spune, pe bun\u0103 dreptate, c\u00e2nd e vorba despre p\u0103cate prea mari ale unor oameni de mare har: S\u0103-i judece bunul Dumnezeu, pentru simplul motiv c\u0103 a da noi un verdict nu este omene\u015fte posibil.<\/p>\n


\nINTERVIU<\/strong><\/p>\n

RADU POPICA <\/strong> <\/p>\n

ARTA SUB COMUNISM<\/strong><\/p>\n

Oare a venit vremea decant\u0103rilor?
\nO expozi\u0163ie surprinz\u0103toare prin idee \u015fi desf\u0103\u015furare de for\u0163e artistice se poate vedea, p\u00e2n\u0103 la mijlocul lui iulie, la Muzeul de Art\u0103 din Bra\u015fov. Ea se nume\u015fte Arta sub Comunism \u015fi con\u0163ine lucr\u0103ri care exemplific\u0103 arta cu subiect impus, arta oficial\u0103 a regimului comunist existent\u0103 \u00een colec\u0163iile Muzeului de Art\u0103 din localitate.
\nDespre finalit\u0103\u0163ile acestei expozi\u0163ii am stat de vorb\u0103 cu cel ce a ini\u0163iat \u015fi structurat materialul expozi\u0163ional, curatorul expozi\u0163iei, Radu Popica.<\/p>\n

Ce a\u0163i \u00eencercat s\u0103 scoate\u0163i \u00een eviden\u0163\u0103 prin selectarea acestor lucr\u0103ri de pictur\u0103 \u015fi sculptur\u0103?<\/p>\n

Ne-am propus, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 prezent\u0103m evolu\u0163ia artei oficiale a regimului comunist, \u00eencep\u00e2nd cu anii realismului socialist, \u00eenceputul anilor 50 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een anii 80, spre 1989, c\u00e2nd apare \u015fi se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte cultul personalit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu. Ne-am propus s\u0103 prezent\u0103m cel\u0103lalt versant al artei rom\u00e2ne\u015fti, c\u00e2nd exista \u015fi o art\u0103 neangajat\u0103 ideologic care a supravie\u0163uit \u00een acele vremuri, dar, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103, spa\u0163iul public era dominat tocmai de aceste lucr\u0103ri cu tematic\u0103 ideologic\u0103.<\/p>\n

Era ideologia \u00een epoca comunist\u0103 aceea care domina expresia artistic\u0103, \u00een cazul nostru al artelor plastice?<\/p>\n

Pentru ca arti\u015ftii s\u0103 existe din punct de vedere profesional trebuiau s\u0103 produc\u0103 \u015fi astfel de lucr\u0103ri pe direc\u0163iile trasate de c\u0103tre partid destul de exact, plus declara\u0163ii de adeziune la linia partidului \u015fi, bine\u00een\u0163eles, trec\u00e2nd peste episodul anilor 50, ai obsedantului deceniu, artistul avea \u015fi o anume libertate. At\u00e2ta timp c\u00e2t realiza aceste lucr\u0103ri, \u00een spa\u0163iul s\u0103u privat putea s\u0103 produc\u0103 \u015fi altceva, lucr\u0103ri care nu r\u0103spundeau cerin\u0163elor ideologice, dar erau o condi\u0163ie necesar\u0103, obligatorie, ca s\u0103 po\u0163i exista din punct de vedere artistic.<\/p>\n

Ce r\u0103m\u00e2ne din aceste lucr\u0103ri, dincolo de elementul de prezentare a unui segment istoric? Mai pot fi decupate tr\u0103s\u0103turi viabile artistic \u00eentr-o istorie a artelor plastice care nu poate ocoli o anume perioad\u0103 din existen\u0163a general\u0103?<\/p>\n

Sigur. Lucr\u0103rile, \u00een ceea ce prive\u015fte calitatea, difer\u0103 forte mult. Sunt lucr\u0103ri care, nu trebuie s\u0103 ne ascundem, sunt foarte slabe, chiar friz\u00e2nd prostul-gust pe alocuri, dar sunt \u015fi lucr\u0103ri foarte bune. Sunt arti\u015fti pe care i-a\u015f putea numi fal\u015fi conformi\u015fti, care au produs lucr\u0103ri care sunau pe linie, dar lucrarea, din punct de vedere plastic, era absolut \u00een regul\u0103. Lucr\u0103rile ne permit s\u0103 vedem o anumit\u0103 evolu\u0163ie din arta rom\u00e2neasc\u0103. Se \u015fi vede, de altfel, o evolu\u0163ie, de la realismul socialist, la deschidere c\u0103tre occident \u00een anii 60, c\u00e2nd se experimenteaz\u0103 la noi \u015fi un pic de cubism \u015fi alte curente moderne. Apoi anii 70-80 c\u00e2nd arti\u015ftii tineri vin cu tehnici inovatoare. Se v\u0103d toate aceste lucruri, dar ceea ce r\u0103m\u00e2ne ca un fir ro\u015fu este tema ideologic\u0103 care le leag\u0103 \u00eencep\u00e2nd din anii 50 p\u00e2n\u0103 \u00een anii 80 pe toate aceste lucr\u0103ri de art\u0103 oficial\u0103.<\/p>\n

Reg\u0103sim \u00een expozi\u0163ie nume consacrate ale picturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi bra\u015fovene, precum Ion Pacea, Eftimie Mod\u00e2lc\u0103, Sabin B\u0103la\u015fa, Friedrich von B\u0151mhes. Numele lor s-a \u00eemplinit \u015fi prin obolul adus ideologiei comuniste, sau este doar un balast peste care trebuie s\u0103 trecem, s\u0103-l ignor\u0103m?<\/p>\n

A fost un compromis necesar, chiar \u015fi pentru marii arti\u015fti care erau deja afirma\u0163i din perioada interbelic\u0103, s\u0103 ne amintim doar cazul lui Ciucurencu, al lui Lucian Grigorescu, Corneliu Baba. To\u0163i au trebuit s\u0103 produc\u0103 aceste lucr\u0103ri pe linie. Bine\u00een\u0163eles, \u00een func\u0163ie de abilitatea fiec\u0103ruia, compromisul a fost mai mare sau mai mic. De exemplu \u00een cazul lui Baba(care nu este prezent \u00een expozi\u0163ie cu nici o lucrare) \u015ftim c\u0103 el a produs lucr\u0103ri \u00een stilul lui caracteristic. Titlul corespundea, dar realizarea artistic\u0103 nu. La fel \u015fi Lucian Grigorescu. A f\u0103cut declara\u0163ie de adeziune, dar lucr\u0103rile sale au mers exact pe linia sa din perioada interbelic\u0103. Acum, \u00een ce m\u0103sur\u0103 s-au adaptat sau nu arti\u015ftii, asta r\u0103m\u00e2ne de discutat de la caz la caz.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00een expozi\u0163ie lucr\u0103ri ale unor pictori care \u015fi-au \u00eencetat activitatea, dar \u015fi a altora \u00een plin\u0103 evolu\u0163ie. Sunt ace\u015ftia din urm\u0103 arti\u015fti care au reu\u015fit s\u0103 se desprind\u0103, s\u0103-\u015fi dob\u00e2ndeasc\u0103 o libertate de mi\u015fcare?<\/p>\n

Da, sigur, genera\u0163ia anilor 70-80 este prezent\u0103 \u00een expozi\u0163ie, ei sunt \u00eenc\u0103 activi. Eu zic c\u0103 era practic vorba de o dedublare, de aceea care a caracterizat \u00eentreaga societate \u00een anii regimului comunist. \u00cen spa\u0163iul public se producea declara\u0163ia de adeziune \u00een care nu credea nimeni, de fapt. Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte arta. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 a existat \u015fi o doz\u0103 mare de oportunism despre care trebuie s\u0103 vorbim. \u00cen ceea ce prive\u015fte cultul personalit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu nu existau directive ca acest lucru s\u0103 se realizeze. Cei care produceau lucr\u0103rile o f\u0103ceau pentru c\u0103 \u015ftiau c\u0103 vor fi primite \u00een expozi\u0163ie \u015fi achizi\u0163ionate. Aici vorbim de oportunism, nu de comunism, \u00een nici un caz.<\/p>\n

A\u015fa cum arat\u0103 expozi\u0163ia, cum a\u0163i caracteriza perioada comunist\u0103 prezent\u0103 \u00een arta plastic\u0103? Care sunt umbrele \u015fi luminile ei?<\/p>\n

Umbrele ar consta \u00een deturnarea unei mari p\u0103r\u0163i a artei rom\u00e2ne\u015fti de la destinul ei firesc. Trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anilor 40 se rup leg\u0103turile cu arta european\u0103, arta rom\u00e2neasc\u0103 fiind doar o simpl\u0103 prelungire a artei europene, evident, \u015fi se impune aceast\u0103 paradigm\u0103 retrograd\u0103 a realismului socialist. Aceast\u0103 parte de umbr\u0103, aceast\u0103 ruptur\u0103 for\u0163at\u0103 care s-a produs trebuie subliniat\u0103. Leg\u0103turile, \u00eencet-\u00eencet, s-au re\u00eennodat prin anii 60, dar a r\u0103mas mereu un decalaj semnificativ fa\u0163\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een occident \u015fi \u00een art\u0103 la nivel mondial tocmai datorit\u0103 acestui ecran care s-a interpus \u00eentre arta rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi arta european\u0103. Partea luminoas\u0103 este c\u0103, \u00een ciuda vremurilor, au supravie\u0163uit arti\u015fti buni, arti\u015fti care au reu\u015fit s\u0103 creeze noi genera\u0163ii de creatori, s\u0103 le insufle valorile pe care ei le asimilaser\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103 \u015fi s-a p\u0103strat o doz\u0103 de normalitate p\u00e2n\u0103 spre 1989.<\/p>\n

Cum m-am \u00eentrebat la \u00eenceput, o fac \u015fi la final: oare a venit vremea decant\u0103rilor? Se pare c\u0103 da. Expozi\u0163ia de la Bra\u015fov, inedit\u0103 la nivel na\u0163ional, este un prim pas. <\/p>\n

A consemnat Adrian Munteanu<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ion Lazu Despre cazul Ion Caraion ION CARAION Din tot ce-am spus, din tot ce vrem R\u0103m\u00e2ne-o lacrim\u0103 n\u0103uc\u0103. Pe<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21025"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21025"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21025\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21026,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21025\/revisions\/21026"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21025"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21025"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21025"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}