{"id":21016,"date":"2023-05-08T16:20:38","date_gmt":"2023-05-08T13:20:38","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21016"},"modified":"2023-05-08T16:23:33","modified_gmt":"2023-05-08T13:23:33","slug":"spatii-culturale-nr-17-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=21016","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 17 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Uniunea r\u0103fuielilor<\/strong><\/p>\n

Privit\u0103 din exterior, f\u0103r\u0103 patim\u0103, cu deta\u015farea celui care nu (mai) sper\u0103 \u015fi nu (mai) a\u015fteapt\u0103 nimic de la nimeni, Uniunea Scriitorilor nu prea pare a-\u015fi merita numele; \u201euniune\u201d, potrivit DEX, \u00eenseamn\u0103 \u201eleg\u0103tur\u0103 \u00eentre dou\u0103 sau mai multe persoane, grupuri, societ\u0103\u0163i, clase etc., pentru ap\u0103rarea unor interese, pentru revendicarea unor drepturi comune, pentru realizarea unor scopuri comune etc.\u201d. F\u0103r\u0103 sup\u0103rare, \u00eens\u0103, dintr-o posibil\u0103 defini\u0163ie a \u201eUniunii\u201d Scriitorilor ar trebui s\u0103 scoatem leg\u0103tura dintre persoane, grupuri etc., apoi partea cu \u201eap\u0103rarea\u201d \u015fi \u201erevendicarea\u201d \u015fi, ajun\u015fi la \u201escopuri comune\u201d, s\u0103 privim jena\u0163i \u00een alt\u0103 parte, at\u00e2ta vreme c\u00e2t fiecare lupt\u0103 \u2013 dac\u0103 o face, de\u015fi nici aici nu st\u0103m prea bine! \u2013 pentru sine, pentru gloria personal\u0103 \u015fi nici \u00eentr-un caz pentru impunerea \/ promovarea \/ \u015f.a.m.d. a literaturii autentice \u00een \u0163ara noastr\u0103.
\nNaivii neimplica\u0163i politic \u015fi cu iubire fa\u0163\u0103 de literatur\u0103 ar putea crede c\u0103 USR seam\u0103n\u0103 (ori a sem\u0103nat!) cu un club select \/ exclusivist, \u00een care intrarea se face pe baz\u0103 de talent \u015fi unde predomin\u0103, ca mod elevat de petrecere a timpului, convorbirile literare. Ar putea fi a\u015fa, dac\u0103 num\u0103rul imens de membri \u2013 peste 2000 \u2013 \u015fi talentul incert (ca s\u0103 nu spunem \u201einexistent\u201d) al multora nu ar infirma aceast\u0103… catalogare.
\nUSR ar putea fi considerat\u0103 un sindicat, o mare organiza\u0163ie cu statut, conducere, membri \u015fi idealuri comune, func\u0163ion\u00e2nd ca orice sindicat de la noi, adic\u0103 haotic \u015fi f\u0103r\u0103 rezultat. Haotic, pentru c\u0103 nu \u015ftie nimeni ce vor scriitorii actuali, \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103 \u015fi pentru ce bine comun lupt\u0103. Un sindicat presupune o minim\u0103 solidaritate a membrilor s\u0103i, ori despre a\u015fa ceva nici nu poate fi vorba la noi. \u015ei-l imagineaz\u0103 cineva pe domnul Manolescu \u00een ipostaz\u0103 de lider sindical \u015fi pe domnul D.R. Popescu, s\u0103 zicem, \u00een calitate de membru cotizant?! \u00ce\u015fi imagineaz\u0103 cineva c\u0103 scriitorii de la noi ar putea intra \u00een grev\u0103, c\u0103 ar putea ie\u015fi \u00een strad\u0103 (ca \u015foferii, pensionarii, profesorii, medicii \u015fi alte categorii n\u0103p\u0103stuite) s\u0103 se pronun\u0163e pentru drepturile (\u00eenc\u0103lcate sistematic \u015fi grobian) ale creatorilor de frumos? \u00ce\u015fi imagineaz\u0103 cineva c\u0103 scriitorii no\u015ftri ar putea negocia cu reprezentan\u0163ii guvernului drepturile de autor, dreptul de liber\u0103 exprimare, patrimoniul (pe cale de dispari\u0163ie!) \u015fi alte cestiuni importante?… Sigur c\u0103 nu. USR nu este, a\u015fadar, un sindicat. De fapt, pare mai u\u015for s\u0103 spui ce nu este.
\nUSR, de exemplu, nu este o mare familie. Membrii s\u0103i nu prezint\u0103 o relativ\u0103 sau m\u0103car decent\u0103 leg\u0103tur\u0103 spiritual\u0103 \u00eentre ei. Predomin\u0103 atacul (adesea furibund) la persoan\u0103, amenin\u0163\u0103rile (uneori concretizate!) cu darea \u00een judecat\u0103 pentru orice fleac, negarea valorii celuilalt, minimalizarea efortului creativ \u015fi, mai ales, \u201edosariada\u201d: \u00een lipsa unor criterii valabile de ierarhizare \/ valorizare, este preferat\u0103 verificarea posibilei colabor\u0103ri cu fosta securitate. De aici, mari nedrept\u0103\u0163i, false ierarhii (nu po\u0163i fi scriitor mare doar fiindc\u0103 n-ai fost membru de partid comunist, fiindc\u0103, \u00een mod logic, calitatea de disident n-ar trebui s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 talentul), orgolii r\u0103nite \u015fi o lupt\u0103 din care, de fapt, to\u0163i ies \u00eenvin\u015fi. De ce \u00eenvin\u015fi? Pentru c\u0103 scriitorii au nevoie, pentru a rezista \u015fi pentru a-\u015fi justifica existen\u0163a, statutul \u015fi efortul creator, de cititori. Iar cititorii reprezint\u0103 o categorie pe cale de dispari\u0163ie, oric\u00e2t ne-am min\u0163i noi c\u0103 lucrurile stau cu totul altfel \u015fi c\u0103 mai existen\u0163\u0103 speran\u0163e pentru actualii candida\u0163i la nemurire artistic\u0103. Partea cea mai proast\u0103 este c\u0103 nici m\u0103car ei \u00eentre ei nu se mai citesc scriitorii no\u015ftri, \u00ee\u015fi dau \u00een cap, se acuz\u0103 \u015fi se b\u0103l\u0103c\u0103resc f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi deschid\u0103 unii altora c\u0103r\u0163ile, pun\u00e2ndu-\u015fi etichete cu u\u015furin\u0163a comic\u0103 a medicilor lui Moli\u00e8re, singurii capabili s\u0103 pun\u0103 un diagnostic bolnavului doar pip\u0103ind piciorul patului.
\n\u00cen ultima vreme, ca cititoare (\u00eenc\u0103) interesat\u0103 de c\u0103r\u0163i \u015fi reviste literare, am constatat, cu m\u00e2hnire, c\u0103 scriitorii no\u015ftri sunt din ce \u00een ce mai \u00eenver\u015funa\u0163i unii \u00eempotriva altora \u015fi aproape to\u0163i \u00eempotriva pre\u015fedintelui Manolescu \u015fi a conducerii USR. Un poet din filiala Sibiu rezuma \u00een felul acesta situa\u0163ia din USR: \u201eAproape toate ierarhiile oficiale ale literaturii rom\u00e2ne contemporane s\u00eent profund viciate de corup\u0163ie, majoritatea premiilor cu relevan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 se dau \u00een urma unor negocieri de talcioc \u00eentre critici, editori, scriitori \u015fi organizatori. Uneori, pre\u015fedin\u0163ii juriilor respective \u00eempart sumele de bani aferente premiilor respective cu scriitorii premia\u0163i. Alteori, criteriul dup\u0103 care se fac nominaliz\u0103rile \u015fi premierile e s\u0103 nu se supere vreo editur\u0103 important\u0103 c\u0103 n-a fost la masa boga\u0163ilor, iar Uniunea Scriitorilor a devenit o simpl\u0103 burs\u0103 a trocurilor literare. O literatur\u0103 \u00een care una dintre cele mai bune c\u0103r\u0163i de poezie ale ultimului deceniu, Aerostate pl\u00eeng\u00eend a lui Traian T. Co\u015fovei e complet ignorat\u0103 de mai-marii literaturii pentru c\u0103 personajul le e nepl\u0103cut e un fals \u00een acte publice. O literatur\u0103 \u00een care cei mai puternici debutan\u0163i ai ultimilor ani, Marius \u015etefan Aldea, Dan Herciu sau George Asztalos s\u00eent trecu\u0163i cu vederea pentru c\u0103 s\u00eent excentrici complexului editorial \u015fi mediatic specializat \u00een crearea de mituri umflate cu pompa pe care s\u0103 le v\u00eend\u0103 pulimii e o impostur\u0103. O literatur\u0103 \u00een care scriitori de talia Danei Banu, a Anc\u0103i Mizumschi, a lui Eugen Suciu, a lui Viorel Mure\u015fan ori a lui Ion Chichere, ca s\u0103 dau doar c\u00eeteva nume din genera\u0163ii diferite, s\u00eent neb\u0103ga\u0163i \u00een seam\u0103 de establishment e o literatur\u0103 de l\u0103bari. A\u015f putea s\u0103 dau exemple \u00een continuare, dar prefer s\u0103 r\u0103m\u00een la acestea, \u00een scop didactic. Oricum, o dezbatere real\u0103 \u015fi onest\u0103 asupra func\u0163ion\u0103rii mecanismelor succesului \u015fi promov\u0103rii \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103 nu va avea loc \u00een cur\u00eend, c\u00eet\u0103 vreme lichelele conduc, se autoreplic\u0103 \u015fi-\u015fi conserv\u0103 privilegiile meschine \u2013 e acela\u015fi lucru cu \u201ereforma clasei politice\u201d. La alt\u0103 scar\u0103, dar identic\u201d.
\nEvident, o asemenea atitudine nu poate fi comentat\u0103. Pentru c\u0103, adapt\u00e2nd aici vorba unui \u00een\u0163elept, scriitorii rom\u00e2ni nu au probleme cu idealul, ci cu atitudinea.<\/p>\n


\nConstantin Trandafir<\/strong><\/p>\n

Solidaritate literar\u0103?<\/strong><\/p>\n

S-a \u00eent\u00e2mplat ca zilele acestea s\u0103 apar\u0103 o anchet\u0103 literar\u0103 pe tema aceasta \u00een Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103, iar \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, tot acum, Ion Pop s\u0103 scrie despre Sentimentul de solidaritate intelectual\u0103. \u201eUra noastr\u0103 cea de toate zilele\u201d, titreaz\u0103 Nicolae Manolescu. Despre prietenie literar\u0103? E o poveste veche. S\u0103 revin.
\nNu-i de \u00een\u0163eles de ce sintagma \u201eprietenia literar\u0103\u201d, cam improprie, are o mare putere de circula\u0163ie, s-a \u00eencet\u0103\u0163enit mai mult dec\u00e2t \u00een oricare alt domeniu. Poate pentru c\u0103 aici, \u00een literatur\u0103, metonimia se afl\u0103 la ea acas\u0103. Prietenie muzical\u0103? Prietenie matematic\u0103? Prietenie politic\u0103? Ori sunt nepotriviri, ori nonsensuri. Nici formula \u201eprietenie adev\u0103rat\u0103\u201d nu-i prea \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103, fiindc\u0103 dac\u0103 nu-i adev\u0103rat\u0103, nu-i prietenie. De bun\u0103 seam\u0103, mai nimerit e s\u0103 se spun\u0103 prietenie \u00eentre reprezentan\u0163ii unui anumit sector al vie\u0163ii sociale sau \u00eentre oameni din diverse sfere de activitate \u015fi chiar prietenia \u00eentre popoare, de\u015fi aceasta din urm\u0103 a c\u0103p\u0103tat o conota\u0163ie demagogic\u0103. E drept c\u0103 litera\u0163ii se adun\u0103 mai lesne \u00een uniuni, asocia\u0163ii, cercuri, grupuri, corpora\u0163ii, bresle, echipe, tabere etc. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu ei se utilizeaz\u0103 mai frecvent termeni ca \u201egenera\u0163ii\u201d, \u201epromo\u0163ii\u201d, \u201eob\u015fte\u201d, \u201ecomunitate\u201d. Nici mai mult, nici mai pu\u0163in, Cehov afirma c\u0103 scriitorii, \u00een vremurile mai noi, nu-\u015fi pot edifica profilul dec\u00e2t \u00eentr-un cenaclu, urma\u015ful trecutelor \u201esaloane\u201d \u015fi \u201ecafenele\u201d literare. Sunt, apoi, \u015fcoli literare, mi\u015fc\u0103ri, curente, unele at\u00e2t de faimoase de-a lungul istoriei. Ceea ce-i une\u015fte nu e prietenie \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, bazat\u0103 pe afec\u0163iune, \u00eencredere, stim\u0103, devotament, ci \u0163elurile comune \u015fi ac\u0163iunile \u00een aceea\u015fi direc\u0163ie, alteori interesul coincident, eventual amabilitatea, E accep\u0163ia larg\u0103 a concordiei \u015fi priete\u015fugului. \u00cen cel mai bun caz, cordialitate; \u00een cel mai r\u0103u, p\u0103rta\u015f la fapte ignobile. \u00cen cadrul confreriilor exist\u0103 \u015fi mari prietenii, fr\u0103\u0163ii ideale \u00eentre dou\u0103 sau c\u00e2teva persoane \u201edioscurice\u201d, dac\u0103 se \u00eeng\u0103duie cuv\u00e2ntul. Unii au, \u00eentr-adev\u0103r, voca\u0163ia prieteniei, f\u0103r\u0103 s-o acorde, totu\u015fi, oricui, fiind \u015ftiut c\u0103 amicul tuturor nu-i amicul nim\u0103nui. Altminteri, la urma urmelor, operele se creeaz\u0103 \u00een singur\u0103tate, dar sunt pu\u0163ini oameni care \u00ee\u015fi sunt de-ajuns lor \u00een\u015fi\u015fi, iar solitarismul nu exclude cultul prieteniei. Unii sunt mai sociabili, al\u0163ii mai distan\u0163i. Nu despre asta e vorba.
\nPrin urmare, fraternizarea scriitorilor intereseaz\u0103; solidaritatea \u00een numele literaturii, pentru \u00eemplinirea unor obiective ob\u015fte\u015fti, \u00eempotriva amenin\u0163\u0103rilor de tot felul care se abat asupra comunit\u0103\u0163ii. \u00cen literatura noastr\u0103, asemenea \u201efr\u0103\u0163ii\u201d s-au f\u0103cut mai evidente abia \u00een prima parte a secolului al XIX-lea, iar \u00een a doua parte coeziunea Junimii nu se realiza dec\u00e2t \u00een jurul unui program estetic. Maiorescu a tr\u0103it \u00eentr-un cerc de prieteni, m\u0103car c\u0103 nu agrea boema. Prietenia celebr\u0103 este numai cea dintre Eminescu \u015fi Creang\u0103. \u00cen acest context s-a \u00eentemeiat literatura noastr\u0103 modern\u0103. La Literatorul, rela\u0163iile erau de armonie ideologic-literar\u0103, iar la Familia de unitate \u00een cuget \u015fi sim\u0163ire. Nu se poate spune despre G. Ibr\u0103ileanu c\u0103 era mizantrop, cu toate c\u0103 vie\u0163uia, vorba lui Top\u00e2rceanu, \u201eca cucuvaia\u201d. Cenaclul Sbur\u0103torul grupa persoane \u015fi personalit\u0103\u0163i diferite \u00een jurul ideii de modernitate \u015fi sincronism, altfel desp\u0103r\u0163irile erau la ordinea zilei, desp\u0103r\u0163iri \u00eentr-un sens mai bun al cuv\u00e2ntului. \u00cenc\u00e2t \u00ee\u0163i vine s\u0103 te \u00eentrebi, ca Balzac, dac\u0103 nu cumva prietenia se na\u015fte mai cur\u00e2nd din contraste dec\u00e2t din asem\u0103n\u0103ri. Opozi\u0163ii, nu masacre. \u201eT\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie\u201d interbelic\u0103 se \u00eent\u00e2lnea tot pe criterii ideologice, dar personajele aveau o permanent\u0103 tendin\u0163\u0103 centrifug\u0103 pentru a dob\u00e2ndi identitate clar\u0103. Cercul literar din Sibiu s-a ivit ca o oaz\u0103 de \u00eenfr\u0103\u0163ire \u00eentr-un pustiu de vicisitudini. Impresionant\u0103 este solidaritatea genera\u0163iei \u015faizeci, \u015fi nu doar \u00een spa\u0163iul literar, ci al artei \u00een general, chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t: istorici, filosofi, arheologi, matematicieni, fizicieni, chimi\u015fti etc. Nu cuno\u015fteau du\u015fm\u0103nia \u015fi invidia concuren\u0163ial\u0103 cu toate diferen\u0163ele valorice evidente \u015fi recunoscute. O, tempora! O, mores! Fire\u015fte, aceast\u0103 afabilitate se baza pe idealuri compatibile. Exista acea form\u0103 esen\u0163ial\u0103 a culturii \u015fi civiliza\u0163iei: polite\u0163ea. Mai pu\u0163in omogen\u0103 (\u015fi nu-i o \u00eenvinuire) este genera\u0163ia optzecist\u0103, care contribuie la muta\u0163ie \u00eempreun\u0103, o promovare individual\u0103 \u015fi de grup. Degeaba au fost suspecta\u0163i de nediferen\u0163iere, fiecare a ambi\u0163ionat s\u0103-\u015fi afirme originalitatea \u00een interiorul paradigmei \u015fi \u00een diversele structuri: \u201eechinoxisi\u015fti\u201d, \u201edialogi\u015fti\u201d, \u201elunedi\u015fti\u201d, gruparea de la Timi\u015foara, cea de la Bra\u015fov etc.
\n\u015ei iat\u0103-ne, iar\u0103\u015fi, ajun\u015fi \u00een vremurile noastre postdecembriste. Din p\u0103cate, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 de vreo 20 de ani pare de domeniul absurdului, nu \u0163ine nici de simpla camaraderie sinonim\u0103 cu decen\u0163a \u015fi civiliza\u0163ia. Bine spunea un scriitor c\u0103 intelighen\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a ref\u0103cut \u00eentocmai scenariul lui Orwell: maniheisme, intoleran\u0163\u0103, discrimin\u0103ri, discordii, vr\u0103jm\u0103\u015fii, resentimente, alterca\u0163ii, aversiuni, arogan\u0163\u0103, h\u0103r\u0163uieli \u015f.a.m.d. \u00cen demonocra\u0163ia de azi, mai ales dou\u0103 dimensiuni distorsionate din timpul totalitarismului sunt mai grav afectate: scara valorilor \u015fi elitele. Valorile sunt r\u0103sturnate printr-un revizionism anapoda. Nu-i acea revizuire strict legitim\u0103, lovinescian\u0103, ci reprob\u0103rile din considerente morale \u015fi politice, cap\u0103tul cel\u0103lalt al proletcultismului. C\u00e2t despre elite, ele sunt necesare ca apa \u015fi ca aerul, dar deocamdat\u0103 ele stau ascunse de invazia elitei autoproclamate care a instaurat politica \u015fi intriga \u00een locul prieteniei \u015fi respectului dintre intelectuali. Exist\u0103 ni\u015fte grupuscule puse pe ceart\u0103 \u00een loc de principii \u015fi proiecte literare. Sunt grupuri de interese care, \u015fi acestea, se sparg \u00een \u00eenc\u0103ier\u0103ri \u015fi contest\u0103ri radicale. Absenteaz\u0103, toat\u0103 lumea vede, comuniunea pentru mai dreapta cinstire a literaturii rom\u00e2ne. \u00cenc\u0103 o dat\u0103: nu despre o imposibil\u0103 prietenie idilic\u0103 e vorba, nu de \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri dr\u0103g\u0103stoase, complimente, m\u00e2ng\u00e2ieri \u015fi aplauze ducem lips\u0103; dar neap\u0103rat, \u00een general vorbind, de stim\u0103 \u015fi pre\u0163uire reciproc\u0103, de eforturi concentrate pentru aceea\u015fi cauz\u0103 e nevoie, care s\u0103 nu se dispenseze de spiritul polemic urban \u015fi revigorator. Intelectualitatea are datoria, \u00een aceste vremuri de prefaceri, s\u0103 ofere un model de existen\u0163\u0103, nu spectacole grote\u015fti \u015fi b\u0103t\u0103lii contraproductive, \u015ftiindu-se c\u0103 Inter arma silent musae. Solu\u0163ia macedonskian\u0103 e providen\u0163ial\u0103: \u201eOrice durere s\u0103-nceteze \u015fi poezia s\u0103 vorbeasc\u0103\u201d. Dar, \u00een aceste circumstan\u0163e, imposibil\u0103.<\/p>\n


\nPETRACHE PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Un faliment – dou\u0103 falimente<\/strong><\/p>\n

Titlul te duce, drag\u0103 cititorule, spre acea zon\u0103 unde fenomenul falimentului \u00ee\u015fi are rostul, unde \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte adev\u0103rata semnifica\u0163ie, \u00een domeniul economic. Nu despre acest tip de faliment o s\u0103 scriu \u00een continuare, ci despre cel \u00een care se zbate cultura din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, mai ales cultura c\u0103r\u0163ii. Desigur c\u0103 prin asta voi face atingere \u015fi cu cel\u0103lalt fel de faliment, cel economic, deoarece cartea nu se d\u0103ruie\u015fte dec\u00e2t, poate, \u00een momentul lans\u0103rii, \u00een rest se vinde ca orice produs destinat consumului.
\nA\u015fadar, cartea este \u015fi un produs cultural, dar \u015fi unul economic, iar falimentul, despre care anun\u0163am \u00eenc\u0103 din titlu, poate s\u0103 fie discutat din ambele perspective, \u015fi cultural\u0103, \u015fi economic\u0103.
\nDup\u0103 anii de boom al fenomenului produc\u0163iei de carte \u015fi al v\u00e2nz\u0103rii ei din anii 2006 \u2013 2008, cartea a devenit din nou o cenu\u015f\u0103reas\u0103 a interesului cump\u0103r\u0103torilor. Desigur nu oricine a cump\u0103rat \/ cump\u0103r\u0103 carte, ci doar aceia care au avut \/ au nevoie de ea \u2013 m\u0103 refer aici la elevii care o folosesc drept auxiliar pentru necesit\u0103\u0163ile lor de studiu \u2013 \u015fi aceia care \u201esufer\u0103 de carte\u201d ca de o boal\u0103 specific\u0103 spiritului, a\u015fa cum \u201esuferim\u201d \u015fi de curiozitatea cunoa\u015fterii, a\u015fa cum \u201ene doare\u201d frumosul, cum \u201esim\u0163im\u201d muzica!
\nCartea a devenit un obiect de lux pentru rom\u00e2ni! Foarte pu\u0163ini mai cump\u0103r\u0103 c\u0103r\u0163i, majoritatea socotindu-\u015fi banii \u00een chip din ce \u00een ce mai apropiat de nevoile primare ale omului. Ce s\u0103 cumperi mai \u00eent\u00e2i, hran\u0103 sau c\u0103r\u0163i? R\u0103spunsul, \u00een actualele \u00eemprejur\u0103ri, este inevitabil \u015fi nu este deloc greu de ghicit care sunt nevoile actuale ale majorit\u0103\u0163ii locuitorilor acestei eterne \u015fi fascinante \u0163\u0103ri!
\nDup\u0103 o perioad\u0103 \u00een care m-am l\u0103sat dus de g\u00e2nduri pu\u0163in ortodoxe \u00een leg\u0103tur\u0103 cu lipsa de interes \u2013 a\u015fa g\u00e2ndeam p\u00e2n\u0103 am ajuns la alte concluzii \u2013 fa\u0163\u0103 de carte, mi-am schimbat opinia, arunc\u00e2nd vina nu peste acela care \u2013 de bine, de r\u0103u \u2013 tot mai cump\u0103r\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te o carte, ci peste aceia care s-au str\u0103duit din r\u0103sputeri, nu numai s\u0103 ne reduc\u0103 ra\u0163iile de hran\u0103 \u2013 \u00eentr-o frenezie a hr\u0103nirii mai mult dec\u00e2t \u015ftiin\u0163ific\u0103 (v\u0103 aminti\u0163i \u015fi de alte perioade aflate sub semnul acestei strategii alimentare!), ci s\u0103 ne reduc\u0103 \u015fi apetitul pentru cunoa\u015ftere, pentru carte, \u00een primul r\u00e2nd, este vorba de cei care au preten\u0163ia c\u0103 ofer\u0103 o strategie cultural\u0103 acestei \u0163\u0103ri.
\nDesigur, cunoa\u015fterea are multiple izvoare, omul se poate informa \u015fi din alte surse \u2013 televizor, internet, pres\u0103 \u2013, dar cartea nu are doar acest rol informativ, ci \u015fi unul care \u0163ine de formarea noastr\u0103 ca oameni inteligen\u0163i (homo sapiens, sapiens \u2013 de dou\u0103 ori inteligen\u0163i!).
\nCreierul nostru are nevoie \u015fi de art\u0103, nu numai de realitate, fie ea trecut\u0103 prin cuv\u00e2ntul scris, are nevoie \u015fi de literatura beletristic\u0103, iar aceasta nu mai \u0163ine de o nevoie interesat\u0103, ci de una dezinteresat\u0103. Dac\u0103 elevii citesc \u2013 aceia care \u00eenc\u0103 mai citesc \u2013 o fac pentru c\u0103-i preseaz\u0103 o anumit\u0103 cerin\u0163\u0103 impus\u0103 de cineva \u2013 omul de la catedr\u0103 \u2013 sau de ceva \u2013 un examen sau altceva de genul acesta. Adev\u0103ra\u0163ii cititori nu sunt aceia care folosesc cartea doar pentru informare, ci aceia care o identific\u0103 drept suprema realizare a spiritului uman \u015fi o percep ca o adev\u0103rat\u0103 oper\u0103 de art\u0103. Cel pentru care cartea \u0163ine loc de prieten, de poart\u0103 pentru un alt \u0163inut \u2013 al fanteziei, al imagina\u0163iei, al medita\u0163iei profunde la rosturile vie\u0163ii \u015fi lumii acesteia \u2013, este Cititorul cu majuscul\u0103! Acela nu urm\u0103re\u015fte, citind o carte, dec\u00e2t s\u0103 se \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la fel de s\u0103rac, acela are o avere din ce \u00een ce mai mare, avere care nicic\u00e2nd nu-i va fi scoas\u0103 la mezat (licita\u0163ie!) \u00een cazul oric\u0103rui faliment.
\nDe ace\u015fti cititori se tem cei care au puterea asupra noastr\u0103, cei care cred c\u0103 puterea lor st\u0103 \u00een afaceri \u015fi tunuri financiare, cei care se cred singurii de\u0163in\u0103tori ai adev\u0103rului! Ace\u015fti cititori sunt concretizarea vie a ra\u0163iunii \u015fi lucidit\u0103\u0163ii pentru c\u0103 ei nu caut\u0103 \u00een paginile c\u0103r\u0163ilor citite doar informa\u0163ia pe care \u0163i-o poate oferi televizorul \u2013 at\u00e2t de supus manevrelor de denaturare a realit\u0103\u0163ii \u2013, ci se \u00eenarmeaz\u0103 cu instrumente infailibile, care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 deosebeasc\u0103 adev\u0103rul de minciun\u0103, adev\u0103rul p\u0103relnic de adev\u0103rul firesc, acela care nu poate s\u0103 fie dec\u00e2t unul!
\nCartea este \u00een faliment pentru c\u0103 Cititorul este \u00een faliment! Este o afirma\u0163ie bazat\u0103 pe realitate. Rom\u00e2nii erau \u015fi p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 criz\u0103 printre cei pu\u0163ini interesa\u0163i de carte dintre locuitorii acestui continent \u2013 \u00een ciuda impresiei c\u0103 \u00eenainte de 1989 se citea mult!; se citea, dar s\u0103 nu ne \u00eenchipuim c\u0103 \u00eei dep\u0103\u015feam pe al\u0163i europeni porni\u0163i mai de mult dec\u00e2t noi pe f\u0103ga\u015fele economiei de pia\u0163\u0103 \u015fi ale democra\u0163iei. Ne place s\u0103 spunem c\u0103 citeam foarte mult \u00eenainte de 1989 \u015fi acuz\u0103m pre\u0163urile mari ale c\u0103r\u0163ilor de acum, ca scuz\u0103 a slabului nostru interes fa\u0163\u0103 de carte. Dac\u0103, dup\u0103 data repetat\u0103 mai sus, oamenii au manifestat un interes mai crescut fa\u0163\u0103 de carte, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103, dintr-o dat\u0103, ne-am \u00eenscris \u00eentr-un e\u015falon frunta\u015f al popula\u0163iilor cititoare din Europa! Am r\u0103mas \u00een continuare mult sub media european\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte num\u0103rul de c\u0103r\u0163i cump\u0103rate, pe cap de locuitor.
\nDac\u0103 \u2013 din nou \u201edac\u0103\u201d \u2013 m\u0103surile luate \u00een anii 2006 \u2013 2008, cum am remarcat \u015fi mai sus, au dus la o sporire a num\u0103rului de c\u0103r\u0163i cump\u0103rate de c\u0103tre mul\u0163i rom\u00e2ni \u2013 \u00een contextul m\u0103surilor luate de guvernul T\u0103riceanu de a aloca sume uria\u015fe pentru bibliotecile \u015fcolare, s\u0103te\u015fti, pentru cadrele didactice prin programul 100 de euro \u00een scopul cump\u0103r\u0103rii de c\u0103r\u0163i \u2013 criza a dat \u00eenapoi cu foarte mul\u0163i ani ace\u015fti pa\u015fi \u00eenainte, iar cultura care se \u00eentemeiaz\u0103 pe carte \u2013 \u015fi oare ce domeniu al culturii nu este legat de carte? \u2013 a \u00eenregistrat un recul major, care poate \u00eengem\u0103na cele dou\u0103 falimente: acela al c\u0103r\u0163ii \u015fi acela al culturii propriu-zise.
\nCititorul este adus la faliment printr-o proast\u0103 gestiune a lucrurilor publice (cum am zice res-publica!), aceasta duce printr-un \u015fir \u00eentreg de consecin\u0163e la falimentul editurilor, cultura este \u00eentr-o puternic\u0103 suferin\u0163\u0103, popula\u0163ia poate fi mai u\u015for manevrat\u0103 \u015fi \u00eendopat\u0103 cu \u201eadev\u0103ruri\u201d f\u0103cute la comand\u0103, mai u\u015for convins\u0103 c\u0103 \u201eacestea sunt unicele solu\u0163ii\u201d \u015fi c\u0103 nu exist\u0103 dec\u00e2t \u201eEI\u201d \u015fi pe ei trebuie s\u0103-i consider\u0103m adev\u0103ra\u0163ii homo sapiens, sapiens \u015fi s\u0103-i accept\u0103m \u00een continuare, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se vor transforma \u00een de trei ori homo sapiens!
\nAbia atunci poate vor g\u00e2ndi c\u0103 este destul at\u00e2ta faliment, pus ca un afi\u015f din Vestul s\u0103lbatic \u2013 wanted \u2013, pe carte, cititori \u015fi cultur\u0103!<\/p>\n


\nDreptul la replic\u0103<\/strong><\/p>\n

\u0218erban Tom\u0219a<\/strong>
\n\"\"

Critica… criticii \u0219i b\u0103g\u0103torii de seam\u0103<\/strong><\/p>\n

Orice activitate uman\u0103 las\u0103 \u00een urm\u0103, \u00een afar\u0103 de produsele finite, resturi \u015fi de\u015feuri. Acestea sunt str\u00e2nse de al\u0163i oameni \u015fi date disp\u0103rute. \u00cen spa\u0163iul literar exist\u0103 un tip uman specializat \u00een c\u0103utarea prin gunoaie: \u0163a\u0163a literar\u0103. Specia respectiv\u0103 se pretinde de obicei critic literar, dar nu face altceva dec\u00e2t s\u0103-i urm\u0103reasc\u0103 atent, cu lupa, pe adev\u0103ra\u0163ii critici \u015fi s\u0103 consemneze, cu mult venin, dac\u0103 speciali\u015ftii au comis sau nu vreo eroare. \u0162a\u0163a e un fel de iscoad\u0103 literar\u0103, care nu e capabil\u0103 s\u0103 produc\u0103 veritabile studii critice \u015fi \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte hrana cea de toate zilele prin tomberoane. Roas\u0103 de neputin\u0163\u0103 \u015fi de complexe, specia respectiv\u0103 urm\u0103re\u015fte compromiterea unor autori care scriu, de bine, de r\u0103u, literatur\u0103 adev\u0103rat\u0103. Cu alte cuvinte, joac\u0103 un rol distructiv, av\u00e2nd, totu\u015fi, grij\u0103 s\u0103 sublinieze c\u0103 face un fel de asanare literar\u0103, cur\u0103\u0163\u00e2nd peisajul cultural de avortoni \u015fi de alte murd\u0103rii. Criticul-gunoier e convins c\u0103, f\u0103r\u0103 activitatea lui benefic\u0103, literatura ar lua-o razna. Profilul psihologic al gunoierului e destul de simplu. Str\u00e2mb\u0103 din nas la orice, face caz de \u00eenalte principii morale \u2013 \u201erespectul fa\u0163\u0103 de cititor\u201d! -, posed\u0103 un tupeu vecin cu nesim\u0163irea, \u00ee\u015fi d\u0103 cu p\u0103rerea despre orice, uneori \u00een necuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi intimideze \u201evictimele\u201d, ajung\u00e2nd s\u0103 fie socotit un fel de sperietoare provincial\u0103. \u00cei pic\u0103 greu tot ce se scrie de bine despre al\u0163ii, dar nu se leag\u0103 dec\u00e2t de autori mai pu\u0163in cunoscu\u0163i, fiindc\u0103 la\u015fitatea \u00eel determin\u0103 s\u0103 nu-\u015fi asume riscul de a fi ridiculizat de \u201egreii\u201d literaturii. Maimu\u0163\u0103rind ideea de \u201espirit critic\u201d, acest tip de \u201ecomentator\u201d nu e admiratorul interpret\u0103rilor novatoare, p\u0103zind cu str\u0103\u015fnicie punctele de vedere consacrate \u015fi e gata s\u0103 evalueze un scriitor numai pe baza c\u00e2torva enun\u0163uri scoase din context, dac\u0103 autorul respectiv nu se bucur\u0103 de notorietate.
\nSper din tot sufletul ca Mircea Dinutz, scriitor \u015fi critic literar foc\u015f\u0103nean, s\u0103 nu reprezinte prototipul de exeget evocat mai sus. Am avut \u015fi am fa\u0163\u0103 de vr\u00e2nceni o pre\u0163uire deosebit\u0103. Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 sobrul nostru autor m\u0103 atac\u0103, nitam-nisam, \u00een revista Sud, Nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2010. Articolul poate l\u0103sa impresia, celor care nu m\u0103 cunosc, c\u0103 sunt un veleitar care \u00ee\u015fi \u00eencearc\u0103 puterile \u00een critica literar\u0103, dar nu reu\u015fe\u015fte dec\u00e2t s\u0103 se fac\u0103 de r\u00e2s. Textul lui M. Dinutz se intituleaz\u0103 Un critic din Teleorman. Pentru o mai bun\u0103 informare a cititorilor voi r\u0103spunde, punct cu punct, obiec\u0163iilor ridicate de at\u00e2t de exigentul Mircea Dinutz.
\n1. A\u015f putea s\u0103 spun, pur \u015fi simplu, c\u0103 Mircea Dinutz nu \u015ftie despre ce \u015fi despre cine scrie. Nu am publicat niciun volum de eseuri, nu sunt critic literar \u015fi nu vreau s\u0103 ajung a\u015fa ceva. \u00cen mod cert, nu inten\u0163ionez s\u0103 propun o nou\u0103 scar\u0103 de valori . Sunt doar un romancier de factur\u0103 urmuzian\u0103, dup\u0103 cum apreciaz\u0103 criticii literari. Prestigiosul romancier Radu Aldulescu m-a numit \u201eUn Kafka autohton\u201d ( Luceaf\u0103rul de diminea\u0163\u0103, nr. 37, miercuri 11 noiembrie, 2009, pag. 4 ). S\u0103 nu se \u00een\u0163eleag\u0103 de aici c\u0103 a\u015ftept ca Mircea Dinutz s\u0103-\u015fi scoat\u0103 p\u0103l\u0103ria \u015fi s\u0103 \u00eencremeneasc\u0103 de respect \u00eenaintea textelor mele. Nu. Domnia Sa e liber s\u0103 scrie ce g\u00e2nde\u015fte, dar de aici \u015fi p\u00e2n\u0103 a-mi citi ni\u015fte simple impresii de lectur\u0103, uneori luate de redactorii unor reviste direct de pe blogul meu, ca pe ni\u015fte tentative de a reg\u00e2ndi istoria literaturii rom\u00e2ne, este o cale lung\u0103. Mircea Dinutz face din \u0163\u00e2n\u0163ar arm\u0103sar \u015fi se afl\u0103 \u00een treab\u0103, pentru c\u0103 nu are ce s\u0103 scrie. Sau ce s\u0103 fac\u0103.
\n2. Referindu-se la articolul meu despre cartea Anei Dobre, Lecturi empatice (\u00een Pro Saeculum, Anul IX, Nr. 3-4 ( 63-64), 15 aprilie -1 iunie 2010), Mircea Dinutz scrie: \u201e\u2026\u015eerban Tom\u015fa, pe care \u015fi noi l-am publicat cu un comentariu encomiastic\u201d. E necesar s\u0103 spun c\u0103 nu eu am expediat, pe adresa redac\u0163iei revistei respective, recenzia despre cartea Anei Dobre. Am trimis un fragment de roman, dar doamna Nina De\u015fliu mi-a r\u0103spuns c\u0103 ei mai au un material scris de mine \u015fi c\u0103 vor analiza cu aten\u0163ie ce text vor publica. \u015ei au luat decizia de a tip\u0103ri cronica despre Ana Dobre! Dac\u0103 e nevoie, fac public schimbul de mesaje. Cu alte cuvinte, hai s\u0103-\u0163i public materialul \u0103sta pentru a m\u0103 putea lua de tine! A\u015f r\u00e2de de m-a\u015f t\u0103v\u0103li pe jos, dac\u0103 n-ar fi de pl\u00e2ns.
\n3. \u00cen articolul despre Petru Popescu am scris negru pe alb: \u201e\u00cen cele ce urmeaz\u0103, vom examina atuurile pe care le-a avut Petru Popescu \u015fi care ar fi putut face din el, al\u0103turi de Alexandru Ivasiuc (mort la cutremurul din 1977!), cel mai mare scriitor rom\u00e2n al timpurilor noastre.\u201d (Oglinda Literar\u0103, Anul IX, Nr. 103, iulie 2010 , pag. 5864). Mircea Dinutz ascunde adev\u0103rul \u015fi spune c\u0103 a\u015f fi scris c\u0103 Petru Popescu este cel mai mare scriitor roman al vremurilor noastre ! \u00cen\u0163eleg c\u0103 Mircea Dinutz are o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103, e pensionar \u2013 \u00een acela\u015fi articol eroic spune c\u0103 va trece pe la farmacie -, dar nimic nu-l \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte s\u0103 mint\u0103 \u015fi s\u0103 abereze. \u015ei cum r\u0103m\u00e2ne cu respectul fa\u0163\u0103 de cititor, pe care mi-l flutur\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, \u00een finalul jalnicei sale \u201elec\u021bii\u201d de literatur\u0103? Ar fi ridicol, \u00een alt\u0103 ordine de idei, s\u0103 m\u0103 iluzionez c\u0103 Mircea Dinutz ar putea \u00een\u0163elege ceva din Alexandru Ivasiuc. Nicolae Manolescu sus\u0163inuse \u015fi el, la moartea lui Ivasiuc, c\u0103 autorul Ilumin\u0103rilor era singurul prozator roman care ne f\u0103cea s\u0103 ne g\u00e2ndim la literatura european\u0103 \u015fi la Thomas Mann. Bine c\u0103 n-a citit Mircea Dinutz afirma\u0163ia asta, c\u0103 o p\u0103\u0163ea \u0219i Manolescu! Sau nu?\u2026 Dar b\u0103tr\u00e2nul erudit \u015fi \u00een\u0163elept vrea s\u0103-mi mai \u00eendrepte o eroare legat\u0103 de Thomas Mann: \u201e\u2026 spre \u015ftiin\u0163a D-voastr\u0103, \u00een 1929, c\u00e2nd a primit Premiul Nobel, acesta era \u015fi autorul Muntelui vr\u0103jit (1924), adev\u0103rata capodoper\u0103.\u201d Dinutz presupune c\u0103 eu, un ignorant care a citit de cinci ori Muntele vr\u0103jit, habar nu aveam c\u0103 neam\u0163ul a mai scris \u015fi altceva \u00een afar\u0103 de Casa Buddenbrook\u2026 S\u0103 vedem \u00eens\u0103 \u015fi motiva\u0163ia Juriului Nobel. Premiul Nobel i s-a acordat lui Thomas Mann \u201e\u00een principal pentru marele roman Casa Buddenbrook, care a fost \u00eent\u00e2mpinat, de-a lungul anilor, cu o constant sporit\u0103 apreciere ca o oper\u0103 clasic\u0103 a literaturii contemporane\u201d. Vede\u0163i dumneavoastr\u0103 cum st\u0103 treaba? Pro\u015ftii \u0103ia din Juriul Nobel nici n-au \u015ftiut pentru ce i-au acordat scriitorului german \u00eenalta distinc\u0163ie ! Trebuia s\u0103 vin\u0103 Mircea Dinutz \u015fi s\u0103 ne pun\u0103 la punct pe to\u0163i!
\n4. C\u00e2t despre expresia nefericit\u0103 din cronica dedicat\u0103 c\u0103r\u0163ii lui Stan V. Cristea (Litere, Anul XI, Nr. 7 ,iulie 2010, pag. 29), \u00eel las pe Mircea Dinutz s\u0103 o savureze \u00eendelung: sunt oameni care au pu\u0163ine bucurii. \u00cen orice text se pot strecura asemenea impropriet\u0103\u0163i. \u00cel rog pe M. Dinutz s\u0103 ne arate, cu aleasa-i pricepere, cum se comenteaz\u0103, cu \u201ecompeten\u0163\u0103\u201d, poemele lui Stan V. Cristea! \u00cen orice caz, e trist c\u0103 M. Dinutz a ales s\u0103 scrie numai despre ce nu \u00eei place. Cred c\u0103 acesta este un blestem cumplit pentru oricine. Chiar dac\u0103, a\u015fa cum spuneam, nu m\u0103 consider critic literar, am scris articole foarte apreciate despre Constantin \u0162oiu, Tudor Cristea, Radu Aldulescu, Horia G\u00e2rbea, Bogdan Ghiu \u015fi al\u0163ii. Adic\u0103 despre ceea ce \u00eemi place. M. Dinutz nu sufl\u0103 \u00eens\u0103 niciun cuv\u00e2nt despre ele. Iar dac\u0103 ne citim cu lupa, nu pot s\u0103 nu remarc s\u0103r\u0103cia lexical\u0103 pe care o etaleaz\u0103 exprimarea \u201ejudec\u0103torului\u201d nostru. Pe o singur\u0103 pagin\u0103, folose\u015fte de dou\u0103 ori o sintagm\u0103 care \u00eel obsedeaz\u0103: \u201ecu aleas\u0103 competen\u0163\u0103\u201d \u015fi, ca s\u0103 nu o repete \u015fi-a treia oar\u0103, o schimb\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t: \u201ecu \u00eenalt\u0103 competen\u0163\u0103\u201d. \u00cen Meandre nr. 1-2, 2010. M. Dinutz scrie: \u201eMai ales, \u00een ultima vreme, am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 \u00eentreb – cu toat\u0103 seriozitatea \u2013 dac\u0103 nu era mai bine s\u0103-mi fi g\u0103sit o preocupare mai nobil\u0103, mai respectat\u0103, dec\u00e2t s\u0103 comentez c\u0103r\u0163i!\u201d. Abia acum am \u00een\u0163eles toat\u0103 t\u0103r\u0103\u015fenia: fiorosul critic vrea s\u0103 fie respectat! L\u0103s\u00e2nd la o parte topica \u015fchioap\u0103, liniu\u0163ele de pauz\u0103 utilizate ca \u00een compunerile \u015fcolare \u015fi virgulele puse aiurea, nu voi spune dec\u00e2t c\u0103 \u00eel aprob pe autor: da, trebuia s\u0103-\u015fi aleag\u0103 alt\u0103 \u201epreocupare\u201d! Gura p\u0103c\u0103tosului adev\u0103r gr\u0103ie\u015fte, chiar dac\u0103 uneori o face pe ocolite. Dar trebuie s\u0103-l \u00een\u0163elegem \u015fi pe el: se vede clar c\u0103 omul nu prea are cum s\u0103-\u015fi omoare timpul. \u00cen josul atacurilor nedemne la adresa mea, el umple spa\u0163iul tipografic cu \u00eenc\u0103 un text: M\u00e2ndria de a fi pensionar. Relateaz\u0103 acolo o \u00eent\u00e2lnire cu \u201esute de tineri, colegi, invita\u0163i\u201d, \u00eentr-o atmosfer\u0103 caracterizat\u0103 de \u201eluminile foarte puternice, ova\u0163ii, unele strig\u0103te \u2013 p\u00e2n\u0103 azi \u2013 nel\u0103murite\u2026\u201d. Parc\u0103 l-am citi pe Agami\u0163\u0103 Dandanache, ie\u015fit la pensie \u015fi devenit, dup\u0103 Revolu\u0163ie, un \u201eautoriu\u201d \u00eencruntat care \u0163ine un jurnal aiuritor. Pe cine intereseaz\u0103 chestiile astea? Nici elevii din clasa a V-a nu \u201emediteaz\u0103\u201d \u00eentr-un stil de o asemenea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 platitudine. Iar dac\u0103 asta e tot ce poate un critic \u00een materie de idei, ar face mai bine s\u0103 mearg\u0103 la culcare. Ca s\u0103 ar\u0103t c\u0103 Mircea Dinutz are probleme \u00een a-\u015fi aproxima identitatea, voi mai da un citat din acela\u015fi text: \u201eUnii care m-au cunoscut mai pu\u0163in sau deloc se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 n-am fost cumva func\u0163ionar la banc\u0103, merceolog ori c\u0103ru\u0163a\u015f, spion sub acoperire \u00een Afganistan sau simplu b\u0103g\u0103tor de seam\u0103 pe scena lumii at\u00e2t de \u00eenc\u0103p\u0103toare\u201d. Sigur, cu v\u00e2rsta, facem tot felul de confuzii. Acela\u015fi Agami\u0163\u0103 Dandanache, de pild\u0103, credea c\u0103 Tip\u0103tescu este so\u0163ul Zoei Trahanache, dar el vedea, \u00een fond, adev\u0103rul de dincolo de aparen\u0163e. Din p\u0103cate, Mircea Dinutz nu \u015ftie nici m\u0103car cine este el \u00eensu\u015fi.
\nDup\u0103 ce a \u00eencercat s\u0103 m\u0103 ridiculizeze, Mircea Dinutz scrie c\u0103 nu a vrut s\u0103\u2026 m\u0103 jigneasc\u0103. La r\u00e2ndul meu, m\u0103rturisesc c\u0103 nu vreau s\u0103-l ofensez pe M. Dinutz. Nu voi face eroarea de a afirma c\u0103 toate textele lui Mircea Dinutz sunt lipsite de valoare sau c\u0103 acidul nostru critic este un scriitor neinteresant. \u00cen literatur\u0103, totul este relativ, iar eu nu am citit tot ce a scris Mircea Dinutz ca s\u0103 m\u0103 pot pronun\u0163a \u00een leg\u0103tur\u0103 cu valoarea operei sale. Am vrut numai s\u0103 probez metoda critic\u0103 a lui Mircea Dinutz chiar pe textele Domniei Sale. Poate c\u0103 ar fi decent s\u0103 ne rumeg\u0103m frustr\u0103rile \u00een intimitate \u015fi s\u0103 folosim barda numai pentru propriile erori.<\/p>\n


\nRadu Macovei \u00een dialog cu Vasile Ghica<\/strong><\/p>\n

Interviu cu prietenul de g\u00e2t<\/strong><\/p>\n

Vasile, am fost colegi la Filologia ie\u015fean\u0103. Heidelbergul nostru de alt\u0103dat\u0103. Ce frumos a fost! \u00ce\u0163i mai aminte\u015fti?<\/p>\n

Cum s\u0103 nu! Din copil\u0103rie \u015fi din studen\u0163ie r\u0103m\u00e2n icoane, nu amintiri.<\/p>\n

Erai un b\u0103iat lini\u015ftit venit de la \u0163ar\u0103. Cum spuneai tu?<\/p>\n

Mda. Str\u0103mo\u015fii mei nu au fost analfabe\u0163i. Citeau \u00een stele. Sau\u2026 V\u0103 rog s\u0103 m\u0103 respecta\u0163i: sunt os de \u0163\u0103ran!<\/p>\n

Cum os de \u0163\u0103ran, c\u00e2nd ai nume de domnitor… ori de scriitor?<\/p>\n

Nu. Un notar beat a scris bunicului meu \u00een acte Ghica \u00een loc de Gic\u0103.<\/p>\n

Deci e chestie de impostur\u0103!<\/p>\n

Mai mult viciu \u015fi incultur\u0103. M\u0103 refer la notar.<\/p>\n

\u00cen fine\u2026 Dar ce \u0163i-a venit \u0163ie s\u0103 te bagi \u00een literatur\u0103?<\/p>\n

P\u0103i, dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 apuc de furat, de b\u0103ut, ori de alte m\u0103sc\u0103ri\u2026<\/p>\n

A\u2026 m\u0103sc\u0103ri zici? Ia fii atent la ce-ai scris aici: \u201e\u00centr-o lume constipat\u0103, cea mai pre\u0163uit\u0103 literatur\u0103 este cea de closet.\u201d Cine te-a sf\u0103tuit s\u0103 scrii?<\/p>\n

Tu. M-ai vizitat la Tecuci. Locuiam cu socrii \u00eentr-o cas\u0103 frumu\u015fic\u0103. \u201eApuc\u0103-te de scris\u201d \u2013 mi-ai zis \u2013 \u201ec\u0103 asta e bun\u0103 de cas\u0103 memorial\u0103\u201d.<\/p>\n

Mi-am b\u0103tut joc de tine \u015fi tu ai luat-o \u00een serios. \u00cen fine\u2026 \u015ei de cas\u0103 ce s-a ales?<\/p>\n

Am v\u00e2ndut-o de mult pe nimica toat\u0103.<\/p>\n

A\u015fa \u00ee\u0163i trebuie! Acum fii atent! Chiar de la debut, te-a l\u0103udat \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d celebrul istoric \u015fi critic literar, \u015eerban Cioculescu. De unde \u015fi p\u00e2n\u0103 unde?<\/p>\n

Era b\u0103tr\u00e2n. Cred c\u0103 m-a confundat cu Ion Ghica.<\/p>\n

Primul volum de aforisme \u0163i-a ap\u0103rut, \u00eenainte de Revolu\u0163ie, \u00een o sut\u0103 de mii de exemplare la Editura Junimea din Ia\u015fi. Cum a fost posibil?<\/p>\n

Mda. Atunci erau p\u0103duri multe, nu ap\u0103ruse Attila.<\/p>\n

Ce tot b\u00e2igui? Care Attila?<\/p>\n

Vere\u015ftoy! Omul care a dezgolit mun\u0163ii.<\/p>\n

A\u015fa\u2026 Tradus \u00een francez\u0103, englez\u0103 \u015fi turc\u0103. Poftim, un critic belgian te a\u015faz\u0103 l\u00e2ng\u0103 morali\u015ftii francezi. Nu e blasfemie?<\/p>\n

A vrut s\u0103 spun\u0103, probabil, c\u0103 sunt expirat. \u0102ia au tr\u0103it acum trei-patru secole.<\/p>\n

Dar \u00een limba turc\u0103, de ce?<\/p>\n

P\u0103i, \u0103\u015ftia nu ne-au asuprit o jum\u0103tate de mileniu? S\u0103 r\u0103m\u00e2nem ner\u0103zbuna\u0163i?<\/p>\n

\u015ei \u00eenc\u0103 o tr\u0103snaie! Dou\u0103 aforisme de-ale tale au ajuns subiecte la examenul de bacalaureat. Ce \u0163i-a venit? Ai distrus procentul de promovare. Vrei s\u0103 demolezi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc?<\/p>\n

Am gre\u015fit. Dar nu vezi c\u0103 profesorii \u0103\u015ftia stau \u00een concedii numai pe Coasta de Azur? S\u0103 mai fac\u0103 \u015fi ei ceva treab\u0103.<\/p>\n

Figurezi \u00een antologii al\u0103turi de personalit\u0103\u0163i ilustre ale culturii universale. Jurnalul Na\u0163ional te-a publicat la rubrica \u201eVorbe de duh\u201d \u00een companii celebre. \u00cen 2007, Universitatea Bucure\u015fti era \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een bannere cu citate faimoase. Hop \u015fi tu sp\u00e2nzurat undeva \u00eentre Cicero \u015fi Jules Renard. Nu \u0163i-a fost niciun pic de jen\u0103?<\/p>\n

Mie, nu; dar lor, cred c\u0103 da. De altfel, lucrurile sunt destul de clare. Pe aceast\u0103 ni\u015f\u0103 \u00eengust\u0103 a aforismului, unele ziceri de-ale mele nu ro\u015fesc l\u00e2ng\u0103 ale lor. Dar ei sunt celebri pentru c\u0103 au \u00een spate opere colosale. Pe c\u00e2nd eu nu mai am nimic.<\/p>\n

Oricum, printre ei erai singurul autor \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n

Deci trebuie s\u0103 m\u0103 simt. Ce s\u0103 fac? Sinuciderea e cel mai mare p\u0103cat, eutanasierea la noi este interzis\u0103\u2026<\/p>\n

Ceva trebuie totu\u015fi s\u0103 faci. Vrei s\u0103 fii \u015fi mare, \u015fi viu?<\/p>\n

O, nu! E imposibil! Pentru c\u0103 scriitorul e ca porcul. Am\u00e2ndoi sunt pre\u0163ui\u0163i numai dup\u0103 moarte.<\/p>\n

Vrei notorietate? Pl\u0103te\u015fte-l pe Alex. \u015etef\u0103nescu s\u0103 te fac\u0103 de ru\u015fine la TV.<\/p>\n

O, nu, c\u0103 d-lui o face benevol. \u015ei chiar cu voluptate de dul\u0103u.<\/p>\n

De ce nu scrii \u015fi tu o carte serioas\u0103?<\/p>\n

Pentru c\u0103 nu m\u0103 pricep. \u015ei pentru c\u0103 scriitorii nu se citesc nici \u00eentre ei, iar ceilal\u0163i citesc facturi \u015fi, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, aforisme.<\/p>\n

Scriai tu acolo pe banner: \u201eDe pe unele frun\u0163i \u015fi mu\u015ftele pleac\u0103 dezam\u0103gite.\u201d Te iei de \u0103\u015ftia? Tu nu ai toat\u0103 \u0163igla pe cas\u0103? Nu \u015ftii c\u0103 ei, pro\u015ftii, sunt majoritari peste tot? \u00cei ur\u0103\u015fti?<\/p>\n

Numai pe cei coco\u0163a\u0163i, care au adus \u0163ara \u201epe noi culmi de civiliza\u0163ie \u015fi progres.\u201d<\/p>\n

Apropo! Ce crezi despre politicienii de ast\u0103zi?<\/p>\n

Sunt b\u0103ie\u0163i simpatici \u015fi, mai ales, str\u00e2ng\u0103tori. Unii sunt vegetarieni, al\u0163ii, chiar erbivori.<\/p>\n

Cum \u0163i se pare democra\u0163ia la Uniunea Scriitorilor \u015fi \u00een politic\u0103, \u00een general?<\/p>\n

E ca o nunt\u0103 de c\u00e2ini, unde numai unul exercit\u0103 actul \u00eemperecherii, iar ceilal\u0163i dau ca nebunii din fund.<\/p>\n

S-au deschis grani\u0163ele pentru toat\u0103 lumea. Ai c\u0103l\u0103torit?<\/p>\n

Da. Dar vreau s\u0103 mai plec \u00een Spania. La cules c\u0103p\u015funi.<\/p>\n

De ce nu scrii versuri?<\/p>\n

Pentru c\u0103, uite, arunci o piatr\u0103 \u00eentr-un c\u00e2ine \u015fi love\u015fti un poet. Sunt prea mul\u0163i. \u015ei medicul mi-a spus s\u0103 evit aglomera\u0163ia.<\/p>\n

De ce \u00ee\u0163i place muzica?<\/p>\n

Pentru c\u0103 ea poate s\u0103 fac\u0103 dintr-un suflet r\u0103t\u0103cit o catedral\u0103.<\/p>\n

Tr\u0103im \u00eentr-o lume nebun\u0103?<\/p>\n

O, da! Alerg\u0103m dispera\u0163i dup\u0103 cabine de lux pe un vapor \u00een deriv\u0103. Ne \u00eenchin\u0103m unui singur zeu: banul. Ne-au r\u0103mas valide doar dou\u0103 idealuri: consumul \u015fi confortul. C\u00e2t despre spirit\u2026 aproape zero. Ultima licita\u0163ie s-a \u00eencheiat; condi\u0163ia uman\u0103 a pierdut Livada de vi\u015fini!<\/p>\n

E chiar at\u00e2t de pr\u0103bu\u015fit omul de ast\u0103zi?<\/p>\n

Nu. Cred totu\u015fi c\u0103 \u00een el exist\u0103 mai mul\u0163i nuferi, dec\u00e2t n\u0103mol. Dar trebuie s\u0103 se de\u015ftepte pu\u0163in.<\/p>\n

V. Butulescu spune cam a\u015fa: \u201eDin dinastia Ghica, cunosc doi domnitori ai aforismului: Vasile \u015fi Vladimir.\u201d<\/p>\n

S\u0103rut m\u00e2na, maestre! M\u0103 onoreaz\u0103 nespus vecin\u0103tatea Monseniorului.<\/p>\n

Zi ceva frumos despre femei.<\/p>\n

\u00ce\u0163i mul\u0163umesc de aceast\u0103 provocare. S\u0103 zicem: \u201eTrandafirul ar fi cea mai frumoas\u0103 floare, dac\u0103 n-ar exista femeia.\u201d \u201eFemeia este lucrarea de licen\u0163\u0103 a lui Dumnezeu la examenul de estetic\u0103.\u201d \u201eCe minune a f\u0103cut Dumnezeu din femeie, iar b\u0103rbatul o penetreaz\u0103 ca bezmeticul.\u201d<\/p>\n

Astea sunt madrigaluri, dar tu e\u015fti umorist.<\/p>\n

Am priceput aluzia. S\u0103 \u00eencerc\u2026 \u201eC\u00e2inele se gudur\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 st\u0103p\u00e2n \u015fi latr\u0103 la str\u0103in. Exist\u0103 femei care procedeaz\u0103 invers.\u201d \u015ei una dur\u0103 pe care o spun doar pentru poant\u0103. \u201eFemeile care, din neglijen\u0163\u0103 nu-\u015fi st\u0103p\u00e2nesc kilogramele \u00een plus \u015fi celulita, ajung precum ceapa: c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 se dezbrace, te apuc\u0103 pl\u00e2nsul.\u201d<\/p>\n

Nu te v\u0103d bine. \u00cencearc\u0103 s\u0103 echilibrezi lucrurile. Spune, \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor, exist\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 \u00eentre lectur\u0103 \u015fi sex?<\/p>\n

Lectur\u0103 pot face \u015fi singuri, f\u0103r\u0103 s\u0103 r\u00e2d\u0103 cineva de ei.<\/p>\n

B\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile au opinii diferite despre sex?<\/p>\n

Evident. Se spune c\u0103 b\u0103rba\u0163ii \u00ee\u015fi doresc o p\u00e2ine pe zi, iar femeile – o savarin\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Spui tu undeva\u2026 \u201eNe str\u0103duim din r\u0103sputeri s\u0103 l\u0103s\u0103m urme eterne pe z\u0103pada vremii.\u201d Scrii pentru glorie?<\/p>\n

Nu.<\/p>\n

De ce?<\/p>\n

Pentru c\u0103, dup\u0103 Parastasul de 40 de zile, celor mai mul\u0163i dintre noi posteritatea, oricum, nu le mai aduce nici un omagiu.<\/p>\n

Crezi \u00een ghinion? Dar \u00een destin?<\/p>\n

\u00cen ambele. Unchiul Milu\u0163\u0103 din Pripone\u015fti avea o vorb\u0103: \u201eC\u00e2nd e s\u0103 ai ghinion, \u015fi c\u00e2nd faci dragoste po\u0163i s\u0103 dai de un cui.\u201d<\/p>\n

Ce p\u0103rere ai despre scriitorii de ast\u0103zi?<\/p>\n

\u00cen general, foarte bun\u0103. Ei se scuip\u0103 tot timpul prin reviste, la Radio \u015fi TV, dar se s\u0103rut\u0103 ca ru\u015fii la bufet. \u015ei bine fac. Eu nu am nici o \u00eencredere \u00een versurile poe\u0163ilor care duhnesc a Coca-Cola.<\/p>\n

Cum sunt lecturile publice?<\/p>\n

Unele, interesante, altele seam\u0103n\u0103 cu o schimbare de sex. Te duci acolo bou \u015fi te \u00eentorci vac\u0103.<\/p>\n

Ai publicat, pe banii t\u0103i, un dic\u0163ionar, preten\u0163ios intitulat: \u201eNasc \u015fi la Tecuci oameni.\u201d \u0162i-ai f\u0103cut noi du\u015fmani?<\/p>\n

Evident. Am primit un e-mail adorabil: \u201eGhica \u0103sta, tip bizar\/ M-a scos din dic\u0163ionar,\/ Dar \u00eemi e la fel de drag\/ El m\u0103 scoate, eu \u00eel bag.\u201d<\/p>\n

Ai lucrat o vreme \u00een publicistic\u0103. Ce p\u0103rere ai despre pres\u0103, \u00een general?<\/p>\n

Cred c\u0103 presa e ca sutienul: deformeaz\u0103 realitatea. \u015ei mai cred c\u0103 prin unele redac\u0163ii e ca \u00een avion. Unul conduce \u015fi celorlal\u0163i le este grea\u0163\u0103.<\/p>\n

Te pomene\u015fti c\u0103 e\u015fti scriitor cu legitima\u0163ie.<\/p>\n

Da.<\/p>\n

De ce? Crezi c\u0103 Cicero, colegul t\u0103u de pe banner, avea a\u015fa ceva? Ai vreun avantaj?<\/p>\n

Am citit mai de mult, c\u0103 scriitorilor din Bucure\u015fti li se dau, c\u00e2nd le vine sorocul, sicrie gratuite. M-am g\u00e2ndit c\u0103 se extinde chestia \u015fi \u00een provincie.<\/p>\n

Deci interesul primeaz\u0103. Poate vrei \u015fi statuie?<\/p>\n

Nu. M-a\u015f mul\u0163umi cu un bust, ca s\u0103 nu m\u0103 loveasc\u0103 posteritatea sub centur\u0103.<\/p>\n

\u00cen concluzie, e\u015fti fericit?<\/p>\n

Hm! Tu nu \u015ftii c\u0103 din Palatul Fericirii nu s-a dat \u00een exploatare dec\u00e2t sala de a\u015fteptare?<\/p>\n

Vasile, s\u0103 presupunem prin absurd c\u0103 cineva ar vrea s\u0103 cumpere o carte de-a ta. \u015etiu, e\u015fti cu dou\u0103 volume pe internet \u2013 varox.ro \u015fi citatepedia.ro. Dar \u00een libr\u0103rii? Apropo, care e situa\u0163ia material\u0103 a scriitorului rom\u00e2n de ast\u0103zi?<\/p>\n

Excelent\u0103! Munce\u015fte pe br\u00e2nci 7-8 ani pentru o carte, o public\u0103 pe banii lui \u015fi nu i-o cump\u0103r\u0103 nimeni. Suntem un popor emancipat. Nu mai avem nevoie de c\u0103r\u0163i. Cred c\u0103 singurii amatori sunt cei care v\u00e2nd semin\u0163e de floarea soarelui la stadion. Ca s\u0103 transforme foile \u00een cornete. Dar e mare concuren\u0163\u0103 \u015fi acolo.<\/p>\n

Dac\u0103 prezin\u0163i la TV o emisiune, un concurs, po\u0163i lua 10-20 000 de euro pe lun\u0103. Sunt populariza\u0163i scriitorii la TV?<\/p>\n

Da, dac\u0103 \u00ee\u015fi bat soacrele sau comit vreun viol.<\/p>\n

Ai \u00eemplinit recent 70 de ani. Eu \u00ee\u0163i urez \u201eLa mul\u0163i ani!\u201d Dar, fii atent, ai dep\u0103\u015fit media de v\u00e2rst\u0103 cu trei ani. Vrei s\u0103 pr\u0103bu\u015fe\u015fti \u015fi sistemul de pensii?<\/p>\n

Aici nu discut. Bunicul meu a m\u00e2ncat pensie 38 de ani. Pe patul de moarte mi-a zis: \u201eB\u0103iatule, s\u0103 nu te la\u015fi mai prejos!\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Uniunea r\u0103fuielilor Privit\u0103 din exterior, f\u0103r\u0103 patim\u0103, cu deta\u015farea celui care nu (mai) sper\u0103 \u015fi nu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21016"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21016"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21016\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21020,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21016\/revisions\/21020"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21016"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21016"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21016"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}