{"id":20982,"date":"2023-05-04T18:26:43","date_gmt":"2023-05-04T15:26:43","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20982"},"modified":"2023-05-04T18:26:43","modified_gmt":"2023-05-04T15:26:43","slug":"spatii-culturale-nr-18-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20982","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 18 (11)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

DIN ARHIVA POETIC\u0102 <\/strong><\/p>\n

Noul volum al lui George L. Nimigeanu, Memoria clipei, Ed. Samuel, Media\u015f, 2011, e o carte a recuper\u0103rilor din arhiva poetic\u0103. Volumul e alc\u0103tuit din dou\u0103 p\u0103r\u0163i: prima, o mic\u0103 antologie de versuri, a doua, numit\u0103 \u201eoglinzi\u201d, con\u0163ine date biobibliografice \u015fi un florilegiu de extrase critice. Aceste pagini sunt un instrument de lucru util pentru cel care \u00ee\u015fi propune s\u0103 scrie despre poezia lui George L. Nimigeanu. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 sec\u0163iune a volumului, a\u015f face o mic\u0103 observa\u0163ie, dar important\u0103: nu se indic\u0103 num\u0103rul revistei \u00een care au fost publicate cronicile din care extrage fragmentele.
\n \t \u015ei acum c\u00eeteva cuvinte despre partea de antologie poetic\u0103. Versurile confirm\u0103 impresii mai vechi, prilejuite de volumele princeps. Recuper\u0103rile din atelierul-arhiv\u0103 reconfirm\u0103 aser\u0163iunea criticii c\u0103 George L. Nimigeanu este un poet meditativ existen\u0163ialis cu un puternic suflu religios \u201ecucernic\u201d (Al. Cistelecan). Versul poetului medie\u015fan e o m\u0103rturisire liric\u0103 a unui suflet \u015fi a unei con\u015ftiin\u0163e care \u00ee\u015fi caut\u0103 drumul spre transcenden\u0163a divin\u0103, spre transcenden\u0163a plin\u0103. Fiecare \u201efragment\u201d liric recuperat d\u0103 sama de dilemele \u015fi c\u0103ut\u0103rile \u201ecare l-au ars\u201d. Poetul face o adev\u0103rat\u0103 arheologice pentru a redescoperi \u015fi recupera clipa \u015fi forma care au originat poeziile sale. \u00cen Memoria clipei reg\u0103sim acela\u015fi poet cerebral (reflexiv), dar cu un puternic sim\u0163 al metaforei \u015fi al muzicii prin care versurile sunt salvate de usc\u0103ciunea ce poate veni din caracterul (con\u0163inutul) lor aforistic-gnomic. Cerebralitatea este \u00eembl\u00eenzit\u0103 puternic de tonul elegiac, liric. Sub aspect formal, poetul se \u00eenscrie \u00een prozodia clasic\u0103 (\u00een sensul tare al terminului), dar nu numai c\u0103 se \u00eenscrie \u00een ea, dar \u015fi o respect\u0103.
\n\tS-a afirmat c\u0103 preferin\u0163a organiz\u0103rii volumelor \u00een c\u00eete trei cicluri ar veni dinspre muzic\u0103 (simfonie etc.). E adev\u0103rat, dar socot c\u0103 mai \u00eent\u00eei cugetul \u015fi sim\u0163irea de cre\u015ftin l-au c\u0103l\u0103uzit spre cifra trei \u2013 simbolul Trinit\u0103\u0163ii (Treimea). \u00centotdeauna, \u00een marea art\u0103, sentimentul religios \u015fi inefabilul muzicii au f\u0103cut cas\u0103 bun\u0103 \u015fi trainic\u0103. Versurile din Memoria clipei sunt grupate \u00een \u201e\u00cen c\u0103utarea de sine\u201d, \u201ePuncte de vedere\u201d, \u201eMuzeul pr\u0103dat\u201d. Titlurile spun de la sine despre con\u0163inutul ideatico-afectiv al versurilor. Ne \u00eent\u00eelnim cu panorama temelor \u015fi motivelor specifice poeziei lui George L. Nimigeanu: timpul; existen\u0163a cu implica\u0163iile ei sociale, erotice, morale; actul creator \u015fi rostul poeziei \u00een aceast\u0103 existen\u0163\u0103. Toate sunt abordate prin raportare la Divinitate.
\n\tVolumul se deschide cu dou\u0103 poeme cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103, referitoare la fiin\u0163a uman\u0103 \u015fi la crea\u0163ie: \u201eTrestia\u201d \u2013 din prelucrarea cuget\u0103rii lui Pascal, creioneaz\u0103 un autoportret \u2013 imaginea poetului g\u00eenditor. \u201ePredoslovie\u201d, al doilea poem, duce mai departe ideea primului, schi\u0163\u00eend a\u015fezarea \u00een lume a poetului. Volumul se \u00eencheie cu poemul \u201ePost-fa\u0163\u0103\u201d \u2013 un titlu simbolic-metaforic. Dac\u0103 \u00een pre-fa\u0163\u0103 (cele dou\u0103 poeme amintite) poetul formula probleme, \u00een ultimul propune un oarecare r\u0103spuns. Spun un oarecare r\u0103spuns, deoarece nu exist\u0103, las\u0103 poetul s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103, unul total \u015fi definitiv, \u015fi c\u0103 fiecare dintre noi \u00ee\u015fi are r\u0103spunsul s\u0103u. La r\u00eendul ei, fiecare sec\u0163iune cu versuri are o organizare intern\u0103 discret\u0103. \u201e\u00cen c\u0103utarea de sine\u201d, versurile (distihuri) sunt, \u00een mare, or\u00eenduite tematic pe motive lirice: t\u0103cerea \u015fi rostirea, crea\u0163ia, timpul. \u201ePunctul de vedere\u201d, \u00een acelea\u015fi formul\u0103ri aforistice, de acum cunoscute, con\u0163ine versuri (ter\u0163ine) care inventariaz\u0103 posibile situa\u0163ii existen\u0163iale pe arcul de la ontic la gest. Ultimul ciclu, \u201eMuzeul pr\u0103dat\u201d, adun\u0103 catrene despre condi\u0163ia poetului, mereu \u201epr\u0103dat\u201d de c\u0103tre timp \u015fi actul creator, de c\u0103tre nelini\u015fti \u015fi \u00eentreb\u0103ri, dar r\u0103mas cu credin\u0163a \u00een Dumnezeu.
\n\t\u00cen versurile acestui volum bat clipele vie\u0163ii \u015fi crea\u0163iei poetului \u2013 lumin\u0103 din Lumin\u0103 lu\u00eend.
\n\tNu putem \u00eencheia recomandarea volumului lui George L. Nimigeanu f\u0103r\u0103 un cuv\u00eent de laud\u0103 pentru artistul plastic medie\u015fan, Adrian Matei, autorul excelentele desene care ilustreaz\u0103 volumul. Artistul Adrian Matei a mai ilustrat la acela\u015fi nivel valoric \u015fi alte volume ale poetului. <\/p>\n


\nMarius Neculae<\/strong>
\n\"\"

C\u00e2teva considera\u0163ii despre ac\u0163iunile de ridicare cultural\u0103 a maselor \u00een Secolul Luminilor: Introducerea neologismelor de c\u0103tre Gheorghe \u015eincai<\/em><\/p>\n

C\u0103rturarii \u015ecolii Ardelene au dus o munc\u0103 asidu\u0103 pe planul ridic\u0103rii maselor \u015fi pe planul \u00eembog\u0103\u0163irii limbii rom\u00e2ne. Gheorghe \u015eincai nu putea s\u0103 nu ia parte la o asemenea ac\u0163iune – mai ales el, care dorea s\u0103 vad\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 o limb\u0103 de cultur\u0103, asemeni francezei – acest lucru venind \u00een primul r\u00e2nd din necesitatea de a explica unele fenomene sau lucruri c\u0103rora \u015ftiin\u0163a tocmai le g\u0103sise rostul \u00een acele vremuri de efervescen\u0163\u0103 intelectual\u0103. \u00cen prefa\u0163a de la Elementa linguae el se pl\u00e2ngea de dec\u0103derea, coruperea (aici apare pentru prima dat\u0103 aceast\u00e3 no\u0163iune ), prin influen\u0163a limbii slavone, a mo\u015ftenirii str\u0103bune: Neamul care se folose\u015fte de una \u015fi aceea\u015fi limb\u0103, corupt\u0103 ne\u00eendoios, dar Romana sau Latina… .
\n\tMunca era grea, pentru c\u0103 ace\u015fti intelectuali trebuiau s\u00e3 \u0163in\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 seam\u0103 de dou\u0103 necesit\u0103\u0163i: de a crea o limb\u0103 \u015fi de a difuza cultura \u00een mase. Str\u0103daniile lui Gheorghe \u015eincai pe acest plan s-au concretizat \u00een lucrarea \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 fireasc\u0103 spre surparea supersti\u0163iilor norodului, terminat\u0103 la Buda \u00een 1806, dar publicat\u0103 abia \u00een 1964, la Bucure\u015fti \u015fi reeditat\u0103 \u00een volumul \u015ecoala Ardelean\u0103, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de c\u0103tre Dumitru Ghi\u015fe \u015fi Pompiliu Teodor, ap\u0103rut\u0103 la Editura Minerva \u00een 1983. Aceast\u0103 lucrare avea menirea de a rezolva problemele de terminologie, ridicate de \u00eensu\u015fi stadiul de dezvoltare \u00een care se g\u0103sea pe atunci limba rom\u00e2n\u0103. Aceast\u0103 terminologie specific\u0103 era necesar\u0103 s\u0103 ac\u0163ioneze ca o interfa\u0163\u0103, pentru c\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se apropie de \u00een\u0163elegerea \u0163\u0103ranului, c\u0103rturarul trebuie s\u00e3 scrie pe \u00een\u0163elesul lui, \u00eentr-o limb\u0103 vorbit\u0103 de mase, comunicarea fiind o condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 a muncii de luminare.
\n\tStr\u0103dania lui \u015eincai de a se exprima clar o \u00eent\u00e2lnim \u00eenc\u0103 din titlul textului. S-a g\u00e2ndit ini\u0163ial s\u0103-l formuleze \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 fireasc\u0103 spre surparea boscoanelor norodului, pentru ca, ulterior, dup\u0103 ce a \u00eencercat termenul de r\u0103t\u0103cire, s\u0103 ajung\u0103 la no\u0163iunea de supersti\u0163ie, un neologism cu o sfer\u0103 mai larg\u0103 dec\u00e2t primul termen utilizat. \u00cembin\u00e2nd cele dou\u0103 necesit\u0103\u0163i, de luminare a maselor \u015fi de \u00eembog\u0103\u0163ire a limbii prin folosirea de neologisme, Gheorghe \u015eincai noteaz\u0103 marginal o explica\u0163ie suplimentar\u0103: trupuri \u00eentunecate, opac sau natura, firea . In \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 fireasc\u0103… g\u0103sim \u015fi o explica\u0163ie a provenien\u0163ei neologismelor respective …electricitate, de la cuv\u00e2ntul electru.. .
\n\t\u015ei \u00een Hronica rom\u00e2nilor, \u015eincai folose\u015fte o serie de neologisme ca: astronomie, atmosfer\u00e3, branhie, column\u0103, conjugat, coleoptere, economie, decan, divizie, imunitate, liter\u0103, orbit\u0103, pedagog, penipoten\u0163iariu, planete, universitate, vasal, reluate din \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u00e3 fireasc\u00e3… unde le folosise \u00eempreun\u0103 cu electricitate, eliptic\u0103 etc.
\n\t\u00cen ansamblu, \u015eincai a \u00eencercat s\u0103 introduc\u0103 \u00een operele sale destinate ridic\u0103rii culturale a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni, multe neologisme din variate domenii: matematica \u00een \u00cendreptare c\u0103tr\u0103 Aritmetic\u0103 ; fizic\u0103, biologie \u015fi astronomie \u00een \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u00e3 fireasc\u0103… \u015fi Istoria naturei \u015fi a firei; agronomie \u015fi economie \u00een Pov\u0103\u0163uire c\u0103tr\u0103 economia de c\u00e2mp .
\n \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, neologismele erau \u00eemprumutate independent de c\u0103tre orice scriitor, fiind foarte greu s\u0103 se stabileasc\u0103 limba de origine a fiec\u0103ruia. Dar acum, \u00een aceast\u0103 faz\u0103, caracteristic\u0103 nu este goana dup\u0103 neologism, ci orientarea spre cuv\u00e2ntul popular. Acesta este \u00eens\u0103 un lucru firesc, erudi\u0163ii Luminilor fiind preocupa\u0163i acum de difuzarea \u015ftiin\u0163ei, de ridicarea poporului la cultur\u0103. <\/p>\n

Nicolae Iorga, Istoria literaturii rom\u00e2ne \u00een secolul al XVIII-lea, vol. II, Ed. Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1969, p. 230.
\n Gheorghe \u015eincai , Elementa lingue … , \u00een \u015ecoala Ardelean\u0103, vol. I, Ed. Minerva, Bucure\u015fti, 1983, p. 595-597: Gentem, quae una eademque lingua, corrupta nempe Romana, sive Latina…
\n Aurel Nicolescu, \u015ecoala ardelean\u0103 \u015fi limba rom\u00e2n\u0103, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti,1978,p. 185.
\n D. Ghi\u015fe \/ P. Teodor, Fragmentarium iluminist, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972, p. 173
\n Gheorghe \u015eincai , \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 fireasc\u0103 spre surparea supersti\u0163iilor norodului, \u00een \u015ecoala Ardelean\u0103, vol. I, Ed. Minerva, Bucure\u015fti, 1983, p. 642<\/em><\/p>\n


\nGherasim Rusu-Togan<\/strong>
\n\"\"

Pas\u0103rea, arborele \u015fi calea – dimensiuni prin care omul se imagineaz\u0103 pe sine (II)<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 C. Lewi-Strauss, \u00eentre via\u0163a p\u0103s\u0103rilor \u015fi via\u0163a oamenilor s-a realizat o construc\u0163ie, \u00een care se \u00eembin\u0103 at\u00e2t afectivul, c\u00e2t \u015fi logicul, \u00een primul r\u00e2nd \u00een virtutea statutului lor de fiin\u0163e umane metaforice\u201d (4).
\n Celor de mai sus, le ad\u0103ug\u0103m noi capacitatea omului de a-\u015fi metaforiza g\u00e2ndurile, sentimentele, \u00een genere, mesajele fundamentale prin care-\u015fi explic\u0103 via\u0163a, recurg\u00e2nd cu predilec\u0163ie la universul floral \u015fi cel al p\u0103s\u0103rilor, prelu\u00e2ndu-se de la fiecare func\u0163ia poetic\u0103 a conceptului construit prin sistemul de referin\u0163e inclus.
\n C\u00e2t prive\u015fte conota\u0163iile, ele se omologheaz\u0103 \u00een varii forme, percepute dup\u0103 anume canoane \u015fi precepte imuabile; de la floare, mirosul, culoarea, mediul de cre\u015ftere \u015fi, mai presus de orice, func\u0163ia mitico-simbolic\u0103 pe care o poart\u0103: \u201eMult m\u0103-ntreab\u0103 iedera,\/ de ce nu-s verde ca ea\/ Iedera poate fi verde \/C\u0103 numai la umbr\u0103 \u015fede\u2026\u201d (5). \u00cen rela\u0163ie, lumea p\u0103s\u0103rilor este \u015fi ea inclus\u0103 \u00een sistemul mitico-simbolic, \u00eensum\u00e2nd o gam\u0103 ampl\u0103 de caracteristici, cu func\u0163ii mitico-simbolice diverse \u015fi omolog\u0103ri diverse \u00een destin uman: \u201eDe la brazda plugului, \/ La c\u00e2ntecul cucului\/ Mi-am dus greul dorului.\/ Cucule, pe unde mai,\/ De pe la mine nu stai,\/ Stai pe creanga fagului\/ \u015ei c\u00e2nt\u0103-i pribeagului!\/ H\u0103i, m\u0103i cuce, nu te duce,\/ Prea devreme nu-mi f\u0103 cruce\/ Cuce, cuce \u015fi iar cuce!\u201d. Astfel, \u00een cele dou\u0103 interpret\u0103ri de mai sus, for\u0163a magic\u0103 este iscat\u0103 ca expresie a unei dorin\u0163e puternice, exprimat\u0103 prin alegorii diverse, \u00eenv\u0103luite \u00een religiozitate \u015fi respect.
\n Desigur, asemenea concepte \u00ee\u015fi au originea \u00een timpii arhaici, dar ele s-au perpetuat prin deveniri \u015fi retu\u015f\u0103ri continue, cu adapt\u0103ri la elementele religioase ce s-au infiltrat \u00een con\u015ftiin\u0163e \u015fi existen\u0163e umane. De-aici, consider\u0103m c\u0103 grila \u00een care, la modul viziunii noastre magice, vom \u00eencadra imaginea cucului ca prezen\u0163\u0103 sezonier\u0103 cu semnifica\u0163ii duale, cuprins\u0103 \u00een spa\u0163iul de la binecuv\u00e2ntare, la blestem, este un itinerar lung, pres\u0103rat metaforic cu semnifica\u0163ii ce se includ at\u00e2t \u00een ordinea beneficului, c\u00e2t \u015fi a tragicului.
\n Prin aceast\u0103 consonan\u0163\u0103 spiritual\u0103, se pare c\u0103 omul, \u00eenc\u0103 din vremi imemorabile, \u015fi-a \u00eemplinit menirea, echilibr\u00e2nd-se \u00een condi\u0163ii precare, iar c\u00e2ntecul de invocare a cucului e posibil s\u0103 fie fost c\u00e2ndva una din formele prin care se realiza transcenden\u0163a, un canal magic de comunicare cu Demiurgul. De-aici, acele caracteristici de profe\u0163ii fatidice, precum nenorocul, nefericirea \u00een dragoste \u015fi via\u0163a de familie, \u00eensingurare, pierderea fericirii avute, de unde \u015fi tonalit\u0103\u0163ile de repro\u015f, de blestem \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de condamnare la pieire. Mai mult chiar, cucul fiind \u015fi simbolul unor premoni\u0163ii de\u015farte \u015fi nefaste, \u201eC\u00e2ntecul lui preveste\u015fte \u00een general o \u00eent\u00e2mplare nefericit\u0103 sau poart\u0103 mesajul unui blestem \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, e personificarea celui chemat s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 un act justi\u0163iar\u201d (6).
\n Timpul din fereastra dedemultului este, bun\u0103oar\u0103, cauza incompatibilit\u0103\u0163ii dintre starea de suflet a omului h\u0103ituit \u015fi c\u00e2ntecul avut c\u00e2ndva drag: \u201eCucule, \u0163i-am spus de mult\/ C\u0103 eu nu pot s\u0103 te-ascult,\/ C\u00e2nd te-ascult \u00eemi vine-n g\u00e2nd\/ Binele de oare\u015fc\u00e2nd,\/ Vine-mi satul s\u0103-l aprind\/ \u015ei via\u0163a s\u0103 mi-o sting!\u201d.
\nStarea de repro\u015f, urmat\u0103 de blestem \u015fi neiertare, aduse cucului, este expresie a unor premoni\u0163ii de\u015farte: \u201eCucule, penele tale,\/ Le-am g\u0103sit la noi pe vale,\/ \u015ei le-am g\u0103sit sc\u0103rm\u00e2nate\/ C\u0103 n-ai c\u00e2ntat cu dreptate\/ \u015ei eu, cuc, te-am blestemat\/ C\u00e2nd mi-o pl\u00e2ns \u015fi mi-o tunat,\/ Ca s\u0103-\u0163i pice penele\/ C\u0103 mi-ai c\u00e2ntat relele!\u201d. Alteori, cucului i se dore\u015fte chiar moartea, puterea blestemului retez\u00e2ndu-i \u00eentoarcerile: \u201eCare cuc mi-o c\u00e2ntat mie,\/ De la munte nu mai vie,\/ C\u00e2nd o da s\u0103 se coboare,\/ Pice piatra s\u0103-l omoare,\/ C\u00e2nd o da s\u0103 vin-acas\u0103,\/ Pice piatra s\u0103 nu-l lase!\u201d (7).
\n Ca personaj alegoric, cucul este implorat s\u0103 fie mesagerul fiin\u0163ei n\u0103p\u0103stuite, capabil s\u0103 conving\u0103 pe cei r\u0103ma\u015fi departe, de traiul blestemat al plecatei \u00een str\u0103ini. De remarcat \u015firul de analogii, a c\u0103ror repetare se realizeaz\u0103 prin paralelisme stilistice de mare valoare expresiv\u0103, \u00een tonalit\u0103\u0163i ascendente \u015fi determin\u0103ri p\u0103trunse de fior emo\u0163ional: \u201eCuce, pas\u0103re m\u0103iastr\u0103,\/ Zboar\u0103 la maica-n fereastr\u0103,\/ \u015ei-i f\u0103 v\u00e2nt cu aripa,\/ De trei ori c\u00e2nd o cina,\/ S\u0103 vad\u0103 cum i-o tihni\/ Ca \u015fi mie str\u0103inii.\/ Tu de-acolo nu fugi,\/ P\u00e2n\u0103 nu i-i povesti,\/ Cum tr\u0103iesc cu str\u0103inii\/ Str\u0103inii la mas\u0103 cin\u0103,\/ Eu \u0163in sfe\u015fnic \u015fi lumin\u0103,\/ Str\u0103inii cin\u0103 la mas\u0103,\/ Eu cinez umbl\u00e2nd prin cas\u0103.\/ Dac\u0103 gat\u0103 de cinat,\/ Eu am vase de sp\u0103lat\/ \u015ei prunc mic de leg\u0103nat.\/ Iau cu\u0163itul s\u0103 tai pit\u0103,\/ Cu lacrimi \u00eenv\u0103luit\u0103,\/ Da de lacrimi nu bag sam\u0103,\/ C\u0103 le \u015fterg cu-a mea n\u0103fram\u0103,\/ Da mi-e mil\u0103 de obraz\/ C\u0103 r\u0103m\u00e2ne fript \u015fi ars!\u201d.
\n Vinovat pentru nefericirea nevestei r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 cucul, de unde blestemul care se deap\u0103n\u0103 \u00een tonalit\u0103\u0163i lugubre, \u00een antitez\u0103 cu beneficul peste el s\u0103 cad\u0103 maleficul, paralelism sintactic cu efecte stilistice absolut necesare, \u00eentr-un c\u00e2ntec de \u00eenstr\u0103inare, ancorat \u00een spa\u0163iul nefericirii \u00een c\u0103snicie, de unde \u00een fapt \u015fi blestemul. Pentru ineditul imaginarului ce-l poart\u0103, ne permitem reproducerea lui \u00een \u00eentregime: \u201eP\u0103s\u0103ric\u0103 de pe t\u0103u,\/ Mult mi-ai c\u00e2ntat tot de r\u0103u:\/ Nu mi-ai vrut c\u00e2nta de bine,\/ Nu \u0163i-o fo mil\u0103 de mine.\/ Taci, pas\u0103re, nu c\u00e2nta,\/ C\u0103 io r\u0103u te-oi blestema:\/ C\u00e2nd o fi pomii cu poame,\/ Tu atunci s\u0103 mori de foame,\/ C\u00e2nd o fi \u015fi pomi cu flori,\/ Tu de foame-atunci s\u0103 mori;\/ C\u00e2nd o fi s\u0103 sco\u0163i puii,\/ S\u0103 \u0163i-i m\u0103n\u00e2nce corbii\/ \u015ei pe tine l\u00e2ng\u0103 pui\/ S\u0103 nu mai c\u00e2n\u0163i nim\u0103nui\u2026\u201d. A\u015fadar, blestemul aruncat asupra acestei paseri se na\u015fte din opozi\u0163ia ce se constituie drept motiv poetic, \u015fi nicidecum v\u0103zut ca factor social, \u00eentre nefericirea fiin\u0163ei umane \u015fi fericirea cucului, care r\u0103m\u00e2ne, \u00een imagine uman\u0103, surd \u015fi orb la dureri \u015fi suferin\u0163e. Nici atributele oraculare nu lipsesc din mul\u0163imea conota\u0163iilor investite \u00een sacralitatea cucului \u201epas\u0103re m\u0103iastr\u0103\u201d, nu o dat\u0103 proiectate \u00een univers tragic: \u201e- Cucule, spune-mi ce-mi dai?\/ – \u00cenc\u0103 \u015fapte ani de trai,\/ \u015eapte ani \u015fi \u00eenc\u0103 zece\/ Norocul de nu \u0163i-o trece!\/ – Cucule, norocul meu\/ L-o dus apa din p\u0103r\u0103u,\/ Tu te duce de-l aduce,\/ Mu\u0163enia s\u0103 nu te-apuce,\/ Cuce, cuce!\/- Omule, te-a\u015f \u00eentreba,\/ De ce vrei s\u0103-\u0163i \u015ftii soarta?\/ De \u0163i-e bun\u0103 de \u0163i-e rea\/ Las\u0103-\u0163i-o pe seama mea\/ Nu-\u0163i mai face grij\u0103 rea!\u201d. Dialog \u00een care antidotul moral al omului este \u00eensu\u015fi cucul, care se preschimb\u0103 din martor \u00een ocrotitor. Ca mesager \u00eentre cele lume\u015fti \u015fi cele din \u201eceea lume\u201d, imaginea cucului se reflect\u0103, ca stare \u00eendoliat\u0103, cu regretul unei vie\u0163i de singur\u0103tate \u015fi neprietenie: \u201e-Cucule, pas\u0103re sur\u0103,\/ Nu vezi moartea cum m\u0103 fur\u0103?\/ C\u00e2nt\u0103-i, cuce, s\u0103-nt\u00e2rzie\/ S\u0103 nu m\u0103 duc\u0103 cu zile!\/ -Eu cu jale i-a\u015f c\u00e2nta,\/ Dac\u0103 n-ar \u015ftii soarta mea\/ Dar moartea m\u0103 \u015ftie bine\/ \u015ei n-o asculta de mine\u201d.
\n Sinonim\u0103 cu singur\u0103tatea cucului este \u015fi existen\u0163a soldatului transilv\u0103nean, trimis \u00een chinuitoarea c\u0103t\u0103nie \u201ela \u00eemp\u0103ratul\u201d: \u201eNice cucul n-are cas\u0103,\/ Nici c\u0103tana soart-aleas\u0103,\/ Nici cucul n-are c\u0103rare,\/ Nici c\u0103tana noroc n-are,\/ Nice cucul n-are sat,\/ Nici c\u0103tana loc de stat.\u201d. Se pare totu\u015fi c\u0103 rolul de r\u0103u augur predomin\u0103 \u00een mul\u0163imea atributelor pe care imagina\u0163ia popular\u0103 le-a investit \u00een jocul imaginar-poetic, al semnifica\u0163iilor \u015fi valorilor ce s-au atribuit cucului, \u00een varii situa\u0163ii, de altfel greu de epuizat, dimpotriv\u0103, acest motiv pare \u015fi azi prolific, rezultat al ceea ce unul dintre exege\u0163ii acestui univers, pe bun\u0103 dreptate o percepea \u201eca o structur\u0103 deschis\u0103, \u2026un mod de func\u0163ionare dictat de inten\u0163ionalitatea imediat\u0103 a emi\u0163\u0103torului\u201d (8).
\n Ca dovad\u0103, un fragment de c\u00e2ntec, cules \u00eent\u00e2mpl\u0103tor: \u201eBat\u0103-te p\u0103catul, cuce,\/ C\u0103 n-ai unde m\u0103 mai duce,\/ \u0162i-am cerut s\u0103 ies din \u0163ar\u0103,\/ Tu mi-ai dat via\u0163\u0103 amar\u0103\/ Praful drumului te-nece,\/ C\u0103 n-am cu cine-mi petrece,\/ Praful drumului te-nghit\u0103\/ C\u0103 mi-ai luat pe cea iubit\u0103,\/ Cea iubit\u0103 nesortit\u0103\/ Pe la str\u0103ini r\u0103t\u0103cit\u0103, cuce!\u201d (9).
\n De o practic\u0103 magic\u0103 de mult uitat\u0103, aminte\u015fte Simeon Florea Marian, sub denumirea de r\u0103scucuirea oilor, c\u00e2ndva frecvent\u0103 \u00een lumea oierilor. Se crede c\u0103 cucul are putere asupra oilor care au f\u0103tat c\u00e2nd a c\u00e2ntat el \u015fi poate lua laptele acelor oi. Femeile ciobanilor care preg\u0103tesc g\u0103le\u0163ile pentru muls, numite g\u0103let\u0103rese, aduc colaci \u015fi ap\u0103, pentru sporul laptelui. \u201e\u00centreag\u0103 procedura aceasta cu fr\u00e2ngerea colacului, sau mai bine zis a colacilor, se nume\u015fte r\u0103scucuirea oilor \u015fi se face anume ca acestea s\u0103 nu-\u015fi piard\u0103 laptele\u201d (10). Procedura se desf\u0103\u015foar\u0103 dup\u0103 un anume tipic: v\u0103taful p\u0103curarilor ia pe r\u00e2nd colacii tuturor g\u0103let\u0103ri\u0163elor, unde fiecare colac de trei ori cu lapte din g\u0103leata proprie, scoate apoi c\u00e2te o feliu\u0163\u0103 din fiecare colac, pe care o pune \u00een g\u0103leat\u0103 ca s-o dea \u00een sarea oilor. Dup\u0103 ce a g\u0103tat\u2026 c\u00e2\u0163iva p\u0103curari, chiar \u015fi g\u0103let\u0103ri\u0163e merg \u00een strung\u0103. Acum v\u0103taful cu ceilal\u0163i p\u0103curari se pun \u00een u\u015fa strungii, de unde ia pe r\u00e2nd to\u0163i colacii \u015fi \u00eei \u00eentinde pe u\u015f\u0103 la p\u0103curarii din strung\u0103 \u015fi strig\u0103: cuc, iar cei din strung\u0103 r\u0103spund: r\u0103scuc, de trei ori. La urm\u0103 trag to\u0163i de se rupe colacul \u00een mai multe p\u0103r\u0163i. R\u0103scucuirea oilor se face \u00een credin\u0163a c\u0103 oile, f\u0103tate dup\u0103 ce a venit cucul, nu pot avea laptele lor natural, din cauz\u0103 c\u0103, dup\u0103 venirea cucului, fermec\u0103toarele pot s\u0103 farmece oile mai u\u015for (11).
\n P\u0103s\u0103rile nocturne, cu fantasmele reprezent\u0103rii lor, \u00eensemnate \u00een panteonul rom\u00e2nesc popular, nominalizeaz\u0103 bufni\u0163a \u015fi cucuveaua. \u00censemnate \u00een panteonul rom\u00e2nesc popular ca p\u0103s\u0103ri oraculare, asociate cu t\u0103r\u00e2murile infernale, respectiv ca mesageri ai mor\u0163ii, bufni\u0163a \u015fi cucuveaua valorific\u0103 \u00een sens negativ schema anima\u0163iei, \u00een expresia lui Durand, fapt datorat, dup\u0103 unii etnologi, at\u00e2t \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii, c\u00e2t \u015fi regimului nocturn al vie\u0163ii lor. Descrierea de excep\u0163ional\u0103 plasticitate a respectivelor p\u0103s\u0103ri pe care o realizeaz\u0103 savantul zoolog \u015fi folclorist Mihai B\u0103cescu ne ajut\u0103 \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 s\u0103 ne explic\u0103m cauza unor asemenea atitudini: \u201ePrin ochii lor enormi, galbeni ce ard \u00een \u00eentuneric, ochi ce privesc \u00eenainte, nu \u00een l\u0103turi ca la restul p\u0103s\u0103rilor \u2013 deoarece-s a\u015feza\u0163i \u00een fa\u0163\u0103, ca la om, \u00een mijlocul obrajilor (\u2026) \u2013 prin pozi\u0163ia aparte a penelor pe capetele lor mari, c\u0103rora le d\u0103 aspectul de \u201ebuhos\u201d, prin via\u0163a lor, exclusiv de noapte, precum \u015fi prin traiul lor \u00een locuri izolate (\u2026), \u00een sf\u00e2r\u015fit, prin c\u00e2ntecul lor v\u0103ietat sau r\u00e2sul \u2013 huhuritul – ce poate r\u0103suna uneori lugubru \u00een noapte prin toate acestea grupul a inspirat team\u0103 nu numai micilor mamifere \u015fi p\u0103s\u0103rilor ( din care se \u00eenfrupt\u0103), ci \u015fi omului\u201d (Mihai B\u0103cescu, P\u0103s\u0103rile \u00een nomenclatura \u015fi via\u0163a poporului rom\u00e2n, Editura Academiei, 1961, p. 243).
\n La o asemenea constatare ader\u0103 \u015fi Mihai Coman, \u00een arhicunoscuta sa Mitologie\u2026, opt\u00e2nd \u201epe caracteristicile naturale ale acestor p\u0103s\u0103ri (regimul nocturn, strig\u0103tul lugubru, zborul lin ca o n\u0103luc\u0103\u2026, penajul \u00een culori \u00eenchise\u201d toate la un loc, concluzioneaz\u0103 etnofolcloristul, \u201ele predestineaz\u0103 unei lecturi (simbolice) depreciative, asocierii, (parc\u0103 inevitabile) cu orizontul \u00eentunericului \u015fi cu t\u0103r\u00e2murile infernale\u201d (Mitologie popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, II, Vie\u0163uitoarele v\u0103zduhului, Editura Minerva 1982, p. 99).
\n P\u0103r\u0103sim \u00eens\u0103 bog\u0103\u0163ia de informa\u0163ii \u00eensumate \u00een mitologia noastr\u0103, privind originea \u015fi \u00eentinderea acestor concepte, restr\u00e2ng\u00e2ndu-ne op\u0163iunile, conform tematicii abordate, la modul de percepere a prezen\u0163ei respectivelor p\u0103s\u0103ri, \u00een conceptul popular contemporan nou\u0103.
\n Semnific\u00e2ndu-le prezen\u0163a \u00een zona sud-transilv\u0103nean\u0103 a celor dou\u0103 p\u0103s\u0103ri, din cercet\u0103rile \u00eentreprinse, respectiv pe Valea H\u00e2rtibaciului, unde mediul pare s\u0103 le fie propice perpetu\u0103rii \u00een num\u0103r considerabil, nu mic\u0103 mi-a r\u0103mas uimirea privind p\u0103strarea intact\u0103 a unor vechi credin\u0163e, pe care timpul nu le-a atrofiat for\u0163a irizatoare a atitudinii colectivit\u0103\u0163ilor, de altfel retrase \u015fi supuse perisabilit\u0103\u0163ii. \u00cen ultimele decenii, urmare a exodului ce a cuprins un num\u0103r considerabil de popula\u0163ie, compus\u0103 din sa\u015fi, \u0163igani \u015fi rom\u00e2ni, categoriile r\u0103mase locului, respectiv b\u0103tr\u00e2nii \u015fi copiii; doar ei au r\u0103mas ca s\u0103 reprezinte for\u0163ele care s\u0103 perpetueze vechile mesaje ale mitologiei noastre. Reflec\u0163iile sunt sugestive, dac\u0103 d\u0103m curs m\u0103rturiilor adunate:
\n \u201eP\u0103i, tata Moise a z\u0103cut ani buni la pat, c\u0103 suferea de sfrean\u0163 \u015fi de la spital l-am adus \u00een luna lui cuptor cu sania, c\u0103 a\u015fa ne-a cerut: \u201eToadere, mi-a zis mie, tu e\u015fti mai mare \u015fi, uite ce-\u0163i cer: S\u0103 te duci la colectiv \u015fi s\u0103-i ceri pre\u015fedintelui s\u0103-mi dea caii mei, pe care i\u2013am b\u0103gat la roab\u0103. \u015ei vezi c\u0103 dup\u0103 \u015fur\u0103 e sania. Prinzi caii la ea \u015fi s\u0103 vii dup\u0103 mine. Pui \u015fi un str\u00e2jeac umplut cu paie, s\u0103-mi ostoiasc\u0103 durerea \u015fi o glaje de rachiu, asta-i tot!\u201d. \u015ei-a\u015fa am f\u0103cut. Oamenii de prin sate erau \u00een hotar, la secere \u015fi-\u015fi f\u0103ceau cruce c\u00e2nd vedeau sanie, \u00een plin\u0103 var\u0103. \u015ei-a\u015fa l-am adus acas\u0103, iar din rafurile care erau prinse de t\u0103lpile de la sanie ie\u015feau sc\u00e2ntei, de-at\u00e2ta frecare. \u015ei-a mai tr\u0103it \u00eenc\u0103 doi ani, dar s\u0103 vezi \u015fi dumneata din ce i s-a \u00eentors via\u0163a:
\n \u00cen noaptea de dint\u00e2i, de la ie\u015firea din spital, n-a prins gean\u0103 pe gean\u0103 \u015fi ne-a povestit nou\u0103, copiilor, c\u0103 ne-am adunat to\u0163i patru acas\u0103, ne-a \u00een\u015firat de c\u00e2te-n lun\u0103 \u015fi stele. Apoi, pe la miezul nop\u0163ii, o buh\u0103 s-a pornit pe huhurit \u015fi mai t\u00e2rziu o ciuvic\u0103 \u00eencepuse \u015fi ea s\u0103 strige, cucuveau, cucuveau, de-mi \u0163iuiau urechile. Ne-am uitat unii la al\u0163ii \u015fi tata se oprise \u015fi el din povestea despre tat\u0103-s\u0103u, cum s-a \u00eentors din America \u015fi cum au cump\u0103rat moara \u015fi ma\u015fina de treierat\u2026 \u015ei mai pe urm\u0103 buha ori ciuvica, nu \u015ftiu care din ele s-a izbit de fereastr\u0103. \u0162\u0103nd\u0103ri c\u0103 s-a f\u0103cut, nu alta! Apoi, a\u015fa groaz\u0103 n-am mai tr\u0103it, c\u00e2t c\u0103 am ciob\u0103nit prin fund\u0103turile mun\u0163ilor \u015fi-am dat ochi cu ursul, de vreo c\u00e2teva ori \u015fi c\u00e2te alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri n-am mai fost, dar a\u015fa ceva, niciodat\u0103 !
\n \u201eAt\u00e2ta mi-o fost, ficiorii mei, a strigat tata \u00een clipa urm\u0103toare. Au c\u00e2ntat am\u00e2ndou\u0103 odat\u0103 \u015fi astea mi-s semnele ce s\u0103 mai a\u015ftept?\u201d.
\n S-a \u00eentors cu fa\u0163a c\u0103tre perete \u015fi-a \u00eenceput s\u0103-\u015fi bolboroseasc\u0103 rug\u0103ciune dup\u0103 rug\u0103ciune, c\u0103-n ultima vreme boala \u00eel apropiase de credin\u0163\u0103, cum n-a fost p\u00e2n\u0103 atunci. \u015ei tot atunci, a deschis \u00eencet u\u015fa b\u0103tr\u00e2na Belii, m\u0103tu\u015fa lui, vestit\u0103 peste \u015fapte sate, de c\u00e2t se mai pricepea la farmece \u015fi desc\u00e2ntece de tot felul.
\n\u201eA\u0163i v\u0103st, au dat sc\u00e2rbele semne de grab\u0103 \u015fi veste rea!\u201d Noi nu i-am r\u0103spuns, dar i-am urm\u0103rit f\u0103c\u0103turile. S-a dus la tata \u015fi i-a scos de sub cap perina \u015fi c\u00e2t ai bate din palme, fa\u0163a perinii o aruncase \u00een foc. Se n\u0103scu pe loc o v\u00e2lv\u0103taie de s\u0103 ne orbeasc\u0103 nu alta. \u015ei in gur\u0103 \u00eei ie\u015feau vorbe doar de ea \u00een\u0163elese. Apoi adun\u0103 j\u0103r\u0103gaiul din sob\u0103, ie\u015find cu el \u00een largul cur\u0163ii, poruncindu-mi s\u0103-i aduc g\u0103leata cu ap\u0103. Trei g\u0103le\u0163i i-am adus \u015fi pe toate trei le de\u015fert\u0103 peste j\u0103ratecul pres\u0103rat \u00een form\u0103 de cruce. L-a adunat mai apoi \u00een g\u0103leat\u0103, amestec\u00e2ndu-l cu ap\u0103, stropind apoi fereastra \u015fi curtea, blestem\u00e2nd p\u0103s\u0103rile care parc\u0103 s-au scurs \u00een p\u0103m\u00e2nt. Una n-a mai c\u00e2ntat. Cu apa r\u0103mas\u0103 l-a sp\u0103lat pe tata pe fa\u0163\u0103, i-a dat s\u0103 bea \u015fi nu \u015ftiu ce i-a mai \u00eendrugat, at\u00e2ta doar c\u0103 spre zori, tata c\u0103zuse \u00eentr-un somn greu, \u015fi dou\u0103 zile n-a mai fost chip s\u0103-l aducem la via\u0163\u0103. Iar pe mine b\u0103tr\u00e2na m-a pus s\u0103 iau cas\u0103 de cas\u0103, mai ales pe cele de pe Coast\u0103, care erau r\u0103mase pustii, de la fuga grofului, \u015fi s\u0103 stric cuiburile de buh\u0103 \u015fi de ciuvic\u0103. De-atunci, nu le-am mai auzit niciodat\u0103 c\u00e2nt\u00e2nd, iar pe tata sunt sigur c\u0103 b\u0103tr\u00e2na l-a \u00eentors la via\u0163\u0103 \u015fi a murit, chiar dac\u0103 nu s-a mai ridicat s\u0103 m\u0103ture curtea, abia dup\u0103 ce s-a stins b\u0103tr\u00e2na. Asta i-a fost dezlegarea !\u201d (Toader Zahei, 1982, la 57 de ani).
\n C\u00e2t\u0103 valoare a avut pas\u0103rea, ca simbol \u00een existen\u0163a noastr\u0103, o dovede\u015fte mul\u0163imea de c\u00e2ntece prin care ea cap\u0103t\u0103 valen\u0163e de ample semnifica\u0163ii simbolice pentru starea individual\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru cea colectiv\u0103, implic\u00e2nd totodat\u0103 destinul unei \u00eentregi genera\u0163ii, pentru care, metaforic, rela\u0163ia pas\u0103re-tr\u0103ire uman\u0103 a creat o \u00eentreag\u0103 mitologie, niciodat\u0103 pe deplin desprins\u0103 de hazard \u015fi predestinare:
\n \u201eP\u0103s\u0103ric\u0103 de pe t\u0103u,\/ Mult mi-ai c\u00e2ntat t\u0103t de r\u0103u,\/ Nu mi-ai vrut c\u00e2nta de bine,\/ Nu \u0163i-a fost mil\u0103 de mine\u201d .
\n De la repro\u015f, \u00een mod \u015focant, victima ajunge, ireversibil, la r\u0103zbunare, \u00eemplinit\u0103 prin filtrul blestemului ireconciliabil ca echilibru de natur\u0103 uman\u0103:
\n \u201eTaci pas\u0103re nu c\u00e2nta\/ C\u0103 eu r\u0103u te-oi blestema:\/ C\u00e2nd o fi pomii cu poame,\/ Tu atunci s\u0103 mori de foame;\/ C\u00e2nd o fi pomii cu flori\/ Tu de foame-atunci s\u0103 mori;\/ C\u00e2nd o fi s\u0103 sco\u0163i puii\/ S\u0103 \u0163ii-i m\u0103n\u00e2nce corbii\/ \u015ei pe tine l\u00e2ng\u0103 pui,\/ S\u0103 nu mai c\u00e2n\u0163i nim\u0103nui!\u201d.
\n Alteori, cucul, aceast\u0103 pas\u0103re oracular\u0103, este invocat\u0103 din nou, pentru a da lumii echilibru, drept la desprindere din universul angoaselor \u015fi \u00eemplinire, prin for\u0163a ei de reorganizare a lumii, dereglat\u0103 de nestatornicie \u015fi neputin\u0163\u0103: \u201eCuce, pas\u0103re m\u0103iastr\u0103,\/ Zboar\u0103 la m\u00e2ndra-n fereastr\u0103,\/ \u015ei s-o vezi ce face-n cas\u0103\/ De-i vedea-o sup\u0103rat\u0103,\/ Haide \u015fi spune-mi pe dat\u0103.\/De-i vedea-o singurea, poate m-oi duce la ea\/ de-i vedea-o-n voie bun\u0103\/ \u015ei cu al\u0163ii dimpreun\u0103,\/ Du-te-n drumu-\u0163i \u015fi m\u0103 las\u0103,\/ C\u0103 ea nu mi-o fi mireas\u0103,\/ Cuce!\u201d.
\n Nu putem omite \u00eens\u0103, din acest spa\u0163iu al uneia dintre cele mai dramatice tr\u0103iri a sentimentului trecerii vie\u0163ii, nici prezen\u0163a universului deontrologic, omniprezent \u00een acest col\u0163 al lumii. Cu riscul irit\u0103rii chiar, reamintim faptul c\u0103 b\u00e2ntui\u0163i de temeri cauzate de sentimentul relativit\u0103\u0163ii sub care s-a tr\u0103it de veacuri, oamenii p\u0103m\u00e2ntului \u015fi-au cl\u0103dit modalit\u0103\u0163i proprii de supravie\u0163uire. Mediul silvatic a contribuit prin urmare \u00een via\u0163a autohtonului, determin\u00e2ndu-l \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 descopere secretele supravie\u0163uirii, sub v\u0103l de sacralitate, tabuizare \u015fi totem. Ca urmare s-a realizat \u00een spa\u0163iul carpato-danubian-pontic, \u00een toate timpurile, o filia\u0163ie des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 om-codru-frunz\u0103 verde \u015fi toate la un loc\u2026 destin !
\n M\u0103rturie de civiliza\u0163ie rural\u0103, dintr-un moment de mare dramatism \u015fi dezechilibru, cum au fost fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile din veacul al XVIII-lea, culmin\u00e2nd cu Asediul Vienei de c\u0103tre turci, \u201eCronica Banatului\u201d de Nicolae Stoica de Ha\u0163eg, a\u015fa cum calific\u0103 \u015eerban Vlad, etnologul care o supune unui \u201estudiu de caz\u201d, \u00ee\u015fi atest\u0103 valoarea tocmai prin faptul c\u0103 \u201ered\u0103 o verig\u0103 a dinamicii vie\u0163ii s\u0103te\u015fti, chiar dac\u0103 e surprins\u0103 \u00eentr-unul din momentele ei de dezechilibru, r\u0103zboiul\u201d.(Informa\u0163ii etnologice \u00een relat\u0103ri de r\u0103zboi, \u015eerban Vlad – studiu de caz: Nicolae Stoica de Ha\u0163eg, Cronica Banatului, \u00een Caiete folclorice Arge\u015f, VII-VIII, Pite\u015fti, 2oo5, p.p. 104-115). Dar, din punctul nostru de vedere, cronica aduce pagini inedite \u015fi din punctul de vedere al interac\u0163iunii popula\u0163iei rurale cu p\u0103durea, cordon salvator \u00een momente de restri\u015fte, iar lipsa sau neglijarea e, spa\u0163iu de moarte. Dar s\u0103-i acord\u0103m spa\u0163iu cronicarului, extr\u0103g\u00e2nd acele pagini \u00een care cronicarul \u00ee\u015fi deap\u0103n\u0103 amintirile \u201eat\u00e2t de concise, plastice \u015fi edificatoare\u201d: \u201eOamenii, nu numai cei ce fuseser\u0103 prin\u015fi \u015fi sc\u0103pas\u0103, ce \u015fi cei ce fugiser\u0103, prin p\u0103duri \u00een sus \u015fi c\u0103p\u0103tas\u0103 mil\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103, carii turcilor nu numai vitele mari, m\u0103runte, ce \u015fi \u0163oalele din spate le luaser\u0103\u2026 Apoi adun\u00e2ndu-s\u0103 pin pustiitele s\u0103li\u015fti, foametea: cu poame ce r\u0103m\u0103se\u0103se \u015fi p\u0103dure\u0103\u0163e s\u0103 hr\u0103nea. De s\u0103 \u00eent\u00e2mpla vreun mort, n-afla sape de a-l \u00eengropa… Sape, s\u0103curi f\u0103cea, ceva cucuruzi, pu\u0163in, cu sape punea, mul\u0163i s\u0103m\u00e2n\u0163uri n-avea, boi de a ara nu era. \u2026Unele sate c\u0103p\u0103taser\u0103 c\u00eete 4 sau 5 p\u0103rechi e boi, c\u00e2te 2-3 cai, e fuse\u0103se dup\u0103 tab\u0103r\u0103, \u00eens\u0103 lupii mul\u0163i \u00eei m\u00e2nca. C\u0103 satele, f\u0103r de vite, dud\u0103u, p\u0103duri, c\u00e2t casele, nu s\u0103 vedeau. Nu e c\u00e2ne, nu e m\u00e2\u0163e, nu e porc, nu e vac\u0103, nici vi\u0163el. Feciori mari ce fugiser\u0103 din H\u0103lmaji venis\u0103, locul satului au a c\u0103\u015fii n-au cunoscut, ou\u0103 de g\u0103in\u0103 n-au mai v\u0103zut. \u00cen loc e-auzi coco\u015fi c\u00e2nt\u00e2nd, auzia lupi url\u00e2nd. \u015ei nu numi c\u0103 pre cpii de 5, 6 ani de la un bordei p\u00e2n la altul prin dud\u0103u, mare p\u0103dure, mum\u00e2nile \u00eei perdea, ce \u015fi bou, cal nu s\u0103 vedea\u201d (Conf. ibidem).
\n Opt\u0103m de asemenea la punctul de vedere al analistului, privind valoarea cronicii: \u201eInforma\u0163iile etnologice plaseaz\u0103 evenimentele \u00eentr-un mediu specific de civiliza\u0163ie, asigur\u00e2ndu-le o culoare proprie\u201d, iar \u00een ciuda condi\u0163iile impuse de degringolada vremilor, \u201ecredin\u0163ele \u015fi cutumele sunt totu\u015fi respectate, fiind prea ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een mentalul comunit\u0103\u0163ii\u2026\u201d (ibidem).
\n Revenind la ideea ini\u0163ial\u0103, reamintim faptul c\u0103 sacralitatea p\u0103durii, dup\u0103 cum u\u015for ne putem convinge din cele pe scurt relatate, este un datum al destinului, urmarea convie\u0163uirii \u00een aceast\u0103 interferen\u0163\u0103 inalienabil\u0103. Sub coroana copacilor, a stejarului \u015fi fagului se \u00eengropau eroii… Prin c\u00e2tnecul frunzarului, \u00een b\u0103taia v\u00e2ntului, vorbea dalbul de pribeag: \u201eCopacul era mijlocul de comunicare \u00eentre om \u015fi Dumnezeu; fo\u015fnetul frunzelor agitate de v\u00e2nt se credea c\u0103 este glasul profetic care anun\u0163\u0103 lumii voia lui Dumnezeu sau dorin\u0163a mor\u0163ilor iubi\u0163i\u201d, conchide unul dintre cei mai sensibiliza\u0163i etnologi, de o asemenea lume, cu trimiteri existen\u0163iale (Apostol D Gulea, Datini \u015fi munc\u0103, II, Casa \u015ecoalelor, (f.a), p. 748).
\n Desigur, locul \u015fi timpul a oferit spa\u0163iul sacralit\u0103\u0163ii unor anumi\u0163i arbori, urmare a unor experien\u0163e \u015fi concepte \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een istoricitatea vie\u0163ii. Dup\u0103 Romulus Vulc\u0103nescu, arborii no\u015ftri sacri ar fi bradul, stejarul \u015fi m\u0103rul, iar S. Fl. Marian semnificase, la vremea sa, existen\u0163a \u00een mitologia noastr\u0103 a unui cult str\u0103vechi al bradului, aduc\u00e2nd ca dovad\u0103 procedura spovedaniei la brad. Asemenea, alunul \u015fi m\u0103rul, dar \u015fi salcia \u015fi teiul.
\n Dintr-o asemenea tr\u0103ire sacr\u0103 s-au n\u0103scut, credem, \u015fi conceptele dendrolatriei, \u00een planul culturii mitologiei universale, cu ample ecouri \u015fi \u00een mitologia noastr\u0103, cu trimiteri mai ales \u00eenspre cultul mor\u0163ilor, respectiv a \u00eensemnelor rezultate din confruntarea cu realitatea \u00eenc\u0103rcat\u0103 de magie \u015fi sacralitate.<\/p>\n

Note:<\/p>\n

4. C. Levi-Strauss, G\u00e2ndirea s\u0103lbatic\u0103\u2026, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1970, p.371.
\n 5. Cules de Ilarion Coci\u015fiu, \u00een C\u00e2ntece din Ardeal, Sighi\u015foara, 1940
\n 6. Ion Moise, Motivul cucului \u00een folclorul maramure\u015fan, \u00een \u201eRevista ilustrat\u0103\u201d, nr.1, 2004, p.105
\n 7. ibidem
\n 8. Mihai Coman, Mitologie popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, editura Minerva, 1988, p. 57.
\n 9.C\u00e2ntec apar\u0163in\u00e2nd colec\u0163iei de autor
\n 10. Sim. Fl. Maria, S\u0103rb\u0103torile la rom\u00e2ni, II, Editura Funda\u0163iei Culturii Rom\u00e2ne, 1994, p. 280.
\n 11.Ibidem, nota 18, p.283.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA DIN ARHIVA POETIC\u0102 Noul volum al lui George L. Nimigeanu, Memoria clipei, Ed. Samuel, Media\u015f, 2011, e o<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20982"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20982"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20982\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20983,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20982\/revisions\/20983"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20982"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20982"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20982"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}