{"id":20966,"date":"2023-05-01T17:56:47","date_gmt":"2023-05-01T14:56:47","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20966"},"modified":"2023-05-01T17:56:47","modified_gmt":"2023-05-01T14:56:47","slug":"spatii-culturale-nr-18-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20966","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 18 (8)"},"content":{"rendered":"

Petrache Plopeanu<\/strong>
\n\"\"

primele revolu\u0163ii reformulate \u00een detaliu.
\ncitat dintr-un intelectual la p\u00e2nd\u0103<\/strong><\/p>\n

proletarii au sabotat produc\u0163ia de oglinzi
\nb\u0103g\u00e2ndu-\u015fi degetele \u00een baia de nitrat de argint unde se l\u0103f\u0103iau
\n\u00een imagini distorsionate nenoroci\u0163ii \u0103ia de burghezi
\n(manualele de socialism mai mult dec\u00e2t \u015ftiin\u0163ific<\/p>\n

nu ne spun nimic despre oglinzile
\ncilindrice de raz\u0103 egal\u0103 cu p\u0103tratul capetelor rotunde
\nale lui cromwell)<\/p>\n

de aici rezult\u0103 mai multe consecin\u0163e pentru
\nteoria deta\u015famentului
\nde avangard\u0103 al pionierilor chinezi maoi\u015fti
\nspecializa\u0163i \u00een rulouri cu br\u00e2nz\u0103 de soia
\n(re\u0163et\u0103 furat\u0103
\nimperiali\u015ftilor militari\u015fti japonezi
\nprin intermediul unui kilogram de orez ra\u0163ie \u015fi vestigiu al
\nmarelui mar\u015f)<\/p>\n

\u2013 iat\u0103 c\u0103 \u00een\u0163elegem mult mai bine istoria repet\u0103 m\u00e2ndru
\nmecanicul de ocazie al schimbului de m\u00e2ine
\n[(\u00een timp ce \u00eenlocuia
\ncauciucul ce luase un cui capitalist de pe drumurile
\nnerevendicate \u00eenc\u0103 de revolu\u0163ionari)
\n\u00eenchidem \u015fi paranteza p\u0103trat\u0103<\/p>\n

interval \u00eenchis pentru noi \u015fi la st\u00e2nga \u015fi la dreapta]
\nfost propagandist \u00een atelierul celei dint\u00e2i interna\u0163ionale
\nla sec\u0163ia m\u00e2nere de lingur\u0103 cu schimb\u0103tor de vitez\u0103
\ndomestic\u0103
\nse dore\u015fte \u00een acest moment de mare cotitur\u0103
\ncare se repet\u0103
\nconstant \u015fi foarte des
\no diversiune pe tema \u00eentrecerii \u00eentre
\nproduc\u0163ia de vestigii istorice
\nla hectar colectivizat cu acela du\u015fm\u0103nos
\npentru abaterea aten\u0163iei de la furtul nitratului de argint
\nprin intermediul degetelor dictatoriale ale proletarilor<\/p>\n

organele de represiune ale capitali\u015ftilor nemilo\u015fi
\nau \u00eenv\u0103\u0163at geometrie euclidian\u0103 \u015fi fizic\u0103 optic\u0103
\ninstrument\u00e2nd cazul profitului marginal al
\noglinzilor date de partea
\nluptei de clas\u0103 <\/p>\n

– profesorul face aici o grimas\u0103 de dispre\u0163 partinic
\nla adresa celorlal\u0163i intelectuali neangaja\u0163i
\n\u015fi spune ceva (lua-i-ar dracu\u2019 aoleo ce-am zis)
\nca \u015fi cum \u015fi-ar aduce aminte de sec\u0163ia de lipit cartoane
\nunde lucrase alt\u0103dat\u0103 –<\/p>\n

cromwell se oglinde\u015fte lung \u00een degetele sabotorilor
\n\u015fi nu-\u015fi aminte\u015fte nimic de marx<\/p>\n


\nreclam\u0103 masticabil\u0103 cu arom\u0103 de banane.
\nspecii pe cale de apari\u0163ie intempestiv\u0103<\/strong><\/p>\n

ca s\u0103 nu se spun\u0103 c\u0103 doar \u00een filme e posibil\u0103
\napari\u0163ia dinozaurilor \u00een ghete cu sc\u00e2r\u0163 din \u0103la la mod\u0103
\n\u00eentr-o epoc\u0103 revolut\u0103 \u00een care
\n\u015falurile erau aruncate peste umerii dezgoli\u0163i \u00een semipareze<\/p>\n

antisociale garnisite cu discursuri despre \u00eenaintarea
\npe calea deconstruc\u0163iei furnalelor din fundul gr\u0103dinii (a\u015fa ca la chinezi
\nprin anii 60 c\u00e2nd o\u0163elul era un fel de magiun comunist)
\nse repet\u0103 chiar aceast\u0103 formul\u0103 cerut\u0103 de elegan\u0163a burghez\u0103
\n– nu doar \u00een filme este posibil\u0103 apari\u0163ia lor<\/p>\n

pe str\u0103zile decorate cu lozinci (scrise pe placaj ne-melaminat
\nnu ap\u0103ruser\u0103 \u00eenc\u0103 markerele cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103
\nmaleabil\u0103 \u00eenmuiate \u00een gesturi cumva \u00eenro\u015fite de efort
\ninutil \u00een fond a\u015fa cum erau \u015fi practica \u00een produc\u0163ia de chilo\u0163i a elevilor \u015fi
\nstuden\u0163ilor)
\nleg\u0103tura trebuie f\u0103cut\u0103 aici \u00eentre lozincile din versul 10 \u015fi morfologie
\ndeci lozinci mobilizatoare de genul feminin
\nneutru \u015fi masculin neuit\u00e2ndu-se niciodat\u0103
\nnimeni la nimic<\/p>\n

au ap\u0103rut \u00een sf\u00e2r\u015fit dinozaurii cu numero\u015fi poli\u0163i\u015fti deghiza\u0163i
\n\u00een mili\u0163ieni de spe\u0163a a II-a doar a\u015fa explica unul dintre ei<\/p>\n

– doar a\u015fa reu\u015fim s\u0103 congel\u0103m stridia aia antic\u0103 ostrakon
\nfoarte bun\u0103 la gust garnisit\u0103 (a\u015fa cum o f\u0103ceau str\u0103mo\u015fii no\u015ftri
\nbastarni daci slavi avari unguri \u015fi
\nalte neamuri romanice) cu frunze de laur \u00een care se c\u00e2ntau
\ndoine mobilizatoare pentru turci \u015fi t\u0103tari s\u0103 taie mai ai dracului
\nneamurile astea proaste m\u00e2nc\u0103toare de lapte \u015fi br\u00e2nz\u0103
\n\u015fi aia f\u0103r\u0103 viermi<\/p>\n

deoarece discursul mobilizator s-a diluat cu substan\u0163e
\netnobotanice interzise de legile \u00eendoirii piciorului la m\u0103sura de 3 pe 7
\nla varianta a doua de samba subiectul 5
\nvom reveni d\u00e2nd jos ultimul erou de pe arcul de triumf al
\nintr\u0103rii \u00een istorie a culorii ro\u015fii cu pu\u0163in verde \u015fi violet ca o flac\u0103r\u0103 olimpic\u0103<\/p>\n

dinozaurii au m\u0103r\u015f\u0103luit doar pu\u0163in
\ngropile \u015fi lucr\u0103rile de \u00eent\u0103rire a terasamentului le-au fost fatale
\n(ce de placaj stricat \u015fi vopsea ro\u015fie folosit\u0103 degeaba
\nnicio revolu\u0163ie colea nimic<\/p>\n

doar o re\u0163et\u0103 de ostracizare a func\u0163ionarilor cu salarii nesim\u0163ite)*<\/p>\n

*adic\u0103?**
\n**pe care nu le simt de aceea mai vor (a spus o voce de sub off-ul
\ncelui medaliat cu meritul socialist multilateral dat unicului
\npurt\u0103tor de gume de mestecat )<\/p>\n


\nPortrete \u00een peni\u021b\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Florentin Popescu<\/strong>
\n\"\"

De la Curtea de Arge\u0219, cu dezinvoltur\u0103 prin spa\u021biul balcanic:
\nDumitru M. Ion<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cen 1963\u2026 redac\u0163ia (revistei Luceaf\u0103rul, n.n., F.P.) lanseaz\u0103 pe Dumitru M. Ion, elev la Liceul din Curtea de Arge\u015f, care se va bucura de o aten\u0163ie special\u0103, fiind de trei ori publicat, la termene scurte: prima dat\u0103 la 3 august 1963, cu poezia Steaua Arge\u015fului, a doua oar\u0103 la 14 septembrie 1963, cu Autobiografie \u015fi Poemul fructelor de agud \u015fi a treia oar\u0103 la 12 septembrie 1964 cu un grupaj de \u015fase poezii.\u201d
\nDesprind aceste pre\u0163ioase informa\u0163ii din volumul lui Tudor Opri\u015f intitulat Istoria debutului scriitorilor rom\u00e2ni din timpul \u015fcolii (1920-2000), unde, c\u00e2teva r\u00e2nduri mai la vale, citesc: \u201ePagina consacrat\u0103 elevilor din septembrie 1963 a fost bine inspirat\u0103, deoarece toate numele lansate s-au confirmat \u00eentr-o mai mic\u0103 sau mai mare m\u0103sur\u0103. \u00cen afar\u0103 de Dumitru M. Ion se aliniaz\u0103 Florentin Popescu, C\u0103t\u0103lina Pangrati, Passionaria Stoicescu \u015fi Gabriela Vasilache.\u201d
\nC\u00e2nd e\u015fti elev \u015fi aspiri la afirmarea literar\u0103 e de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 te intereseaz\u0103 cam tot ce se public\u0103 prin revistele de profil, spre a vedea \u015fi a putea compara scrisul t\u0103u cu al altora.
\nA\u015fadar, fiind eu liceean \u00een Buz\u0103u, numele lui Dumitru M. Ion mi s-a impus \u00een memorie \u00eenc\u0103 de la primele lui poezii ap\u0103rute \u00een revista literar\u0103 a tinerilor, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d. De aceea pot spune c\u0103 l-am cunoscut pe Dumitru M. Ion \u00eenc\u0103 de pe atunci, iar prin faptul c\u0103 am ap\u0103rut \u00eempreun\u0103 \u00eentr-o pagin\u0103 a amintitei publica\u0163ii, numele lui mi s-a \u00eenscris definitiv \u00een memorie \u015fi avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo pentru totdeauna.
\nDumitru M. Ion p\u0103rea \u00een acei ani unul din copiii teribili ai literaturii, perseveren\u0163a cu care revista \u201eLuceaf\u0103rul\u201d avea s\u0103-l publice \u00een continuare ar fi putut fi un motiv de invidie pentru noi, ceilal\u0163i tineri din genera\u0163ia lui.
\nDebutul s\u0103u editorial, petrecut \u015fi el la numai dou\u0103zeci de ani, \u00een 1967, a fost, de asemenea, un succes la care jinduiau mul\u0163i, \u00eentr-o vreme \u00een care accesul la tipar cu o carte era destul de anevoios.
\nNu l-am invidiat pe Dumitru M. Ion nici pentru generozitatea de care a beneficiat din partea revistei \u201eLuceaf\u0103rul\u201d \u015fi nici pentru debutul editorial, debut care pentru mine avea s\u0103 vin\u0103 abia peste vreo patru ani.
\n\u00cen fond fiecare \u00ee\u015fi avea destinul lui \u015fi fiecare avea s\u0103-\u015fi urmeze, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut mai t\u00e2rziu, propriul drum.
\n\u00cen ce-l prive\u015fte, Dumitru M. Ion a tip\u0103rit mai multe c\u0103r\u0163i de poezie, despre care \u00een Dic\u0163ionarul general al literaturii rom\u00e2ne aflu, \u00eentre altele, acest comentariu: \u201eCultiv\u00e2nd cu insisten\u0163\u0103 imaginea \u0219ocant\u0103, for\u021b\u00e2nd sensul cuvintelor, \u00eemperechindu-le deseori \u00een chip arbitrar, poetul mizeaz\u0103 pe ineditul rezultatului. Nu pu\u021bine sunt \u0219i piesele unde, printr-o nea\u0219teptat\u0103 str\u0103fulgerare, apar imagini expressive care sugereaz\u0103 o intensitate emo\u021bional\u0103 remarcabil\u0103. (\u2026) Prin simetrie, analogie, simboluri cu multe conota\u021bii (deseori ezoterice), \u00een care aluziile \u0219i sensurile subtextuale joac\u0103 un rol esen\u021bial, autorul reu\u0219e\u0219te, \u00een sf\u00e2r\u0219it, s\u0103-\u0219i ofere un spa\u021biu liric propriu, inconfundabil.\u201d
\nNe-am cunoscut \u00een anii tot mai \u00eendep\u0103rta\u021bi ai studen\u021biei noastre, cred c\u0103 la unul din multele cenacluri literare din Bucure\u0219tii anilor 66-70 ai trecutului veac. Poate la \u201eNicolae Labi\u0219\u201d, de la Casa Scriitorilor, dac\u0103 nu cumva ne vom fi \u00eencruci\u0219at pa\u0219ii pe culoarele redac\u021biilor \u201eAmfiteatru\u201d \u0219i \u201eVia\u021ba studen\u021beasc\u0103\u201d, ori poate \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, adic\u0103 \u00eentr-unul din locurile prin care se perindau cei mai mul\u021bi dintre vis\u0103torii vremurilor cu pricina.
\nNe-am cunoscut atunci \u0219i \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 pot zice c\u0103 am devenit \u0219i am r\u0103mas prieteni p\u00e2n\u0103 azi.
\nDumitru M. Ion a avut o carier\u0103 literar\u0103 foarte interesant\u0103, dac\u0103 nu cumva pu\u021bin ciudat\u0103 \u00een raport cu \u00eenceputurile lui \u00een domeniu.
\n\u0218i c\u00e2nd spun asta m\u0103 g\u00e2ndesc mai ales la traiectoria destinului s\u0103u de dup\u0103 1990, despre care cel mai bine \u0219i mai exct scrie autorul articolului ce i-a fost consacrat \u00een dic\u021bionarul din care am citat mai sus: \u201eDin 1991 a \u00eenfiin\u021bat Editura Orient-Occident al c\u0103rui director este, public\u00e2nd cu preponderen\u021b\u0103 c\u0103r\u021bi de poezie\u2026 A publicat peste \u0219aizeci de volume de traduceri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (din poe\u021bi \u0219i prozatori armeni, georgieni, macedoneni, s\u00e2rbi, bosniaci, muntenegreni, turci, chinezi, spanioli) \u0219i din limba rom\u00e2n\u0103 \u00een alte limbi, devenind astfel unul dintre cei mai cunoscu\u021bi intermediary literari \u00een spa\u021biul balcanic. Poezia, proza \u0219i traducerile sale au fost \u00eencununate cu numeroase premii na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale: Napoli Ospiti, Italia, 1970 (poezie), Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, 1972 (proz\u0103), Premiul Uniunii Tineretului din Rom\u00e2nia, 1974 (poezie), Pana de aur, Festivalul Interna\u021bional al Traduc\u0103torilor, Iugoslavia, 1977, 1986, 1994, Premiul Uniunii Scriitorilor \u0219i al Uniunii Traduc\u0103torilor din Macedonia, 1982, 1989, 1991, Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, 1983 (traduceri), Premiul pentru cea mai frumoas\u0103 poezie, Festivalul Interna\u021bional \u201eSerilede poezie de la Struga\u201d, Macedonia, 1993.
\n\u00cen ciuda anilor care trec \u0219i tot trec peste noi, l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i urme evidente, Dumitru a r\u0103mas, de c\u00e2nd \u00eel \u0219tiu, un nelini\u0219tit, un om dynamic, un tip de ac\u021biune, un ins care se vrea (\u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 fie!) \u00een miezul vie\u021bii literare. Nu numai prin c\u0103r\u021bile proprii de poezie, de proz\u0103 sau de traduceri, ci \u0219i prin exercitarea unei voca\u021bii demn\u0103 de toat\u0103 pre\u021buirea confra\u021bilor: aceea de manager a Festivalului Interna\u021bional \u201eSerile de poezie de la Curtea de Arge\u0219\u201d, ajuns \u00een 2011 la a XIV-a edi\u021bie, o ampl\u0103 manifestare cultural\u0103, singular\u0103 ca gen, \u00eenscris\u0103 \u00een circuitul lumii al\u0103turi de marile festivaluri de la Struga (Republica Macedonia), Las Palmas, Canare (Spania), Medellin (Columbia), Troia Riviera (Canada) etc. Al\u0103turi de consoarta lui, poeta Carolina Ilica (director artistic al festivalului), Dumitru M. Ion a reu\u0219it s\u0103 \u00eenfiin\u021beze \u201eAcademia Interna\u021bional\u0103 Orient-Occident, Curtea de Arge\u0219\u201d al c\u0103rei palmares poate fi invidiat ast\u0103zi chiar \u0219i de c\u0103tre institu\u021biile de stat care ar fi fost \u00eendrept\u0103\u021bite s\u0103 dea curs unor astfel de ini\u021biative, dar n-au f\u0103cut-o \u0219i nici n-au dat semn c\u0103 ar fi interesate s-o fac\u0103 \u00een viitorul apropiat.
\nFestivalul poetic de la Curtea de Arge\u0219 este conceput ca un elogiu adus poeziei contemporane universale, ca spectacol poetic continuu (completat de muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, expozi\u021bii de art\u0103, expozi\u021bii \u0219i lans\u0103ri de carte, dansuri rom\u00e2ne\u0219ti, vizitarea unor monumente de art\u0103 \u0219i cultur\u0103 ale fostei capitale medievale a Valahiei, Curtea de Arge\u0219, vizitarea cet\u0103\u021bilor \u0219i castelelor lui Vlad \u021aepe\u0219 (Dracula), excursii \u00een Mun\u021bii Carpa\u021bi etc.
\nMititel de statur\u0103, mai mereu \u00eeng\u00e2ndurat, duc\u00e2nd cu el o serviet\u0103 voluminoas\u0103 ori numai un dosar sau c\u00e2teva c\u0103r\u021bi sub bra\u021b, Dumitru M. Ion se strecoar\u0103 printer zecile de invita\u021bi la festivalul amintit u dezinvoltur\u0103, iar ace\u0219tia purt\u00e2ndu-i un v\u0103dit respect (\u0219tiindu-l cine este \u0219i apreciindu-I opera \u0219i virtu\u021bile de organizator), \u00eei ascult\u0103 cu aten\u021bie opiniile, iar mai apoi cat\u0103 s\u0103-l antrneze \u00een dialoguri despre cultur\u0103, despre poezia de la noi, despre locurile \u0219i oamenii cu care le este dat s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00een r\u0103gazul celor celor \u0219ase zile de \u0219edere \u00een Rom\u00e2nia.
\nLa Bucure\u0219ti, \u00een forfota str\u0103zii acest interesant \u0219i valoros om de cultur\u0103 pare, ca \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are, mai degrab\u0103 un ins pu\u021bin \u00eent\u00e2rziat \u00een adolescen\u021b\u0103 dec\u00e2t un scriitor, editor \u0219i manager cu rosturi precise \u0219i care \u0219tie c\u0103 r\u00e2vna lui \u2013 exemplu conving\u0103tor de d\u0103ruire \u00eentru folosul ob\u0219tii \u2013 este partea important\u0103 din r\u00e2vna celor, nu prea mul\u021bi, ce contribuie la \u00eembog\u0103\u021birea patrimoniului na\u021bional de valori.
\n\u0218i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 care poate fi menirea unui creator adev\u0103ratdac\u0103 nu aceea de a arde, pre\u021b de o via\u021b\u0103, pentru o idee, pentru un ideal?<\/p>\n

\t3 Cuptor 2011<\/p>\n


\nAlina Cozan<\/strong><\/p>\n

Tr\u0103irea pe interval
\n– fragment din Eseul ,,G\u00e2nduri de aiurea\u201d –
\n\t <\/strong>
\n\tConform literelor legii interna\u0163ionale , nu trebuie s\u0103 i se interzic\u0103 nim\u0103nui s\u0103 plece din \u0163ara sa. Fiecare este a\u015fadar liber s\u0103 fug\u0103 \u00een lume, s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 peisajul s\u0103u preferat, s\u0103-\u015fi stabileasc\u0103 re\u015fedin\u0163a. \u00cen rest, adaptarea r\u0103m\u00e2ne o disponibilitate subiectiv\u0103.
\n\tNeagu Djuvara spunea c\u0103 rom\u00e2nul nu e emigrant, c\u0103 nici unul dintre popoare nu e emigrant. O tez\u0103 interesant\u0103 \u00een ciuda faptului c\u0103, de c\u00e2nd exist\u0103 comunit\u0103\u0163i, popoare diferite, gr\u0103ni\u0163uite teritorial, au existat \u015fi evad\u0103ri din aceste comunit\u0103\u0163i, din aceste teritorii c\u0103tre alte teritorii. Dar poate c\u0103 emigra\u0163ia se na\u015fte dintr-o \u00eempingere a individului dincolo de limita sa, dincolo de natura sa \u015fi domnul Neagu Djuvara are dreptate.
\n\tPrin emigra\u0163ie omul \u00ee\u0219i dep\u0103\u015fe\u015fte firescul, specificul, ritualul s\u0103u cotidian. El tr\u0103ie\u015fte f\u0103r\u0103 nici o urm\u0103 de \u00eendoial\u0103 \u00een interval, \u00eentr-un anumit interval specific, iar acest interval \u00eel macin\u0103, \u00eei \u00eempiedic\u0103 adaptarea din interior spre exterior.
\n\tEmigrantul \u00ee\u015fi duce existen\u0163a \u00eentre dou\u0103 lumi, \u00eentre dou\u0103 civiliza\u0163ii, \u00eentre dou\u0103 culturi, \u00eentre dou\u0103 sau mai multe popoare, \u00eentre dou\u0103 sau mai multe tradi\u0163ii. \u201eAcas\u0103\u201d devine pentru el tocmai acest interval: \u201e…\u00eentre dou\u0103 sau mai multe…\u201c. Intervalul se exprim\u0103 concret prin existen\u0163a unei pun\u0163i de conectare de la o dimensiune la alt\u0103 dimensiune, punte \u00eentre lumea sa real\u0103, cotidian\u0103, din emigra\u0163ie \u015fi lumea sa din patrie.
\n\tManifestarea acestui interval constituie pentru emigrant o form\u0103 de stabilitate aparent\u0103. Emigrantul, de\u015fi con\u015ftient c\u0103 ceea ce tr\u0103ie\u015fte el este o iluzie, tr\u0103ie\u015fte intervalul ca pe o entitate inter-celular\u0103, sc\u0103ld\u00e2ndu-se \u00een materia inter-celular\u0103. Aparent, pentru el, acestea sunt o \u00eembog\u0103\u0163ire cultural\u0103, o p\u0103strare a ata\u015famentului fa\u0163\u0103 de patria sa, o p\u0103strare fals\u0103 \u00eens\u0103 a identit\u0103\u0163ii.
\n\t\u00cen acea materie inter-celular\u0103, emigrantul vede intervalul ca pe locul unde \u00ee\u015fi refuleaz\u0103, unde \u00ee\u015fi \u00eengroap\u0103 imperfec\u0163iunile, unde \u00ee\u015fi vars\u0103 reziduurile din neadaptarea sa, unde simte c\u0103ldu\u0163 \u00eenc\u0103 sentimentul apartenen\u0163ei; \u00een realitate, acolo se produce pentru el schimbul de oxigen.
\n\tIntervalul este o entitate str\u00e2mt\u0103; acolo emigrantul se afl\u0103 \u00eentre dou\u0103 v\u0103g\u0103uni, \u00eentr-o pr\u0103pastie, \u00eentr-un crater. Sau, pe alt\u0103 treapt\u0103, intervalul este s\u00e2rma pe care emigrantul calc\u0103 \u015fi prin care, atunci c\u00e2nd se dezechilibreaz\u0103 \u015fi cade, se pr\u0103bu\u015fe\u015fte \u00een gol, \u00een neant. \u00cen interval el tr\u0103ie\u015fte astfel suspendat, pentru c\u0103 sufletul s\u0103u nu poate renun\u0163a la o parte, ra\u0163iunea sa nu poate renun\u0163a la cealalt\u0103 parte. \u00cen oricare parte \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, este nelini\u015ftit, frustrat, \u00eei lipse\u015fte ba ordinea unora, ba sensibilitatea celorlal\u0163i \u015fi ajunge un condamnat \u00een propria sa \u00eenchisoare.
\n\tRe\u00eentors \u00een realitatea lui imediat\u0103, uneori \u00eenainte chiar de con\u015ftientizarea intervalului, emigrantul cap\u0103t\u0103 st\u0103ri psihosomatice, i se face frig sau grea\u0163\u0103, un frig al vidului, grea\u0163a arogan\u0163ei din jurul s\u0103u \u015fi deseori din sine. Ca s\u0103 scape de frig, de nemul\u0163umire, emigrantul \u00eencepe relativ repede s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103 cu surogate, surogate pe care le caut\u0103 cu disperare: o siguran\u0163\u0103 mai mare, avantaje materiale mai multe, vacan\u0163e exotice, concerte, opere, vernisaje, sauna, biscuitele la cafea. Pentru o anumit\u0103 perioad\u0103, acestea \u00eel mul\u0163umesc.
\n\t\u00cen raportarea individului la imaginea realit\u0103\u0163ii contribuie disponibilitatea acestuia de a percepe lumea din jur, de a se adapta la ea. Raportarea depinde chiar de realitatea \u00eens\u0103\u015fi, de leg\u0103turile individului cu ceilal\u0163i consumatori de realitate.
\n\tIndividul se \u00eentoarce instinctiv c\u0103tre interval, se \u00eentoarce la percep\u0163ia sau la consumarea intervalului ca realitate, at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu s-a adaptat la realitatea lui imediat\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t realitatea imediat\u0103 nu corespunde a\u015ftept\u0103rilor lui, con\u015ftient sau incon\u015ftient formulate. Sau poate din nevoia de a-\u015fi sim\u0163i apartenen\u0163a la ceva, r\u0103d\u0103cinile, din nevoia de a-\u015fi confirma identitatea.
\n\tProblema intervalului nu este neap\u0103rat existen\u0163a \u00een interval, ci transformarea acestuia \u00eentr-un permanentus modus vivendi. At\u00e2ta vreme c\u00e2t individul con\u015ftientizeaz\u0103 intervalul ca pe un modus vivendi, nu va mai putea sc\u0103pa de el. Va tr\u0103i dependent de el, ajung\u00e2nd s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103 cu intervalul, deci cu vacan\u0163ele \u00een Rom\u00e2nia, nicidecum cu re\u00eentoarcerea, se va mul\u0163umi cu frigul, nicidecum cu adaptarea. Va face \u00een mod eronat din interval propria sa patrie, ajunge s\u0103 se transforme \u00een comentatorul de l\u00e2ng\u0103 ring, comentatorul de la marginea terenului sau, mai r\u0103u, \u00een suporterul de la tribun\u0103, \u00een spectatorul care aplaud\u0103 sau huiduie\u015fte ie\u015find din sala de spectacol, nesatisf\u0103cut de circ, f\u0103r\u0103 posibilitatea de a participa cumva, f\u0103r\u0103 a oferi nimic din sine, dec\u00e2t un g\u00e2nd patetic, stors din necunoa\u015fterea niciuneia dintre lumi, ci doar din aproxima\u0163ii, din imaginea altora, din comentariile subiective ale celorlal\u0163i, comentarii pe care le prelucreaz\u0103 afectiv, dup\u0103 propria sa disponibilitate. Pe de alt\u0103 parte, necesitatea integr\u0103rii \u00een noua sa patrie va fi respins\u0103 instinctiv, fiindc\u0103 afectiv, incon\u015ftient, \u00ee\u015fi dore\u015fte lumea cealalt\u0103.
\n\tAcesta este dezavantajul intervalului, al trecerii de la entitate inter-celular\u0103 la aceea de modus vivendi. Emigrantul care se pred\u0103 intervalului nu va fi un cet\u0103\u0163ean al \u0163\u0103rii lui de re\u015fedin\u0163\u0103. Va r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic, cu sau f\u0103r\u0103 cet\u0103\u0163enia formal\u0103, un cet\u0103\u0163ean f\u0103r\u0103 de patrie, cr\u0103c\u0103nat \u00eentre dou\u0103 lumi, incapabil s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 echilibrul \u00een nici una dintre \u201epatriile\u201d sale. \u00cen plus, no\u0163iunile de comunitate, de diaspor\u0103, de \u201ep\u0103strarea tradi\u0163iilor\u201d \u00ee\u015fi modific\u0103 rolul, \u00ee\u015fi pierd \u00eensemn\u0103tatea, \u00ee\u015fi camufleaz\u0103 esen\u0163a, rolul lor ini\u0163ial. Ele devin locuri unde individul nu cre\u015fte, ci doar l\u00e2nceze\u015fte.
\n\tTr\u0103irea in interval \u00eenseamn\u0103 raportarea gre\u015fit\u0103 la propria dimensiune spa\u0163ial\u0103, \u00een care emigrantul ajunge s\u0103-\u015fi duc\u0103 existen\u0163a.
\n\tTr\u0103irea pe interval nu \u00eenseamn\u0103 acceptarea sau respingerea identit\u0103\u0163ii, aceasta r\u0103m\u00e2ne doar un compromis afectiv, aflat \u00een alt registru al condi\u0163iei emigrantului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petrache Plopeanu primele revolu\u0163ii reformulate \u00een detaliu. citat dintr-un intelectual la p\u00e2nd\u0103 proletarii au sabotat produc\u0163ia de oglinzi b\u0103g\u00e2ndu-\u015fi degetele<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20966"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20966"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20966\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20967,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20966\/revisions\/20967"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20966"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20966"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20966"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}