{"id":20851,"date":"2023-04-12T20:43:03","date_gmt":"2023-04-12T17:43:03","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20851"},"modified":"2023-04-12T20:43:03","modified_gmt":"2023-04-12T17:43:03","slug":"spatii-culturale-nr-19-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20851","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 19 (3)"},"content":{"rendered":"

Dan Gabriel On\u021belu\u0219<\/strong>
\n\"\"

Perspectiva artistic\u0103 <\/strong><\/p>\n

\u201eFinalitate f\u0103r\u0103 scop\u201d consider\u0103 I.Kant arta, domeniu prin excelen\u0163\u0103 al creativit\u0103\u0163ii umane. \u00centr-adev\u0103r, principiul fundamental al esteticii moderne este acela c\u0103 opera de art\u0103 produce \u00een receptor emo\u0163ie estetic\u0103, mai complex\u0103 dec\u00e2t cea pur psihologic\u0103. Producerea emo\u0163iei estetice nu este o finalitate practic\u0103, utilitar\u0103, ci una contemplativ\u0103. Dar pentru reu\u015fita recept\u0103rii artei sunt necesare r\u0103gazul, tihna, r\u0103bdarea, virtu\u0163i pe cale de dispari\u0163ie \u00een lumea noastr\u0103. Iat\u0103 de ce, mai mult ca oric\u00e2nd \u00een trecut, arta autentic\u0103 este rezervat\u0103 unei elite. Pentru marele public r\u0103m\u00e2ne kitsch-ul, mai mult sau mai pu\u0163in reu\u015fit, care speculeaz\u0103 comercial s\u0103r\u0103cia intelectual\u0103 \u015fi afectiv\u0103 a consumatorului de bunuri \u015fi servicii ce intr\u0103 \u00een zona entertainment-ului.
\n At\u00e2t arta, c\u00e2t \u015fi kitsch-ul izvor\u0103sc din imagina\u0163ia creatoare a omului, cea care ofer\u0103 scenarii fic\u0163ionale alternative la limitarea fatal\u0103, de ordin spa\u0163io-temporal, a vie\u0163ii. Efectul catharctic al crea\u0163iei artistice, despre care a vorbit Aristotel, este incontestabil. A\u015fa cum un medicament contribuie la cur\u0103\u0163irea \u015fi vindecarea corpului, crea\u0163ia artistic\u0103 asigur\u0103 o terapie sufleteasc\u0103 \u015fi spiritual\u0103. \u00cen ultim\u0103 instan\u0163\u0103, crea\u0163ia \u015fi receptarea artistic\u0103 sunt expresii ale libert\u0103\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163ii umane. Contemplarea estetic\u0103 a lumii este un semn decisiv c\u0103 sensul existen\u0163ei noastre este ascendent \u015fi transcendent, deopotriv\u0103. Chiar dac\u0103 armonia clasic\u0103 nu se mai reg\u0103se\u015fte \u00een crea\u0163iile moderne, care valorific\u0103 haosul afectiv \u015fi intelectual al modernului, totu\u015fi operele de art\u0103 ale ultimelor dou\u0103 secole p\u0103streaz\u0103 ceva din nostalgia unei lumi perfecte, fie \u015fi prin opozi\u0163ie sistematic\u0103 fa\u0163\u0103 de aceasta. \u015ei ludicul postmodern, care elimin\u0103 contradictoriul specific modernit\u0103\u0163ii, detension\u00e2nd percep\u0163ia realului, p\u0103streaz\u0103 aura de idealitate a artei. Metaforic exprim\u00e2ndu-ne, universul estetic reprezint\u0103 prim\u0103vara vie\u0163ii \u015fi a lumii.
\n Greu de spus \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103 arta. Constat\u0103m o generalizare a experimentalismului, o eliminare programat\u0103 a grani\u0163elor tradi\u0163ional trasate \u00eentre stiluri \u015fi genuri, \u00eentre curente \u015fi chiar domenii artistice \u00eentregi. \u201eSincretism experimental\u201d am putea numi aceast\u0103 nou\u0103 \u015fi relativist\u0103 configura\u0163ie. Se produce o cronicizare a spiritului avangardist, combinat\u0103 cu o explozie a noilor suporturi multimedia \u015fi strategii de marketing cultural. Din tr\u0103ire elitist\u0103 \u015fi privilegiat\u0103, experien\u0163a estetic\u0103 devine fapt cotidian, eveniment consemnat jurnalistic, frontiera oper\u0103-via\u0163\u0103 se estompeaz\u0103. Se practic\u0103 remix-urile, remake-ul, adapt\u0103rile de toate felurile. Ceva din sensibilitatea maniaco-depresiv\u0103 a omului postmodern se transmite \u015fi produselor artistice, procesul de receptare evolu\u00e2nd de la degustarea nevrotic\u0103 modern\u0103 la \u00eenfulecarea anarhic\u0103 actual\u0103. Tihna tradi\u0163ional\u0103 era mai conform\u0103 cu spiritul contemplativ specific artei, \u00een timp ce babilonia globalist\u0103 pe care o travers\u0103m asimileaz\u0103 valoarea artistic\u0103 indigestiei ori constipa\u0163iei.
\n Starea canonului artistic occidental este, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, starea lumii occidentale, intens concurat\u0103 de succesivele valuri asiatice. Homer, Leonardo da Vinci \u015fi Bach, v\u00e2rfuri ale literaturii, picturii \u015fi muzicii apusene nu-i mai anim\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe cei apar\u0163in\u00e2nd spa\u0163iului care a produs asemenea valori. Denun\u0163\u00e2nd tradi\u0163ionalul b\u0103rbat alb, cre\u015ftin, mort, relativismul multicultural consun\u0103 cu expansiunea chinez\u0103, de pild\u0103, al c\u0103rei regim estetic pare mai adecvat provoc\u0103rilor lumii actuale. Este extrem de interesant faptul c\u0103, spre deosebire de exacerbarea dualit\u0103\u0163ii materie-spirit, din Weltanschauung-ul occidental, \u201ezodiacul chinezesc\u201d privilegiaz\u0103 soliditatea material\u0103, specific\u0103 suprema\u0163iei economicului din lumea noastr\u0103. Contradic\u0163iile inerente occidentalului au determinat o sleire, \u00een cele din urm\u0103, a elanului creator, de\u015fi trei milenii au alimentat aceast\u0103 creativitate. Asiaticul, \u00een schimb, al c\u0103rui exponent major este chinezul, a stat \u00een umbr\u0103 r\u0103bd\u0103tor, dar nu resemnat, iar apari\u0163ia sa la scar\u0103 istoric\u0103 mondial\u0103 se produce sub ochii no\u015ftri. Inclusiv arta va suferi impactul chinez, \u00een forme pe care doar le putem intui, convergente \u00eens\u0103 celor demografice \u015fi economice.
\n Rod al imagina\u0163iei creatoare, arta a surprins constant, prin transfigurare, natura uman\u0103. Chiar \u015fi formele extreme, de exemplu naturalismul \u015fi dadaismul, \u00een pofida interferen\u0163ei lor cu temeiuri non-estetice, reu\u015fesc s\u0103 ofere cr\u00e2mpeie semnificative ale general-umanului. Pe calea sugestiei subtile din simbolism ori a coeren\u0163ei discursive din umanismul Rena\u015fterii, arta a \u015ftiut mereu s\u0103 eviden\u0163ieze, deopotriv\u0103, inefabilul \u015fi cenu\u015fiul existen\u0163ei. \u00centruc\u00e2t apeleaz\u0103 la resorturi subcon\u015ftiente, spre deosebire de filosofie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, operele de art\u0103 au un impact mai profund asupra individului.
\n Oper\u00e2nd cu st\u0103ri sau simboluri, crea\u0163iile artistice exprim\u0103 mai bine nuan\u0163ele dec\u00e2t conceptele \u015fi argument\u0103rile. Dintotdeauna, sensibilitatea a fost mai conving\u0103toare dec\u00e2t intelectul, sentimentele tr\u0103ite sau provocate au avut un rating superior ideilor. \u00cen definitiv, oric\u00e2te eforturi am face, reu\u015fim s\u0103 cunoa\u015ftem cu adev\u0103rat din realitate foarte pu\u0163ine lucruri. Compens\u0103m restul prin iubire, \u00een momente de gra\u0163ie, ori prin ur\u0103 sau indiferen\u0163\u0103, \u00een cele mai multe dintre situa\u0163ii. Superioritatea artei deriv\u0103 \u015fi din imposibilitatea asocierii acesteia cu atitudinile fundamentaliste, valabile \u00een religie, politic\u0103, filosofie \u015fi chiar \u015ftiin\u0163\u0103. Crea\u0163iile avangardiste din literatur\u0103, pictur\u0103, teatru \u015fi film, oric\u00e2t de \u201etenden\u0163ioase\u201d ar p\u0103rea, raportate mai ales la contextul istoric, cultural sau artistic originar, exprim\u0103, de fapt, \u00een moduri neconven\u0163ionale, frustr\u0103ri, temeri ori a\u015ftept\u0103ri profund omene\u015fti.
\n Spiritual\u0103 \u00een form\u0103 \u015fi vital\u0103 \u00een fond, arta armonizeaz\u0103 contrariile umane. Sincretic\u0103 \u015fi holografic\u0103, imaginea artistic\u0103 atrage, \u015focheaz\u0103, pune pe g\u00e2nduri. Creatorul \u015fi receptorul, \u00een chip specific fiecare, se elibereaz\u0103 de tensiuni \u015fi acumuleaz\u0103 noi energii interioare. Dac\u0103 nu vindec\u0103 maladii ale sufletului \u015fi spiritului, a\u015fa cum face religia, arta poate totu\u015fi s\u0103 le amelioreze. Dac\u0103 nu promite strategii de dezvoltare, cum fac programele politice \u015fi economice, operele asigur\u0103 totu\u015fi un confort interior. \u00cen fine, dac\u0103 nu face via\u0163a mai comod\u0103 \u015fi mai spectaculoas\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prin tehnologie \u015fi media, arta reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 mai suportabil\u0103 vie\u0163uirea uman\u0103 precar\u0103, lupt\u00e2nd cu blazarea \u015fi mediocritatea. Iat\u0103 de ce, oricum ar evolua umanitatea, \u00een bine sau \u00een r\u0103u, nu poate fi imaginat\u0103 \u00een absen\u0163a esteticului, acesta fiind \u201edincolo de bine \u015fi de r\u0103u\u201d. S-a vorbit, cu prec\u0103dere \u00een secolul anterior, despre criza artei, a culturii, a omului. Este adev\u0103rat c\u0103 experien\u0163ele totalitare \u015fi cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale puteau \u00eendrept\u0103\u0163i un asemenea discurs, puteau explica o astfel de percep\u0163ie. Relativismul cultural \u015fi globalizarea economic\u0103 ne determin\u0103, la \u00eenceputul unui nou mileniu, s\u0103 consider\u0103m caduc\u0103 no\u0163iunea de criz\u0103. Generaliz\u00e2nd poate nepermis, umanul este un simptom al crizei vie\u0163ii, dup\u0103 cum aceasta din urm\u0103 este un simptom al crizei cosmicului. \u00cen sine, orice criz\u0103 este necesar\u0103, \u00eentruc\u00e2t conduce la stadii \u015fi configura\u0163ii noi. Atitudinea conteaz\u0103, iar optimismul ni se pare superior scepticismului \u015fi pesimismului. Chiar \u015fi c\u00e2nd implic\u0103 transmiterea unor st\u0103ri negative, mesajul artistic este tot optimist, deoarece \u00een\u0163elepciunea \u015fi religiile ne spun c\u0103 negativitatea este temporar\u0103, preg\u0103tind (re)-na\u015fterea, echilibrarea, ascensiunea.
\n Arta este sinonim\u0103 speran\u0163ei. Dincolo de evalu\u0103rile docte, specifice fiec\u0103rui domeniu artistic \u00een parte \u015fi esteticii ca teorie global\u0103 sau filosofie a artei, se poate spune c\u0103 arta func\u0163ioneaz\u0103 ca terapie sofisticat\u0103, pentru creator \u015fi receptor deopotriv\u0103. Trist este c\u0103 estetizarea postmodernist\u0103, despre care vorbea M.C\u0103rt\u0103rescu, nu presupune ingredientele inteligente ale valorii artistice, ci mai ales spectaculosul facil, poza, \u201eimaginea\u201d. Dar percep\u0163ia estetic\u0103 a lumii implic\u0103 starea contemplativ\u0103, incompatibil\u0103 cu viteza ame\u0163itoare cu care se desf\u0103\u015foar\u0103 via\u0163a \u00een marile aglomer\u0103ri urbane. Prin intensificarea ritmului tr\u0103irii, se pierde tocmai calitatea acesteia, fiindc\u0103 psihologic \u015fi spiritual nu mai po\u0163i asimila avalan\u015fa de senza\u0163ii, imagini, st\u0103ri \u015fi idei care te \u00eempresoar\u0103. <\/p>\n

(fragmente din volumul ,,Monografia umanului<\/em>\u201d, Editura Alpha, Buz\u0103u, 2008)<\/p>\n


\nALEXANDRU OVIDIU VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

micul lighean \u015fi pisica lui schr\u00f6dinger
\n(ultima ploaie)<\/strong><\/p>\n

Fream\u0103tul str\u0103zii cu umerii \u00eendoi\u0163i
\nun om minunat o femeie
\nprin fa\u0163a ferestrei ziua p\u0103rea tot
\nmai lung\u0103 soarele buruienile
\nsubsolurile r\u0103coroase \u015fi grele<\/p>\n

miriadele de minoritari porni\u0163i
\ns\u0103 cucereasc\u0103 lumea c\u0103m\u0103\u015file albe
\nv\u00e2lv\u0103taia amurgului n\u0103vodul
\nrupt \u00een b\u0103taia v\u00e2ntului micul lighean<\/p>\n

elefan\u0163ii \u0163estoasele cubul
\ntetraedrul icosaedrul dodecaedrul
\n\u015fi toat\u0103 aceast\u0103 faun\u0103 halucinant\u0103
\nt\u0103cerea \u00een care-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103
\nrupem pisica lui schr\u00f6dinger<\/p>\n

aidoma uit\u0103rii frunzelor cuvintelor
\naceste faleze pustii marea
\nce se rostogole\u015fte zgomotos
\ntrupurile noastre meduzele
\noglinzile \u00een lumina c\u0103rora cresc
\narbori uria\u015fi p\u0103s\u0103ri
\ndespre care vorbim \u00een somn c\u00e2nd nu vis\u0103m<\/p>\n

atunci
\nnu-\u0163i este dat s\u0103 urli
\nlini\u015ftirea o cau\u0163i
\npe c\u0103i ne\u015ftiute via\u0163a continu\u0103
\nla timp te vei smulge
\nca \u015fi cum ai evita o mu\u015fc\u0103tur\u0103 de c\u00e2ine
\nvei r\u0103zbi prin ar\u015fi\u0163a verii
\nvei r\u0103zbi \u00ee\u0163i vei spune c\u0103 ai r\u0103zbit
\n\u015fi vei continua s\u0103 roste\u015fti tat\u0103l nostru
\n\u00een g\u00e2nd pe str\u0103zi l\u0103turalnice
\nsim\u0163i c\u0103 te \u00eenal\u0163i spre cer
\nacolo
\nfream\u0103tul str\u0103zii se aude altfel
\ncubul elefan\u0163ii \u0163estoasele
\ntetraedrul icosaedrul dodecaedrul
\n\u015fi toate c\u00e2te or mai fi
\nochii \u015fi r\u0103nile mele
\ns\u0103ge\u0163ile bine \u0163intite<\/p>\n

absen\u0163a durerea
\nrevolta \u015fi \u00eentristarea
\n\u00een afara cercului acelea\u015fi limite
\nvia\u0163a e oarb\u0103 iat\u0103 cum moartea
\n\u00ee\u015fi face de cap<\/p>\n

micul lighean \u015fi pisica lui schr\u00f6dinger
\naici \u00een c\u0103mar\u0103 iarba \u00eenflorea
\n\u00eentr-o t\u0103cere deplin\u0103
\npeste drum trec\u0103torii
\nprivighetoarea trandafirul
\nca \u00eentr-un vis interminabil obositor<\/p>\n

diminea\u0163a \u015fi seara c\u00e2nd se bea
\n\u00een cinstea trecutului \u015fi-a viitorului
\nc\u00e2nd cineva sun\u0103 la poart\u0103
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 dea de b\u0103nuit<\/p>\n

erau \u00eenceputurile noastre comune
\napele subterane aerul implacabil
\nal micului lighean vechea cutie
\nplin\u0103 cu pietre \u015fi statuete ciudate
\npisica lui schr\u00f6dinger ne va conduce
\nspre l\u00e2na de aur c\u0103ci sus doar
\nacolo se afl\u0103 nordul nord.<\/p>\n

apoi am contemplat
\nfluturii din insectar
\nr\u0103coarea umbrelor noastre
\npragul firesc dintre lumi
\nbl\u00e2ndele animale lucrurile
\nultima ploaie.
\nC\u00e2nd luminile Lini\u015ftea<\/p>\n

C\u00e2nd luminile Lini\u015ftea
\nmiazma unei duminici crestele
\n\u00eens\u00e2ngerate ale coco\u015filor
\n\u0163ip\u0103tul desprins brutal de pe buze
\n\u015fi pleoapele nemi\u015fcate Doamne
\nc\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndeam la moarte<\/p>\n

\u00een livada cu pere
\nWilliam Carlos Williams
\nprintre \u00eengeri
\nveghea <\/p>\n

pe c\u00e2nd eu <\/p>\n

adesea C\u00e2nd luminile Lini\u015ftea
\nne-mpresoar\u0103 c\u00e2nd realitatea
\nerupe t\u0103ioas\u0103 c\u00e2nd soarele
\n\u015fi spaima cre\u015fteau<\/p>\n


\nO pat\u0103 neagr\u0103 de ceai<\/strong><\/p>\n

\u201eMoartea e pata de ceai de pe mas\u0103\u201d
\n Adrian Alui Gheorghe<\/em><\/p>\n

Spre \u0163\u0103rm
\npe frunze uscate toamna pe ape
\nce\u0163urile iluziile
\nunei lumi bezmetice<\/p>\n

\u00een dreptul inimii
\no pat\u0103 de s\u00e2nge ca o pat\u0103
\nneagr\u0103 de ceai<\/p>\n

\u00eentr-un golf unde lini\u015ftea
\nse \u00eentindea p\u00e2n\u0103 departe
\numerii t\u0103i str\u0103luceau umbra
\n\u0163i se z\u0103rea de departe<\/p>\n

ceasul r\u0103coros al serii luna
\ntranslucid\u0103 a fiec\u0103rui crepuscul
\ntrecerea cu ochii \u00eenchi\u015fi
\nde pe un mal pe cel\u0103lalt<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dan Gabriel On\u021belu\u0219 Perspectiva artistic\u0103 \u201eFinalitate f\u0103r\u0103 scop\u201d consider\u0103 I.Kant arta, domeniu prin excelen\u0163\u0103 al creativit\u0103\u0163ii umane. \u00centr-adev\u0103r, principiul fundamental<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20851"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20851"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20851\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20852,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20851\/revisions\/20852"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}