{"id":20829,"date":"2023-04-10T21:09:43","date_gmt":"2023-04-10T18:09:43","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20829"},"modified":"2023-04-10T21:09:43","modified_gmt":"2023-04-10T18:09:43","slug":"spatii-culturale-nr-19-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20829","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 19 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Am fost, de cur\u00e2nd, la un festival de poezie, \u00een cadrul c\u0103ruia, printre alte manifest\u0103ri, s-a desf\u0103\u015furat \u015fi un colocviu intitulat \u201ePoezia \u015fi rug\u0103ciunea la frontierele cunoa\u015fterii\u201d. Nu-i primul festival la care particip \u015fi unde, aproape obsesiv, se vorbe\u015fte despre leg\u0103tura dintre credin\u0163\u0103 \u015fi poezie, despre intruziunea sacrului \u00een literatur\u0103 \u015fi, implicit, despre modul \u00een care scriitorii pot s\u0103 promoveze, prin scris, cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.
\nLa festivalul de care pomeneam am constatat c\u0103, teoretic, chiar \u015fi dup\u0103 retragerea gr\u0103bit\u0103 a preotului paroh (avea cestiuni mai importante de rezolvat), scriitorii se descurc\u0103 f\u0103r\u0103 probleme, au no\u0163iunile de catehez\u0103 bine \u00eenfipte \u00een mental, pot dezvolta cu larghe\u0163e orice subiect religios \u015fi sunt capabili s\u0103-\u015fi demonstreze, prin poeme mai noi sau mai vechi, fiorul metafizic. \u00cen definitiv, orice poem, dac\u0103 are o invoca\u0163ie retoric\u0103 (gen \u201eDoamne!\u201d sau \u201eDoamne, Doamne!\u201d), dac\u0103 introduce \u00een imaginarul poetic ni\u015fte cruci, o biseric\u0103 sau c\u00e2teva obiecte personale transformate \u00een obiecte de cult (ochelari, potir, stilou) poate fi considerat religios. Nu se exagereaz\u0103 cu \u00eencadrarea \u00een specie, \u00een sensul c\u0103 nu tot ce se scrie, pe aceast\u0103 tem\u0103, este etichetat drept psalm, dar toat\u0103 lumea este fericit\u0103 c\u0103 nu ne-am rupt de dreapta credin\u0163\u0103 \u015fi convins\u0103 c\u0103 mileniul trei va fi religios sau nu va fi deloc.
\n\u00centre timp, \u00een ciuda fericirii noastre \u015fi a \u00eencrederii c\u0103 nu suntem cu totul pierdu\u0163i, boala de care suferim se agraveaz\u0103. Este o boal\u0103 care ne-a p\u0103truns insidios, p\u00e2n\u0103 la m\u0103duv\u0103, m\u0103cin\u00e2ndu-ne \u015fi pe noi, \u015fi \u0163ara \u00een care vie\u0163uim.
\nDac\u0103 ai cere unui preot s\u0103-\u0163i explice de ce nu mai tr\u0103im \u00eentr-o \u0163ar\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, \u0163i-ar vorbi, cu siguran\u0163\u0103, despre rela\u0163ia \u00eentre p\u0103cat \u015fi boal\u0103. Eroarea, contrazicerea legii, p\u0103catul, au ca urmare o \u00eemboln\u0103vire somatic\u0103 sau psihic\u0103. Boala psihic\u0103 apare mai \u00eent\u00e2i ca o \u00eengustare a min\u0163ii, alteori ca o tulburare de personalitate, ca o scindare sau o dizarmonie.
\nL\u0103s\u00e2nd la o parte tonul moralizator, de predic\u0103 duminical\u0103, ar trebui s\u0103 \u00eencepem prin a ne recunoa\u015fte lipsa de credin\u0163\u0103, r\u0103spunz\u0103toare, \u00een mare m\u0103sur\u0103, de traiul \u00een afara normelor etice. Dac\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103, totul este permis, nu? \u00centreaga societate, \u00eencep\u00e2nd cu cei care ne conduc \u015fi termin\u00e2nd cu \u0163a\u0163ele umile ce-\u015fi smulg p\u0103rul \u015fi-\u015fi rup reciproc hainele pentru c\u00e2teva sarmale ecumenice, mimeaz\u0103 credin\u0163a: poate din iner\u0163ie, poate pentru c\u0103, din subcon\u015ftient, n-a disp\u0103rut temutul dicton pascalian: \u201edac\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103 \u015fi eu cred \u00een El, n-am pierdut nimic; dar, dac\u0103 exist\u0103 \u015fi eu nu cred, am pierdut totul\u201d. Bisericile transformate \u00een sereleuri \u015fi s\u0103rb\u0103torile cu aerul lor de circ ambulant nu-i mai pot convinge pe cei tineri s\u0103 cread\u0103 \u015fi s\u0103 se team\u0103. Vor ridica din umeri, plictisi\u0163i, \u015fi se vor \u00eentoarce \u00een marea gr\u0103din\u0103 a internetului, mult mai pre\u0163ioas\u0103, pentru ei, dec\u00e2t cea a unui ipotetic paradis.
\n\u00cen mod surprinz\u0103tor, de\u015fi lipsa de credin\u0163\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eenl\u0103ture con\u015ftiin\u0163a p\u0103catului, acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103, poate fiindc\u0103 suntem o \u0163ar\u0103 a paradoxurilor. \u015etim c\u0103 suntem p\u0103c\u0103to\u015fi, ne \u00eenchin\u0103m cu larghe\u0163e ori de c\u00e2te ori trecem pe l\u00e2ng\u0103 o biseric\u0103, purt\u0103m cruci imense la g\u00e2t, scriem lungi poeme \u00een care invoc\u0103m divinitatea \u015fi ajutorul Proniei cere\u015fti, dar nu credem cu adev\u0103rat. Lec\u0163iile de materialism \u015ftiin\u0163ific au schilodit, \u00een bun\u0103 parte, fondul nostru arhaic s\u0103n\u0103tos; ne \u00eendoim de existen\u0163a lui Dumnezeu, dar nu ezit\u0103m s\u0103-i cerem ajutorul la necaz \u015fi, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, s\u0103 ne dovedim habotnici, fiindc\u0103 aceasta \u201ed\u0103 bine\u201d la imaginea public\u0103.
\nDuplicitatea este un simptom al bolii. C\u00e2nd tr\u0103ie\u015fti \u00een eroare, c\u00e2nd b\u0103nuie\u015fti c\u0103 drumul pe care mergi nu duce nic\u0103ieri, n-ai cum s\u0103 fii s\u0103n\u0103tos. Duplicitatea afecteaz\u0103 climatul psihic \u015fi acesta este r\u0103spunz\u0103tor de echilibrul energetic \/ dinamic \/ endocrin al organismului. Destinderea, lini\u015ftea l\u0103untric\u0103, uitarea de sine nu sunt posibile c\u00e2nd v\u00e2nezi \u00eencordat oportunit\u0103\u0163i, c\u00e2nd te falsifici pentru a le ob\u0163ine, c\u00e2nd e\u015fti trufa\u015f, chit c\u0103 simulezi smerenia. De aceea, de multe ori poemele \u201ereligioase\u201d au aerul unor f\u0103c\u0103turi par\u015five, bune s\u0103 sporeasc\u0103, nu-i a\u015fa, \u201ecapitalul\u201d poeticesc al cine \u015ftie c\u0103rui versificator naiv, unul capabil a spune, citez, \u201eDe\u015farta comoar\u0103 a cerului dar…\/ Sclipitoare e\u015fti… dar \u00een cuf\u0103r murdar,\/ Un cuf\u0103r ce suntem noi! Prin timpul menire,\/ T\u0103inuite \u015fi vrute p\u0103cate f\u0103cute-n ne\u015ftire…\/\/ Prin fr\u00e2nturi de refrene \u015fi cor ce se-aud,\/ Se-nal\u0163\u0103 spre cer doar rugi… de vrute avut…\/ Ce-nte\u0163esc spre p\u0103cat \u015fi desfr\u00e2nare\/ P\u00e2ng\u0103rind tot ce-i bun… a Ta dulce chemare…\/\/ prin t\u0103inuite constela\u0163ii de vis… Universul de sus… sinonim Paradis…\/ Las\u0103 \u00een noi \u00eembl\u0103nite \u015fi negre mioare\/ P\u0103cate… \u015fi-\u0163i c\u00e2nt\u0103m ode, cer\u00e2nd \u00eenspre veci o iertare!\/ O iertare pe care Tu Doamne Sfinte ce e\u015fti\/ Te \u00eenchipui real \u015fi \u00eenvii din pove\u015fti\/ Te \u00eenchipui real \u015fi \u00eenvii din pove\u015fti\/ Ce ne-ntrecute min\u0163i – ce-s vrute de\u015ftepte, savante…\/ Te ponegresc c\u0103 nu e\u015fti, nici tu, nici biblice fapte…\/ \u00cens\u0103 Tu! Zi de zi… NIMICE\u015eTI CU IERTAREA!!\/ \u015ei cu dragostea-\u0162i mare ne-alini azi tr\u0103darea…\/ Ce va fi… zi de zi, veac de veac, pe p\u0103m\u00e2nt….\/ Iart\u0103-ne, Doamne… Doamne cel Sf\u00e2nt!!\u201d.
\nPoemul citat se nume\u015fte \u201eIart\u0103-ne, Doamne!\u201d. Putea, la fel de bine, s\u0103 se numeasc\u0103 \u201eFere\u015fte-ne, Doamne!\u201d. Adic\u0103 Doamne fere\u015fte de-a\u015fa \u201eliteratur\u0103\u201d.
\n\u201eDe\u015farta comoar\u0103 a cerului dar…\/ Sclipitoare e\u015fti… dar \u00een cuf\u0103r murdar,\/ Un cuf\u0103r ce suntem noi! Prin timpul menire,\/ T\u0103inuite \u015fi vrute p\u0103cate f\u0103cute-n ne\u015ftire…\/\/ Prin fr\u00e2nturi de refrene \u015fi cor ce se-aud,\/ Se-nal\u0163\u0103 spre cer doar rugi… de vrute avut…\/ Ce-nte\u0163esc spre p\u0103cat \u015fi desfr\u00e2nare,
\nP\u00e2ng\u0103rind tot ce-i bun… a Ta dulce chemare…\/\/ Prin t\u0103inuite c\u0103r\u0103ri, constela\u0163ii de vis…
\nUniversul de sus… sinonim Paradis…\/ Las\u0103 \u00een noi \u00eembl\u0103nite \u015fi negre mioare\/ P\u0103cate… \u015fi-\u0163i c\u00e2nt\u0103m ode, cer\u00e2nd \u00eenspre veci o iertare!\/ O iertare pe care Tu Doamne Sfinte ce e\u015fti
\nTe \u00eenchipui real \u015fi \u00eenvii din pove\u015fti\/ Ce ne-ntrecute min\u0163i – ce-s vrute de\u015ftepte, savante…\/ Te ponegresc c\u0103 nu e\u015fti, nici tu, nici biblice fapte…\/ \u00cens\u0103 Tu! Zi de zi… NIMICE\u015eTI CU IERTAREA!!
\n\u015ei cu dragostea-\u0163i mare… ne-alini azi tr\u0103darea…\/ Ce va fi… zi de zi, veac de veac… pe p\u0103m\u00e2nt…
\nIart\u0103-ne Doamne… Doamne cel Sf\u00e2nt !!\u201d<\/p>\n


\n Emilian Marcu<\/strong>
\n\"\"

Arta de a fluiera \u00een biseric\u0103<\/strong><\/p>\n

Nu cred s\u0103 existe undeva, \u00een vreun col\u0163 al planetei (s\u0103 ne \u00een\u0163elegem: este vorba de partea civilizat\u0103 a acesteia, totu\u015fi), o \u0163ar\u0103, un popor, care s\u0103 aib\u0103 at\u00e2\u0163ia arti\u015fti pe metru p\u0103trat \u00een arta fluieratului \u00een biseric\u0103, a\u015fa cum exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, mai ales cea contemporan\u0103, sau, poate, vorba lui Ion Minulescu, e vechi p\u0103catul!
\n Astfel, dac\u0103 este cumva o mi\u015fcare seismic\u0103 sau un obiect neidentificat apare pe cerul \u00eenstelat c\u00e2nd nici nu te a\u015ftep\u0163i, dac\u0103 este o ninsoare \u00een august sau, cine \u015ftie, un ciclon r\u0103t\u0103cit pe aici \u00een februarie, dac\u0103 e nevoie urgent\u0103 de fixarea datei pentru darea oilor la mont\u0103, apare artistul \u00een arta fluieratului \u00een biseric\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi d\u0103 cu presupusul, ba, mai mult, se \u015fi angajeaz\u0103 pe loc \u015fi sus\u0163ine sus \u015fi tare c\u0103 doar el poate rezolva dificila problem\u0103, c\u0103 pentru el a fost preg\u0103tit\u0103 meticulos \u015fi programat\u0103 aceast\u0103 chestiune. \u015ei, pe loc, se g\u0103se\u015fte cineva care s\u0103-l sus\u0163in\u0103, s\u0103-l sprijine \u015fi s\u0103-i ofere, pe tav\u0103, postul, desigur meritat, dup\u0103 cum sus\u0163ine el.
\n El, artistul, maestrul fluieratului \u00een biseric\u0103, transform\u0103 lucrurile irezolvabile \u00een probleme rezolvate \u015fi le bifeaz\u0103 ca atare, cu o non\u015falan\u0163\u0103 de invidiat. Omul nostru, care, nu se \u015ftie pe ce criterii, dar, de fapt, se \u015ftie foarte bine, este ales, devine, pe loc, specialist \u00een varii domenii. De pild\u0103, e cumva nevoie de un cosmonaut? Nici o problem\u0103! Specialistul \u00een arta fluieratului \u00een biseric\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie nici m\u0103car unde se afl\u0103 cosmodromul, se \u015fi \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 la post, cu trupu-i \u0163an\u0163o\u015f \u015fi mu\u015fchii plesnind pe el de importan\u0163\u0103, desigur, dispus s\u0103 rezolve aceast\u0103 problem\u0103 capital\u0103. E nevoie cumva de pre\u015fedinte la un comitet, fie el jude\u0163ean, na\u0163ional, sau la orice comi\u0163iu care s\u0103-i aduc\u0103 venituri grase din truda altora, pe care, obligatoriu, \u00eei sfideaz\u0103 \u015fi \u00eei consider\u0103 popor de servitori, trebuie vreun redactor-\u015fef, la cine \u015ftie ce ziar sau televiziune? Omul nostru, mare specialist la toate, se prezint\u0103 cu aerul c\u0103 numai el poate \u00eempinge, mai departe, \u0163ara cu elegan\u0163a \u015fi cu for\u0163a cu care ar \u00eempinge balotul de aer pe scara de incendiu sau umbra pe scara de serviciu.
\n Omul nostru, a\u015fadar, bun la toate, este mereu \u00een pozi\u0163ie de drep\u0163i, sentinel\u0103 \u00een serviciul permanent al optimismului, h\u0103h\u0103ie, se agit\u0103, cu mi\u015fc\u0103ri dezordonate, numai pentru a atrage aten\u0163ia celor din jur.
\n \u015ei trebuie s\u0103 recunosc: strategia sa este mereu c\u00e2\u015ftig\u0103toare! Dar, de fiecare dat\u0103, cum este \u015fi firesc, el se love\u015fte \u015fi de pragul de sus, \u015fi de cel de jos, \u00een acela\u015fi timp, c\u0103ci insul nu se ridic\u0103 mai sus de \u00een\u0103l\u0163imea umbrei sale, \u015fi rateaz\u0103 tot ce face, c\u0103ut\u00e2nd o sumedenie de scuze, care mai de care mai hilare, f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 o vorb\u0103 despre nepriceperea sa.
\n Are cineva nevoie de un interpret la fluieratul \u00een biseric\u0103? Fi\u0163i siguri c\u0103 pe omul nostru \u00eel ve\u0163i g\u0103si mereu \u00een fruntea alaiului de fripturi\u015fti.
\n Dar ce m\u0103 surprinde cel mai mult este c\u0103 oamenii normali \u015fi cu mult bun-sim\u0163 chiar cred c\u0103 el este cel ales, c\u0103 el este cel nimerit s\u0103 conduc\u0103 \u015fi s\u0103 se bucure de tot felul de favoruri.
\n Un lucru trebuie s\u0103 recunosc: omul nu este prost deloc! \u015etie s\u0103 se eschiveze \u015fi s\u0103 mimeze perfect orice, reu\u015find s\u0103-i prosteasc\u0103 at\u00e2t de bine aproape to\u0163i cei cu care intr\u0103 \u00een contact, cu voie sau mai mult f\u0103r\u0103 voie, iar interpretarea acestei partituri \u00eel prinde at\u00e2t de bine, \u00eenc\u00e2t ajunge s\u0103 p\u0103c\u0103leasc\u0103, aproape, pe toat\u0103 lumea.
\n \u015ei, probabil, specialistul \u00een arta fluieratului \u00een biseric\u0103, \u00een clipa de intimitate, simte totu\u015fi cum mereu \u00eei fug \u201enotele\u201d de pe portativul ce-l face s\u0103 c\u00e2nte fals, fiindc\u0103, de cele mai multe ori, oamenii normali \u00eel ocolesc.
\n Cum, chiar nu \u015fti\u0163i cine este maestrul \u00een arta fluieratului \u00een biseric\u0103? Imposibil! Dac\u0103 deschide\u0163i televizorul sau aparatul de radio, \u00een clipa urm\u0103toare el este \u00een pozi\u0163ie de drep\u0163i, gata s\u0103 se ofere s\u0103 v\u0103 interpreteze melodia lui preferat\u0103 \u015fi apare de at\u00e2tea ori \u00een ultimul timp, \u00eenc\u00e2t parc\u0103 \u00ee\u0163i vine s\u0103 nu mai deschizi nici televizorul \u015fi nici aparatul de radio \u015fi poate c\u0103 asta e de bun augur: te face s\u0103 te \u00eendrep\u0163i spre bibliotec\u0103 \u015fi s\u0103 cau\u0163i o carte frumoas\u0103 pe care s\u0103 o cite\u015fti.<\/p>\n


\nDoina Cernica<\/strong>
\n\"\"

Procentul lui Dumnezeu<\/strong><\/p>\n

Se spune c\u0103 exist\u0103 un procent al lui Dumnezeu. C\u0103 dac\u0103 una din teribilele molime ale Evului Mediu ar rena\u015fte devastator sau dac\u0103 una din misterioasele boli care ucid at\u00e2\u0163ia semeni \u015fi-ar accelera \u015fi \u00eenmii raza de ac\u0163iune p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t to\u0163i s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m peste noapte la noaptea etern\u0103 a umanit\u0103\u0163ii, ar fi totu\u015fi, datorit\u0103 extraordinarei diversit\u0103\u0163i genetice a omenirii, o mic\u0103 parte dintre noi care ar rezista, care ar supravie\u0163ui infernalei maladii. Procentul lui Dumnezeu.
\nOric\u00e2t ar p\u0103rea de ciudat, literatura, cu poezia \u00een primul r\u00e2nd, scriitorii, \u00een frunte cu poe\u0163ii, chiar acest procent celest mi-l evoc\u0103. Niciuna din lungul \u015fir al \u00eentrup\u0103rilor r\u0103ului nu i-a ocolit. Nici rugul, nici \u015ftreangul, nici glon\u0163ul. Nici temni\u0163a, nici foamea, nici boala, nici s\u0103r\u0103cia. Nici ne\u00een\u0163elegerea celor mul\u0163i, nici dispre\u0163ul celui avut, nici invidia veleitarului, nici indiferen\u0163a autorit\u0103\u0163ii, nici invazia calculatorului sau a televizorului, nici propria \u00eendoial\u0103. Poetului, scriitorului, ca individ, i-a mai mers bine, c\u00e2teodat\u0103. Rar. Poe\u0163ilor, scriitorilor, ca oameni, ca breasl\u0103 \u2013 niciodat\u0103. \u015ei cu toate acestea, poezia, literatura continu\u0103 s\u0103 existe, s\u0103 se \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103, s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, poe\u0163ii, scriitorii continu\u0103 s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 nu moar\u0103. \u015ei-atunci cum s\u0103 nu te g\u00e2nde\u015fti, g\u00e2ndindu-te la ei, la minunata poveste despre minunatul procent al lui Dumnezeu? At\u00e2t de frumoas\u0103 \u015fi at\u00e2t de mult potrivindu-li-se, \u00eenc\u00e2t chiar nu mai conteaz\u0103 dac\u0103 unul dintre ei o fi scris-o.<\/p>\n


\nLa o aniversare<\/strong><\/p>\n

Radu C\u00e2rneci<\/strong>
\nBucure\u015fti, octombrie 2011<\/p>\n

S-au \u00eemplinit, nu de mult, 130 de ani de la na\u015fterea unui mare rom\u00e2n, savantul Nicolae Iorga (deci la aceea\u015fi dat\u0103 \u2013 1871 \u2013 cu alte dou\u0103 glorii ale acestui p\u0103m\u00e2nt \u2013 Enescu \u015fi Bacovia). Dac\u0103 Poetul \u015fi Muzicianul au fost s\u0103rb\u0103tori\u0163i pe m\u0103sura crea\u0163iei fiec\u0103ruia, despre gloriosul Istoric \u015fi om cultural s-a vorbit mai pu\u0163in.
\nMinte str\u0103lucit\u0103 \u015fi \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103, cuprinz\u00e2nd, prin \u00eentinsa-i oper\u0103, toat\u0103 via\u0163a Neamului rom\u00e2nesc \u2013 de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een veacul XX, istoric de renume european (\u015fi nu numai!), scriitor (\u00een toate genurile literare), memorialist, Nicolae Iorga s-a dorit \u2013 a fost \u015fi a r\u0103mas \u2013 un lumin\u0103tor al acestui popor \u00eentr-un timp politico-social nefast, ca \u015fi cel de azi. Cercet\u0103tor \u015fi profund cunosc\u0103tor al izvoarelor crea\u0163iei, dezvolt\u0103rii \u015fi emancip\u0103rii acestei na\u0163ii, el a \u00eemplinit prin vasta-i oper\u0103 \u015fi biografia altor popoare (britanic, turc, german).
\nEminent profesor, membru al Academiei Rom\u00e2ne, dar \u015fi al altor multe academii \u015fi universit\u0103\u0163i europene, lupt\u0103tor declarat \u00eempotriva hitlerismului, a fost ucis mi\u015fele\u015fte de c\u0103tre legionari \u00een noiembrie 1940.
\nAntecesorul nostru, poetul \u015fi c\u0103rturarul Stelian Cucu, profesor \u015fi director al Liceului teoretic \u201eRegele Ferdinand\u201c, admirator prin cuv\u00e2nt \u015fi fapt\u0103 al proeminentului savant, \u00een una din conferin\u0163ele publice (ce se organizau \u00een acea vreme) a vorbit cu mult\u0103 \u015fi aleas\u0103 sim\u0163ire despre Nicolae Iorga. Conferin\u0163a a fost tip\u0103rit\u0103 apoi \u015fi trimis\u0103 la V\u0103lenii de Munte. Delicate\u0163ea gestului l-a emo\u0163ionat pe savant, determin\u00e2nd o coresponden\u0163\u0103 scris\u0103 \u00eentre cei doi.
\nPublic\u0103m, iat\u0103, la aceasta aniversare (care nu s-a prea aniversat!) conferin\u0163a \u00een cauz\u0103, g\u0103sind-o valoroas\u0103 \u015fi demonstrativ\u0103.<\/p>\n

STELIAN CUCU <\/strong>
\n\"\"

Nicolae Iorga<\/strong><\/p>\n

Sunt chestiuni despre care, trebuind s\u0103 scrii, \u00ee\u0163i dai seama, cu oarecare team\u0103, c\u0103 sunt mai presus de posibilit\u0103\u0163ile scrisului t\u0103u. Aceast\u0103 sim\u0163ire ne st\u0103p\u00e2ne\u015fte acum, c\u00e2nd un puternic sentiment de admira\u0163ie ne \u00eendeamn\u0103 totu\u015fi, s\u0103 ne unim \u015fi noi glasul la o mare s\u0103rb\u0103toare cultural\u0103 a neamului.
\nTot ce este intelectualitate, tot ce este institu\u0163ie cultural\u0103 \u00een cuprinsul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, se preg\u0103te\u015fte \u00eenc\u0103 de anul trecut, s\u0103 dea un fast deosebit, dar meritat, s\u0103rb\u0103torind \u00eemplinirea a \u015fasezeci de ani ai marelui rom\u00e2n Nicolae Iorga.
\n\u0162ara noastr\u0103 s-a prezentat \u00eentotdeauna \u2013 a\u015fa s-a prezentat \u015fi c\u0103l\u0103torilor care au str\u0103b\u0103tut-o \u00een decursul veacurilor \u2013 \u00eemperechere minunat\u0103 de contraste. Bog\u0103\u0163ii nesecate ale naturii al\u0103turi de o p\u0103tur\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 \u015ferbit\u0103, \u00een lips\u0103 \u015fi mizerie; fastul molatec, bogat \u015fi oriental al\u0103turi de vetre f\u0103r\u0103 cenu\u015fe.
\n\u015ei situa\u0163ia se continu\u0103 \u015fi ast\u0103zi: \u00een vreme ce ologii \u015fi orbii r\u0103zboiului \u015fi copiii cu p\u0103rin\u0163i \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i str\u0103jeri la hotare, bat str\u0103zile Bucure\u015ftilor spre u\u015file la care caut\u0103 \u00een zadar alinare, alunec\u0103 nesim\u0163ite ma\u015fini de milioane, purt\u00e2nd \u00eenl\u0103untru putregaiul \u00eempodobit, ori necinstea \u00eenzorzonat\u0103 \u00een podoabele pl\u0103tite cu petrolul \u015fi gr\u00e2ul a sute \u015fi mii de bra\u0163e care se tem c\u0103 iarna nu vor avea ce m\u00e2nca.
\nDac-ar fi numai at\u00e2ta ar fi trist. Dar de multe ori \u00een aceast\u0103 apropiere de nepotriviri, ochiul este atras de str\u0103lucirea valorilor morale \u00een lupt\u0103 cu viciul, de munca harnic\u0103 \u015fi constructiv\u0103 \u00een folosul ob\u015ftesc, de eminen\u0163a caracterelor \u015fi str\u0103lucirea geniului.
\nAcum c\u00e2teva sute de ani, c\u00e2nd \u0163ara se zv\u00e2rcolea \u00een greut\u0103\u0163i \u015fi \u00een luptele familiilor boiere\u015fti pentru ocuparea tronului, din s\u00e2nul acestora apare o figur\u0103, care avea s\u0103 devin\u0103 mare mitropolit ap\u0103r\u0103tor al ortodoxismului: Petru Movil\u0103 al Kievului. Cu aproape un secol mai t\u00e2rziu \u00een mijlocul acelora\u015fi zguduiri, r\u0103sare steaua unei puternice culture \u00een Orient: Dimitrie Cantemir c\u0103ruia Turcia \u00eei datore\u015fte una din cele mai bune istorii. Am putea cita astfel multe exemple.
\nCel mai pilduitor este \u00eens\u0103 via\u0163a s\u0103rb\u0103toritului N. Iorga. In vremea c\u00e2nd mai to\u0163i, \u00een loc s\u0103 pun\u0103 sprijinul la consolidarea \u0163\u0103rii, caut\u0103 cu orice pre\u0163 s\u0103 se \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103, provoc\u00e2nd astfel nemul\u0163umirea general\u0103, prin acumularea \u00een c\u00e2teva m\u00e2ini a bunurilor acestui p\u0103m\u00e2nt, el, mai ales, printre foarte pu\u0163ini, continu\u0103 s\u0103 mearg\u0103 pe aceea\u015fi cale dreapt\u0103 pe care \u015fi-a croit-o demult, a dezinteres\u0103rii personale \u015fi a sacrificiului pentru neam.
\nNumai la vechii Atenieni am putea g\u0103si un b\u0103rbat asem\u0103n\u0103tor. Aristides, conduc\u0103tor al Atenei, \u00een vreme ce m\u0103celari \u015fi t\u0103b\u0103cari se \u00eembog\u0103\u0163eau, el singur murea s\u0103rac. Dar pe acei t\u0103b\u0103cari \u015fi m\u0103celari i s t o r i a i-a uitat, Aristides \u00eens\u0103 a fost supranumit \u00abcel drept\u00bb.
\nN\u0103scut \u00een Boto\u015fani \u00een anul 1871, Domnul Nicolae Iorga \u00eempline\u015fte azi \u015fasezeci de ani, dintre cari aproape patruzeci au fost \u00eenchina\u0163i binelui neamului s\u0103u.
\nCa elev a l\u0103sat colegilor s\u0103i amintiri pline de entusiaste admira\u0163ii. Student, datorit\u0103 multiplelor sale cuno\u015ftin\u0163e \u00eenc\u0103 de atunci, a cerut \u015fi i s-a aprobat s\u0103-\u015fi treac\u0103 examenele de licen\u0163\u0103 numai dup\u0103 un singur an.
\nAceast\u0103 excep\u0163ie a fost ca un omagiu al misterioaselor for\u0163e care-l chemau, mai cur\u00e2nd, pe terenul activit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. Dup\u0103 studii str\u0103lucite \u00een str\u0103in\u0103tate, ajunge la v\u00e2rsta de dou\u0103zeci \u015fi trei ani profesor universitar la Universitatea din Bucure\u015fti. \u00cen 1910 este ales membru al Academiei Rom\u00e2ne. Ast\u0103zi este \u015fi profesor la Sorbona, \u0163ine cursuri \u00een diferite ora\u015fe din Fran\u0163a \u015fi Italia. A ajuns rector al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti \u015fi a fost proclamat \u00abdoctor honoris causa\u00bb al universit\u0103\u0163ii din Oxford \u015fi din alte p\u0103r\u0163i. Are 800 de opere mari \u015fi c\u00e2teva mii de articole etc.
\n\u00cencepe cu poezii \u00eenc\u0103 de pe vremea c\u00e2nd era student, scrie apoi impresii de c\u0103l\u0103torie \u015fi \u00ee\u015fi continu\u0103 activitatea cu studii literare \u015fi istorice. Colaboreaz\u0103 la mai toate revistele principale din \u0163ar\u0103 \u015fi conduce \u00eensu\u015fi altele.
\nPrincipala sa oper\u0103 este cea istoric\u0103 \u015fi const\u0103 din publicarea de documente \u015fi cronici inedite fie \u00een colec\u0163ia Academiei Rom\u00e2ne, fie \u00een colec\u0163iile editate de comisiunea monumentelor istorice. Scrie \u00een limba german\u0103: \u00abIstoria poporului rom\u00e2n\u00bb \u015fi \u00abIstoria imperiului otoman\u00bb; \u00een limba englez\u0103: \u00abIstoria imperiului bizantin\u00bb, scrie altele \u00een limba francez\u0103, italian\u0103. Nici nu ne permitem s\u0103 enumer\u0103m m\u0103car, din cauza spa\u0163iului c\u00e2t \u015fi a posibilit\u0103\u0163ilor de informare, numeroasele studii mai mari sau bro\u015furi \u00een care re\u00eenvie epoci sau momente din istoria neamului, domni \u015fi jup\u00e2ni\u0163e \u00een pribegie ori tragedii s\u00e2ngeroase din zbuciumatul nostru trecut.
\nDornic s\u0103 cuprind\u0103 \u00een sufletul s\u0103u larg, \u00eentreaga via\u0163\u0103 a trecutului nostru, ne-a dat pe r\u00e2nd: \u00abIstoria bisericii rom\u00e2ne\u00bb, \u00abIstoria comer\u0163ului\u00bb \u015fi a diferitelor institu\u0163ii sociale: industria, armata, \u015fcoala, starea social\u0103, economic\u0103 etc.; dar, mai ales, a scris o ne\u00eentrecut\u0103 p\u00e2n\u0103 acum \u00abIstorie a literaturii rom\u00e2ne\u00bb de la \u00eenceputuri \u015fi p\u00e2n\u0103 la 1866.
\nA cutreierat \u00eenainte de unirea cea mare, diferitele provincii subjugate \u015fi ne-a d\u0103ruit lucr\u0103ri istorice \u015fi impresii din Ardeal, Basarabia, Bucovina.
\nStudiind arhivele noastre \u015fi cele streine, \u00een special, compune din \u00eensemn\u0103rile celor care au trecut \u00een decursul veacurilor prin \u0163\u0103rile noastre, o interesant\u0103 \u00abIstorie a Rom\u00e2nilor prin c\u0103l\u0103tori\u00bb, iar \u00een 1928 d\u0103 la iveal\u0103 o \u00abistorie a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc\u00bb.
\nDar nu numai ca istoric se manifest\u0103 acest mare b\u0103rbat, ci \u015fi ca literat, mai ales ca dramaturg.
\n\u00cen dramele sale istorice re\u00eenviaz\u0103 scene \u015fi figuri din trecutul nostru, astfel avem, cit\u00e2nd numai c\u00e2teva: \u201eDoamna lui Ieremia\u201d, \u201e\u00cenvierea lui \u015etefan-Vod\u0103, \u201eMihai Viteazul\u201d, \u201eUn domn pribeag\u201d, \u201eConstantin Br\u00e2ncoveanu\u201d, \u201eTudor Vladimirescu\u201d, \u201eConstantin B\u0103tr\u00e2nul\u201d, \u201eCasandra\u201d, acum de cur\u00e2nd, s-a reprezentat la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti, ultima sa pies\u0103 \u201eOvidiu\u201d, \u00een care caut\u0103 s\u0103 umanizeze, f\u0103c\u00e2nd mai simpatic\u0103 \u015fi motiv\u00e2nd-o, suferin\u0163a poetului latin exilat la Tomis (Constan\u0163a).
\nSuflet generos, larg, cu ecouri ad\u00e2nci, a \u00een\u0163eles sufletul omenesc cu aspira\u0163iile lui, cu \u00eendoielile \u015fi nestatorniciile ce-l caracterizeaz\u0103 \u015fi l-a concretizat \u00een personagii \u015fi \u00een opere nemuritoare.
\nLa baza acestora st\u0103 o trainic\u0103 iubire de \u0163ar\u0103 \u015fi de neam \u015fi o profund\u0103 atitudine moral\u0103.
\nC\u0103ci ceea ce caracterizeaz\u0103 \u00een chip deosebit activitatea lui N. Iorga este o solid\u0103 concep\u0163ie moral\u0103 despre via\u0163\u0103 \u015fi oameni, concep\u0163ie care ia aci forma entuziasmului divin, aci aspectul indign\u0103rii clocotitoare ce vars\u0103 fulgere din ochii de apostol.
\nAceast\u0103 cur\u0103\u0163ie \u015fi energie moral\u0103 st\u0103, mai ales, la baza activit\u0103\u0163ii sale de ziarist \u015fi orator.
\nPrin c\u0103ldura temperamentului s\u0103u de animator de mase \u015fi deschiz\u0103tor de drumuri nou\u0103, prin revista \u00abSem\u0103n\u0103torul\u00bb, a determinat un puternic curent cultural \u015fi na\u0163ional de dragoste sincer fr\u0103\u0163easc\u0103 fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103ran \u015fi sufletul s\u0103u depozitar al poeziei neamului \u015fi creator al artelor na\u0163ionale. Acest curent puternic s-a \u00eentins \u00een toate unghiurile \u0163\u0103rii \u015fi a contribuit \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 la preg\u0103tirea sufletului rom\u00e2nesc pentru intrarea \u00een r\u0103zboiul cel mare, care ne-a adus \u00eentregirea neamului.
\nDin c\u0103ldura sufletului s\u0103u care-\u015fi avea origina \u00een unirea puternic\u0103 cu sim\u0163irea lui Eminescu de \u00eenalt\u0103 \u015fi nobil\u0103 dragoste de neam, au pornit valuri de na\u0163ionalism proasp\u0103t \u015fi \u00eenvior\u0103tor \u00een toate col\u0163urile cele mai tainice ale \u0163\u0103rii. De la umilul dasc\u0103l din c\u0103tunul ascuns sub cetini de brazi p\u00e2n\u0103 la magistrul de catedr\u0103 universitar\u0103, de la bisericu\u0163a de lemn p\u00e2n\u0103 la superbele catedrale din Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti, \u00een caz\u0103rmi, \u00een institu\u0163iile publice, se sim\u0163ea lumina \u00eenvietoare a g\u00e2ndului trimes \u00eentr-una peste Carpa\u0163i. \u015ei aceast\u0103 atmosfer\u0103 de purificare \u015fi preg\u0103tire pentru marea tain\u0103 ce avea s\u0103 se s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 la Jiu, la M\u0103r\u0103\u015fti, a fost preg\u0103tit\u0103 mai ales de revista \u00abSem\u0103n\u0103torul\u00bb, condus\u0103, \u00een bun\u0103 parte, de N. Iorga.
\nDintre ziarele pe care le-a publicat, mai \u00eensemnat a fost \u015fi este \u00abNeamul Rom\u00e2nesc\u00bb de format exterior modest, dar de fericite concep\u0163ii morale \u015fi sociale.
\nSprijinind intrarea \u00een ac\u0163iune prin scrierile \u015fi ziarele pe care le conducea, a continuat aceast\u0103 ac\u0163iune patriotic\u0103 \u015fi \u00een Moldova, st\u00e2nd continuu pav\u0103z\u0103 tronului \u015fi f\u0103clie neamului.
\nMult\u0103 lume l-a ascultat vorbind \u015fi to\u0163i care l-au auzit odat\u0103, caut\u0103 s\u0103-l asculte mereu, c\u0103ci este un mare orator, poate cel mai mare al vremii noastre.
\nCuv\u00e2ntul s\u0103u, ca o formul\u0103 magic\u0103, porne\u015fte pe undele sugestiei \u015fi electrizeaz\u0103 auditorul p\u00e2n\u0103 la delir.
\n\u00cen fa\u0163a lui, c\u00e2nd vorbe\u015fte, to\u0163i se simt una, to\u0163i, uit\u00e2ndu-\u015fi preocup\u0103rile \u015fi interesele m\u0103runte, planeaz\u0103, du\u015fi de verbul s\u0103u \u00eenfl\u0103c\u0103rat, \u00een sferele \u00eenalte ale sim\u0163irii.
\nD-l profesor universitar I. Petrovici, vorbind \u00een actuala s\u0103rb\u0103torire despre \u00abN. Iorga oratorul\u00bb, a evocat discursul \u0163inut \u00een Camera din Ia\u015fi \u00een 1916, discurs care oglinde\u015fte dragostea de \u0163ar\u0103 a d-lui Iorga. Take Ionescu, spune d-l Petrovici, a numit acest discurs un \u00abimn na\u0163ional\u00bb. Vorbind mai departe, despre oratorul N. Iorga, spune:
\n\u00abTalentul lui N. Iorga este o for\u0163\u0103 a naturii \u00een izbucnirea ei elementar\u0103.
\nFilosofii antichit\u0103\u0163ii spun c\u0103 elementele componente ale fiec\u0103ruia din noi sunt: focul, aerul, ap\u0103 p\u0103m\u00e2ntul. \u00cens\u0103 pe c\u00e2nd la unii focul este opai\u0163, aerul miasm\u0103 grea, apa, balt\u0103 stagnant\u0103, la Nicolae Iorga, focul e fulger, aerul, vijelie, apa, torent n\u0103valnic, p\u0103m\u00e2ntul \u0163arin\u0103 fecund\u0103\u00bb.
\nPe l\u00e2ng\u0103 acestea, d-l Iorga mai este \u015fi un nobil \u015fi m\u0103re\u0163 sol, ambasador al neamului \u015fi spiritului rom\u00e2nesc peste hotare. Cunosc\u0103tor al tainelor trecute ale \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne \u015fi prev\u0103z\u0103tor al viitoarelor noastre destine na\u0163ionale, d-sa caut\u0103 s\u0103 ne deschid\u0103 o cale neted\u0103 \u015fi s\u0103 ne dea un loc de seam\u0103 \u00een concertul statelor europene. Astfel el nu poart\u0103 numai cuv\u00e2ntul \u015ftiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, peste hotare, dar caut\u0103 s\u0103 lase \u015fi semne permanente, \u00een lumea apusului, despre existen\u0163a noastr\u0103.
\nA creat \u015fcoala rom\u00e2n\u0103 de la Fontenay aux Roses \u015fi mai mult cu s\u00e2rguin\u0163a \u015fi perseveren\u0163a personal\u0103 a ridicat un monument de art\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 la Vene\u0163ia \u00abCasa Rumena\u00bb.
\nLa fel, \u00een \u0163ar\u0103 a \u00eentemeiat universitatea popular\u0103 de la V\u0103lenii de Munte, unde a reunit, pentru o oper\u0103 de \u00eenfr\u0103\u0163ire, pe reprezentan\u0163ii intelectualit\u0103\u0163ii diferitelor minorit\u0103\u0163i din \u0163ara noastr\u0103.
\nSpirit vast, spirit care \u00eentrece epoca, ne face impresia unui uria\u015f care trage dup\u0103 el, spre ritmul vremurilor nou\u0103, via\u0163a noastr\u0103 a Rom\u00e2nilor.
\n\u015ei sp\u0103tarul Nicolae Milescu, \u015fi cronicarul voievod Dimitrie Cantemir, \u00een secolele de demult; \u015fi Heliade R\u0103dulescu \u015fi Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu \u00een secolul trecut, au fost ni\u015fte uria\u015fi, ni\u015fte pioni ai epocii \u015fi ai \u0163\u0103rii lor. Dar d-l Nicolae Iorga \u00eei \u00eentrece, c\u0103ci a creat c\u00e2t au f\u0103urit to\u0163i la un loc \u015fi poate \u015fi mai mult. A c\u0103l\u0103torit \u015fi a cunoscut mai multe locuri dec\u00e2t Nicolae Milescu \u015fi desigur cu mai mult folos pentru noi; a scris mai mult \u015fi cunoa\u015fte mai multe limbi dec\u00e2t Dimitrie Cantemir, care cuno\u015ftea unsprezece limbi, a dat \u00eendrum\u0103ri tot a\u015fa de puternice ca Heliade R\u0103dulescu \u015fi a scris opere mai multe \u015fi mai monumentale dec\u00e2t Ha\u015fdeu care \u015fi el a fost unic \u00een felul s\u0103u.
\n\u00cen fa\u0163a unui atare om pasiunile tac, c\u0103ci prin ochii lui prive\u015fte sufletul neamului \u015fi \u00een vinele lui tresalt\u0103 dorul de mai bine al at\u00e2tor genera\u0163ii.<\/p>\n

(Stelian Cucu<\/strong>, Probleme vitale. N. Iorga \u2013 conferin\u0163e<\/em>, Tipografia \u201ePoporul\u201d, R.- S\u0103rat) <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Am fost, de cur\u00e2nd, la un festival de poezie, \u00een cadrul c\u0103ruia, printre alte manifest\u0103ri, s-a<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20829"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20829"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20829\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20832,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20829\/revisions\/20832"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20829"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20829"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20829"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}