{"id":20791,"date":"2023-04-05T14:01:04","date_gmt":"2023-04-05T11:01:04","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20791"},"modified":"2023-04-05T14:01:04","modified_gmt":"2023-04-05T11:01:04","slug":"spatii-culturale-nr-87-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20791","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 87 (10)"},"content":{"rendered":"

Mihai POPESCU<\/strong><\/p>\n

Hypnos \u0219i Hermes p\u0103\u0219ind printre noi
\n\u201eLac\u0103tul simte \u0219i tresare
\nCu bezna mea, ca de o s\u0103rutare\u201d
\n Tudor Arghezi (Desc\u00e2ntec) <\/em> <\/p>\n

\u201eHipnotice\u201d, noul volum al poetului Octavian Mihalcea, poate fi citit \u00een multiple chei estetice, stilistice, sonore sau plastice, filosofice sau psihanalitice. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, volumul de versuri se deschide cu CV-ul autorului, urmat de o descifrare psihanalitic\u0103 a crea\u021biei poetului realizat\u0103 de Doamna Simona Trifu, text intitulat \u201eDetursignetur\u201d (sau DS, denumirea latin\u0103 a acelei p\u0103r\u021bi a re\u021betei sau ordonan\u021bei medicale \u00een care medicul explic\u0103 pacientului pa\u0219ii necesari pentru urmarea corect\u0103 a tratamentului).
\nImpactul emo\u021bional \u0219i stilistic al acestei por\u021bi de intrare \u00een universul tr\u0103irilor poetului Octavian Mihalcea este puternic \u0219i anun\u021b\u0103 o nou\u0103 aventur\u0103 \u00een \u201eambiguitatea spectacolului\u201d, pentru a descoperi cum \u201ec\u0103r\u021bile iernii \u00eenc\u0103 tr\u0103iesc\u201d (Deasupra fugii). Universul c\u0103r\u021bii este mereu prezent \u00een opera vechiului prieten \u0219i fostului coleg de serviciu la Biblioteca Militar\u0103 Na\u021bional\u0103, f\u0103c\u00e2nd parte at\u00e2t din panoplia, c\u00e2t \u0219i din recuzita poetului.
\nCititorul este ispitit cu \u201eam\u0103girea pres\u0103rat\u0103 \/ pe l\u00e2ng\u0103 urme\u201d (F\u0103r\u0103 nume), printre \u201esur\u00e2suri care fumeg\u0103\u201d \u0219i \u201eraze care au fost c\u00e2ndva \u00eenghe\u021bate\u201d (Se topesc cheile), cu promisiunea c\u0103 \u201evei vedea lumi \/ \u00eentinse \u00eentre punctele care unesc \/ prea repede noaptea cu diminea\u021ba\u201d (Aripi fine).
\n\u00centr-o atmosfer\u0103 \u00een care tensiunile interne \u0219i externe ale c\u0103l\u0103toriei poetice par un fel de \u201etarot\u201d cu gloan\u021be de argint, urm\u0103rile sau presim\u021birea confrunt\u0103rilor posibile \u0219i probabile decurg din posturi combative str\u0103vechi: s\u0103ge\u021bi de aproape \/ conduc marile ochiri\u201d (Sunt alte \u00eendrept\u0103ri), fiindc\u0103 \u201et\u0103lpile ude nu se feresc \/ de pl\u0103cerea s\u0103ge\u021bii\u201d (Cap\u0103t).
\n\u00cenzestrat cu un \u201ecreier cu zale\u201d (\u00cencet), creatorul invit\u0103 cititorii, spun\u00e2ndu-le \u201eam nevoie de voi \/ popula\u021bii rare \/ din oglind\u0103\u201d (Ar veni), s\u0103 treac\u0103 prin \u201epor\u021bile deschise ale anesteziei\u201d (L\u00e2ng\u0103 noi), s\u0103 guste \u201efarmecul textului\u201d (Text), ba chiar s\u0103 sape \u201edup\u0103 c\u00e2ntece noi\u201d (Dac\u0103 sapi).
\nFamiliarizat cu \u201eapa din spatele cuvintelor\u201d (F\u0103r\u0103 nume), poetul se opre\u0219te \u201e\u00een fa\u021ba soarelui cr\u0103pat\u201d \u0219i asist\u0103m \u00eempreun\u0103 la \u201e\u00eenflorirea aripilor p\u0103m\u00e2nte\u0219ti\u201d (Doar aici), \u00eencerc\u00e2nd acest \u201eexerci\u021biu misterios \/ de \u00eenghe\u021bat luminile\u201d (Se \u00eenfioar\u0103 m\u00e2na), cu \u201epove\u0219ti sp\u0103l\u00e2ndu-se \/ unele pe altele\u201d (\u00cenc\u0103 sunt comori).
\nDialogul mut cu cititorul continu\u0103 cu m\u0103rturisiri, \u201evreau s\u0103 \u0219tii, arde aripa \/ prin labirint\u201d (Aripa), cu sl\u0103biciuni recunoscute: \u201etrupul drept \/ al marelui pas \/ pe care m\u0103 temeam \/ c\u0103 l-a\u0219 putea face\u201d (Marele pas).
\nDesc\u0103tu\u0219\u0103ri mitologice ne \u00eentretaie potecile: \u201eHermes \u0219i gestul \/ altor lumi \/ sf\u0103r\u00e2m\u0103 lac\u0103tul \/ pietrei vechi (Hermes), \u00een timp ce noi \u201earunc\u0103m \u00een vid \/ z\u0103pada printre \/ oglinzi f\u0103r\u0103 lumin\u0103\u201d (Crunt).
\nFiindc\u0103 \u201ecei de fa\u021b\u0103 repet\u0103 universul\u201d (Hipnotice), e nevoie de o \u201eevadare cu cifru\u201d \u0219i urmeaz\u0103 \u00eentreb\u0103rile fire\u0219ti: \u201eal cui v\u00e2rf s\u00e2ngereaz\u0103? (Foarte aproape) sau \u201ecine aude \/ urletul \/ r\u0103nilor\u201d (S\u0103 fim).
\nSolemnitatea specific\u0103 unui \u201evis asediat\u201d se dezamorseaz\u0103 parc\u0103 spre surpriza poetului \u0219i a cititorului: C\u00e2nd crezi c\u0103 nu mai respir\u0103 nimeni \/ vor plesni unii mu\u0219chi ai monumentelor\u201d (O limb\u0103 s\u0103lbatic\u0103).
\nTitlurile poemelor lui Octavian Mihalcea amintesc de m\u0103iestria marilor pictori sau sculptori de a poten\u021ba valoarea operelor plastice prin cuvinte sau expresii evocatoare \u0219i memorabile. Liricul, epicul \u0219i dramaticul, efectele sonore \u0219i plastice urmeaz\u0103 un parcurs caleidoscopic \u00een alc\u0103tuirea fiec\u0103rui poem \u0219i a \u00eentregului volum, fericit ilustrat de graficianul Alex Ivanov.
\nSe simte o continuitate de tr\u0103ire poetic\u0103 fa\u021b\u0103 de volumul anterior, \u201ePatima cheilor\u201d (2020), \u00eens\u0103 poetul r\u0103m\u00e2ne un virtuoz al construc\u021biei, \u00een fiecare nou volum, a unei lumi unice, explorabile, cu legi \u0219i comportamente, fiin\u021be, lucruri \u0219i fenomene distincte.
\nCea de-a noua carte a poetului Octavian Mihalcea solicit\u0103 cititorului virtu\u021bi de alpinist al tr\u0103irilor omene\u0219ti, un fundal cultural \u0219i estetic bogat, oferindu-i trasee spirituale \u0219i peisaje suflete\u0219ti unice.<\/p>\n


\nOttilia ARDELEANU <\/strong>
\n\"\"

Bra\u021be de fluturi sau flori trec\u0103toare?<\/strong><\/p>\n

Rodica R\u0103di\u021ba R\u0103peanu intr\u0103 \u00een peisajul literar cu prima sa carte abia \u00een 2020, cunoscut\u0103 fiind mai ales pe siteurile \u0219i cluburile literare online.
\nP\u0103pu\u0219i din lacrimi este volumul de debut, ie\u0219it de sub tipar la editura clujean\u0103 Ecou Transilvan, prefa\u021bat laborios de prof. Lucia-Elena Locusteanu c\u0103reia i se al\u0103tur\u0103 cu impresii \u0219i aprecieri critice mai mul\u021bi poe\u021bi, arti\u0219ti \u0219i prieteni din anturajul autoarei. Volumul se finalizeaz\u0103 cu un scurt CV \u0219i o anex\u0103 foto.
\nAutoarea scrie poezie clasic\u0103 cu ferment liric feminin. Ap\u0103s\u0103tor, accentul s\u0103u se pune pe tr\u0103iri personale, zbateri \u0219i n\u0103dejdi, linia sa sufleteasc\u0103 situ\u00e2ndu-se la orizontul dintre iubire \u0219i dramatismul temperat al r\u0103m\u00e2nerii \u00eentr-un sentimentalism de care nu vrea s\u0103 se debaraseze.
\nAutoarea pune aur\u0103 femeii, o idolatrizeaz\u0103, aproape c\u0103 o confund\u0103 cu o zeitate, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i totem din iubirea pe care o d\u0103ruie\u0219te convins\u0103 fiind de menirea acesteia \u00een via\u021b\u0103. Atribuie femeii, pe l\u00e2ng\u0103 iubire, puterea aceea de a trece peste v\u00e2ltorile vie\u021bii, ren\u0103sc\u00e2nd ca pas\u0103rea phoenix, din propria cenu\u0219\u0103. Focul mistuitor al iubirii se face sim\u021bit \u00een tot acest volum care nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00ee\u0219i duce numele. Fiindc\u0103, o femeie \u0219tie \u0219i s\u0103 pl\u00e2ng\u0103, desigur cu discre\u021bia cuvenit\u0103.
\nChiar dac\u0103 Rodica R\u0103peanu dedic\u0103 un capitol important poeziei patriotice, \u0219i aici tot la iubire asist\u0103m, la un frenetism al m\u00e2ndriei de neam \u0219i de \u021bar\u0103, f\u0103r\u0103 de care poate c\u0103 poetul nu ar mai fi poet. Bine\u00een\u021beles c\u0103 pecetea cea mai frumoas\u0103 a iubirii de \u021bar\u0103 este a\u0219ezat\u0103 pe fila m\u00e2ndriei de mam\u0103 rom\u00e2nc\u0103: \u201e\u0218i-s priceput\u0103 \u00een tot ce fac\/ \u0218i frumuse\u021bea mea podoab\u0103-i \u00eenc\u0103,\/ Iar pruncul meu de azi e pui de dac\/ \u0218i m\u00e2ndr\u0103 sunt ca mam\u0103 \u0219i rom\u00e2nc\u0103!\u201d.
\nSubiectele referitoare la patriotism ating tarele unei lumi care pare s\u0103 nu se mai vindece vreodat\u0103: ho\u021bia, m\u00e2r\u0219\u0103via, avari\u021bia, \u00eendep\u0103rtarea de glie \u0219i tot mai lung drumul spre str\u0103in\u0103tatea \u00een care se pun speran\u021bele unui trai \u00een conformitate cu ambi\u021biile \u0219i n\u0103zuin\u021bele mileniului trei, mileniu care se dovede\u0219te \u0219i mai zbuciumat dec\u00e2t imagina\u021bia chiar \u0219i a celor mai puternici \u0219i celor mai \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 prezic\u0103, \u00eendep\u0103rtarea de credin\u021b\u0103 \u0219i de Dumnezeu, sterilitatea con\u0219tiin\u021bei-de-sine, politica tot mai dezumanizant\u0103 \u0219i altele. Subiecte devastatoare pe care poeta le trateaz\u0103 cu dramatismul unei inimi de mam\u0103 care g\u00e2nde\u0219te un viitor luminos puiu\u021bului ei de dac. O frumoas\u0103 rug\u0103 pentru vindecarea \u021b\u0103rii este chiar poezia Doctore, m\u0103 doare \u021bara…
\nAutoarea dedic\u0103 un capitol aparte liricii populare, \u00eendr\u0103gostit\u0103 fiind de balade \u0219i doine, c\u00e2ntece de c\u0103t\u0103nie, \u00eenstr\u0103inare, petrecere \u0219i dragoste, ritualuri \u0219i tradi\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti precum bocetul, strig\u0103tura, cimilitura, magia ca parte a misticismului. Exist\u0103 o anume suavitate \u00een doinele \u0219i baladele ei. Ceea ce confer\u0103 farmec acestui capitol este \u0219i folosirea regionalismelor, astfel, poeziile au o melodicitate aparte: Tocmindu-m\u0103 c-un sluger\/ S\u0103-mi aduc\u0103 din ungher\/ Un c\u0103u\u0219 plin cu piper\/\/… Vreau \u0219i salvie \u0219i fag.\/ S\u0103 le-amestec \u00een chi\u0219leag,\/\/… L\u00e2ng-o fiertur\u0103 de sp\u00e2nz,\/ Diminea\u021ba \u00eenspre pr\u00e2nz\/ S\u0103-i dau c\u00e2te-un pic de grunz,\/ S\u0103 necheze ca un m\u00e2nz…
\nRodica R\u0103peanu aduce, astfel, cu sine, acele cadre minunate \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, tradi\u021bionale, \u0219i iat\u0103 c\u00e2teva exemplific\u0103ri: Mo\u0219tenii-Grecilor, vatra Bo\u021be\u0219tilor, Hoanca Sturului, Dolea – valea seac\u0103; baladescul trecut amprentat de s\u0103rb\u0103torile petrecute \u00een strai \u0219i stil rom\u00e2nesc precum dr\u0103gaicele; personaje de basm cum haiducul Radu Anghel, haramin de B\u0103rbule\u021b, Dragobetele, ultimul solomonar etc.
\nAutoarea are sensibilit\u0103\u021bi majore legate de spirit \u0219i rezonan\u021ba sufleteasc\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t se simte deseori prada unor oameni, r\u0103nit\u0103, marginalizat\u0103…
\nDe\u0219i capitolul al patrulea se nume\u0219te Poezii de inim\u0103 din mo\u0219ia sufletului meu, aceasta nu se transpune \u00eentr-un mo\u0219ier, bog\u0103\u021bia revenind de drept poeziei sale tumultuoase, \u00eenc\u0103rcate de iubire \u0219i totodat\u0103 de spaime pe care le escaladeaz\u0103 cu inima curat\u0103, cu o sinceritate debordant\u0103. Poeta e mai degrab\u0103 adepta lacrimilor, doar nu degeaba titlul volumului!, dec\u00e2t al z\u00e2mbetului r\u0103v\u0103\u0219itor! Pune pre\u021b pe libertate, pe curaj, pe individualitate \u0219i temeritate: Prive\u0219te lumea-n ochi atunci c\u00e2nd \u00eei vorbe\u0219ti \u2013 este doar o formul\u0103 de \u00eencurajare adresat\u0103 fiului s\u0103u, Alexandru Mario Moldoveanu. La fel, pentru cel de-al doilea fiu, C\u0103t\u0103lin: M\u0103 visam embrion \u00een p\u00e2ntecul mamei,\/ O, ce cald \u0219i ce bine-mi era!
\nO serie de poezii este dedicat\u0103 mamei. De altfel, Rodica R\u0103di\u021ba R\u0103peanu \u2013 RRR i-a\u0219 zice, abreviindu-i numele -, se afl\u0103 permanent \u00een conexiune delicat\u0103 \u00eentre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii, \u00eentre dragostea pentru trecut \u0219i cea pentru viitorul s\u0103u emo\u021bional. Mama este un reper asemuit cu o iconic\u0103 f\u0103ptur\u0103, se poate \u00eenchina ei ca la oricare sf\u00e2nt sculptat sau pictat pe zidurile unei biserici. Mama e motiv de laud\u0103, de patos, de durere, de munc\u0103 f\u0103r\u0103 preget, de dumnezeire! Nici tat\u0103l nu iese din cadrul sentimental al autoarei. Cum ar fi putut s\u0103 sar\u0103 peste spiritual s\u0103u?! Destinul e un jug la care au tras din plin str\u0103mo\u0219ii, cei mai apropia\u021bi fiind p\u0103rin\u021bii.
\nPoezia Rodic\u0103i R\u0103di\u021ba R\u0103peanu este o metamorfoz\u0103 de la sufletul ei c\u0103tre \u00eentreaga familie. Nu se poate s\u0103 nu-i pomeneasc\u0103 pe to\u021bi, s\u0103 dedice fiec\u0103ruia m\u0103car o pagin\u0103. \u0218i asta face \u0219i mai cutremur\u0103tor filonul poetic \u00een care ea pare o simpl\u0103 p\u0103p\u0103die suflat\u0103 spre nic\u0103ieri, de\u0219i \u021bine cu din\u021bii de toate f\u0103pturile care i se apropie \u00eentr-un fel sau altul. Aici cred eu c\u0103 se afl\u0103 t\u0103ria poetei, \u00een lan\u021bul familiei, \u00een zalele de iubire \u00eennodate cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt pe firul poeziei \u0219i al vie\u021bii.
\n\u00cen fapt, volumul de fa\u021b\u0103 este o traiectorie fireasc\u0103 a unei vie\u021bi, cu bune \u0219i rele, dar mai ales cu tr\u0103iri \u0219i amintiri valoroase din care versul sc\u00e2nteiaz\u0103 lumin\u0103 \u0219i lacrimi. Poeta nu a\u0219az\u0103 cronologic amintirile, mai degrab\u0103 le amalgameaz\u0103, ne supune zbuciumului, fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor sale, tuturor confrunt\u0103rilor \u0219i potopirilor. Cu ea este c\u00e2nd zbor, c\u00e2nd c\u0103dere. C\u00e2nd lovire pentru a da magmei interioare acel forfot de crea\u021bie.
\nPotpuriu eterogen de dragoste-colaje ritmate reprezint\u0103 doar c\u0103lc\u00e2iele cr\u0103pate numai de iubiri s\u0103pate. Este zona scris\u0103 ca un angajament al iubirii, poezia adamic\u0103 a r\u0103sf\u0103\u021bului \u00een s\u00e2nge c\u00e2nd un g\u00e2nd deocheat sim\u021birea \u00eemi scurm\u0103. Poate c\u0103 iubirea se vrea co\u0219arul sau vreun don juan nebun, neprih\u0103nit\u0103, un moft chiar sub ochii tuturor. Oricum ar fi, poeta \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 calea visului, cu \u00eend\u00e2rjire de femeie. Este o eminescian\u0103 lumin\u0103 lic\u0103rit\u0103-n ram, \u0219i-i vine s\u0103 tac\u0103 \u0219i s\u0103 zic\u0103 dup\u0103 acela\u0219i dor z\u0103mislit \u00een cuv\u00e2ntul dint\u00e2i.
\nCapitolul de fa\u021b\u0103 este un paralelism \u00eentre b\u0103rbatul care idolatrizeaz\u0103 femeia \u0219i femeia care se simte atras\u0103 \u00een mrejele acestuia. Iubirea este tumultuoas\u0103, zburdalnic\u0103, nebuneasc\u0103, un bra\u021b de fluturi, felin\u0103 t\u0103rcat\u0103, un moft chiar, intruziune, isterie, adev\u0103r \u0219i mit, motiv \u00eentemeiat de r\u0103zboi \u0219i pace \u00een lume: De-ar fi s-o lu\u0103m de la-nceput,\/ O Ev\u0103-n fiecare zace.\/ Un ideal preconceput,\/ Ce a st\u00e2rnit r\u0103zboi \u0219i pace! afirm\u0103 RRR \u00een poezia Femeia-i via\u021ba tuturor, consider\u00e2nd-o cheia care deschide cele mai frumoase por\u021bi ale vie\u021bii.
\n\u00cenc\u0103rcat\u0103 de mister, de un aer aparte, voluptuoas\u0103, duc\u00e2ndu-\u0219i p\u0103catul originar cu demnitate, femeia este de\u021bin\u0103toarea vie\u021bii prin rolul s\u0103u asumat de mam\u0103.
\nDinspre partea b\u0103rbatului, autoarea, \u00eendr\u0103gostita etern\u0103, se d\u0103ruie\u0219te prin scris: privirile tale mi-au sfredelit s\u00e2nii grei\/ ca dou\u0103 poeme…
\nPoeziile din Vers alb, pentru zile negre, sunt reale declara\u021bii de dragoste \u0219i dor \u00een care RRR se simte metamorfozat\u0103 \u00een pas\u0103re, floare, curcubeu, regin\u0103, miez de prescur\u0103 \u0219i, desigur, cuv\u00e2nt, se simte \u00eennobilat\u0103 \u0219i ridicat\u0103 \u00een slava cerului, \u00ee\u0219i transform\u0103 iubirea \u00een stare de levita\u021bie. Toate apele \u00eenvolburate se lini\u0219tesc, g\u00e2ndurile devin cele mai frumoase vise.
\nUltimul capitol, Anotimpuri, este dedicat pur \u0219i simplu anotimpurilor, tratate \u00een ordinea fireasc\u0103, dinspre prim\u0103var\u0103 – Odorul Prim\u0103verii fiind poezia deschiz\u0103toare-, \u00eenspre iarn\u0103, Caii z\u0103pezilor \u00eenchiz\u00e2nd at\u00e2t capitolul, c\u00e2t \u0219i volumul. Aici, o g\u0103sim pe autoare aproape de Vasile Alecsandri \u0219i Ciprian Porumbescu, prin Crai nou…; de Mircea Eliade, prin Ploi din var\u0103 sau Nunt\u0103-n cer. Melancoliile sunt reperele sale principale. Chiar dac\u0103 prim\u0103vara este despre \u00eenflorire, poeta vorbe\u0219te \u0219i despre plopii solitari, eminescieni, \u0219i despre s\u0103lciile pletoase cu trupul lor plecat, concomitent cu cire\u0219i, frezii, lalele, lavande, crini \u0219i altele care sugereaz\u0103 rena\u0219terea, \u00eenvierea, farmecul. La fel cum \u0219i vara, de\u0219i inundat\u0103 de c\u0103ldur\u0103, lumin\u0103 din abunden\u021b\u0103 \u0219i de forfota vie\u021bii, totu\u0219i, poeta nu trece cu vederea ploile consistente, diluviile mai mult sau mai pu\u021bin imaginate, dorurile care potopesc inimi de \u00eendr\u0103gosti\u021bi. Chiar \u0219i negurile, tenebrele \u0219i prezen\u021ba corbului edgarian \u00een c\u00e2teva dintre poezii induc acea component\u0103 negativ\u0103 existen\u021bial\u0103, cu temeri \u0219i nelini\u0219ti. \u00centomn\u0103ri \u0219i constr\u00e2ngeri este un titlu care tocmai acest aspect de antagonism \u00eentre anotimp \u0219i ceea ce poate fi d\u0103un\u0103tor fizic \u0219i spiritual o dovede\u0219te.
\nTriptic de toamn\u0103 aminte\u0219te chiar de piesa de teatru Gai\u021bele a lui Kiri\u021bescu: Toamna mea roib\u0103\/ ce r\u0103u ai visat\/ popa s\u0103 aib\u0103\/ de lucru \u00een sat\/ \u0219i peste groap\u0103\/ s\u0103-\u021bi verse din plin\/ \u00een loc de ap\u0103\/ clondirul cu vin.
\nP\u0103pu\u0219i din lacrimi este un adev\u0103rat ecou sufletesc r\u0103sfr\u00e2nt \u00een versuri curajoase, lucide, emo\u021bionante!<\/p>\n

*Rodica R\u0103di\u021ba R\u0103peanu<\/strong>, P\u0103pu\u0219i din lacrimi<\/em>, Ed. Ecou Transilvan, 2022<\/p>\n


\n Ottilia ARDELEANU<\/strong><\/p>\n

drum de lumin\u0103 <\/strong><\/p>\n

e un drum \u00eentre el \u0219i ea
\no lumin\u0103 curg\u0103toare
\nun mic spa\u021biu prin care
\nlucrurile se a\u0219az\u0103 ca pentru o via\u021b\u0103<\/p>\n

urechea ei este mai aplecat\u0103
\npeste ve\u0219ti
\nochii lui \u00eenoat\u0103 spre ochii ei
\n\u00een acvariul obrajilor
\nun z\u00e2mbet
\ncontureaz\u0103 liniile spre buze
\nad\u00e2ncindu-se \u00een b\u0103rbie<\/p>\n

viclean\u0103 clip\u0103 de fericire
\nprins\u0103 \u00een bli\u021b<\/p>\n

ceasul a stat
\nat\u00e2t de sim\u021bitor
\n\u00een fiecare jum\u0103tate a lui doi
\n
\nacvariu<\/strong><\/p>\n

\u00eemi intrase \u00een cap c\u0103 trebuie s\u0103 dorm
\npe un cear\u0219af cu pe\u0219ti\u0219ori de ap\u0103 dulce
\n\u0219i de c\u00e2te ori \u00eemi odihneam picioarele
\nun susur domol \u00eemi trecea printre degete
\npietri\u0219ul rotund \u0219i m\u0103runt \u00eemi masa t\u0103lpile
\nflora verde unduitoare se ag\u0103\u021ba de tibii prietene\u0219te
\ncamera devenea un acvariu \u00een care
\n\u00eenv\u0103\u021bam respira\u021bia micilor vie\u021buitoare
\nmi se zb\u0103teau aripile cu iriza\u021bii
\nsub lumina pl\u0103p\u00e2nd\u0103 din tavan
\n\u00eenaintam printre celelalte cu zecile de bule sparte
\nmereu la izbirea de aerul cald
\n\u0219i noaptea era un m\u00e2l numai bun de sc\u0103ldat
\ndin care ie\u0219eam pe la ora \u0219apte
\n\u0219i m\u0103 reg\u0103seam femeie
\n\u00een a\u0219ternutul unduitor
\ncu perne care-mi \u0219terseser\u0103 visul <\/p>\n


\nMara PARASCHIV<\/strong><\/p>\n

Semne \u0219i \u00eensemne<\/strong><\/p>\n

Moto: Poe\u021bii nu iubesc, ei sunt \u00eendr\u0103gosti\u021bi de iubire. Scriu poezie pentru a cunoa\u0219te agonia iubirii!<\/em><\/p>\n

Mihaela B\u0103bu\u0219anu, un nume aflat pe buzele multora din locuitorii urbei noastre, Bac\u0103u. Cunoscut\u0103 \u00een literatur\u0103 ca scriitoare de Haiku, autoare a \u0219apte c\u0103r\u021bi, lansate \u0219i comentate \u00een diverse reviste, precum ,,Albatros\u201d \u201eHaiku\u201d, prezent\u0103 la concursuri na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale, pe online sau internet. \u00cen volumele sale vom g\u0103si m\u0103rturisiri din ceea ce \u00eenseamn\u0103 lumina \u0219i \u00eentunericul prin care trece omul.
\nAutoarea se \u00eentreab\u0103, aproape de subcon\u0219tient, de ce e \u00eentuneric pe lume? \u201eNoapte, zi, aceasta e ordinea, e via\u021b\u0103, e ritm. Dar \u00eentunericul deplin era pacoste pentru cei slabi, sau cine \u0219tie , \u00eencercare pentru cei tari? Cine s\u0103-l \u00een\u021beleag\u0103 din cei nep\u0103s\u0103tori, r\u0103sf\u0103\u021ba\u021bi ai luminii?\u201d- spune M. Eliade.
\n \tMihaela B\u0103bu\u0219anu apare la ramp\u0103 cu prima carte de poezii, Adev\u0103rata fericire, Ed. Pro Plumb, Bac\u0103u, ca o \u00eemplinire a unui c\u0103ut\u0103tor de pietre pre\u021bioase, apoi, dup\u0103 un r\u0103gaz, ca mare iubitoare de haiku, hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 aduc\u0103 Japonia mai aproape de Bac\u0103u. Pune \u00een aplicare proiectul. Organizeaz\u0103 activitatea literar\u0103 Declick \u00een silabe, din care nu vor lipsi \u00eentreb\u0103rile: Yng \u0219i Yang – Cine e\u0219ti… Cine sunt? Prezint\u0103 cartea ,,Stejarul cu flori de cire\u0219\u201d- Ed. Derzis Erudi\u021bio 2014 prin care vrea s\u0103 confrunte cire\u0219ul japonez cu stejarul rom\u00e2nesc. Fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, s\u0103 cunoasc\u0103 tradi\u021biile. Obiceiurile. El, haikuul, s\u0103 ne invite la ceremonialul ceaiului, \u00een timp ce stejarul s\u0103 scuture din ramuri doinele \u0219i baladele rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen acest fel vor r\u0103spunde \u00eentreb\u0103rilor, Ying \u0219i Yang.
\n \tPovestea vie\u021bii sale curge, vorbe\u0219te cu ea \u00eens\u0103\u0219i, amintirile o strig\u0103; nici marginea \u00eenser\u0103rii, nici flac\u0103ra lum\u00e2n\u0103rii nu sunt mai treze dec\u00e2t inima ei.
\nCu exuberan\u021ba t\u00e2n\u0103rului care vede via\u021ba flac\u0103r\u0103 neinfinit\u0103, se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 plece Cu Mercur \u00een Exil – o nou\u0103 carte, pentru a-\u0219i recupera aripile pierdute\u2026 dezam\u0103girile\u2026 iluziile… \u0219i, de ce nu, s\u0103-\u0219i resusciteze toate iubirile!\u2026 c\u00e2nd m\u00e2inile ni s-au atins\/ tremurul a pus st\u0103p\u00e2nire pe ele\/ m-ai m\u0103surat din priviri \/\u0219i-ai simulat un s\u0103rut\u2026\/ sau \/am pus bani deoparte\/ s\u0103-mi cump\u0103r fericirea\/ care r\u0103t\u0103ce\u0219te pretutindeni\/ dar care mie mi-apare doar \u00een vis\/ ast\u0103zi m\u0103 plimb prin ora\u0219\/ \u00een speran\u021ba c\u0103 o voi g\u0103si\/ \u0219i vom parafa \u00een\u021belegerea. Cu Mercur, Mihaela prive\u0219te surprins\u0103 \u0219i realizeaz\u0103 c\u0103 nu mai este fata aceea timid\u0103, misterioas\u0103\u2026 iubitul acela descul\u021b nu mai e iubitul meu.
\nVrea s\u0103 o ia de la cap\u0103t. S\u0103 \u0219tie ce n-a \u0219tiut atunci, spun\u00e2ndu-\u0219i c\u0103 via\u021ba nu e un infractor, c\u0103 tu nu e\u0219ti singurul b\u0103rbat\u2026 c\u0103 dragostea nu e un blestem \u0219i c\u0103 dup\u0103 o iarn\u0103 oric\u00e2t de grea vine \u00eentotdeauna prim\u0103vara.
\n Se na\u0219te din nou… \u0219i din nou \u00een ochii proprii, cu dorin\u021ba de a conjuga verbul a scrie; de a vedea realitatea \u00een hainele ei adev\u0103rate; simple; frumoase, exprimate \u00een poemul haiku, n\u0103scut din ape, din v\u00e2nt, din ploaie, din ninsoare; descifr\u00e2ndu-l \u00eei g\u0103se\u0219ti frumuse\u021bea; taina c\u00e2ntecului de pian \u201ela r\u0103s\u0103ritul copacului din care a fost fabricat\u2019\u2019. Pe parcurs, i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 multe lucruri frumoase: dragoste la prima vedere\u2026 pentru iubire, cade, se ridic\u0103, fur\u0103 stele\u2026 asear\u0103 am furat o stea de pe cer\u2026 de dorul unei chem\u0103ri m-am refugiat \u00eentr-un vis, \u00eens\u0103 nu mai \u0219tiu s\u0103 g\u0103sesc calea spre lumin\u0103\u2026 Ar vrea s\u0103 se trezeasc\u0103 \u00een visul de c\u0103tre Diminea\u021b\u0103 cu mama, cu tata, cu bunicii\u2026 iar din coliba \u00eencropit\u0103 de Mih\u0103i\u021b\u0103, s\u0103 aud\u0103 zborul \u00eengerilor; a\u0219tept\u00e2nd \u00eemplinirea, \u00eendur\u0103 trecerea clipelor, a brumelor \u0219i a iernilor reci, sper\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103 tr\u0103ie\u0219te Prin cuv\u00e2nt! Viseaz\u0103, tr\u0103ie\u0219te \u0219i retr\u0103ie\u0219te, m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103.
\nPrin for\u021ba sufletului c\u0103l\u0103uzit cu r\u0103bdare, reu\u0219e\u0219te s\u0103 descopere u\u0219a care i se deschide. \u0218tie s\u0103 primeasc\u0103 \u0219i s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 precum o Dragoneas\u0103 (noua ei carte, dedicat\u0103 fiului Mihail – Dacian \u0219i tat\u0103lui acestuia), la hotarul dintre lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric, dintr-odat\u0103 \u00ee\u0219i desface aripile. Iat\u0103 c\u0103 Mihai tr\u0103ie\u0219te la timpul Prezent.
\nDe fapt, asta \u0219i face acum Mihaela. O vedem angajat\u0103 \u00een tot felul de ac\u021biuni, conferin\u021be, expozi\u021bii. Nu uit\u0103 nici de cei din sat care au nevoie de ajutor. Cu bagajul de m\u00e2n\u0103, se implic\u0103 total \u0219i necondi\u021bionat. Toate astea sunt… \u201eSEMNE \u0218I \u00ceNSEMNE\u201d.
\nNu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor cartea, care ne-o prezint\u0103 ast\u0103zi, \u00eencepe cu mottoul: \u201eCite\u0219te-mi golul\/ uit\u0103 semnul\/ care na\u0219te din alb\u201d.
\nCa scriitoare de Haiku ,are puterea de a sintetiza tot ce cuprinde adev\u0103rata via\u021b\u0103. Golul \u2013 una din cerin\u021bele Haikuului, o ajut\u0103 s\u0103 sintetizeze, s\u0103 compare modul de a te dest\u0103inui, de a te confesa \u00een limita admis\u0103.
\nGolul inimii, al sufletului purtat permanent cu sine; p\u0103rin\u021bii disp\u0103ru\u021bi, fra\u021bii ori prietenii, aici sau departe, r\u0103m\u00e2n \u00een sufletul ei, nu dispar ca \u0219i cum nu ar fi fost, Ei sunt S\u0103m\u00e2n\u021ba aruncat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2ntul roditor al B\u0103bu\u0219ei. S\u0103m\u00e2n\u021ba a fost Cuv\u00e2ntul. El nu poate disp\u0103rea ca \u0219i cum nu ar fi fost rostit. El continu\u0103 prin \u00eemplinirea Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu. El a fost \u00cenceputul. \u00cen cazul Mihaelei Cuv\u00e2ntul este S\u0103m\u00e2n\u021ba aruncat\u0103 in p\u0103m\u00e2ntul roditor al B\u0103bu\u0219ei: \/cununa vie\u021bii lor s-a uscat…\/ dar semin\u021bele lor au r\u0103mas roditoare…\/ alte \u0219i alte vl\u0103stare vor \u00eenflori…\/ \u0219i se vor \u00eenmul\u021bi \u00een vecii vecilor\/.
\n Prin versurile care tr\u0103iesc \u0219i vor tr\u0103i odat\u0103 cu \u00eemplinirile, visul de a atinge sfera cunoa\u0219terii \u00eenceputului, va continua s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 prin rodire; prin tr\u0103inicie. Autoarea nu face economie de sentimente, \u00ee\u0219i r\u0103stoarn\u0103 toate amintirile ca pe ni\u0219te vl\u0103stare ale semin\u021bei crescute \u00een credin\u021b\u0103 \u0219i prin harul d\u0103ruit.
\nDup\u0103 o iarn\u0103 grea \u00eentotdeauna vine o prim\u0103var\u0103, spune Mihaela… \u0218i iat\u0103 c\u0103 dup\u0103 lungi \u0219i \u00eencercate a\u0219tept\u0103ri, ca o adev\u0103rat\u0103 Dragoneas\u0103 trece peste iubirile pierdute, durerile, pierderile \u0219i desp\u0103r\u021birile proiectate pe ecranul vie\u021bii. A\u0219teapt\u0103 ca A\u0219teptarea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple; s\u0103 devin\u0103 \u00eemplinire. De\u0219i con\u0219tientizeaz\u0103, sub ap\u0103sarea unui regret, privind altfel prin fereastr\u0103, tresare ca dup\u0103 o de\u0219teptare. Realizeaz\u0103 c\u0103, nu departe de ea, a sosit Speran\u021ba. \u00cen Iubire de sezon, descoper\u0103 tr\u0103inicia unei iubiri nea\u0219teptate. Simte c\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te rostul; locul; se afl\u0103 pe un alt drum; cel pe care-l c\u0103uta \u0219i nu-l vedea. Intr\u0103 \u00een hor\u0103. Nimic nu o mai \u00eempiedic\u0103 s\u0103-\u0219i vad\u0103 \u00eemplinirea. S\u0103 o simt\u0103, acum, c\u00e2nd minunea cu p\u0103rul blond, face s\u0103 fim doar noi, TREI: FERICI\u021aI!
\nO s\u0103 las trecutul \u00een urm\u0103,\/ Vreau s\u0103 tr\u0103iesc doar prin verbe la timpul prezent\/ Z\u00e2mbesc. Doresc. Ro\u0219esc. Reu\u0219esc.
\nA\u0219a cum spune Valeria Manta T\u0103icu\u021bu \u00een Prefa\u021b\u0103 \u2013 poemele au lumina natural\u0103 a locurilor pe care Mihaela le poart\u0103 cu ea ca pe ni\u0219te \u00eensemne: dealurile B\u0103bu\u0219ei, verdele copacilor, a ierbii… florile \u0219i izvoarele, Iasomia, trandafirii, replantate \u00een p\u0103m\u00e2nt roditor, \u00ee\u0219i vor ar\u0103ta splendoarea; frumuse\u021bea de alt\u0103dat\u0103. Confesiuni lirice \u00eembr\u0103cate \u00een metafore vii traverseaz\u0103 versurile de la un cap la altul. \u00centr-o poezie a locului, mitul crea\u021biei fiind copilul cu p\u0103rul b\u0103lai, venit \u00een urma unei \u00eendelungate a\u0219tept\u0103ri. \u201eTreimea noastr\u0103 cea de o fiin\u021b\u0103\u201d umple toate golurile, toate c\u0103ut\u0103rile, ne\u00eemplinirile, triste\u021bile. Totul \u0219i toate relele ce s-ar ab\u0103tea asupr\u0103-ne vor fi eliminate, at\u00e2ta timp c\u00e2t \u201ePr\u00e2slea cel voinic exist\u0103\/ nu vom \u00eeng\u0103dui niciunui zmeu\/ s\u0103 ne tulbure…\/
\n Totul e Mihail; el se afl\u0103 pe acest t\u0103r\u00e2m; nimic nu poate fi f\u0103r\u0103 el. Lumea pierdut\u0103 se \u00eentoarce; m\u00e2inile lui sunt ale mamei; ochii lui sunt ai tatei… Poeme libere, versurile curg, alunec\u0103 unul dup\u0103 altul; se ajung, se \u00eentrec, imagini frapante dau na\u0219tere metaforelor, care strig\u0103 dup\u0103 tine; Odat\u0103 cu na\u0219terea Fiului, a intrat cu slav\u0103 pe poarta Des\u0103v\u00e2r\u0219irii.
\n Poeme ca: Din nou \u00eempreun\u0103, A\u0219 fi, Dorin\u021b\u0103, \u00cengerii mei, La mijloc de drum, Arhanghelul Mihail mi-l \u021bine de m\u00e2n\u0103… Prin mintea Mihaelei trec pove\u0219tile din copil\u0103rie cu toate trucurile, de care \u00cengerul este ap\u0103rat; Amintirile din oglind\u0103 nu o mai zdruncin\u0103; acum este ap\u0103rat\u0103, chiar dac\u0103 stejarul nu mai umbre\u0219te la fel, chiar dac\u0103 toat\u0103 agoniseala tatei \u0219i a mamei a luat-o t\u0103v\u0103lugul timpului. Singur\u0103tatea nu o mai sperie c\u00e2nd vede c\u0103 la strea\u0219ina casei r\u00e2ndunica \u00ee\u0219i cl\u0103de\u0219te cuibul…
\n Cu toate c\u0103 se simte \u00eemplinit\u0103, amintirile, de multe ori, o \u00eentorc din drum, o scot din g\u00e2nduri, o duc spre acelea\u0219i locuri : b\u0103taia din gard, stejarul de la poart\u0103, cu to\u021bii la mas\u0103 ascult\u00e2nd pove\u0219ti sau alerg\u00e2nd prin cas\u0103… Spa\u021biul \u0219i timpul se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 \u0219i se apropie. Toate amintirile sunt dovezi ale neuit\u0103rii; co\u0219marul realit\u0103\u021bii trecute.
\nPe tot parcursul asist\u0103m la un discurs poetic specific, un limbaj autentic-meditativ. Metafore de \u00eenalt\u0103 precizie stilistic\u0103 sau venite din labirintul sufletului de poet. ,,Metafora – singura care asigur\u0103 stilului, poarta spre eternitate \u201d- Marcel Proust.
\nPoemele cu o amprent\u0103 special\u0103, personal\u0103, antrenate \u00eentr-un monolog \u00eenc\u0103rcat cu reflec\u021bii, tr\u0103iri, regrete, dar \u0219i o b\u0103t\u0103lie cu ea \u00eens\u0103\u0219i, \u00eembrac\u0103 haina optimismului purificator, aduc\u0103tor de lini\u0219te; \u00eemplinirea visului ce-o urm\u0103rea, precum ziua \u0219i noaptea. Tata, mama \u0219i B\u0103bu\u0219a r\u0103m\u00e2n locurile ei sacre. O mobilizeaz\u0103, devenind chip f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103.
\nDrumul Mihaelei e mereu spre \u201er\u0103d\u0103cini\u201d, s\u0103m\u00e2n\u021ba aruncat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt va da noi vl\u0103stare, mult mai frumoase \u0219i mai ar\u0103toase. O urm\u0103re\u0219te via\u021ba irosit\u0103 al\u0103turi de cel care a intrat \u00een via\u021ba ei, \u00eentr-un moment nepotrivit. Ce r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103? O durere neostoit\u0103 care nu poate fi vindecat\u0103 prea u\u0219or. \u201eNici mierea din faguri\/Nici sarea din bucate\/Nici r\u0103s\u0103ritul soarelui\/ Nici cui pe cui nu se scoate\u201d.
\nMerge spre B\u0103bu\u0219a medit\u00e2nd \u0219i monolog\u00e2nd: E bine s\u0103 nu ai prea multe preten\u021bii de la via\u021b\u0103, ca s\u0103 nu ai prea multe nemul\u021bumiri. S\u0103-\u021bi pre\u021buie\u0219ti via\u021ba d\u0103ruit\u0103 din respect \u0219i pentru a-i da valoarea meritat\u0103. Sentimentul de Libertate. Bucuria de a munci, de a te d\u0103rui, acesta-i sensul existen\u021bial. \u201eN-a\u0219 vrea s\u0103 am de toate. A\u0219 vrea s\u0103 nu-mi mai trebuiasc\u0103 nimic\u201d- Prometeu.
\nFericirea exist\u0103. E tumultuoas\u0103. \u021ai-aduce bucuria de a tr\u0103i. Nu-mi vine s\u0103 cred, pentru prima oar\u0103 tr\u0103iesc acele momente p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, am senza\u021bia \u00eemplinirii totale. Prezen\u021ba acestei fiin\u021be \u00eemi ajunge pentru certitudinea de a exista. Poezia a venit la mine mai t\u00e2rziu. A fost cea mai benefic\u0103 ploaie, dup\u0103 o secet\u0103 crunt\u0103. M-a transformat apoi \u00een pas\u0103re, ca s\u0103 pot zbura spre cel pe care-l \u00eent\u00e2lnisem, pentru ca s\u0103 ardem am\u00e2ndoi flac\u0103r\u0103, str\u00e2ng\u00e2nd \u00een bra\u021be \u201ecopilul lunii, cu p\u0103rul b\u0103lai \u0219i ochii alba\u0219tri\u201d, care a deschis por\u021bile ascunse ale a\u0219tept\u0103rii; O emo\u021bie, pe care nu o mai tr\u0103ise, o lumin\u0103 care o ardea, \u00eei storceau lacrimile unei bucurii \u00eentregi. O minune a schimbat lumea. E cople\u0219it\u0103 de flori \u0219i lumin\u0103. ,,Pr\u00e2slea nostru cel blond, \u00eentinde o m\u00e2nu\u021b\u0103 \u00een dreapta, se uit\u0103 \u00een st\u00e2nga\/ De o Sf\u00e2nt\u0103 Treime aveam trebuin\u021b\u0103\/ Pr\u00e2slea cel voinic exist\u0103!\u201d
\n\tMihaela e con\u0219tient\u0103 de tot ce a ob\u021binut. \u0218i-a g\u0103sit locul pe care-l merita. E timpul s\u0103 intre \u00een normalitate. Oric\u00e2t de sus ar urca, nu vrea s\u0103 str\u0103luceasc\u0103. Prefer\u0103 lumina natural\u0103 \u00een care se \u00eenf\u0103ptuiesc dorin\u021be \u00een mirosul de iasomie. Locul de unde s\u0103 priveasc\u0103 seninul cerului cu m\u00e2ndrie, cu z\u00e2mbet, pentru tot ce i-a oferit Destinul cu m\u0103rinimie, \u0219tiind c\u0103 merita toate acestea.
\nCu toate astea, semnele nu-i dau lini\u0219te. \u00cei este team\u0103 ca fericirea care a pogor\u00e2t asupra ei dup\u0103 at\u00e2tea dezam\u0103giri, s\u0103 nu dispar\u0103. S\u0103 nu intre \u00een \u00eentunericul neprietenos.
\n Ar prefera s\u0103 fie o permanent\u0103 zi de martie, cu soare, m\u0103r\u021bi\u0219oare \u0219i ghiocei…s\u0103 dea \u0219i s\u0103 primeasc\u0103 linkuri pe facebook, niciodat\u0103 s\u0103 nu mai priveasc\u0103 peste um\u0103r o zi de noiembrie. S\u0103-\u0219i lege picioarele unul de altul sau s\u0103 alerge \u00een trap ori \u00een galop… s\u0103 adoarm\u0103 osteni\u021bi sub stele pentru a sim\u021bi ve\u0219nicia.
\nPove\u0219tile Mihaelei s-au scris \u00een cele patru anotimpuri, l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i sufletul s\u0103 umble pe urmele celui care i-a cerut semn\u0103tura pentru neuitare. Semne \u0219i \u00eensemne, care vin numai \u00een visele frumoase, \u00een care str\u0103mo\u0219ii o privesc cu pre\u021buire.
\n\t\u201eA p\u0103r\u0103sit de mult combina\u021bia \/ cu Mercur \u00een exil, exaltat\u0103 \u00een Venus\/ cu domiciliul c\u00e2nd \u00een Jupiter \/ \u0218i c\u00e2nd \u00een Neptun \/ B\u0103t\u0103lia mea \/ Pentru o f\u0103r\u00e2m\u0103 de neuitare \/ Se d\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt\/\u201d.
\nS-a n\u0103scut pe\u0219te, dar este o mignon\u0103 stra\u0219nic\u0103. Rezist\u0103 la curse grele \u0219i lungi \u0219i a ren\u0103scut ca un Phoenix.
\n\u201eSunt o buc\u0103\u021bic\u0103 de p\u0103dure din Cantonul Silvic, nr. 9 B\u0103bu\u0219a, str\u0103mutat\u0103 \u00een buricul Bac\u0103ului, transformat \u00een parc. Flora mea spontan\u0103 \u00eenlocuit\u0103 cu altfel de flori, gazon, arbu\u0219ti cu alei str\u0103juite de b\u0103nci, c\u00e2ntecul mierlei cu cronc\u0103nitul ciorilor, doar copacii cresc la fel, drep\u021bi \u0219i frumos de \u00eenal\u021bi sau apleca\u021bi\u201d.
\n Cartea e un zbor de Icar, un zbor al chem\u0103rii spre autenticitate. Spre visare. Orice carte scris\u0103 te \u00eenviaz\u0103. Te \u00eenaripeaz\u0103. \u00cencepi s\u0103 vezi ca tine. Se face lini\u0219te \u00een sufletul t\u0103u, r\u0103nile se \u00eenchid, se cauterizeaz\u0103, dar nu dispar definitiv, ele r\u0103m\u00e2n acolo, undeva ca \u00eentr-un palimpsest, \u00een a\u0219teptarea de a fi descoperi \u0219i tr\u0103ie\u0219ti universal; devii un c\u0103ut\u0103tor de frumos.
\nCa Dragoneas\u0103, Mihaela \u00ee\u0219i transform\u0103 \u00eentreaga via\u021b\u0103 \u00eentr-o istorie cu reu\u0219itele \u0219i \u00eenfr\u00e2ngerile ei. C\u00e2nd cel care-i este apropiat se afl\u0103 departe, se mul\u021bume\u0219te s\u0103-l caute \u00een poem. Ori de c\u00e2te ori \u00eei simte lipsa, se apleac\u0103 asupra foilor albe, d\u0103 fr\u00e2u liber imagina\u021biei \u0219i iat\u0103 c\u0103, pot fi iar\u0103\u0219i \u00eempreun\u0103.
\nPovestea vie\u021bii curge, curge \u00een poemele ce ni le prezint\u0103, a\u0219a dup\u0103 cum am amintit mai sus, cu gra\u021bia \u0219i ging\u0103\u0219ia unei flori, cu acel r\u00e2u de g\u00e2nduri slobozit din interiorul sufletului, resuscitat dup\u0103 grelele \u00eencerc\u0103ri \u0219i probate prin Por\u021bile vie\u021bii. Cartea de fa\u021b\u0103 vine spre noi cu un bagaj de confesiuni, asemenea unor m\u0103rturisiri, g\u0103site \u0219i \u00een celelalte 7 c\u0103r\u021bi ale autoarei. Pe l\u00e2ng\u0103 toate insatisfac\u021biile \u0219i pierderile suferite, Mihaela se ridic\u0103 \u00een picioare ca un copac dup\u0103 furtun\u0103. Simte nevoia unei dest\u0103inuiri. Simte s\u0103 spun\u0103 cuiva, chiar \u0219i poemului \u00eensu\u0219i. Aici nu se afl\u0103 \u00eencorsetat\u0103, simte libertatea de a-\u0219i oferi sufletul prin sinceritate, ad\u0103ug\u00e2nd \u0219i unele insatisfac\u021bii.
\n Acum r\u0103sare Omul nou, dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu. Mihaela se re\u00eennoie\u0219te prin con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i voin\u021b\u0103. Prin lupta cu Ea \u00eens\u0103\u0219i. Se re\u00eentoarce la proiectele ei, de\u0219i \u00een momente de grea cump\u0103n\u0103 sufletul se mai \u00eendoaie de propria existen\u021b\u0103, dar nu \u0219i de moartea lumii, fa\u021b\u0103 de care nu ar fi crezut c\u0103 se va desp\u0103r\u021bi vreodat\u0103. Lumea aceea a r\u0103mas dincolo de ea, dincolo de tot ce i-a apar\u021binut. Totul a fost… ori nu a fost niciodat\u0103. Istoria ei se transform\u0103 \u00eentr-o Nou\u0103 Speran\u021b\u0103. O \u00eembolde\u0219te spre taina ce o purta ca pe o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 \u00een ea, strig\u00e2nd \u00eentr-o disperare ascuns\u0103: \u201eSunt \u00eenc\u0103 vie, Doamne!…\/ Mi-e prim\u0103var\u0103 \u0219i mi-e verde,\/S\u00e2ngele mi-e mai rubiniu ca oric\u00e2nd…\u201d.
\n\u00cemi exprim admira\u021bia pentru tot ce a realizat poeta Mihaela B\u0103bu\u0219anu. Ce-i doresc eu? S\u0103 se reculeag\u0103, s\u0103-\u0219i asculte b\u0103t\u0103ile inimii prin \u00eentuneric, iar triste\u021bea s-o ascund\u0103 printre trandafiri. S\u0103 cread\u0103 \u00een scrisul ei, s\u0103 f\u0103ureasc\u0103 multe c\u0103r\u021bi pentru a vindeca ve\u0219nicia pe care a c\u0103utat-o al\u0103turi de cel, care a ajutat-o s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 GRUPUL TRIO.
\nS\u0103 viseze tr\u0103ind \u0219i s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 vis\u00e2nd clipele de fericire, ca atunci c\u00e2nd vor \u00eemb\u0103tr\u00e2ni, s\u0103 se poat\u0103 sprijini unul pe altul, precum anotimpurile \u00eentre ele.
\nPentru Mihaela B\u0103bu\u0219anu, remarcat\u0103 la diverse concursuri na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale de liric\u0103 japonez\u0103, apari\u021bia acestei c\u0103r\u021bi, Semne \u0219i \u00eensemne, face spectacol at\u00e2t prin \u00eens\u0103\u0219i denumirea titlului c\u00e2t \u0219i prin apropierea de poemul japonez, v\u0103zut cu ochii aceluia care caut\u0103 \u0219i g\u0103se\u0219te calea de comunicare, Poet-Univers. <\/p>\n

Mihaela B\u0103bu\u0219anu<\/strong>, \u201eSemne \u0219i \u00eensemne<\/em>\u201d, Ed. Magic Print, 2023 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihai POPESCU Hypnos \u0219i Hermes p\u0103\u0219ind printre noi \u201eLac\u0103tul simte \u0219i tresare Cu bezna mea, ca de o s\u0103rutare\u201d Tudor<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20791"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20791"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20791\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20792,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20791\/revisions\/20792"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20791"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20791"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20791"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}