{"id":20785,"date":"2023-04-04T15:30:32","date_gmt":"2023-04-04T12:30:32","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20785"},"modified":"2023-04-04T15:30:32","modified_gmt":"2023-04-04T12:30:32","slug":"spatii-culturale-nr-87-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20785","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 87 (9)"},"content":{"rendered":"

Florin Daniel DINC\u0102<\/strong><\/p>\n

DORIN TUDORAN, DISCURSUL SIMBOLIC
\n(De la PAS\u0102REA EMANUELLE la YACHTUL T\u0102U DIN OS DE P\u0102P\u0102DIE)<\/strong><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 perspectiva unei evolu\u021bii \u00een dou\u0103 salturi, \u201e\u00abtrepte\u00bb omogene at\u00e2t tematic, c\u00e2t \u0219i stilistic\u201d (I. B. Lefter, Poezia \u201eomului revoltat\u201d, \u00een D. Tudoran, Viitorul facultativ. Poezii alese, 1999, p. 10), faza \u201epreafrumoaselor cuvinte\u201d (numit\u0103 a\u0219a \u00een \u201eConfesiune\u201d, Pasaj de pietoni, 1979) fiind prima, iar faza \u201elimbajului de \u0219mirghel\u201d (Al. Cistelecan, \u00een D. Tudoran, T\u00e2n\u0103rul Ulise, 2000, p. 360) fiind a doua, discursul simbolic, pe care l-am construit, este o structur\u0103 interpretativ\u0103 prin care macrotextul, adic\u0103 volumele de versuri de la Mic tratat de glorie (1973) la De bun\u0103voie, autobiografia mea (1986), este provocat s\u0103 se deschid\u0103 altei lecturi critice, una complementar\u0103, de bun\u0103 seam\u0103.
\nLa nivelul re\u021belei de simboluri din poezia lui Dorin Tudoran se creeaz\u0103 o ierarhie simbolic\u0103, dup\u0103 pluralitatea de semnifica\u021bii a fiec\u0103rui simbol \u0219i dup\u0103 criteriul frecven\u021bei, drept care ne-am concentrat aten\u021bia asupra a ceea ce numim pivo\u021bii simbolici ai liricii lui. Primii pivo\u021bi simbolici, pas\u0103rea \u0219i calul, formeaz\u0103 nucleul bestiarului din poezia lui D. Tudoran. Ceilal\u021bi, ambarca\u021biunea \u0219i apa, vin \u00eempreun\u0103, ei fiind interdependen\u021bi, pentru c\u0103 vehiculele plutirii (corabia, blondele brigantine, b\u0103rcile \u00eengropate sub pe\u0219ti, luntrea de z\u0103pad\u0103, pluta, iahtul din os de p\u0103p\u0103die, vaporul) \u0219i apa se sprijin\u0103 reciproc, semantic.
\nCel ce este interesat de simbolismul instrumental din poezia lui D. Tudoran (a se vedea Florin Daniel Dinc\u0103, Simbolistica ambarca\u021biunii \u00een poezia lui Dorin Tudoran, \u00een volumul colectiv Cucuteni 5000 Redivivus: simpozion interna\u021bional: edi\u021bia a XI-a, Editura Tehnica-Info, Chi\u0219in\u0103u, 2017) va conchide c\u0103 ambarca\u021bia (corabia, brigantina, barca, luntrea, pluta, vaporul, iahtul) este al treilea pivot simbolic, pas\u0103rea fiind primul, calul \u2013 al doilea, iar apa \u2013 al patrulea.
\nDup\u0103 ce \u00eel \u00eent\u00e2mpinase pe cititor \u00een \u201eLipsea un val\u201d prin succedaneul \u201eblondele brigantine\u201d, simbolul corabie avea s\u0103 revin\u0103 tot \u00een Mic tratat de glorie prin o variant\u0103 a simbolizantului, barca, a\u0219a \u00eenchiz\u00e2ndu-se aceea\u0219i carte, \u00een interdependen\u021b\u0103 cu simbolica apei, odat\u0103 cu textul \u201eCu ghea\u021ba lumii pururi\u201d. De la \u201eblondele brigantine\u201d \u00eenchise \u00een port \u2013 care simbolizau at\u00e2t desc\u0103tu\u0219area interioar\u0103, c\u00e2t \u0219i eventuala desc\u0103tu\u0219are colectiv\u0103 din ambian\u021ba dictatorial\u0103, cum am decis s\u0103 privim lucrurile, fiindc\u0103 adev\u0103rul propozi\u021biei \u201eCrea\u021bia literar\u0103 nu este o experien\u021b\u0103 in vitro\u201d (Ch. Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, 2001, p. 222) amprenteaz\u0103 perspectiva noastr\u0103 de lectur\u0103 \u2013 s-a trecut la \u201ecredincioas\u0103 corabie a mea\u201d din \u201eEpilog\u201d. Repudiat\u0103 la modul declarativ, credincioasa corabie va fi desemn\u00e2nd o scriitur\u0103 falacioas\u0103, care grupeaz\u0103 vremelnic \u00een jurul ei spiritul obsedat de fapt\u0103 al lui D. Tudoran \u0219i spiritele s\u0103rb\u0103torind vorbirea despre facerea faptei, cum simbolic se exprimase: \u201elipsea un val \u0219i ne-am \u00eentors pe golgota \/ au fost destupate sticle vechi \/ s-au umplut c\u0103nile \u0219i-am b\u0103ut \/ voci groase de marinari \u0219i pira\u021bi \/ \u00een timp ce p\u0103durea \u00ee\u0219i \u0219tergea \/ sudoarea de pe trunchiuri cu vulpi argintii \/ nu lipsea nici unul dintre noi \/ \u0219i blondele brigantine a\u0219teptau lini\u0219tite \u00een port \/ cu p\u00e2nzele str\u00e2nse \u00een cocuri\u201d (\u201eLipsea un val\u201d, \u00een Mic tratat de glorie)
\nSimbolizant al insubordon\u0103rii la imperativele oficiale, construite de c\u0103tre regimul al c\u0103rui trecut se cerea l\u0103murit, b\u0103rcile din \u201eIertarea mai t\u00e2rziu\u201d (Mic tratat de glorie) se combinau cu b\u0103rcile din \u201e\u00cen memoria des\u0103v\u00e2r\u0219itelor pasteluri de alt\u0103dat\u0103\u201d (Respira\u021bie artificial\u0103), acestea fiind simbolizantul acelor virtualit\u0103\u021bi pe care ego bifrons le-a risipit \u00een av\u00e2ntul de personalizare prin opozi\u021bie cu dictatele lumii care preseaz\u0103 eul creator \u0219i eul social, dou\u0103 \u201efunc\u021bii care \u00ee\u0219i \u00eempart o personalitate\u201d (Ch. Mauron, 2001, p. 227).
\nDac\u0103 \u00een \u201eEpilog\u201d se proclamase abandonarea semnului corabie, \u201eCu ghea\u021ba lumii pururi\u201d (\u201ecum \u00eenfloresc poe\u021bii la mesele de lut \/ cu ghea\u021ba lumii pururi \u00eenfipt\u0103 \u00een meninge \/ c\u00e2nd trupul apei pl\u00e2nge sub limba unui mut \/ al c\u0103rui ochi cuvinte pe fruntea noastr\u0103 ninge \/ cum \u00eenfloresc poe\u021bii alunec\u00e2nd pe s\u0103bii \/ c\u00e2ini fermeca\u021bi cu pieptul adulmec\u00e2nd comori \/ \u0219i cum se umple cerul cu palide cor\u0103bii \/ c\u00e2nd apa m\u0103rii stinge argintul din erori \/ cum \u00eenfloresc poe\u021bii de spa\u021biu-asedia\u021bi \/ se vede foarte bine \u00een cartea de liceu \/ \u00een zborul unei p\u0103s\u0103ri iar voi \u00eengenunchea\u021bi \/ c\u00e2nd \u00eenfloresc poe\u021bii visa\u021bi de dumnezeu\u201d, ultima din sumarul vol. Mic tratat de glorie) venea s\u0103 aclame, sub patronajul combina\u021biei mare\u00ac\u2013corabie, efervescen\u021ba literar\u0103 \u0219aizecisto-\u0219aptezecist\u0103, pentru c\u0103 de-a lungul carierei sale scriitorul se poate crede alesul unor zile cu nimb de eternitate, astfel el r\u0103spl\u0103tindu-i \u2013 prin aplauze, desigur \u2013 pe emulii s\u0103i din arena literar\u0103.
\nPrivitor la luntrea lui Caron din C\u00e2ntec de trecut Akheronul (1975), cu ajutorul c\u0103reia se intermediaz\u0103 \u00eentre lumea viilor \u0219i a mor\u021bilor, D. Tudoran \u00eei contrapunea \u201eluntrea de z\u0103pad\u0103\u201d din poemul \u201eFragmente dintr-un jurnal aproape apocrif\u201d, din O zi \u00een natur\u0103 (1977), care \u2013 \u00een baza func\u021biei sale de variant\u0103 a simbolizantului corabie \u2013 face posibil\u0103 deschiderea \u00eenspre pluralitatea de semnifica\u021bii, ambivalen\u021ba nefiind exclus\u0103. \u00centreb\u00e2nd ce simbolizeaz\u0103 \u201eluntrea de z\u0103pad\u0103\u201d, ne-am asumat riscul unui r\u0103spuns tridirec\u021bional: c\u00e2nd eul lacom de schimbare, de individualizare, c\u00e2nd poezia subversiv\u0103, care avea s\u0103 schi\u021beze panorama altui spa\u021biu socio-cultural, altfel arhitecturat, intolerant la vicleniile, dictatele \u0219i demen\u021ba Puterii, c\u00e2nd drama eului social pilotat de \u021beluri majore, cel ancorat la confiniile patriei fictive figur\u00e2nd \u00een jurnalul de bord al noului Cristofor Columb, cel din \u201eCristofor c\u0103tre Columb\u201d, ultimul text din De bun\u0103voie, autobiografia mea (1986), scris pe 30 iunie 1984, fiind dedicat lui M.H. Botez, pe care \u00eel transcriem dup\u0103 edi\u021bia din 2020, prefa\u021bat\u0103 chiar de autor: \u201eS\u0103-i d\u0103m acestei mor\u021bi un nume c\u00e2t mai viu \/ s\u0103-i tragem peste moac\u0103 un colorat chipiu \/\/ s\u0103-i \u021bin\u0103 umbr\u0103 deas\u0103 \u0219i moale cozorocul \/ s\u0103 tremure-ntre buze M\u0103ria-sa chi\u0219tocul \/\/ s\u0103-i zicem dar\u0103 Liru ori poate Tra-la-la \/ acestei mor\u021bi cu ifos de-a fi ea via\u021ba ta \/\/ \u0219i s\u0103-n\u0103l\u021b\u0103m acolo \u00een plin buricul m\u0103rii \/ catarg cu p\u00e2nz\u0103 dalb\u0103 din chiar izmana s\u0103rii \/\/ noi, d\u00e2nd cu talpa \u00abAdio!\u00bb acestui mal de bube, \/ s-o lu\u0103m iar\u0103\u0219i spre \u0219tii tu \u0219i e\u0219u\u00e2nd \u00een cube \/\/ lovi\u021bi s\u0103 fim de cium\u0103 cum al\u021bii de noroc \/ \u00een trist ora\u0219ul-cela ce-\u0219i d\u0103 el singur foc \/\/ \u0219i istovi\u021bi de visul desigur schizoid \/ s\u0103 vomit\u0103m averi \u00een stins Valladolid!\u201d (\u00een De bun\u0103voie, autobiografia mea, Editura Amphion, Bac\u0103u, 2020)
\nCel din urm\u0103 volum al lui D. Tudoran, De bun\u0103voie, autobiografia mea, o carte de sertar, avea s\u0103 \u00eencorseteze drama disiden\u021bei anilor 1984\u00ac\u20131985 \u00een simbolul \u201eiahtului din os de p\u0103p\u0103die\u201d (\u201ePentru tine porturile lumii \/ au depus \u00een b\u0103nci numai reflux \/ iahtul t\u0103u din os de p\u0103p\u0103die \/ taie berii spuma de-Alba lux. \/\/ \u0218i-n acest ocean c\u00e2t degetarul \/ continentele sunt a\u0219ezate str\u00e2mb \/ de subtilul securist cu cizma \/ universitar\u0103 chiar peste car\u00e2mb. \/\/ Fierbe criv\u0103\u021bu-n calorifere \/ taifunul Leana trop\u0103ie-n balcon \/ contul t\u0103u la Banca mondial\u0103 \/ d\u00e2rd\u00e2ie-ntr-o fals\u0103 cap\u0103 de vizon.\u201d \u2013 \u201eBancar\u0103\u201d), pe c\u00e2nd drama unei Rom\u00e2nii sub dictatur\u0103 era \u00een seama altui simbol, vaporul, buim\u0103cit de f\u0103\u021b\u0103rniciile Istoriei: \u201eBezn\u0103 \u2013 \/ zbaterile disperate ale unui vapor \/ \u00een\u0219elat de mersul mincinos \/ al apei; \/ zgomote \u00eenfundate \/ ca \u0219i cum c\u0103tu\u0219ile \/ sunt puse direct pe idei.\u201d (\u201eGravur\u0103\u201d)
\nC\u0103l\u0103toriile de alt\u0103dat\u0103 \u2013 imaginare, dar spectaculare, fiindc\u0103 \u021binteau lumina altor orizonturi ghicite \u00een spatele unui orizont prea mohor\u00e2t (Rom\u00e2nia ceau\u0219ist\u0103), poetul fiind c\u00e2nd Ulise (\u201eT\u00e2n\u0103rul Ulise\u201d, \u00een Uneori, plutirea, 1977), c\u00e2nd \u201eun b\u0103tr\u00e2n \/ lup de mare\u201d (\u201eTenebrele speran\u021bei\u201d, \u00een Respira\u021bie artificial\u0103, 1978), c\u00e2nd Ulise \u0219i Columb (\u201eUlise\u201d, II, \u201eCristofor c\u0103tre Columb\u201d, \u00een De bun\u0103voie, autobiografia mea, 1986) \u2013 r\u0103m\u00e2n fictive, dar fanate, fiindc\u0103 energiile eului creator de a rezista prin tr\u0103irea \u00eentr-o fic\u021biune au sc\u0103zut la cota minim\u0103, dincolo de care e\u0219ecul \u0219i chiar dispari\u021bia fizic\u0103 se anun\u021bau ne\u00eendoielnice.
\nSimbolul corabie repet\u0103 (\u0219i nu este o surpriz\u0103!…) ceea ce este definitoriu pentru simbolurile pas\u0103re \u0219i cal: biparti\u021bia sferei de semnifica\u021bii, simbolizatul de natur\u0103 politic\u0103 ajung\u00e2nd s\u0103 de\u021bin\u0103 toate privilegiile \u00een compara\u021bie cu simbolizatul nonpolitic.
\n\u00cen poezia lui D. Tudoran, simbolul ap\u0103 realizeaz\u0103 o constela\u021bie de semnifica\u021bii: fiind c\u00e2nd o teofanie, c\u00e2nd unul dintre principiile generative ale lumii, c\u00e2nd con\u0219tientul \u0219i incon\u0219tientul creatorului, c\u00e2nd psihismul ascensional finaliz\u00e2nd prin con\u0219tientizarea unei alterit\u0103\u021bi, c\u00e2nd o vremelnic\u0103 adversitate imprecizabil\u0103, care amprenteaz\u0103 eul creator, c\u00e2nd o ignominie general\u0103, cea sanc\u021bionat\u0103 prin travaliul sublim\u0103rii interioare. Pendularea \u00eentre noroi \u0219i z\u0103pad\u0103, \u00eentre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt devoaleaz\u0103 imaginea unui psihism puternic scindat, care \u2013 de\u0219i pare a fi o vulnerabilitate a eului poetic \u2013 este epicentrul salvator al for\u021belor \u00eentemeietoare. Polivalen\u021ba m\u0103rii din poezia lui D. Tudoran este o realitate care nu poate fi nici eludat\u0103 \u0219i nici epuizat\u0103, oric\u00e2t ne-ar speria mersul pe nisipurile alunecoase ale citirii simbolurilor, iar faptul c\u0103 nu de siguran\u021b\u0103 avem parte, ci de opusul ei, nu ar trebui s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 pierdem din vedere adev\u0103rul c\u0103 salvarea se na\u0219te din \u201enatura vie \u0219i nedefinit\u0103 a simbolului\u201d (Jean Chevalier, Introducere, \u00een Dic\u021bionar de simboluri, 2009, p. 30).
\nS\u0103 reamintim, aici, patru dintre simboliza\u021bii marini. Primul este fantezia regressus ad uterum, \u00een care imersiunea (dezmembrarea) \u0219i emersiunea (reconstruc\u021bia) sunt regizate erotico-tanatic (\u201eAt\u00e2ta lini\u0219te\u201d, \u00een Uneori, plutirea), al doilea fiind un Moby Dick de care \u201em-am \u00eemboln\u0103vit eu \u00eensumi\u201d (\u201eC\u0103pitanul Ahab\u201d, \u00een Rom\u00e2nia ca p\u0103rere, 2015, p. 284), geam\u0103nul chitului biblic, al \u201eImpostorului muribund\u201d din rechizitoriul \u201eFalsul Popeye sau balada spanacului\u201d, din De bun\u0103voie, autobiografia mea, ad\u0103ug\u00e2ndu-le vaticinara disolu\u021bie a Estului, a ateismului etatizat (\u201edefinitiva eroare\u201d), odat\u0103 cu izb\u00e2nda cristic\u0103 din \u201eOchiul\u201d (\u00een O zi \u00een natur\u0103). Al patrulea simbolizat marin este paradisul crepuscular de la Neptun (\u201e\u00cen gu\u0219a m\u0103rii gunguresc \u0219op\u00e2rle \/ \u0219i optimism de contraband\u0103 \/ un zvon a fost \u00eenchis \u00een turle \u2013 \/ sunt mari bu\u0219eli la Propagand\u0103. \/\/ Azi a trecut pe la Lehliu \/ trenul modern cu muzichie, \/ \u0219i-am luminat \u00een Europa \/ c\u00e2t licuriciu-n magazie. \/\/ La ONU a cr\u0103pat un geniu \/ ce-a ron\u021b\u0103it tot microfonul \/ crez\u00e2ndu-l mic burghez v\u00e2ndut \u2013 \/ \u0219i-n gu\u0219a m\u0103rii, la Neptun, \/ abia mai p\u00e2lp\u00e2ie neonul.\u201d \u2013 \u201ePastel de toamn\u0103\u201d), din care el, scriitorul (\u201egenera\u021bie de sacrificiu\u201d), fusese exclus, el ajut\u00e2ndu-\u0219i h\u0103ita\u0219ii \u0219i prin cuv\u00e2nt, \u0219i prin fapt\u0103, el ajust\u00e2ndu-\u0219i travestiul cristic: \u201e\u00cemi spui ceva de ni\u0219te lan\u021buri \/ b\u00e2lb\u00e2i ceva de ni\u0219te cuie \/ \u0219i \u00eemi ar\u0103\u021bi o putrezit\u0103 cruce \/ pe care c\u00e2\u021biva orbi vor s\u0103 te suie. \/\/ Fii pentru ei luceaf\u0103rul de ziu\u0103 \/ fii dac\u0103 e nevoie \u0219i acel de noapte \/ mai geluie\u0219te-o sc\u00e2ndur\u0103 chiar dou\u0103 \/ anun\u021b\u0103-i c\u0103 sunt a\u0219tepta\u021bi de fapte. \/\/ Petrece-le de dup\u0103 br\u00e2u fr\u00e2nghia \/ de care s\u0103 se \u021bin\u0103 pentru-a te ajunge \/ \u0219i c\u00e2nd vor pune g\u00e2f\u00e2ind m\u00e2na pe tine \/ d\u0103-le r\u0103\u0219ina s\u0103 te poat\u0103 unge. \/\/ Chiar nimeni nu te-opre\u0219te s\u0103 o faci \/ nimeni n-are de ce s\u0103 se-ndoiasc\u0103 \/ de pre\u021bul f\u0103r\u2019 de pre\u021b al disper\u0103rii, \/ condu-i, ajut\u0103-i, f\u0103-i s\u0103 f\u0103ptuiasc\u0103!\u201d (\u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103turile cuiva c\u0103tre el \u00eensu\u0219i\u201d, \u00een De bun\u0103voie, autobiografia mea, 2020)
\nDac\u0103 tot \u201eceea ce este simbo\u00aclizat este \u00eentotdeauna incon\u0219tient\u201d (Jean Chevalier, 2009, p. 30), potrivit convingerii psihanali\u0219tilor, ar \u00eensemna c\u0103 prezen\u021ba simbolurilor \u00een poezia lui D. Tudoran este produsul cooper\u0103rii dintre incon\u0219tientul psihic \u0219i con\u0219tientul s\u0103u? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 poetul \u0219i-a ales simbolurile pentru a se exprima sau \u00een ce m\u0103sur\u0103 a fost ales de ele spre a-l exprima de-a lungul itinerarului de la nonpolitic la politic?
\nSimbolica p\u0103s\u0103rii (a se vedea Florin Daniel Dinc\u0103, \u201eSimbolistica p\u0103s\u0103rii \u00een poezia lui Dorin Tudoran\u201d, \u00een Expozi\u021bia Interna\u021bional\u0103 \u201e\u00cenving\u0103tor prin art\u0103\u201d, DVD, Editura PIM, Ia\u0219i, 2016) am examinat-o de la Mic tratat de glorie la De bun\u0103voie, autobiografia mea, prob\u00e2nd c\u0103 eul se personalizeaz\u0103 pluridirec\u021bional, vehicul al psihismului ascensional \u00eentemeietor, unul direc\u021bionat cinegetico-erotic (v\u00e2n\u0103toare\u2013zbor\u2013poezie), \u0219i al psihismului descensional \u00eentemeietor, direc\u021bionat onirico-tanatic (moarte\u2013zbor\u2013poezie), al psihismului ascensional \u00eentemeietor, unul direc\u021bionat alchimico-tanatic (zbor\u2013moarte\u2013poezie), \u0219i al psihismului ascensional \u00eentemeietor, direc\u021bionat spre trama rezisten\u021bei politico-literare prin cuv\u00e2nt (sistem\u2013zbor\u2013poezie).
\nDup\u0103 cum am constatat \u00een \u201eSimbolistica p\u0103s\u0103rii \u00een poezia lui Dorin Tudoran\u201d, dinamica simbolicii p\u0103s\u0103rii este unidirec\u021bional\u0103. Semnifica\u021biile nonpolitice se asociaz\u0103 cu simboliza\u021bii politici, brutali, care vizeaz\u0103 rela\u021biile eului social cu Puterea, care \u00ee\u0219i exersa spiritul tor\u021bionar, propag\u00e2nd calvarul adapt\u0103rii la realitate, arta m\u0103sluirii adev\u0103rurilor \u0219i mersul \u00een genunchi al unei na\u021biuni \u00eembrobodite ideologice\u0219te.
\nCeea ce define\u0219te simbolica p\u0103s\u0103rii este o poetic\u0103 implicit\u0103 \u0219i explicit\u0103 \u2013 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103!… \u2013 a devenirii eului creator \u00een raport cu sine \u0219i cu imperativele caligulare, fa\u021b\u0103 de care starea de insumisiune se rotunjea zi dup\u0103 zi. Dar ce \u00een\u021belegem prin devenirea eului? C\u0103 aceasta \u00eenseamn\u0103 articularea dintre \u201eo materie ce subzist\u0103 \u0219i o form\u0103 pe care materia o prime\u0219te\u201d (\u00een Dic\u021bionar de cultur\u0103 general\u0103, 2001, p. 994) ne l\u0103murim din simbolistica p\u0103s\u0103rii \u0219i a calului, a navei \u0219i a apei. D. Tudoran, scriindu-\u0219i poezia, releva obsesia abolirii limitelor eului, drept care textele confirm\u0103 conglutinarea \u201ecel\u0103lalt\u201d-ului psihic (\u201eCellalt\u201d) \u0219i scriptural (\u201eAm \u00eenceput, de mult, s\u0103 par \/ ceea ce vorba mea cuv\u00e2nt\u0103\u201d \u2013 \u201eScrisoare\u201d), orice oper\u0103 literar\u0103 fiind o form\u0103 a \u201evaloriz\u0103rii originalit\u0103\u021bii \u00een art\u0103\u201d (\u00een Dic\u021bionar de cultur\u0103 general\u0103, 2001, p. 993). Trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m c\u0103 sublim\u0103rii psihice \u0219i literare, al c\u0103rei fundament \u00eel reprezint\u0103 \u00eens\u0103\u0219i aspira\u021bia spre perfec\u021biune, \u00eei corespunde sublimarea corporal\u0103, a c\u0103rei temelie o constituie trauma parental\u0103 evident\u0103 \u00een \u201eNumai sufletul, mam\u0103\u201d, din C\u00e2ntec de trecut Akheronul. \u00cempotriva traumei parentale, pe care niciun comentator al poeziei lui D. Tudoran nu o pune \u00een discu\u021bie \u0219i nu o leag\u0103 \u00een vreun fel de trauma afirm\u0103rii auctoriale, dezvoltat\u0103 de la Mic tratat de glorie la De bun\u0103voie, autobiografia mea, de la Martori oculari la Adaptarea la realitate, eul social, care \u201enu sufer\u0103 mai pu\u021bin influen\u021ba incon\u0219tientului\u201d (Ch. Mauron, \u00een De la metaforele obsedante la mitul personal, 2001, p. 229), se ap\u0103r\u0103 prin for\u021bele echilibratoare ale verbului a \u00eenflori: \u201eAcestui lut m\u00e2hnit, care din nou aude \/ cum e strigat de lutul m\u00e2hnitului s\u0103u tat\u0103, \/ eu \u00eei mai sunt dator numai uimirea \/ \u0219i resemnarea de-a \u00eenflori vreodat\u0103.\u201d (\u201eDatorii\u201d)
\nPe \u201ecel\u0103lalt\u201d-ul din afar\u0103, sangvinar, \u00eel identific\u0103m sub blazonul Puterii, care \u00eel transform\u0103 pe \u201ecel\u0103lalt\u201d-ul literar \u00eentr-un obiectiv, a\u0219a cum \u00eel descoperim \u00een vol. Eu, fiul lor. Dosar de Securitate (2010), pentru c\u0103 Puterea pierdea din vedere c\u0103 omul \u201eca fiin\u021b\u0103 de rela\u021bie, animal social, nu poate s\u0103-\u0219i \u00eemplineasc\u0103 umanitatea dec\u00e2t prin medierea celuilalt\u201d (\u00een Dic\u021bionar de cultur\u0103 general\u0103, 2001, p. 990).
\nSimbolistica bidiviului (a se vedea Florin Daniel Dinc\u0103, Dinamica unui simbol literar: calul, \u00een vol. Cucuteni 5000 Redivivus: simpozion interna\u021bional: edi\u021bia a XIII-a, Editura Tehnica-Info, 2019) s-a configurat \u00een jurul axelor de noime a c\u0103ror vizibilitate am asigurat-o \u00een spa\u021biul demersului interpretativ, extensibil \u00een viitor \u0219i remodelabil ideatic. Privind simbolica bidiviului din poezia lui D. Tudoran, calul s-a realizat ca simbolizant: (1) al ciclicit\u0103\u021bii temporale, caii fiind solari \u0219i feminiza\u021bi, lega\u021bi de noapte \u0219i de apele marine, v\u0103dit materne, ei fiind o cronofanie apolinic\u0103 sau o form\u0103 de orologiu al naturii; (2) al psihopompului, interlocutor al prin\u021bului de fum (F\u0103t-Frumos \u0219i Bayard \u0219i Orfeu), avans\u00e2nd integrator \u00een cealalt\u0103 lume, una \u2013 onirico-tanatic\u0103, iar alta \u2013 scriptural\u0103; (3) al psihismului fervid sprijinind schel\u0103ria scriptural\u0103, bidiviul \u0219i c\u0103l\u0103re\u021bul cel fictiv relev\u00e2nd bipolaritatea \u00een ac\u021biune, cea p\u00e2ndit\u0103 de autocenzur\u0103, de uniformizare \u0219i de traumatizare, \u00een m\u0103sura \u00een care toate, c\u00e2te se vor fi \u00eent\u00e2mpl\u00e2nd cu eul social, \u201eau rezonan\u021be asupra eului creator\u201d, pentru c\u0103 verigile dintre existen\u021ba scriitorului \u0219i oper\u0103 \u201enu sunt (…) niciodat\u0103 ra\u021bionale\u201d (Ch. Mauron, 2001, p. 231); (4) al simbiozei incon\u0219tientului \u2013 \u00een ipostaza de \u201ecalul nop\u021bii\u201d din \u201eIluminare\u201d, din Uneori, plutirea, el, incon\u0219tientul, fiind o \u201e\u00absurs\u0103\u00bb deosebit de probabil\u0103 a operei\u201d (Ch. Mauron, 2001, p. 32), una care va suporta saltul de lectur\u0103 de la vechea dualitate scriitorul \u0219i mediul la triada incon\u0219tientul, eul con\u0219tient \u0219i mediul \u2013 cu autoritarul con\u0219tient, mul\u021bumit\u0103 c\u0103ruia \u201ecuvintele unui text au fost scrise sub controlul voin\u021bei\u201d (Ch. Mauron, 2001, p. 32), ceea ce guverneaz\u0103 na\u0219terea poeziei, care propune \u0219i-o fericit\u0103 poezie a nefericirii facerii poeziei, dac\u0103 ne-am referi la \u201eFabul\u0103\u201d, din O zi \u00een natur\u0103; (5) al scriiturii tanatice din C\u00e2ntec de trecut Akheronul, al c\u0103r\u021bii visate, \u00een care se sublimeaz\u0103 cuv\u00e2ntul necrozat poetice\u0219te, re\u00eentors \u00eenspre for\u021bele lui genuine; (6) al func\u021biei mistificatoare a literaturii esopice, dialogul lui F\u0103t-Frumos cu bidiviul schi\u021b\u00e2nd odiseea ie\u0219irii scriptorului din carcera ceau\u0219ist\u0103; (7) al ciocnirii dintre ceea ce livreaz\u0103 eul creator (c\u0103l\u0103re\u021bul albastru \u0219i calul din \u201eDilema aborigenilor fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu c\u0103l\u0103re\u021bul albastru\u201d) \u0219i ce se a\u0219teapt\u0103 de la el; (8) al instan\u021bei caligulare, al \u201ePiticului-\u0219tie-tot\u201d \u0219i al \u201ecur\u021bii lui de mi\u0219ei\u201d, ceea ce ne indic\u0103 subtextul scriiturii din \u201eNote de la o \u00eent\u00e2lnire cu Giordano Bruno\u201d; (9) al dramei disiden\u021bei, cea din \u201e\u0218edin\u021b\u0103 de higien\u0103 psihic\u0103\u201d, \u0219i al neascult\u0103rii crea\u021biei de sertar; (10) al na\u021biunii \u0219i al culturii de\u0219elate de \u201eseleucidul cel cu pinteni de foc\u201d, din \u201e\u00cent\u00e2mplare aproape asiatic\u0103\u201d, siamezul caricaturii preziden\u021biale din pamfletul \u201eRoman\u021b\u0103 cu piticul istoric\u201d: \u201eCum a\u0219 putea s\u0103-i iert ceva acestei lumi \/ c\u00e2nd am tr\u0103it at\u00e2t de m\u0103 cuprinse grea\u021ba \/ \u00een palm\u0103 port belciugul dresorului de m\u00e2ini \u2013 \/ piticul sulfamid\u0103 \u2013 geniu c\u00e2t e \u0219i cea\u021ba. \/\/ Uitate institu\u021bii cu ziduri de urzici \/ b\u0103tr\u00e2ne secretare cu bazedov \u0219i nervii \/ broda\u021bi pe o batist\u0103 \u2013 v\u0103 rog, privi\u021bi aici: \/ piticul sulfamid\u0103 istoric bate cerbii. \/\/ T\u0103p\u0219anul ce se vede e doar un crematoriu \/ \u00een care trop\u0103im frenetic \u2013 exalta\u021bi \/ ca frunza spulberat\u0103 de-un mare oratoriu; \/ piticul e al nostru, istoric \u2013 nu uita\u021bi! \/\/ Asemeni unui far umplut cu raci \/ piticul genial ne-arat\u0103 scurt\u0103tura \/ s\u0103 devenim mai iute drapele \u0219i araci \/ \u00een via lui de glorii s\u0103pat\u0103 doar cu gura. \/\/ Piticul glorios precum cenu\u0219a \/ iluminat mai abitir dec\u00e2t m\u0103trea\u021ba \/ cunoa\u0219te diminea\u021ba dup\u0103 Bun\u0103 diminea\u021ba! \/ iar seara str\u00e2nge tandru istoria cu u\u0219a. \/\/ Noi a\u0219tept\u0103m piticul s\u0103 ne spun\u0103 \/ ce-nseamn\u0103 ziu\u0103 \u0219i ce-i aia noapte \/ fur\u0103m din zbor culoarea de pe-o prun\u0103 \/ vis\u00e2nd la napi precum la rodii coapte. \/\/ C\u00e2nd cade-o lacrim\u0103 e lac de-acumulare \/ c\u00e2nd \u021bi-a pleznit o v\u00e2n\u0103 te-ai \u00eencadrat \u00een plan \/ de-at\u00e2ta cazacioc uitat \u00een Hora mare \/ piciorul t\u0103u viseaz\u0103 o noapte de Can-Can.\u201d (De bun\u0103voie, autobiografia mea, Editura Amphion, Bac\u0103u, 2020, p. 143)
\n\u00censemnele spa\u021biului concentra\u021bionar (\u201es\u0103 nu mai respir \/ mi-a\u021bi trimis fotografii din \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Gulag\u201d \u2013 \u201ePax romana\u201d) conlucrau cu instrumentarul agresivit\u0103\u021bii (v\u00e2na de bou, z\u0103bala, sabia, cu\u021bitul, pintenii dictatorului de pe soclu, glon\u021bul, carabina care se vrea piculin\u0103, casca de fier amenin\u021b\u00e2nd s\u0103 crape \u021beasta, botni\u021ba, bocancii strivind fe\u021bele, tridentul gladiatorului, pumnul jegos). Poetul nu ie\u0219ea \u00een lume entuziasmat, fascinat de ritmuri ale particip\u0103rii la via\u021ba cet\u0103\u021bii, ale c\u0103rei contururi ideale erau palpabile \u00een roiuri de promisiuni, imperative \u0219i angajamente, din care individualitatea era extirpat\u0103, d\u00e2ndu-i-se colectivit\u0103\u021bii privilegii peste privilegii, promov\u00e2ndu-se ruinarea imaginarului, dispari\u021bia omului poetic, instaur\u00e2ndu-se erza\u021bul Omul nou: \u201eDar unde-au disp\u0103rut \/ cele unsprezece chipuri \/ ale \u00eenchipuirii? \/\/ … \/\/ Cum s\u0103-mi \u00eenchipui \/ eu lumea: \/ j\u0103ratecul ce se g\u0103se\u0219te \/ pe sub m\u00e2n\u0103 \/ la vreun col\u021b de strad\u0103 \/ numai bun de-naripat cai \/ nu e \/ la Consigna\u021bii \u2013 doar cenu\u0219\u0103 \/ \u0219i-aia sintetic\u0103 \/ nimeni nu mai \u0219tie \/ c\u00e2\u021bi copii cretini are \u00eemp\u0103ratul \/ \u0219i la al c\u00e2telea se va opri. \/\/ Cum s\u0103-mi \u00eenchipui \/ eu lumea \/ c\u00e2nd nimeni nu mai \u0219tie \/ s\u0103 povesteasc\u0103 frumos? \/ \u0218i-uite-a\u0219a trec eu \/ prin ora\u0219ul acesta \/ sp\u00e2nzurat de fr\u00e2iele \/ arm\u0103sarului meu de mucava!\u201d (\u201eV\u00e2rst\u0103 ratat\u0103\u201d, \u00een Pasaj de pietoni, 1979)
\nAnterior, semn\u00e2nd \u201eBocet\u201d, din Respira\u021bie artificial\u0103 (1978), D. Tudoran clamase avertismentul depoetiz\u0103rii lumii, fiin\u021ba ap\u0103r\u00e2ndu-i ne\u00eentreag\u0103, trunchiat\u0103, salvarea omului afl\u00e2ndu-se \u00een el \u00eensu\u0219i, \u00een vis: \u201eAnthropos: \/ g\u00e2nd de pe urm\u0103 \/ al naturii, \/ fiule \u0219i tat\u0103, \/ broasc\u0103 \/ \u0219i diamant, \/ las\u0103-te visului!\u201d. Omul modern \u2013 afirm\u0103 Albert B\u00e9guin \u2013 tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o stare de criz\u0103, care \u00ee\u0219i are cauza \u00een convingerea c\u0103 el ar fi avut \u201eleg\u0103turi mai ad\u00e2nci \u0219i mai armonioase\u02ee cu lumea (\u00een Sufletul romantic \u0219i visul, 1998, p. 508), c\u0103 s-ar putea s\u0103 le mai aib\u0103, c\u0103 literatura \u0219i-ar putea asuma responsabilitatea recondi\u021bion\u0103rii rela\u021biilor eului cu lucrurile din afar\u0103 \u0219i cele din interior. Dar care sunt miturile care l-ar st\u0103p\u00e2ni pe poet? Dup\u0103 A. B\u00e9guin, sunt trei: mitul sufletului, mitul incon\u0219tientului \u0219i mitul poeziei.
\nSubstituind \u201e\u00eenchisoarea eului con\u0219tient\u201d cu \u201e\u00eenchisoarea visului de unde nu te mai \u00eentorci\u02ee devii victima op\u021biunilor tale, \u00een care se manifest\u0103 un hybris funciar, lumea l\u0103untric\u0103 put\u00e2nd, aidoma celei din afar\u0103, s\u0103 genereze angoase (A. B\u00e9guin, 1998, p. 510). Neexist\u00e2nd poezie care s\u0103 nu se \u00eenfrupte \u201edin izvoarele visului\u02ee, s\u0103 re\u021binem c\u0103 visul \u201enu e poezia, nu e nici cunoa\u0219terea\u02ee (A. B\u00e9guin, 1998, p. 514). Ce \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 ne d\u0103 visul? O spune B\u00e9guin: \u201eAdev\u0103rata \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 a visului st\u0103 \u00een altceva: \u00een \u00eensu\u0219i faptul c\u0103 visezi, c\u0103 por\u021bi \u00een tine toat\u0103 acea lume de libertate \u0219i imagini, c\u0103 \u0219tii c\u0103 ordinea aparent\u0103 a lucrurilor nu e singura cu putin\u021b\u0103.\u02ee (A. B\u00e9guin, 1998, p. 514) Refuz\u00e2nd lumea degradat\u0103, poetul se schimb\u0103 vis\u00e2nd \u0219i la fel i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i lumii: \u201eSingur\u0103tatea poeziei \u0219i a visului ne scoate din jalnica noastr\u0103 singur\u0103tate. Din str\u0103fundurile triste\u021bii care ne \u00eendep\u0103rtase de via\u021b\u0103 se \u00eenal\u021b\u0103 c\u00e2ntul celei mai curate bucurii.\u201d (A. B\u00e9guin, 1998, p. 516)<\/p>\n


\nMirela GRIGORE<\/strong>
\n\"\"

Suflet pereche<\/strong><\/p>\n

Cite\u0219te-m\u0103 ca pe o carte, sorbind cuvintele de dor
\n\u0218i pune-n pagin\u0103 iubirea, cu clipe de nebun amor!
\nPoemul ce l-ai scris \u00een mine cu ochii t\u0103i c\u0103prui \u0219i mari
\n\u00ce\u0219i susur\u0103 \u00een nop\u021bi cuv\u00e2ntul ce-\u0219i prinde rodu’-ntre ar\u021bari.
\nNe plimb\u0103 amurgul printre stele \u0219i-apoi ne las\u0103-n zori de zi
\nCu prim\u0103vara prins\u0103-n suflet \u0219i dor de noi, de ce va fi…
\nCite\u0219te-m\u0103 ca pe-o poveste, dar pune lac\u0103t la trecut
\n\u0218i-nal\u021b\u0103 \u00eentr-un nimb iubirea pe drumul care s-a n\u0103scut!<\/p>\n

Cite\u0219te-m\u0103 ca pe-un papirus, ce-\u0219i poart\u0103-al lui mesaj prin timp
\n\u0218i f\u0103 din dragoste un soare \u00een orice zi din anotimp!
\nE\u0219ti c\u00e2ntecul de cioc\u00e2rlie \u00een prim\u0103vara din privire,
\nAi fost un dor prin armonie \u0219i \u00een trecut o r\u0103t\u0103cire.
\nAcum, \u00eemi e\u0219ti cealalt\u0103 parte ce-mi pune-n bra\u021be un s\u0103rut
\n\u0218i-n raza lunii din fereastr\u0103 ne-aga\u021b\u0103 tainic \u00eenceput…
\nCite\u0219te-m\u0103 ca pe-un papirus, ce vine dintr-un timp apus,
\n\u00cen care via\u021ba f\u0103r\u0103 tine a fost un foc nestins, nespus!<\/p>\n

Cite\u0219te-m\u0103 ca pe o rug\u0103, c\u00e2nd te treze\u0219ti \u00een zori de zi
\n\u0218i crede-n noi, ca-ntr-o minune, \u00een orice clip\u0103, orice-ar fi!
\nE\u0219ti fir de iarb\u0103, eu… p\u0103m\u00e2ntul, ce-\u021bi cre\u0219te verdele-n priviri,
\nTu e\u0219ti copacul, eu sunt v\u00e2ntul ce-\u021bi plimb\u0103 vraja prin sim\u021biri.
\nTe-am c\u0103utat prin zboruri line, prin flori de tei \u0219i prin c\u00e2mpii,
\nTe-am a\u0219teptat pe la apusuri \u0219i nu credeam c-ai s\u0103 mai vii…
\nCite\u0219te-m\u0103 ca pe o rug\u0103, c\u00e2nd stelele apar pe cer,
\nE\u0219ti jum\u0103tatea mea din astre \u0219i soarele din ierni cu ger!<\/p>\n


\nCristina \u0218TEFAN <\/strong>
\n\"\"

Ovidiu Pecican \u2013 sau libertatea de a scrie<\/strong><\/p>\n

Prin ni\u0219a mea de pe Facebook, cea de promovare a scriitorilor at\u00e2t ai Filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, dar \u0219i ai celor mai pu\u021bin cunoscu\u021bi, nu prea eticheta\u021bi, talenta\u021bi \u0219i mode\u0219ti, am cunoscut oameni de mare erudi\u021bie, \u00eei citesc zilnic, uneori comentez, alteori m\u0103 mul\u021bumesc c\u0103 am mai \u00eenv\u0103\u021bat ceva. O list\u0103 ar fi cu lacune, sau poate nedreapt\u0103 pentru al\u021bi prieteni din cei cinci mii din lista mea. Dar una din aceste personalit\u0103\u021bi care mi-a deschis curiozitatea la lectur\u0103, dorin\u021ba de a \u0219ti mai mult despre scrisul domniei sale, este Ovidiu Pecican: membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, este profesor, istoric filozof, cu o publicistic\u0103 divers\u0103, activ\u0103, fondator al revistei Steaua, realizator de emisiuni TV (\u201eClujul tr\u0103it\u201d, \u201eAgartha Club\u201d, \u201eSarea-n bucate\u201d, \u201eTransparen\u021be\u201d). Debut absolut \u00een \u201eFlac\u0103ra ro\u0219ie\u201d din Arad (1978). Debut editorial \u00een 1985 \u00een antologiile Gustul livezii, O planet\u0103 numit\u0103 anticipa\u021bia \u0219i Romanul rom\u00e2nesc \u00een interviuri. De atunci, a scris enorm, pe diferite paliere: scrieri istorice, europenistic\u0103, teatru, romane, publicistic\u0103, proz\u0103 scurt\u0103, traduceri, critic \u0219i istorie literar\u0103, traduceri. \u00cen prezent, este profesor universitar la Facultatea de Studii Europene, precum \u0219i cercet\u0103tor la Institutul de Antropologie Cultural\u0103 din cadrul UBB Cluj.
\nLecturile mele din opera sa \u2013 c\u0103ci am g\u0103sit c\u00e2teva c\u0103r\u021bi prin anticariatele de pe internet \u2013 \u00eemi pot forma o ram\u0103 a portretului scriitorului, ram\u0103 \u00een care \u00eencap considerente, comentarii, opinii, dar, desigur, ar fi un corn al abunden\u021bei f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it. Sau cum ar zice rom\u00e2nul, prea mare c\u0103ciula pentru mine. Sunt un cititor, am voie!
\nAm \u00eenceput cu Mituri publice, mitologii cotidiene \u2013 polemici – Ed. Valea verde, 2010, Maramure\u0219. De ce? Pentru c\u0103 \u00een polemic\u0103 realizezi perfect clasa \u0219i stilul unui scriitor, \u00een polemic\u0103 \u00een\u021belegi imediat dac\u0103 vorbim de idei, principii, argumente, sau, la polul opus, despre scandaluri, fake-uri, dorin\u021be de b\u0103gare \u00een seam\u0103 f\u0103r\u0103 suport de \u0219tiin\u021b\u0103. Aplic mereu vorbele unui prieten preot, care c\u00e2ndva, la o agap\u0103, a avut de-a face cu un t\u00e2n\u0103r prost care l-a jignit pe fa\u021b\u0103, vorbind murdar despre biseric\u0103 \u0219i preo\u021bime. Eram t\u00e2n\u0103r\u0103, dar nu prea fricoas\u0103 \u0219i am s\u0103rit la acel t\u00e2n\u0103r, cert\u00e2ndu-l aspru. Preotul, \u00eens\u0103, m-a ponderat: \u201e- Las\u0103-l, fat\u0103!, \u0219tii despre om ce \u0219i cum este numai dac\u0103 \u00eel la\u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103!\u201d.
\nS\u0103 purcedem, a\u0219adar, polemic! Cartea este dens\u0103 \u0219i o sum\u0103 de articole structurate pe capitole: Orient\u0103ri \u0219i reac\u021bii, Festivisme \u0219i dezam\u0103giri, Constela\u021bii literare, O \u0219ans\u0103 alunecoas\u0103, Altele de pe la noi.
\n\u00cen Constela\u021bii literare, \u00een trei subcapitole, premiile literare fac subiect de controvers\u0103, \u0219i din c\u00e2te am tr\u0103it \u0219i eu, sunt observa\u021bii deplin justificate, despre care spuneam \u0219i eu \u00een modesta mea publicistic\u0103: premiile au devenit marf\u0103, obiecte de negociere (hai, c\u0103 eu nu am luat premiu! Anul \u0103sta m\u0103 trece\u021bi cu un premiu!) Spune OP: \u201eChestiunea st\u0103 cam a\u0219a, cel pu\u021bin de c\u00e2nd m\u0103 \u0219tiu eu: dac\u0103 vrei s\u0103 ai succes ca scriitor \u00een Rom\u00e2nia \u0219i nu te-ai n\u0103scut \u00een capital\u0103, f\u0103 orice ca s\u0103 te mu\u021bi acolo c\u00e2t mai iute, bea cu scriitorii locului pe terasa lor favorit\u0103…\u201d
\nEu scriam c\u0103 to\u021bi marii moldoveni, canonici sau nu, au sf\u00e2r\u0219it la Bucure\u0219ti, inclusiv Bacovia al nostru…A\u0219a merg lucrurile, f\u0103r\u0103 alte criterii.
\nIat\u0103-i considerentele referitoare la pre\u0219edintele nostru Nicolae Manolescu: \u201ePentru mine, Nicolae Manolescu a reprezentat – p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 \u2013 una dintre \u00eentrup\u0103rile polului social c\u0103tre care n\u0103zuiam: scriitorul \u0219i intelectualul care opune realit\u0103\u021bii primite de-a gata o atitudine critic\u0103 activ\u0103 \u0219i laborioas\u0103, constant\u0103 \u0219i vie.\u201d
\nEste o pozi\u021bie schimb\u0103toare temporal, cea \u00eenainte de ’89 ( tipul c\u0103rtur\u0103resc-model) \u0219i alta dup\u0103 ’90, devenind circumspect\u0103 la intrarea lui NM \u00een politic\u0103, o perioad\u0103 de confuzie care, probabil, se \u00eencheie cu o concluzie: \u201eCred, \u00een schimb, c\u0103 domnia sa a condus \u0219i exprimat, la un moment dat, fie \u0219i informal, literatura rom\u00e2n\u0103. Acest lucru s-a petrecut probabil \u00een ultimul deceniu de totalitarism. Iar condi\u021biile precare de atunci fac din meritele lui Nicolae Manolescu unele \u0219i mai \u00eensemnate.\u201d \u2013 articol \u00een Vatra nr12, 2001.
\nDe\u0219i despre trecute vie\u021bi de doamne \u0219i domni\u021be, acum \u00een 2023, cartea fiind din 2010, sunt articole pe care le g\u0103sesc actuale \u0219i azi: despre Cearta cu filozofia a lui Gabriel Liiceanu, cel format la \u0219coala lui Noica \u0219i maestrul de la P\u0103ltini\u0219, sau articolul polemic despre Florian Roati\u0219, cu falsa problem\u0103 de la Cercul din Sibiu: blagian sau lovinescian, plagiatul lui Nae Ionescu \u2013 decelat de Marta Petreu.
\nEvident c\u0103 nicio problematic\u0103 literar\u0103, cultural\u0103 nu-i scap\u0103 lui Ovidiu Pecican.
\nOvidiu Pecican este, pas\u0103mite, un critic cu lecturi actuale temeinice, cu r\u0103spunsuri argumentate la chestiunile zilei, tenace, mobil, atent la nuan\u021be, un caracter de ardelean \u00een\u021belept. Debordant \u00een interpret\u0103ri, el v\u0103de\u0219te intui\u021bie \u00een simplificarea lucrurilor care par complicate, unealta fiind umorul, sarcasmul, cele care deznoad\u0103 imbatabil enigmele. Clarific\u0103 suspiciuni de comportament filozofic \u0219i istoric, doar aceasta \u00eei este preg\u0103tirea universitar\u0103 clujean\u0103, dintr-o pozi\u021bie ne\u00eenregimentat\u0103 politic, de aici \u0219i luciditatea \u0219i comprehensibilitatea celor scrise.
\nAm citit \u0219i romanul de debut, Eu \u0219i maimu\u021ba mea, impuls venit tot de pe facebook, un roman cu mai multe edit\u0103ri la edituri diferite \u2013 eu av\u00e2nd prima edi\u021bie, la Dacia, \u00een 1990. C\u00e2teva comentarii, inclusiv cel al editurii de pe copert\u0103 nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 z\u0103p\u0103ceasc\u0103 mai mult, inclusiv cel al lui N. Breban care m\u0103rturise\u0219te c\u0103 nu este sigur c\u0103 e un roman. Cred c\u0103, din moment ce autorul define\u0219te clar pe copert\u0103 specia de roman, trebuie citit ca atare. \u0218i l-am citit, uneori mirat\u0103, alteori \u00eenc\u00e2ntat\u0103, uneori trist\u0103, alteori revoltat\u0103, \u0219i nu \u0219tiu z\u0103u, dac\u0103 nu asta a \u0219i fost inten\u021bia autorului. Eu m-am \u00eentors \u00een anul 1984, anul tip\u0103ririi acestui roman, am intrat u\u0219or \u00een lumea de atunci, pentru c\u0103 am tr\u0103it-o din plin la tinere\u021be \u0219i am reu\u0219it s\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 este o scriere subliminal\u0103, biografic\u0103, liric\u0103, alegoric\u0103, dar care noteaz\u0103 \u00een clar condi\u021bia intelectualului de atunci, a intelectualului-artist veritabil, prins \u00een h\u0103\u021bi\u0219ul ml\u0103\u0219tinos al sistemului.
\nNimic din relat\u0103rile celor 5 capitole, intitulate poetic, nu nume\u0219te, nu define\u0219te, nu determin\u0103, sunt doar transcrieri de st\u0103ri, unele bolnave, sau erotic entuziaste, de delir, de furie, de comportament schizoid, dar duc\u00e2nd la resemnare, la neputin\u021b\u0103. Cine este maimu\u021ba? Un alter ego? Nu e scriitor cel care nu l-a avut \u00een timpul totalitarismului.
\nIat\u0103 finalul, mai limpede, mai clar alegoric, mai mesager ca orice interpretare:
\n\u201eChiar atunci, printr-o mi\u0219care gre\u0219it\u0103, maimu\u021boiul alunec\u0103 din v\u00e2rful gardului, dup\u0103 ce tocmai \u00eel trecuse, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 coboare pe partea cealalt\u0103. Era din nou cu fa\u021ba spre mine, \u0219i \u00eencord\u00e2ndu-mi privirile, \u00eei puteam distinge expresia. C\u00e2teva v\u00e2rfuri metalice i se \u00eempl\u00e2ntar\u0103 \u00een abdomen. \u00cei v\u0103zui mutra schimonosit\u0103.
\nAm \u021bipat cu furie \u0219i dezn\u0103dejde. Cu speran\u021b\u0103.\u201d
\nSuperb\u0103 carte!
\n\u0218i c\u00e2t \u00eemi plac c\u0103r\u021bile singure… Adic\u0103 ce este o carte singur\u0103? Te treze\u0219ti diminea\u021ba devreme, te speli de toate visele nop\u021bii, m\u0103n\u00e2nci o felie de p\u00e2ine cu unt \u0219i gem de prune, deschizi fereastra, schimbi apa din vaza cu zambile trecute \u0219i iei cartea singur\u0103 la citit. Ea nu are prefa\u021b\u0103, nu are cuv\u00e2nt \u00eenainte, nu are postfa\u021b\u0103. Nici m\u0103car un citat din marile min\u021bi literare ale momentului, nu are poza autorului (nici nu te intereseaz\u0103 cine e!), este o carte singur\u0103 \u0219i o cite\u0219ti pentru a citi \u0219i at\u00e2t! Pentru a vedea alte imagini, pentru a fi \u00een alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri g\u00e2nditoare, pentru a r\u00e2de, pentru a iubi, pentru a-\u021bi spune \u0219i eu g\u00e2ndesc a\u0219a despre statui, despre scriitori, despre pudoare, despre c\u0103l\u0103toria cu trenul vie\u021bii. Apoi, \u00ee\u021bi imaginezi \u00een camera ta trist\u0103, plin\u0103 de umbre, c\u0103 pere\u021bii albi devin ecrane \u00een mi\u0219care \u0219i vezi povestirile scurte \u0219i foarte scurte ca pe scurt-scurte-in scurtissime scurtmetraje, clipite, c\u00e2t s\u0103 \u00een\u021belegi idei, una dup\u0103 alta, rapid. Darul acestei veri: vezi un Ora\u0219, Pantoful din col\u021b, Plaja, Regatul de cucerit, Scriitorul \u0219i faptele sale, afli Tehnica pierderii trenurilor, sau pe Venus cu sert\u0103ra\u0219e, c\u0103 To\u021bi suntem greci, \u0219i cum se face V\u00e2nzarea merelor. A\u0219adar, vezi \u0219i afli toate aceste daruri, sim\u021bind libertatea unei c\u0103r\u021bi singure, uit\u00e2nd c\u00e2teva ore de Lavrov \u0219i de facturile m\u0103sluite de la E-on, realiz\u00e2nd c\u00e2t de frumoas\u0103 e via\u021ba pe care o ai de la Dumnezeu, chiar dac\u0103 \u201eEl a f\u0103cut-o numai din \u00eentreb\u0103ri\u201d… \u0219i citind aceast\u0103 ultim\u0103 sintagm\u0103, arunci o privire pe copert\u0103: Ovidiu Pecican! Da! Devii spontan, inedit, t\u00e2n\u0103r, dup\u0103 lectur\u0103. \u0218i cumva ai senza\u021bia c\u0103 ai rela\u021bionat cu lumea noastr\u0103 ciudat\u0103, te sim\u021bi al ei, ai comunicat bine cu via\u021ba pe ziua de azi. Tr\u0103ie\u0219ti!<\/p>\n

*Ovidiu PECICAN<\/strong>, Darul acestei veri<\/em>, Editura Limes, Cluj, 2001<\/p>\n


\nNina-Elena PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Donatorii de suflete de Lucian Strochi<\/strong><\/p>\n

Donatorii de suflete, un bildungsroman scris de distinsul Lucian Strochi, care a \u0219i fost premiat de cur\u00e2nd de Filiala Bac\u0103u a USR, are un titlu care incit\u0103 la lectur\u0103. Nu orice cititor, \u00eens\u0103, poate s\u0103 duc\u0103 lectura celor peste cinci sute de pagini la bun sf\u00e2r\u0219it. Are nevoie de mult\u0103 r\u0103bdare \u0219i de la fel de mult\u0103 cultur\u0103 ca s\u0103 citeasc\u0103 aceast\u0103 carte grea \u0219i la propriu \u0219i la figurat \u0219i dur\u0103, foarte dur\u0103 pe alocuri. Mare parte din roman trebuie parcurs\u0103 cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103 f\u0103c\u00e2nd sublinieri \u0219i adnot\u0103ri \u0219i revenind asupra unor pasaje. Am citit cartea u\u0219or \u0219i relativ repede ( \u00een c\u00e2teva zile) datorit\u0103 preg\u0103tirii mele de istoric \u0219i filosof. Nu ascund faptul c\u0103 de c\u00e2teva ori am \u00eencercat s-o ascund \u00een cel mai \u00eentunecat col\u021b al bibliotecii, dar de fiecare dat\u0103 am revenit \u0219i am reluat lectura \u0219i, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, am sim\u021bit nevoia s\u0103-mi exprim p\u0103rerile \u0219i impresiile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cele citite. \u00cen primul r\u00e2nd vreau s\u0103 precizez c\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea mea, scriitorul Lucian Strochi a depus o munc\u0103 absolut colosal\u0103 document\u00e2ndu-se la fiecare pas \u00een multe domenii precum religia, teologia, filosofia, istoria, mitologia, geografia, anatomia, medicina \u0219i alte \u0219tiin\u021be pentru a aduce prin carte nu numai imagina\u021bie \u0219i fantezie, ci \u0219i un adev\u0103rat tezaur de valori spirituale adunate printr-o incursiune \u00een timp \u0219i \u00een spa\u021biu, \u00een istoria \u0219i civiliza\u021bia mai multor continente.
\nPersonajul principal este Eugeniu \u0218tefan, un copil din flori abandonat \u00een plin\u0103 iarn\u0103, \u00een ajunul sfintei s\u0103rb\u0103tori a Cr\u0103ciunului, pe treptele unei biserici. Pl\u00e2nsul micu\u021bului a \u00eencetat \u00een momentul \u00een care preotul l-a luat \u00een bra\u021be cu grij\u0103, de parc\u0103 i-ar fi fost tat\u0103. Instantaneu a intrat \u00een scen\u0103 gura lumii, personajul colectiv, corul tragediilor antice, \u00eent\u00e2lnit \u00een mare parte din carte, care este b\u0103nuitor, \u00ee\u0219i d\u0103 cu p\u0103rerea, r\u0103sp\u00e2nde\u0219te zvonuri, face bune sau rele \u00een func\u021bie de cum \u00eei dicteaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba \u0219i educa\u021bia. Ca s\u0103 scape de gura lumii \u0219i de cea a preotesei, preotul \u00eel duce pe micul Eugeniu \u0218tefan la orfelinat. Nu-l abandoneaz\u0103, a\u0219a cum am fi tenta\u021bi s\u0103 credem, ci \u00eel viziteaz\u0103 \u0219i, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00eei \u00eenso\u021be\u0219te \u0219i \u00eei ghideaz\u0103 pa\u0219ii p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale c\u00e2nd \u00eei transmite prin preoteas\u0103 dorin\u021ba ca \u0218tefan s\u0103 devin\u0103 p\u0103stor de suflete \u00een parohia pe care el o de\u021binuse, de\u0219i g\u00e2ndurile b\u0103iatului erau, la vremea aceea, altele. Via\u021ba sa a fost o continu\u0103 c\u0103utare. La \u00eenceput dorea s\u0103-\u0219i afle mama biologic\u0103, apoi \u00ee\u0219i c\u0103uta tat\u0103l, dorind s\u0103-\u0219i \u0219tie originile. Un lucru firesc, am zice, constatat la mul\u021bi dintre copiii abandona\u021bi sau da\u021bi spre adop\u021bie altor familii. La orfelinat a crescut printre copii de toate felurile \u0219i de toate v\u00e2rstele. A descoperit un mediu dur \u00een care cei mari f\u0103ceau legea. Astfel devine martor al unui viol pe care \u201ecinci h\u0103ndr\u0103l\u0103i\u201d (\u00een orfelinat r\u0103m\u00e2neau b\u0103ie\u021bi p\u00e2n\u0103 la 18 ani) l-au exercitat asupra lui Narcis, poreclit Sfiosul. Din cauza tratamentului degradant la care a fost supus, micul Narcis a p\u0103r\u0103sit centrul \u0219i \u00een cele din urm\u0103 s-a sp\u00e2nzurat. \u0218tefan s-a considerat vinovat pentru c\u0103 de\u0219i v\u0103zuse tot, de team\u0103, nu a avut curajul necesar s\u0103-l apere pe cel ce fusese \u00een suferin\u021b\u0103. Moartea lui Narcis a agitat pu\u021bin apele \u0219i de aflarea despre viol a fost considerat vinovat \u0218tefan. Cei cinci, echipa neagr\u0103, a\u0219teptau momentul potrivit pentru a se r\u0103zbuna. C\u00e2nd l-au surprins singur, au hot\u0103r\u00e2t s\u0103-l crucifice. Din fericire, datorit\u0103 opozi\u021biei unuia dintre cei cinci, nu au folosit cuie sau piroane ci numai o fr\u00e2nghie de rufe. \u0218tefan suporta durerile \u0219i se g\u00e2ndea cum s\u0103-i aduc\u0103 pe cei ce o luaser\u0103 pe ocale gre\u0219it\u0103 la \u201eDreapta Cale, Adev\u0103rata \u0219i Singura.\u201d, \u201eSe sim\u021bi puternic, mai tare ca o st\u00e2nc\u0103, avu impresia c\u0103 funia va ceda \u0219i chiar a\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103\u201d. A fost momentul \u00een care a luat decizia de a deveni preot, hot\u0103r\u00e2re, pe care i-a comunicat-o tat\u0103lui s\u0103u adoptiv. Acesta l-a mutat la o alt\u0103 \u0219coal\u0103 unde \u201eEra mai mult\u0103 lini\u0219te \u0219i cuv\u00e2ntul de ordine era ascultarea. Toat\u0103 lumea era sub ascultare\u201d. Aici descoper\u0103 frumuse\u021bea \u0219i utilitatea cititului \u0219i \u00ee\u0219i \u00eencepe preg\u0103tirea spiritual\u0103. Dup\u0103 \u00eendelungi lecturi manifest\u0103 interes fa\u021b\u0103 de Onomantie \u0219i \u00eencepe s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri legate de suflet: \u201eCe e sufletul? Exist\u0103 sufletul? Unde se g\u0103se\u0219te el \u00een corpul nostru? Este nemuritor sufletul?\u201d. La 13 ani cite\u0219te marii filosofi ai lumii, iar p\u0103rintele care \u00eel viziteaz\u0103 din ce \u00een ce mai des \u00eei aduce c\u0103r\u021bi despre suflet. Descoper\u0103 importan\u021ba sportului dup\u0103 ce profesorul explic\u0103: \u201eCorpul este casa sufletului. Cu c\u00e2t e mai frumos trupul, cu at\u00e2t e mai frumos \u0219i sufletul\u201d. Devine con\u0219tient de faptul c\u0103 preg\u0103tirea teologic\u0103 impune o totalitate de cuno\u0219tin\u021be din toate \u0219tiin\u021bele \u0219i artele. Despre muzic\u0103 considera c\u0103 \u201eeste o \u00eent\u00e2lnire direct\u0103 cu \u00eengerii \u0219i cu Dumnezeu\u201d, \u201es\u0103 \u0219tii c\u00e2t mai multe, pentru c\u0103 oric\u00e2nd un om te poate \u00eentreba ceva \u0219i e lucru ru\u0219inos s\u0103 nu-i po\u021bi r\u0103spunde pe m\u0103sur\u0103\u201d. Dac\u0103 la orfelinat i se spunea Popicu, acum i se zicea Me\u0219terul \u0218tie Tot pentru c\u0103 \u0219tia mult mai multe dec\u00e2t ceilal\u021bi copii de v\u00e2rsta lui. Examenul luat cu brio la seminarul teologic \u00eemplinea at\u00e2t visul s\u0103u c\u00e2t \u0219i pe cel al P\u0103rintelui. S-a dus la seminar din convingere \u0219i din dorin\u021ba de a se \u201eierta singur pentru tr\u0103darea sa\u201d, se g\u00e2ndea desigur la moarea lui Narcis.
\nM-am \u00eentrebat de ce scriitorul a ales ca personaj principal al romanului s\u0103u un preot. Iat\u0103 ce r\u0103spuns d\u0103: \u201epreotul este o carte imens\u0103, \u00een care se adun\u0103 toate cele trebuincioase trupului \u0219i sufletului \u0219i c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te, c\u0103ci lumea este o permanent\u0103 curgere, f\u0103r\u0103 \u00eenceput \u0219i f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it \u0219i nimeni nu le \u0219tie pe toate, dar, oricum, preotul \u0219tie mai multe lucruri dec\u00e2t ceilal\u021bi oameni\u201d.
\nDup\u0103 moartea p\u0103rintelui, care-i ceruse cu limb\u0103 de moarte s\u0103 devin\u0103 preot, \u0218tefan se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 ia parohia pe care acesta i-o l\u0103sase, dar se angajeaz\u0103 \u00een fa\u021ba Episcopului ca \u00een trei ani s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 propria biseric\u0103, \u201eoric\u00e2t\u0103 munc\u0103, oric\u00e2t timp \u0219i oric\u00e2t suflet l-ar fi costat acest lucru\u201d. Era convins c\u0103 dac\u0103 va \u201eridica singur lucrarea Domnului \u0219i voi sluji \u00een ea, cred c\u0103 m\u0103 voi sp\u0103la de toate p\u0103catele. Obsedat de tr\u0103inicia \u0219i de ve\u0219nicia lucrurilor \u201eMuncea t\u0103cut; doar roata roabei, neuns\u0103, gemea \u0219i \u021bipa din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd\u201d. Adev\u0103ratele sale probleme abia de acum \u00eencep. Ca s\u0103 aib\u0103 o parohie trebuia s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103. Nu s-a c\u0103s\u0103torise din dragoste ci dintr-o necesitate. Probabil aici a gre\u0219it, aici a s\u0103v\u00e2r\u0219it p\u0103catul, un alt p\u0103cat ce \u00eel va urm\u0103ri toat\u0103 via\u021ba. Absorbit de c\u00e2te voia s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 \u0219i pentru c\u0103 era mult prea ocupat \u0219i-a neglijat so\u021bia. La scurt\u0103 vreme dup\u0103 ce a n\u0103scut, Taisa, so\u021bia sa, a \u00eenceput s\u0103 bea \u0219i s-a re\u00eentors la via\u021ba ascuns\u0103 plin\u0103 de p\u0103cat pe care o avusese \u00eenainte de c\u0103s\u0103torie. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t \u00een rela\u021bia nefireasc\u0103, bolnav\u0103 pe care o are cu o prieten\u0103 o atrage \u0219i pe fiica sa Paraschiva. Scriitorul dinamizeaz\u0103 textul cu o poveste \u0219ocant\u0103 de-a dreptul, cu scene tulbur\u0103toare \u0219i neverosimile cu puternic impact emo\u021bional, interzise minorilor. Pedeapsa divin\u0103 nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 se produc\u0103 \u0219i Taisa \u00eempreun\u0103 cu fiica sa devin victime ale unui accident de tren. Incendiul izbucnit \u00een biseric\u0103 \u0219i moartea celor dou\u0103 \u00eel fac s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la propria moarte ca la mitul p\u0103s\u0103rii Phoenix. Z\u00e2mbind \u00ee\u0219i \u00eenchipuie reac\u021bia oamenilor care \u201evor spune: a murit precum un comandant de vas, care \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103se\u0219te ultimul corabia\u201d. Divinitatea avea, \u00eens\u0103, alte planuri cu preotul. \u00cenc\u0103 nu suferise destul ca s\u0103 merite \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia cerului. Salvarea \u00eei vine de la fata pe care o scap\u0103 de la moarte, Corina \u0218tefana, \u0219i care la r\u00e2ndul s\u0103u \u00eendr\u0103gostit\u0103 de salvator \u00eel readuce la via\u021b\u0103 a doua oar\u0103 c\u00e2nd \u00eei doneaz\u0103 propria inim\u0103. Drept r\u0103splat\u0103, preotul \u00eei ad\u0103poste\u0219te urna cu cenu\u0219\u0103 \u00eentr-o ni\u0219\u0103 din biseric\u0103 \u0219i firesc se g\u00e2nde\u0219te c\u0103 ar putea s\u0103 fie me\u0219terul Manole, iar ea ar fi Ana care \u00ee\u0219i d\u0103ruise trupul \u0219i sufletul \u0219i \u201epentru prima dat\u0103 avu viziunea \u00eentregului, al androginului, ea era sufletul lui pereche, mai mult era suflet din sufletul lui, suflet \u00een sufletul lui\u201d. Cititorul devine martorul unei multitudini de st\u0103ri pe care autorul reu\u0219e\u0219te s\u0103 i le transmit\u0103 cu deosebit\u0103 m\u0103iestrie conduc\u00e2ndu-l printr-o poveste complicat\u0103 cu multe sertare, f\u0103c\u00e2ndu-l martorul unor pove\u0219ti \u00een poveste. Via\u021ba scriitorului se confund\u0103 la un moment dat cu cea a personajului principal. Cu o deosebit\u0103 grij\u0103 pentru detaliu, Lucian Strochi aduce \u00een prim plan st\u0103ri tr\u0103ite, lucruri veridice pe care le descrie cu lux de am\u0103nunte. Tr\u0103irile deosebit de intense, suferin\u021ba fizic\u0103 \u0219i cea psihic\u0103 \u00eel fac s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la Dumnezeu, la posibilitatea de a fi alesul Domnului pentru c\u0103 a\u0219a cum \u0219tim Dumnezeu nu-i d\u0103 omului niciodat\u0103 mai mult dec\u00e2t poate duce, iar ceea ce nu te omoar\u0103 te face mai puternic. \u00cen fa\u021ba mor\u021bii, \u0218tefan descoper\u0103 acum c\u0103 dispune de capacit\u0103\u021bi paranormale care \u00eei dau for\u021ba de a vindeca prin m\u00e2ng\u00e2iere. \u201eS-a g\u00e2ndit mult la aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare, dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r era h\u0103r\u0103zit cu o energie, for\u021b\u0103, flac\u0103r\u0103 sau cum i-o fi zic\u00e2nd \u0219i astfel putea s\u0103 o d\u0103ruiasc\u0103 oamenilor, ca un Prometeu, sau chiar ca un nou Iisus\u201d. C\u00e2nd a avut nevoie, preotul a mers \u0219i la medici. Din fericire a avut \u0219ansa \u0219i norocul s\u0103 dea peste medici f\u0103r\u0103 de argin\u021bi, foarte bine preg\u0103ti\u021bi \u0219i bine inten\u021biona\u021bi care l-au salvat din situa\u021bii limit\u0103. C\u00e2nd are mare nevoie recurge chiar la autosugestie. \u00ce\u0219i normalizeaz\u0103 astfel at\u00e2t glicemia c\u00e2t \u0219i tensiunea arterial\u0103. Din dorin\u021ba de autocunoa\u0219tere, deoarece aceasta duce la autovindecare, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u021bin\u0103 \u201eun jurnal, nu pentru a fi citit de al\u021bii, ci folosit d el ca un fel de r\u0103boj, pentru a consemna \u0219i judeca faptele de peste zi, dar mai ales pentru a se \u00eentoarce asupra lor, cu alt\u0103 \u00een\u021belepciune sau poate cu alt\u0103 iubire\u201d. Visul, ca modalitate \u0219i mijloc literar, apare de mai multe ori \u00een roman. \u00cel ajut\u0103 pe scriitor s\u0103 transmit\u0103 st\u0103ri suflete\u0219ti, st\u0103ri de tandre\u021be, scene de dragoste, un anumit fel de magie care determin\u0103 \u0219i participarea elementelor primordiale ale naturii: apa, p\u0103m\u00e2ntul, focul, la intensitatea \u0219i m\u0103re\u021bia iubirii. Uneori visul se confund\u0103 cu realitatea, face ca irealul s\u0103 devin\u0103 posibil. Iubirea adev\u0103rat\u0103, dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la sacrificiu, dep\u0103\u0219e\u0219te timpul \u0219i spa\u021biul. Undeva scriitorul spune: \u201eVisul este de fapt o alt\u0103 via\u021b\u0103, un alt drum al aceluia\u0219i suflet\u201d.
\nPreotul \u0218tefan, a\u0219a cum este creionat de scriitor, este nu numai un taumaturg ci \u0219i un solomonar, un vizionar \u0219i chiar un magician. Este vindec\u0103tor de boli \u0219i de suflete \u201eun urma\u0219 al lui Askelepsios, al lui Iisus sau al unora dintre Apostolii cre\u0219tini, de la Grigorie Taumaturgul, ucenic al lui Origen\u201d. El trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 r\u0103ut\u0103\u021bii oamenilor simplii, r\u0103utate ce nu are margini. Desigur nu putea s\u0103 fie iubit de to\u021bi, mai ales de cei ce-\u0219i vedeau veniturile \u0219i pozi\u021bia social\u0103 amenin\u021bate, \u201ecare vedeau \u00een el un pericol poten\u021bial\u201d. \u201eSe str\u0103duise s\u0103 fac\u0103 bine \u0219i cu ce se alesese?\u201d. Acuzat pe nedrept de viol \u201eSe hot\u0103r\u00ee s\u0103 se sinucid\u0103. \u00cen fond, o f\u0103cur\u0103 \u0219i al\u021bii \u0219i fuseser\u0103 ierta\u021bi\u201d.
\nPrin intermediul \u00eentreb\u0103rilor pe care \u0219i le pune \u0219i a r\u0103spunsurilor pe care le d\u0103, scriitorul creeaz\u0103 din preotul \u0218tefan un adev\u0103rat hermeneut, un personaj complex, un \u00een\u021belept bun \u0219i bl\u00e2nd, preocupat de toate problemele lumii contemporane, dar supus gre\u0219elii. \u00centrebarea care l-a fr\u0103m\u00e2ntat toat\u0103 via\u021ba revine iar \u0219i iar. R\u0103spunsurile pe care le g\u0103se\u0219te sunt o sintez\u0103 a unor idei \u0219i concep\u021bii bazate pe studii f\u0103cute pe religiile multor popoare \u00een diferite etape istorice, de la maya\u0219i p\u00e2n\u0103 la unele popoare din Africa de Nord. \u201eSufletul e o putere nev\u0103zut\u0103, e un principiu al vie\u021bii, o putere misterioas\u0103, o for\u021b\u0103 supranatural\u0103, un duh, un centru energetic\u201d. \u00cen dialogul pe care \u00eel are cu doi fra\u021bi , un b\u0103iat \u0219i o feti\u021b\u0103, le vorbe\u0219te despre donatorii de suflete, \u201ecare \u00ee\u0219i d\u0103ruiesc sufletul celorlal\u021bi, f\u0103r\u0103 vreo ezitare, f\u0103r\u0103 vreun interes, uneori f\u0103r\u0103 ca ceilal\u021bi oameni s\u0103 \u0219tie… Sunt profesori, medici, preo\u021bi\u201d, dar \u0219i scriitorii. De fapt oricine poate dona suflet cu excep\u021bia celor care sunt egoi\u0219ti \u201epentru c\u0103 sunt convin\u0219i c\u0103 sufletul este ceva ce se termin\u0103, se epuizeaz\u0103 \u0219i atunci e bine s\u0103 p\u0103strezi din el c\u00e2t mai mult\u201d.
\nDup\u0103 \u00eendelungi c\u0103ut\u0103ri, scriitorul ajunge la o revela\u021bie. \u201eSufletul meu s-a n\u0103scut \u00eentr-o bibliotec\u0103. Era o bibliotec\u0103 uria\u0219\u0103 cu sute de mii de c\u0103r\u021bi\u201d. \u0218i aceast\u0103 revela\u021bie este doar un pretext pentru a ne purta pe noi cititorii prin toate marile biblioteci ale lumii care ascund m\u0103rturiile civiliza\u021biei umane de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Este, dup\u0103 mine, partea cea mai interesant\u0103, cea mai frumoas\u0103 a c\u0103r\u021bii \u00een care g\u00e2ndurile scriitorului au luat forma unor aforisme, a unor cuget\u0103ri despre carte \u0219i bibliotec\u0103. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple edificatoare: \u201eO carte cre\u0219te \u0219i tr\u0103ie\u0219te \u00een simbioz\u0103 cu creierul \u0219i cu inima\u201d, \u201eBlestemul c\u0103r\u021bii e acesta: dac\u0103 o deschizi, nu mai ai nicio \u0219ans\u0103 s\u0103 fii ne\u0219tiutor\u201d, \u201eBiblioteca este un spital clinic, cu foarte multe sec\u021bii specializate. Dar toate se ocup\u0103, \u00eentr-un fel sau altul de suflet\u201d, \u201eBiblioteca este locul unde Paradisul se une\u0219te cu infernul prin lumin\u0103: fl\u0103c\u0103rile cu razele\u201d.
\nDonatorii de suflete este un bildungsroman ce ni-l relev\u0103 pe Lucian Strochi, dac\u0103 mai era nevoie, ca un scriitor complet \u0219i complex de talie universal\u0103, ca o personalitate super sangvinic\u0103, divers\u0103, deschis\u0103 \u0219i novatoare.<\/p>\n


\nPaul SPIRESCU<\/strong>
\n\"\"

B\u0102TR\u00c2NA MEA TINERE\u0162E<\/strong><\/p>\n

Ehei, b\u0103tr\u00e2n\u0103 tinere\u0163e a mea, muiere cu \u0163\u00e2\u0163e lascive
\nlep\u0103date mi\u015fele\u015fte la poart\u0103
\ntot a\u015fa cum la\u015fi de obicei o hain\u0103
\ncare nu-\u0163i mai trebuie
\nori o bomb\u0103 cu efect \u00eent\u00e2rziat
\n\u015fi-i culegi mai t\u00e2rziu schijele \u00eenflorite
\n\u00een \u00eens\u0103\u015fi istoria ta otr\u0103vit\u0103<\/p>\n

ehei
\ncea mai curv\u0103-ntre femei
\ncea mai umbr\u0103, cea mai cea
\ndin neamintirea mea<\/p>\n

dus\u0103-n Pustie \u015fi l\u0103sat\u0103 acolo
\ns\u0103 tremure de frig
\ns\u0103 se str\u00e2ng\u0103 \u00een sine
\ns\u0103 latre
\nprintre p\u0103s\u0103ri cu cioc de destin
\nidolatre<\/p>\n

ehei, b\u0103tr\u00e2na mea tinere\u0163e
\nfloare \u00eenstelat\u0103 de munte
\nca un cartu\u015f care vine de-oriunde
\n\u015fi se opre\u015fte numai la mine
\n\u00een frunte!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florin Daniel DINC\u0102 DORIN TUDORAN, DISCURSUL SIMBOLIC (De la PAS\u0102REA EMANUELLE la YACHTUL T\u0102U DIN OS DE P\u0102P\u0102DIE) Pe l\u00e2ng\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20785"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20785"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20785\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20786,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20785\/revisions\/20786"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20785"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20785"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20785"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}