{"id":20780,"date":"2023-04-03T20:48:34","date_gmt":"2023-04-03T17:48:34","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20780"},"modified":"2023-04-03T20:48:34","modified_gmt":"2023-04-03T17:48:34","slug":"spatii-culturale-nr-87-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20780","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 87 (8)"},"content":{"rendered":"

Paula B\u00c2RSAN<\/strong>
\n\"\"

Ezitare<\/strong><\/p>\n

Dezleg\u0103-mi robia cald\u0103 de var\u0103
\nCe m\u0103 afund\u0103 molatec \u00een sim\u021buri ispite.
\nPrea tol\u0103nit\u0103 la soarele \u00eencins \u00een pleoap\u0103
\nPe um\u0103rul meu de speran\u021b\u0103, \u00eenvie secunda, iubite.
\nD\u0103-mi via\u021b\u0103.<\/p>\n


\nAv\u00e2nt<\/strong><\/p>\n

Alc\u0103tuiri ale lumii
\nDelir de fine candori,
\nDegetare \u0219i foarfeci
\nFo\u0219nesc ductile t\u0103ceri,
\nAtingeri de gene pornesc.
\nSplendoare compus\u0103 din euri
\nCe altceva, dec\u00e2t
\n\u00cenf\u0103\u021bi\u0219area sublim\u0103 de stea,
\nE croitul lui eu?
\nSunt linia din z\u0103mislirea ta desenat\u0103,
\nAscu\u021bime pe za.<\/p>\n


\nVersorul iernii<\/strong><\/p>\n

Am respirat o secund\u0103 mai pu\u021bin
\nPrivindu-\u021bi irisul dezbr\u0103cat de culoare.
\n\u00cencol\u021bir\u0103 \u00eendr\u0103gostiri aruncate
\n\u00cen calde s\u0103ruturi.
\nDimine\u021bi moi explod\u00e2nd
\nDin abisuri de g\u00e2nd
\nMi-au aruncat andantele,
\n\u00cen pa\u0219ii toca\u021bi pe \u0219oapte balans.
\nMirarea de contrabas
\nCobora grade.<\/p>\n


\nSpasm<\/strong><\/p>\n

S\u0103 vin\u0103 un dezmierdat
\nF\u0103r\u0103 oftare,
\nS\u0103 curg\u0103 polenul nelini\u0219tii tale, plecate.
\nS\u0103 fiu amintirea
\nCurg\u00e2ndu-\u021bi privirea smolit\u0103 de soare,
\n\u00cen Bistri\u021ba noastr\u0103 pletoas\u0103,
\nAcas\u0103, \u00een balconul cu soare.<\/p>\n


\nSedil\u0103<\/strong><\/p>\n

Duzi algebrici,
\nIezi alegorici sting foamea
\nDe cifre banale.
\nRespiri o chemare
\nDe mare ad\u00e2nc.<\/p>\n


\nPolaroid<\/strong><\/p>\n

Amurg de mare vitez\u0103 pledezi.
\nPleac\u0103 frunzele verzi pe internet,
\nCohorte de visuri agale,
\nCurg\u0103toare \u00een mreje ad\u00e2nci.
\nAu ochi injecta\u021bi spre miraj
\nSuspicioase se arunc\u0103 domol pasiunii,
\nS\u0103 nu ofileasc\u0103 lumina \u00een dor.
\nStr\u0103pung z\u00e2mbet pe norul u\u0219or
\nTe dezmierzi.<\/p>\n


\nVid<\/strong><\/p>\n

Netr\u0103itele temeri scurg fericirea
\nO soarbe cu buzele calde bruma,
\nDezbrac\u0103 nelini\u0219tea,
\nR\u0103m\u00e2ne-ncol\u021bit\u0103 \u00een stare
\nRoua de stea.<\/p>\n


\nNefirescul<\/strong><\/p>\n

Na\u0219tem p\u0103m\u00e2ntul
\nNa\u0219tem verdele
\nNa\u0219tem amiaza albastr\u0103
\nNa\u0219tem f\u00e2nt\u00e2na dorului,
\nMurim omor\u00e2ndu-ne visul.<\/p>\n


\nGeruiri<\/strong><\/p>\n

Nesf\u00e2r\u0219it sfredeleau,
\n\u00cendulceau palmele, bulg\u0103ri pl\u0103mad\u0103.
\nDospeau spre fierbinte convingeri,
\nC\u0103utau amprentele boarea,
\nN\u0103sc\u00e2nd desc\u00e2ntec de var\u0103.
\nSe-nmuia clipa,
\nSe curenta floarea u\u0219or scuturat\u0103 \u00een salb\u0103,
\nDezmierd aburirea de \u0219oapt\u0103.<\/p>\n


\nAllegro<\/strong><\/p>\n

Ce pu\u021bin timp ne d\u0103 via\u021ba, g\u00e2ndim uneori,
\nCa apoi,
\nPre\u021buind potrivnica clip\u0103,
\nAlerg\u0103m s\u0103 respir\u0103m repetat \u0219i \u00eempreun\u0103
\nDin clepsidra lumin\u00e2nd simfonie,
\nSunt vocalele z\u00e2mbetelor noastre \u00een timp
\nc\u00e2\u0219tigate.
\nNu e loc de angoas\u0103 \u0219i pauz\u0103, e timp de tr\u0103it,
\nAu \u00eenfrunzit secundele dorului nostru.
\nEu o Cartagin\u0103, tu al meu Hannibal
\nLupt\u00e2nd pentru mine
\n\u00centr-un r\u0103zboi c\u00e2\u0219tigat \u00een iubit.<\/p>\n


\nRefresh<\/strong><\/p>\n

G\u00e2nduri gonite,
\nO fug\u0103 \u00een lume zorind,
\nSpre zona crepuscular\u0103
\nCe stinge-n orizont,
\n\u00cent\u00e2lnirile tale b\u0103rbat.
\nPlecat s\u0103 se arunce \u00een h\u0103u de femeie
\nCald\u0103, prietenoas\u0103, curioas\u0103 \u00een via\u021b\u0103.
\nCu copii \u00eenc\u0103 nen\u0103scu\u021bi
\n\u00cen amiaza voastr\u0103,
\nPornit\u0103 s\u0103 prind\u0103 abonament
\nLa sublimul din via\u021b\u0103.<\/p>\n


\nF\u0103r\u0103 s\u0103 vreau<\/strong><\/p>\n

Am chemat ploaia \u0219i a venit
\nPeste c\u0103ldur\u0103 \u0219i timp.
\nOasele-mi cereau at\u00e2ta soare
\nC\u0103 \u00eel c\u0103ram \u00een spinare,
\n\u00cel sim\u021beam sfredelindu-mi pielea \u0219i carnea
\nTopindu-mi \u00eempotrivirea
\nDezgolindu-mi scheletul solitudinii.
\nM\u0103 p\u0103trundeau razele p\u00e2n\u0103 la calcificare
\n\u0218i m\u0103 aruncau \u00een mrejele tale.
\nApoi, ceream s\u0103 m\u0103 ude p\u00e2n\u0103-n p\u0103m\u00e2ntul din
\nnori,
\nNu mai mult.
\nPicurii no\u0219tri porni\u021bi,
\nFiori de curcubeu peste toren\u021biale f\u0103clii.<\/p>\n


\nLiteratura ad\u00e2ncurilor<\/strong><\/em><\/p>\n

Marius MANTA<\/strong>
\n\"\"

Johnson. Paul Johnson<\/strong><\/p>\n

C\u00e2teva mici dest\u0103inuiri, tot m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu scriu mult de data asta. Cam c\u00e2t mi-ar lua s\u0103 scap a\u0219a, un oftat de u\u0219urare. Combinat cu bucuria de a g\u0103si, nu chiar dup\u0103 multe c\u0103ut\u0103ri \u2013 \u0219i da, vina \u00eemi apar\u021bine! \u2013 un film \u00een dezacord total cu vremurile pe care le suport\u0103m, \u00een fine, suport, din ce \u00een ce mai greu. Filmul nu are nimic exploziv, nu te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 \u00ee\u021bi c\u00e2nt\u0103re\u0219ti \u2013 odat\u0103 ajuns acas\u0103 \u2013 \u0219ansele de a fi \u0219i tu vreun erou. Nu te determin\u0103 s\u0103 te sim\u021bi vinovat, a\u0219adar nu te \u00eempov\u0103reaz\u0103, ba dimpotriv\u0103, \u00ee\u021bi d\u0103 prilejul s\u0103 mai arunci \u0219i tu o ochead\u0103 c\u0103tre bucuriile ce au r\u0103mas cumva uitate \u00een\u0103untrul m\u0103rilor tale, scufundate \u00eentr-un soi de t\u0103r\u00e2m despre care \u0219tiai c\u0103 exist\u0103, \u00eens\u0103 pe care cu timpul l-ai \u00eenstr\u0103inat paradoxal cu voluptate, de\u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei. Da, sun\u0103 naiv, \u00eens\u0103 de cele mai multe ori adev\u0103rul, poate chiar adev\u0103rul t\u0103u (c\u0103ci exist\u0103 a\u0219a ceva!) e frust, e c\u00e2t se poate de banal, \u0219i \u00eei st\u0103 de minune a\u0219ezat cu fa\u021ba la tine, cu ochii larg deschi\u0219i, scrut\u00e2nd liniile ce-\u021bi ad\u00e2ncesc pielea fe\u021bei, invit\u00e2ndu-te probabil la singurul ceai a c\u0103rui arom\u0103 ar putea s\u0103 te \u00eenal\u021be c\u0103tre promisiuni arhetipale. Oare c\u00e2t\u0103 r\u0103bdare mai are lumea cu noi, oare c\u00e2t\u0103 r\u0103bdare mai putem noi avea cu diformit\u0103\u021bile zilei de azi? Pre-formata\u021bi \u00een \u0219iruri de matrice comportamentale corecte, avem de \u00eemplinit mereu c\u00e2te-o datorie. De dragul lor! Spre slava lor! Omul nu se mai afl\u0103 \u00een primele r\u00e2nduri, aproape c\u0103 \u0219i-a pierdut str\u0103lucirea. Acolo, \u00een fa\u021b\u0103, orbitor a devenit \u00eensu\u0219i mecanismul, \u00eentrecere post-kafkian\u0103 a unor situa\u021bii c\u00e2t se poate de absurde.
\n\u00cempins \u00eentr-un asemenea \u201eungher\u201d, din col\u021bul t\u0103u, nu ai cum s\u0103 nu tresal\u021bi cu bucurie la apari\u021bia unui fir narativ desf\u0103\u0219urat de un b\u0103tr\u00e2n vechi de c\u00e2nd marea, adun\u00e2nd \u00een mi\u0219c\u0103rile sale c\u00e2te ceva din felul de-a fi al unor titani de dincolo de orizont \u0219i milenii. Nu zic o noutate: de cele mai multe ori, inima \u00ee\u0219i are c\u0103ile ei, r\u0103sturn\u00e2nd calcule ori argumente de o validitate imposibil de zdruncinat. \u0218i totu\u0219i… povestea b\u0103tr\u00e2nului deschide o sal\u0103 de oglinzi cu totul fascinant\u0103, un loc unde \u021bi se ofer\u0103 posibilitatea de a te vedea pe tine, \u00een virtualitatea \u00eemplinirii unor vise, chiar dac\u0103 nu vor fi fost rostite niciodat\u0103. \u00cen siajul acelui caracter creionat de Hemingway, lu\u0103m aminte c\u0103 \u201eScriitorul adev\u0103rat este un om singur. \u0218i, pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u0219te \u00een ochii celorlal\u021bi, se cufund\u0103 tot mai mult \u00een singur\u0103tate. Iar dac\u0103 este suficient de bun, \u00een fiecare zi e nevoit s\u0103 se confrunte cu eternitatea sau cu absen\u021ba ei\u201d. \u00cen acelea\u0219i note \u00eencepe \u0219i confesiunea marinarului din produc\u021bia \u201eThe Sailor\u201d (m\u0103 ve\u021bi ierta c\u0103 men\u021bin titlul \u00een englez\u0103, \u00eens\u0103 mi se pare c\u0103 o eventual\u0103 traducere a sa ar distruge un \u0219ir \u00eentreg de conota\u021bii intertextuale): \u201eC\u00e2nd un marinar nu se mai poate aventura mai departe \/ atunci el va fi preg\u0103tit pentru c\u0103l\u0103toria final\u0103\u201d. \u201eThe Sailor\u201d este a\u0219adar vinovat de aceste r\u0103bufniri \u00eempachetate \u00een repro\u0219uri superficiale. Aici ne aducem aminte c\u0103 uneori, ori cel mai adesea, \u201elife is supposed to be a kind of a joke\u201d. Aici \u00eel \u00eent\u00e2lnim pe Paul Johnson, cel care \u00eencep\u00e2nd cu anii \u201960, din postura de unic locuitor al St. Barts (insula cu peisaje mirifice), \u00ee\u0219i propune s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 la limita s\u0103r\u0103ciei, dar cu siguran\u021b\u0103 fericit, colind\u00e2nd m\u0103rile \u0219i oceanele, distrug\u00e2nd tabuurile \u0219i \u00een fine, vis\u00e2nd la un soi de libertate pe care mul\u021bi nici nu au avut puterea s\u0103 o intuiasc\u0103. Condu\u0219i de Lucia Kasova (adev\u0103ratul produc\u0103tor), \u00eent\u00e2lnim un personaj fabulos care a navigat peste dou\u0103 sute de mii de mile, g\u0103sindu-\u0219i acum r\u0103gazul de a-\u0219i contempla propria aventur\u0103, interog\u00e2nd sensurile cele mai ad\u00e2nci ale vie\u021bii \u0219i ale mor\u021bii. P\u0103str\u00e2nd marea \u0219i oceanul drept suprapersonaje, \u201eLiteratura ad\u00e2ncurilor\u201d este onorat\u0103 s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 aceast\u0103 scurt\u0103 trimitere la unul dintre pu\u021binii care au avut priceperea de a dialoga cu meandrele \u00eenvolburate ale sufletului. <\/p>\n

***<\/p>\n

Silviu Negu\u021b \u2013 \u201eMirajul alb\u201d<\/strong><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 vom reveni la literatur\u0103 propriu-zis, mi-am zis c\u0103 e c\u00e2t se poate de nimerit pentru \u201eliteratura ad\u00e2ncurilor\u201d s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la o carte de suflet, la un volum care a marcat copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba multora dintre noi, care a fixat pentru un timp \u00eensemnat c\u00e2\u021biva poli imaginari. Iat-o acum retip\u0103rit\u0103, \u00een haine noi, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i ceva din candoarea de alt\u0103dat\u0103, dar duc\u00e2ndu-\u0219i menirea pe mai departe, \u021bintind s\u0103 p\u0103streze gustul tinerilor pentru aventur\u0103, cunoa\u0219tere, responsabilitate. M\u0103 refer la \u201eMirajul alb\u201d, volum care ini\u021bial a v\u0103zut lumina tiparului la Editura \u201eIon Creang\u0103\u201d, \u00een 1985 \u2013 sper s\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219el! Editura \u201eArt\u201d face un pariu \u00een 2022 \u0219i republic\u0103 \u00een colec\u021bia \u201esapiens\u201d cartea, de data aceasta \u00een condi\u021bii tipografice cu totul deosebite, textele fiind \u00eenso\u021bite de reproduceri la o calitate excelent\u0103. \u201eLumea ghe\u021bii\u201d devine pentru \u00eenc\u0103 o dat\u0103 mai apropiat\u0103 de un om contemporan care pare s\u0103 nu mai aib\u0103 capacitatea de a fixa orizonturile \u00eendep\u0103rtate, un om aflat mai mereu \u00eenghi\u021bit \u00eentre nano-tehnologiile de ultim\u0103 or\u0103! Desigur, acesta e doar un unghi de vedere, sper la r\u00e2ndul meu c\u0103 \u00een ultimul ceas s\u0103 putem reveni la ceea ce conteaz\u0103, la ceea ce ne motiveaz\u0103 s\u0103 facem iar \u0219i iar urm\u0103torul pas.
\nAutorul, Silviu Negu\u021b, concepe acest volum ca o metanara\u021biune despre omul-\u00eenving\u0103tor, chiar dac\u0103, evident, printre evenimentele prezentate, se afl\u0103 \u0219i o serie important\u0103 de am\u00e2n\u0103ri, insuccese, de multe ori chiar tragedii. Cu adev\u0103rat o autoritate \u00een domeniul geografiei, al geopoliticii \u0219i al altor \u0219tiin\u021be conexe, Silviu Negu\u021b are o vast\u0103 activitate dedicat\u0103 copiilor, adolescen\u021bilor, studen\u021bilor, doctoranzilor \u0219i chiar oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, dovedind de fiecare dat\u0103 capacitatea de a selecta cu acuitate exact faptul \/ evenimentul \/ informa\u021bia tehnic\u0103 pe baza c\u0103reia demonstra\u021bia merge mai departe. Multitudinea manualelor tip\u0103rite, lucr\u0103rile de referin\u021b\u0103 (enciclopedii ori tratate cu rol de pionierat) sunt p\u0103r\u021bi ale unui \u00eentreg ce tr\u0103deaz\u0103 preocup\u0103ri de multe decade, ajung\u00e2nd \u2013 de ce nu? \u2013 s\u0103 propun\u0103 de acum o \u201e\u0219coal\u0103\u201d Silviu Negu\u021b. Orice fi\u0219\u0103 complet\u0103 bio-bibliografic\u0103 ar da peste cap un material scurt de prezentare, realitate pentru care m\u0103 voi opri la a enumera doar c\u00e2teva dintre highlighturile activit\u0103\u021bii domniei sale. Studiile de licen\u021b\u0103 le ob\u021bine \u00een 1968 la Universitatea din Bucure\u0219ti, Facultatea de Geologie-Geografie, specializarea Geografie economic\u0103. Va urma c\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu doctoratul (1984), teza de doctorat fiind interesat\u0103 de \u201eAnalizele cantitative \u00een studiul popula\u021biei \u0219i a\u0219ez\u0103rilor omene\u0219ti din Rom\u00e2nia\u201d. Lucrarea a fost publicat\u0103 ulterior, \u00een 1997, sub titlul \u201eModelarea matematic\u0103 \u00een geografia uman\u0103\u201d, Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103, Bucure\u0219ti. Ar trebui s\u0103 ad\u0103ug\u0103m seria de burse \u0219i specializ\u0103ri care de-a lungul anilor certific\u0103 adeziunea la acela\u0219i program, chiar dac\u0103 domeniile de cercetare \u00een care activeaz\u0103 Silviu Negu\u021b sunt diverse: geografia cantitativ\u0103\/matematic\u0103, geografia uman\u0103 \u0219i economic\u0103, geografia mediului \u00eenconjur\u0103tor, geografia turismului, geopolitic\u0103 \u0219i geostrategie. Profesor colaborator \/ asociat la mai multe institu\u021bii \u00een \u021bar\u0103, Silviu Negu\u021b a fost invitat, printre altele, la Universit\u00e9 des Sciences et Technologie, Lille-Fran\u021ba (2009), Universit\u00e0 degli Studi \u201eAldo Moro\u201d, Bari, Italia (2009), Universit\u00e0 degli Studi, Ancona, Italia (2009), Universit\u00e9 Paris-Dauphine, Fran\u021ba (2010). Am r\u0103mas ceva mai mult timp printre toate aceste date tocmai din dorin\u021ba de a da forma potrivit\u0103 ideii c\u0103 autorul \u00een discu\u021bie este unul dintre numele destul de rare care are aceast\u0103 rar\u0103 capacitate de a cobor\u00ee din spa\u021biul exclusiv al formul\u0103rilor pur teoretice pentru a-l cointeresa pe nespecialist, pentru a-i deschide acestuia apeten\u021ba pentru nou \u00een contextul Aventurii umane.
\n\u00cen sf\u00e2r\u0219it, arhitectura volumului \u201eMirajul alb\u201d presupune \u0219apte capitole \u2013 1. C\u00e2\u021bi poli are P\u0103m\u00e2ntul? 2. Arctica \u0219i Antarctica 3. Eroism \u0219i drame la poli 4. Via\u021ba \u00een lumea de ghea\u021b\u0103 5. Oameni \u0219i a\u0219ez\u0103ri \u00een \u00eentinderile albe 6. Adaptarea organismului uman 7. Pustiul alb ne dezv\u0103luie taine. Urm\u0103rind \u00een acela\u0219i timp \u0219i \u201edezv\u0103luiri\u201d de tipul \u201e\u0219tia\u021bi c\u0103?\u201d, dar ref\u0103c\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 toat\u0103 istoria cuceririi celor doi poli, Silviu Negu\u021b consimte s\u0103 realizeze delimit\u0103ri exacte, se ocup\u0103 apoi de a\u0219ezarea \u00een contexte potrivite, pentru ca \u2013 nu de pu\u021bine ori \u2013 s\u0103 fie el \u00eensu\u0219i fascinat de mo\u0219tenirea (chiar \u0219i literar\u0103) l\u0103sat\u0103 de marii aventurieri. Consemnez m\u0103car r\u00e2ndurile scrise de Emil Racovi\u021b\u0103 referitoare la apari\u021bia ciudat\u0103 a unui animal straniu-ghidu\u0219: \u201eNu e ceva care s\u0103 te minuneze mai mult ca o \u00eent\u00e2lnire cu aceast\u0103 fiin\u021b\u0103 ciudat\u0103, care se cheam\u0103 pinguin. Imagina\u021bi-v\u0103 un omule\u021b st\u00e2nd \u021beap\u0103n pe picioare, av\u00e2nd \u00een loc de bra\u021be dou\u0103 lope\u021bi late, cu un cap prea mic fa\u021b\u0103 de trupul lui dolofan \u0219i gr\u0103suliu; imagina\u021bi-v\u0103 aceast\u0103 f\u0103ptur\u0103 purt\u00e2nd pe spinare o hain\u0103 de culoare \u00eenchis\u0103, p\u0103tat\u0103 cu albastru, care se sub\u021biaz\u0103 cu o coad\u0103 ascu\u021bit\u0103 ce se t\u00e2r\u0103\u0219te pe jos, \u0219i pieptul g\u0103tit cu un plastron nou-nou\u021b \u0219i lustruit. Privind aceast\u0103 fiin\u021b\u0103, umbl\u00e2nd pe dou\u0103 picioare cu un mers cam leg\u0103nat \u0219i mi\u0219c\u00e2nd \u00eentruna din cap, vom avea \u00een fa\u021ba ochilor un lucru nemaipomenit de dr\u0103g\u0103la\u0219 \u0219i de comic\u201d. Sigur, sunt multe subiecte de neocolit: obligatorii astfel paginile despre Terra Australis Incognita ori soarta cu totul potrivnic\u0103 a unui erou-emblem\u0103: Ernest Henry Shackleton, despre Belgica \u0219i importan\u021ba acestei expedi\u021bii, plus altele, \u0219i altele. Chiar despre… turismul la poli!
\nO carte despre ur\u0219i, balene, foci, pinguini, un album-cuv\u00e2nt \u00een care vom reg\u0103si aurorele boreale, aisbergurile, calotele glaciare, banchizele, \u00eens\u0103 peste toate, o carte despre om \u0219i despre momentele sale de glorie care \u00eei pot consfin\u021bi rolul de creator \u00een aceast\u0103 lume minunat\u0103 care, cel mai probabil, \u00eenc\u0103 ne apar\u021bine!<\/p>\n


\nNina BELDIE<\/strong>
\n\"\"

Un timp<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 un timp
\nPe care-l denumim
\n\u201e\u2026\u0219i apoi\u2026\u201d
\nGolul r\u0103mas \u00eentre
\nNoi – am\u00e2ndoi\u2026
\nExist\u0103 un timp
\nPe care-l numim
\n\u2026\u201eamintire\u201d\u2026
\nStea c\u0103z\u0103toare –
\nDestr\u0103m\u00e2nd o iubire\u2026
\nExist\u0103 un timp
\nPe care-l numim
\n\u2026\u201eiertare\u201d\u2026
\nNor peste suflet,
\nDorul ce doare\u2026
\n\u0218i sper\u0103m la un timp
\nPe care s\u0103- l numim
\n\u2026\u201euitare\u201d\u2026
\n\u2026 mincinoas\u0103 fantasm\u0103,
\nF\u0103r\u0103-ndurare\u2026<\/p>\n


\nC\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI <\/strong>
\n\"\"

Actualitatea romanului istoric
\n sau
\ndoar supraistoricul conteaz\u0103 pentru ve\u0219nicia neamului*<\/strong><\/p>\n

\tMotto:
\n \u201eC\u0103l\u0103ul nu este mai liber dec\u00e2t victima\u201d
\n\t\t\t(Emil Cioran) \t<\/em><\/p>\n

Pe bun\u0103 dreptate, cititorul postmodern, tiranul nostru absolut, s-ar putea \u00eent\u00e2mpla s\u0103 se \u00eentrebe: Ce l-a apucat pe t\u00e2n\u0103rul Ovidiu B\u00e2rsan s\u0103 debuteze cu un roman istoric (791 de pp. \u2013 format academic, h\u00e2rtie de calitate, coper\u021bi cartonate, tehnoredactare adecvat\u0103), cu o tem\u0103 aparent desuet\u0103 \u2013 Moldova sub sabia lui \u0218tefan cel Mare \u2013, mitizat\u0103, cum se \u0219tie, pentru vecie, de Mihail Sadoveanu? Dac\u0103 a \u00eenceput a\u0219a, eu, criticul literar, pe care nu-l cite\u0219te dec\u00e2t cel despre care scrie, sunt foarte mul\u021bumit! \u00censeamn\u0103 c\u0103 am\/ avem un cititor lucid, erudit, interogativ, sincronizat cu problematica controversat\u0103 a globaliz\u0103rii, cu mitologia istoriei, dar \u0219i cu cea a politologiei contemporane. De cealalt\u0103 parte – un romancier debutant, convins de oportunitatea temei alese: Istoria Moldovei medievale vs. Imperiul Mahomedan \u00een plin\u0103 expansiune p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een r\u0103zboiul ruso-ucrainian, \u00eenceput \u00een 24-25 februarie 2022. Istoria \u2013 memoria genera\u021biilor – este, \u00een opinia noastr\u0103, o disciplin\u0103 guvernat\u0103 de principiul ireversibilit\u0103\u021bii, care te obi\u0219nuie\u0219te cu ideea apari\u021biei\/ na\u0219terii \u0219i dispari\u021biei\/ mor\u021bii civiliza\u021biilor de pe scena lumii. Moartea istoriei nu este o simpl\u0103 sintagm\u0103 inventat\u0103 de Fukuyama. Cum spunea undeva Cioran (nu \u00een Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei), \u201eistoria este tot ce este supraistoric\u201d. Am reamintit cititorilor, de opinia filosofului n\u0103scut \u00een R\u0103\u0219inarii Sibiului, pentru c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, cheia de lectur\u0103 a acestei c\u0103r\u021bi de real\u0103 importan\u021b\u0103 cognitiv\u0103 \u0219i estetico-educativ\u0103, care ne sugereaz\u0103 iubirea de \u021bar\u0103 (patriotismul!) \u0219i ne reitereaz\u0103 necesara idee testamentar\u0103: s\u0103 ascult\u0103m ce ne comunic\u0103 \u201epeste Olimp, mode \u0219i Timp\u201d, mormintele eroilor neamului – element transistoric, cre\u0219tin -, \u00een fapt, adev\u0103rata oglind\u0103 a Adev\u0103rului.
\n\u00cen alegerea Istoriei Moldovei medievale tradi\u021bionale, contextualizat\u0103 politic \u0219i diplomatic \u00een conexiune cu a celorlalte \u021a\u0103ri vorbitoare de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i de sorginte latin\u0103, aflate \u00eentr-o permanent\u0103 stare de r\u0103zboi, nu doar cu Imperiul lui Mahomed, debutantul Ovidiu B\u00e2rsan are o sigur\u0103 intui\u021bie arheologic\u0103 a Trecutului unde-\u0219i afl\u0103 r\u0103d\u0103cinile ideea de libertate, corelat\u0103 cu iubirea de neam\/ mo\u0219ie, \u021bar\u0103. Autorul revel\u0103 prin nara\u021biuni succesiv-simultane, c\u0103 at\u00e2t la Cetatea de Scaun a Sucevei \u2013 centru de putere al victimei -, c\u00e2t \u0219i la cea a Imperiului de pe malurile Bosforului \u2013 Istanbul\/ Constantinopol, centru de putere al c\u0103l\u0103ului, \u2013 libertatea nu exist\u0103, \u00eenc\u00e2t istoria Euro-Asiei devine doar printr-o permanent\u0103 stare de r\u0103zboi, posibila \u201erealizare a ideii de libertate\u201d, cum argumenta Hegel, \u00een Prelegeri de filosofie (1837). Primeaz\u0103 \u00een scriitur\u0103 \u2013 acesta este marele merit al t\u00e2n\u0103rului debutant, Ovidiu B\u00e2rsan \u2013 principiul supraistoric, kantian, al discordiei: dac\u0103 omul dore\u0219te armonia, natura\/ Dumnezeu dicteaz\u0103 discordia, confirm\u00e2nd, dac\u0103 mai era nevoie, teza din Leviathan-ul lui Hobbes: \u201er\u0103zboiul fiec\u0103ruia \u00eempotriva tuturor\u201d r\u0103m\u00e2ne o lege fatal\u0103 a Istoriei.
\nNe amintim, teza discordiei – drept for\u021b\u0103 motrice\/ elan vital a\/ al Lumii – a \u00eencercat s\u0103 o rezolve \u0219i Homer \u00een disputa sa celebr\u0103, cu Heraclit. P\u0103rintele literaturii europene considera c\u0103 \u201evrajba trebuie s\u0103 dispar\u0103 at\u00e2t din r\u00e2ndul oamenilor, c\u00e2t \u0219i din r\u00e2ndul zeilor\u201d, iar filosoful Heraclit argumenta \u00een antitez\u0103, c\u0103 doar principiul contrariilor configureaz\u0103 posibila stare de armonie a lumii: \u201eToate lucrurile trebuie s\u0103 treac\u0103 prin furcile vrajbei… Contrariile isc\u0103 discordia. Din discordie se na\u0219te cea mai dreapt\u0103 armonie\u201d. \u00cen r\u0103zboiul Imperiul… vs. Moldova se confrunt\u0103 \u00een primul r\u00e2nd cei doi autocra\u021bi: Mohamed ce visa s\u0103 construiasc\u0103 \u201eo bibliotec\u0103 mai mare dec\u00e2t cea din Bagdad\u201d vs. \u0218tefan cel Mare desacralizat de t\u00e2n\u0103rul romancier, \u00een spiritul filosofului Petre \u021au\u021bea, supranumit de prieteni, \u201eultimul Socrate\u201d:
\n\u201eAcum vor s\u0103-l sfin\u021beasc\u0103 pe \u0218tefan cel Mare… (\u00eentre timp B.O.R. l-a sanctificat, n. n.). A fost cea mai mare personalitate politic\u0103 \u0219i militar\u0103 pe care au dat-o rom\u00e2nii \u00een istoria lor. Carol I zicea: \u201eNu ve\u021bi mai da unul ca \u0103sta, chiar dac\u0103 mai tr\u0103i\u021bi un milion de ani\u201d. Dar cum s\u0103 faci sf\u00e2nt din el? C\u0103 el era curvar, domnule! Erou asta-i altceva… Un erou na\u021bional f\u0103r\u0103 egal. Cel mai mare. Dar sf\u00e2nt… Cum s\u0103 faci sf\u00e2nt din el?!\u201d, perora filosoful peripatetic, de pe malurile D\u00e2mbovi\u021bei.
\nDesigur, inten\u021bia lui Ovidiu B\u00e2rsan a fost s\u0103 releve nu at\u00e2t r\u0103d\u0103cinile ancestrale ale moldovenilor sau muntenilor lui \u021aepe\u0219, sau sentimentul de r\u0103zboinic al acestora, \u00eempletit tradi\u021bional, cu instinctul bahic, aventura erotic\u0103 \u0219i extazul mor\u021bii, respectarea religiilor locului, mitografia mo\u0219tenitorului, c\u00e2t s\u0103 actualizeze mitul conduc\u0103torului, al liderului. Conduc\u0103torii sunt cei care scriu cu adev\u0103rat Istoria, cei care-i perpetueaz\u0103 spiritul de \u00eenving\u0103tor. Criza conduc\u0103torilor din Rom\u00e2nia\u201e de ieri \u0219i de azi, pare s\u0103 fie mesajul principal al acestui roman-fluviu, cu r\u0103d\u0103cini \u00een romantismul \u0219i infrarealismul european, dar \u0219i \u00een Cre\u0219terea \u0219i descre\u0219terea Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir, spirit renascentist de referin\u021b\u0103 \u00een cultura european\u0103, nu doar a Moldovei aflat\u0103 \u00eenc\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een \u201ecalea r\u0103ut\u0103\u021bilor\u201d. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, autorul acestui bildungsroman cu r\u0103d\u0103cini estetice \u00een Cronicile lui Ureche, Neculce, Miron Costin, Dimitrie Cantemir cel din Descriptio Moldaviae, Sadoveanu cel din Fra\u021bii Jderi, \u00ee\u0219i centreaz\u0103 nara\u021biunea epopeic\u0103, pe mitul personalit\u0103\u021bii conduc\u0103torului ideal, a lui \u0218tefan Vod\u0103, \u00een care au coexistat geniul \u00eemp\u0103ratului\/ regelui cu r\u0103d\u0103cini \u00een Divinitate, autocratul cu nimic mai prejos dec\u00e2t trioul Cezar, Marc Aurelius, Nero, strategul militar (care mai \u0219i gre\u0219ea uneori, firesc, omenesc prea omenesc!), credinciosul absolut (s\u0103 faci aproximativ 50 de Biserici, M\u0103n\u0103stiri, \u0219i alte construc\u021bii sacre), so\u021bul (nu exist\u0103 so\u021b ideal, de\u0219i supu\u0219ii a\u0219a l-ar fi dorit), \u201ecurvarul\u201d, (ca \u0219i cum Ele ar fi fost total nevinovate, deloc ispititoare, frumoase, interesate \u0219i seduc\u0103toare, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, Dalile; se \u0219tie: Femeia alege, B\u0103rbatul culege!), \u00een\u021beleptul, diplomatul, prietenul, bolnavul, omul \u00eenvins de efemeritate, iubitorul de vinuri naturale (pe atunci \u00eenc\u0103 mai existau asemenea licori bahice, autentice), \u00eendr\u0103gostitul de plai rom\u00e2nesc, un adev\u0103rat paradis al naturii, rom\u00e2nul absolut, fiul de voievod n\u0103scut \u0219i crescut cu sentimentul libert\u0103\u021bii \u0219i al demnit\u0103\u021bii, conduc\u0103torul convins c\u0103 o cultur\u0103, civiliza\u021bie, credin\u021b\u0103 se cuceresc \u00een fiecare zi \u0219i cu sabia, nu doar cu spiritul, boierul\/ nobilul rom\u00e2n \u00eenzestrat, educat cu voin\u021ba de a conserva esen\u021ba arhetipal\u0103 a unui anumit tip de civiliza\u021bie etc.
\nFilosofia Istoriei (\u021a\u0103rii\/ Patriei, fie ea mic\u0103 sau mare, \u00eentotdeauna – \u201etrup sf\u00e2nt \u0219i hran\u0103 sie\u0219i\u201d, Ion Barbu) confer\u0103 bildungsromanului Kara Golge, personalitate estetic\u0103 inconfundabil\u0103, nu doar \u201eprin tot ce este supraistoric\u201d, ci \u0219i printr-o anumit\u0103 nostalgie a arhetipurilor, ce r\u0103zbate sadovenian din scriitur\u0103. Nostalgie \u2013 \u00een fond anamnesis platonician\u0103 \u2013 care presupune, ca \u0219i \u00een cazul romanului-fluviu cu inflexiuni epopeice, Fra\u021bii Jderi, dar \u0219i a altor romane istorice( Neamul \u0218oim\u0103re\u0219tilor, Zodia Cancerului sau Vremea Duc\u0103i-Vod\u0103, Creanga de aur, Nicoar\u0103 Potcoav\u0103) mitul eternei re\u00eentoarceri.
\nSub mitografia Moldovei Medievale, a \u021a\u0103rilor sud-est europene, dar \u0219i a Imperiului Mahomedan aflat \u0219i azi \u00een expansiune economic\u0103 \u0219i \u00eentr-o permanent\u0103 stare de r\u0103zboi-hibrid (psihologic, economic, informa\u021bional, religios, cultural, turistic, sportiv etc) debutantul Ovidiu B\u00e2rsan actualizeaz\u0103 filosofia istoriei ce apar\u021bine curentului \u201edreptului natural\u201d, care rupe cu viziunile politice tradi\u021bionale. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u0218tefan cel Mare, \u201ePiticu\u201d, cum \u00eel porecleau chiar supu\u0219ii, \u00eencearc\u0103 s\u0103 impun\u0103 o\u0219tirii, ideea strategic\u0103 c\u0103 cea mai bun\u0103 ap\u0103rare este atacul, iar fundamentul puterii statului medieval este angoasa \u00een fa\u021ba insecurit\u0103\u021bii. Angoasa securizant\u0103, ideea supravie\u021buirii \u00een Istorie, nu afl\u0103 afirmarea dec\u00e2t \u00eentr-un model organicist de stat (adic\u0103 un construct ce identific\u0103 statul cu un model viu, unde fiecare parte este solidar\u0103 cu celelalte) \u00een care Puterea \u2013 logodnica efemer\u0103 a conduc\u0103torului \u2013 se presupune c\u0103 \u00eencarneaz\u0103 voin\u021ba poporului, sublimat\u0103 \u00eentr-o persoan\u0103: Imperiul mahomedan sunt Eu; Moldova sunt Eu, afirm\u0103 permanent, prin ceea ce fac cei doi Autocra\u021bi (despo\u021bi, tirani) afla\u021bi \u00eentr-o permanent\u0103 stare de r\u0103zboi, \u00eent\u00e2i cu sine, apoi cu Lumea \u2013 vrei pace, preg\u0103te\u0219te-te de r\u0103zboi! \u00centr\u0103 \u00eentotdeauna \u00een misterioasa ecua\u021bie a Istoriei, a\u0219a-zisul individualism posesiv. Aici oamenii sunt considera\u021bi \u00een mod natural ca tot at\u00e2tea voin\u021be autonome, motivate de c\u0103utarea egoist\u0103 a profitului personal. Pactul de supunere, omniprezent \u00een scriitura bildungsromanului, se impune cu necesitate.
\nIndividualismul posesiv (iubire, gelozie, r\u0103zbunare, ur\u0103, prietenie etc.), mitul familiei conjugat cu cel al neamului \u0219i pactul tacit de supunere coexist\u0103 cu ideea de Unire – sugerat\u0103 de harta celor trei \u021a\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti – cu prioritatea interesului general. Dar s\u0103 facem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu retorica romancierului:
\n\u201eIon Coman \u00eel urm\u0103 \u00een camera de vizavi. Aceasta \u00eei pl\u0103cea cel mai mult sp\u0103tarului. Pe perete, \u00een dreapta u\u0219ii, era o panoplie de arme, iar \u00een st\u00e2nga, o hart\u0103 a celor trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne. Masa de lucru a c\u0103pitanului, cu cele trei scaune ale sale, \u00een fa\u021ba u\u0219ii. Un \u0219emineu mai mic era \u00eenconjurat de poli\u021be pe care se afla o colec\u021bie de c\u0103ni de bere. \u00cen spatele mesei, pe o poli\u021b\u0103 erau mai multe catastife \u0219i zapise. Am\u00e2ndoi se \u00eendreptar\u0103 c\u0103tre \u0219emineu \u0219i se a\u0219ezar\u0103 de o parte \u0219i de alta a acestuia. Trecur\u0103 c\u00e2teva clipe de t\u0103cere, f\u0103r\u0103 s\u0103 se uite unul la altul. St\u0103teau \u0219i priveau focul. \u2013 Andrei, nu am de g\u00e2nd s\u0103 te mai judec sau s\u0103-\u021bi fac vreun repro\u0219. Nu pot s\u0103 te mai cert, \u00eencepu simplu \u0219i direct sp\u0103tarul. Am obosit s\u0103 m\u0103 mai cert cu mama ta \u0219i cu surorile tale, care-mi spun c\u0103 nu fac destule pentru tine. Andrei dori s\u0103 deschid\u0103 gura, dar sp\u0103tarul f\u0103cu un gest cu m\u00e2na \u0219i continu\u0103: – \u0218tiu ce vrei s\u0103 spui, dar dac\u0103 nu f\u0103ceam ce am f\u0103cut, acum nu erai \u00een via\u021b\u0103 \u0219i probabil nici eu \u0219i nici fratele t\u0103u, iar soarta fetelor era incert\u0103. Atunci nu aveam alte alegeri! \u2013 S\u0103 bagi sabia \u00een el! R\u0103zb\u0103tu glasul tremurat al lui Andrei. Pentru o clip\u0103 \u00een ochi i se citi s\u0103lb\u0103ticie, iar vorbele sale ar\u0103tau lupta teribil\u0103 care se d\u0103dea \u00een el. – \u0218i ce rezolvam? Nici nu vreau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc ce se \u00eent\u00e2mpla, dac\u0103 nu eram \u0219i eu \u00een acea noapte pe acolo. Crezi c\u0103 onoarea ta e mai presus de onoarea familiei? Via\u021ba familiei noaste oricum a fost dat\u0103 peste cap. Crezi c\u0103 merit\u0103 s\u0103 d\u0103m \u0219i via\u021ba unei \u021b\u0103ri peste cap? Pentru ce? Pentru o Femeie! Multe pricini au plecat de la a\u0219a ceva \u0219i s-au terminat prost pentru to\u021bi! Andrei puse capul \u00een piept, str\u00e2nse pumnul p\u00e2n\u0103 i se albi \u0219i scoase un oftat. P\u0103rea mai mult un suflet mut. Sp\u0103tarul \u00een\u021belese c\u0103 rana nu trecuse \u0219i c\u0103 Andrei mai avea de tras. \u00cens\u0103 p\u0103rea c\u0103 f\u0103cuse totu\u0219i un pas \u00eenainte. \u2013 Nu merit\u0103, Andrei, s\u0103-\u021bi mai omori sufletul! A fost alegerea ei! Asta nu e dragoste! \u00censeamn\u0103 c\u0103 nu te iubea \u0219i c\u0103 erai doar un capriciu! Dragostea trebuie s\u0103 fie \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u0219i tr\u0103it\u0103! – Nu pot s\u0103 trec peste iubirea r\u0103nit\u0103 \u0219i peste tr\u0103darea suferit\u0103, \u0219i peste relele f\u0103cute\u201d. (p. 33)
\nDescoperim un debutant cu o retoric\u0103 personal\u0103, eliberat par\u021bial de sadovenianism. Inclusiv p\u0103rintele literaturii, Homer ar fi fost \u00eenc\u00e2ntat \u2013 estetic vorbind – de intriga aparent banal\u0103 \u0219i de problematica transfigurat\u0103: \u201echip de \u00eenger, dar femeie\u201d, iubire, tr\u0103dare, ur\u0103, dorin\u021b\u0103 de r\u0103zbunare, stare total\u0103 de r\u0103zboi, ispit\u0103, individualism posesiv, toate convergente cu apartenen\u021ba la o familie\/ \u021bar\u0103, destin, neam, religie, pactul mefistofelic al supunerii, orgoliu r\u0103nit, geniul mor\u021bii conjugat cu omniprezentul spectacol al R\u0103ului\/ Binelui, cu \u0219antajul, caracterul epopeic-conflictual al confrunt\u0103rii dintre religii, civiliza\u021bii, filosofii etc. Umbra istoriei\/ r\u0103zboiului se suprapune cu umbra imaginarului mito-poetic – ca reflectare a imaginii omului, ca dublul persoanei\/ personajului, ca \u00eentruchipare a sufletului desp\u0103r\u021bit de trup, ca \u201eeu\u201d imaterial, dublul devitalizat, ipostaz\u0103 a mor\u021bii ce \u00eenso\u021be\u0219te omul. Interdic\u021bia de a c\u0103lca umbra\/ frontiera altuia se justific\u0103, dac\u0103 implic\u0103m simbolurile \u0219i arhetipurile culturale \u0219i ne amintim de formulele de adresare specifice turcilor musulmani: umbra s\u0103 nu se mic\u0219oreze, nici s\u0103 nu se dep\u0103rteze, iar formula de blestem, din aceea\u0219i cultur\u0103, era apocaliptic-infernal\u0103: omul s\u0103 nu arunce nicio umbr\u0103. \u00cen acest sens, romancierul b\u0103c\u0103uan p\u0103streaz\u0103 taina cea mai mare a fiin\u021bei omene\u0219ti \u2013 cum spunea Nicolae Iorga, un istoric genial, citit, \u00een opinia mea, de Ovidiu B\u00e2rsan, se vede \u00een text \u2013 faptul\/ adev\u0103rul c\u0103 \u201e\u00een marginile ei poate cuprinde nem\u0103rginitul\u201d. Ca \u00eentotdeauna, \u00een mod fatal, \u201emasele\u201d\/ mul\u021bimea r\u0103m\u00e2n \u201ecarnea de tun\u201d a Istoriei. Vezi prezentul R\u0103zboi ruso-ucrainian, ce confirm\u0103 teza filosofic-cioranian\u0103, c\u0103 istoricul fiin\u021beaz\u0103 doar \u00een supraistoric.
\n\tPutem vorbi \u00een cazul bildungsromanului Kara Golge, de un ethos livresc, \u00eenso\u021bit de o estetic\u0103 a memoriei \u0219i a celebrit\u0103\u021bii personalit\u0103\u021bilor istoriei Euro-Asiei, evit\u00e2ndu-se efectele uit\u0103rii. Nara\u021biunile \u0219i fic\u021biunile palimptextuale devin \u201emediatori de memorie\u201d, ce catalizeaz\u0103 procesele de actualizare a romanului istoric considerat de unii, desuet. De fapt, vorbim despre o dezarhivare a trecutului istorico-literar \u2013 \u00een acest sens, Ovidiu B\u00e2rsan merit\u0103 felicitat – \u0219i de o encodare\/ regravare a acestuia \u00een memoria prezentului. Prezentificarea spiritului Istoriei. Autorul revel\u0103 \u0219i identific\u0103 fericit C\u0103l\u0103ul cu Victima. Acelea\u0219i tr\u0103iri, acelea\u0219i angoase, acelea\u0219i nefericiri, aceea\u0219i stare de captivitate. M\u0103ria-Sa Cititorul nu trebuie s\u0103 intre \u00een panic\u0103. Introducerea \u00een ideea c\u0103 \u201eistoric este tot ce este supraistoric\u201d este doar sugerat\u0103 \u00een aceste succinte glose critice. \u00cei l\u0103s\u0103m Lectorului, pl\u0103cerea estetic\u0103 de a descoperi \u00een scriitura bildungsromanului, o tipologie etern\u0103, actualizat\u0103 romantico-realist, de t\u00e2n\u0103rul scriitor: eroul \u2013 rob al pasiunii, capacitate total\u0103 de jertf\u0103, predestinat sacraliz\u0103rii (vezi Mahomed, \u0218tefan cel Mare etc.), dar \u0219i ac\u021biunii permanente, demitizante, a detractorilor etc. \u2013 ; geniul, un ales al Divinit\u0103\u021bii, creator ve\u0219nic de modele (cititorul \u00ee\u0219i aminte\u0219te, Nietzsche pune \u00een locul umbrelor proiectate \u00een om de Dumnezeu, geniul), capabil s\u0103 ofere un r\u0103spuns credibil la \u201e\u00eentreb\u0103rile ultime\u201d, s\u0103 perpetueze adev\u0103rul, binele ,frumosul, s\u0103 genereze interoga\u021bii etc.; sf\u00e2ntul, robul lui Dumnezeu prin puritate \u0219i existen\u021b\u0103 absolut\u0103, prin \u00eensu\u0219irea de adev\u0103r revelat, care nu se r\u0103t\u0103ce\u0219te faustic \u00een lumesc, perpetueaz\u0103 prin rug\u0103ciune, credin\u021ba, speran\u021ba, iubirea, ascultarea, inspira\u021bia etc.
\n\tCum fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, toate epocile istorice sunt egale, \u201eomul simplu\u201d (nu am \u00een vedere de\u0219eurile biosociale) este fictivizat de romancierul debutant, lumin\u00e2ndu-i mai ales, tr\u0103irea subiectiv\u0103 a supraindividualului, adic\u0103 stabilirea r\u0103d\u0103cinilor adev\u0103rului \u00een subiectul supraistoric, \u00eenc\u00e2t toate formele antropologiei: estetic\u0103, etic\u0103,, socio \u0219i etnoistoric\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103 (istoria este totu\u0219i o \u0219tiin\u021b\u0103, care nu a murit \u00eenc\u0103, de\u0219i…) sunt aparent f\u0103r\u0103 ie\u0219ite. G\u00e2ndirea mitic\u0103, ubicu\u0103 \u0219i absolut necesar\u0103 \u00een transfigurarea istoricului \u00eei salveaz\u0103, \u00een spiritul lui Platon, romanul de \u201eziua p\u0103m\u00e2ntean\u0103\u201d (Faust), tocmai pentru c\u0103 pleac\u0103 de la un adev\u0103r ce nu poate fi contrazis: cu c\u00e2t mergem \u00eenapoi, cu at\u00e2t suntem mai aproape de zei. Mitul eternei re\u00eentoarceri \u2013 aceasta este supratema bildungsromanului. Mi se pare foarte promi\u021b\u0103tor pentru un debutant \u00een arta romanului, cel mai agresiv gen \u00een literatur\u0103…<\/p>\n

*Ovidiu B\u00c2RSAN<\/strong>, Kara Golge<\/em>, Editura Letras, Snagov, 2021<\/p>\n


\nLauren\u021biu BELIZAN<\/strong>
\n\"\"

singura moarte adev\u0103rat\u0103<\/strong><\/p>\n

fluxul emo\u0163ional se \u00eengusteaz\u0103 \u2013
\nkatharsisul devine ultima lui zi<\/p>\n

cuvinte-aluviuni ajunse \u00een delta inimii
\nlacrimile florile cerul norii iarba soarele luna aripile
\n\u00eengerii
\nnonsensuri care perturb\u0103 grav comunicarea \u00eentre
\nnervii reteza\u0163i
\n\u015fi circuitele cipurile \u00eengropate-n nisip<\/p>\n

este greu s\u0103 descrii lumea \u00een \u015firuri de 1 \u015fi 0
\nochiul bionic nu poate descompune c\u0103derea unei
\nfrunze albastre
\n\u00een irisul lui un greiere fumeaz\u0103 pe o canistr\u0103
\nde kerosen
\ninvent\u00e2nd fluturi tatua\u0163i cu capete de mort<\/p>\n

dalai lama poart\u0103 dou\u0103 ceasuri \u015fi ridic\u0103 trei degete<\/p>\n

o lume unde nu po\u0163i muri este ca o hologram\u0103
\n\u00een care nu atingi extazul nici dulcea suferin\u0163\u0103
\nsingura moarte adev\u0103rat\u0103 – ie\u015firea din poem<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Paula B\u00c2RSAN Ezitare Dezleg\u0103-mi robia cald\u0103 de var\u0103 Ce m\u0103 afund\u0103 molatec \u00een sim\u021buri ispite. Prea tol\u0103nit\u0103 la soarele \u00eencins<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20780"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20780"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20780\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20782,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20780\/revisions\/20782"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20780"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20780"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20780"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}