{"id":20672,"date":"2023-03-20T16:19:59","date_gmt":"2023-03-20T13:19:59","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20672"},"modified":"2023-03-20T16:21:19","modified_gmt":"2023-03-20T13:21:19","slug":"spatii-culturale-nr-20-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20672","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 20 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Publicitatea negativ\u0103<\/strong><\/p>\n

Dl. M\u0103rmureanu, invitat de posturile de televiziune ori de c\u00e2te ori p\u0103m\u00e2ntul nostru d\u0103 u\u015foare semne de trezire, este adeptul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor simple \u015fi logice, prezentate \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u015fi cei cu un IQ mediu s\u0103 le priceap\u0103: cutremurele cu magnitudinea situat\u0103 sub patru pe scara Richter sunt benefice, ele ajut\u00e2nd la eliberarea tensiunilor din scoar\u0163a terestr\u0103; departe de a anun\u0163a un pr\u0103p\u0103d, \u00eel \u00eempiedic\u0103.
\nAceast\u0103 lec\u0163ie pare s\u0103 fi fost \u00eensu\u015fit\u0103, \u00een zilele noastre, nu numai de gospodina speriat\u0103 c\u0103 i se clatin\u0103 bibelourile din vitrin\u0103, ci \u015fi de clasa politic\u0103 \u00een \u00eentregul ei: poporul are nevoie de mici desc\u0103rc\u0103ri ale tensiunii sale nervoase, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t marea izbucnire, cea dobor\u00e2toare de regim \u015fi de conduc\u0103tori, s\u0103 fie am\u00e2nat\u0103 la infinit. Se pare c\u0103 Ceau\u015fescu a avut consilieri mai pu\u0163in destoinici, de vreme ce nu l-au informat despre tehnicile moderne de manipulare a popula\u0163iei: dimpotriv\u0103, i-au \u00eencurajat pudibonderia, i-au alimentat spaima \u00een fa\u0163a fiec\u0103rei fi\u0163uici tip\u0103rite clandestin, groaza de \u015fop\u00e2rlele strecurate \u00een literatura vremii, lipsa de umor \u015fi sobrietatea de fariseu. Balerinele noastre erau at\u00e2t de bine \u00eembr\u0103cate, \u00eenc\u00e2t puteau dansa f\u0103r\u0103 probleme \u015fi \u00een Alaska, pe o scen\u0103 de ghea\u0163\u0103: p\u0103rul lung trebuia str\u00e2ns \u00een coad\u0103 (la c\u00e2nt\u0103re\u0163i, dac\u0103 voiau s\u0103 apar\u0103 totu\u015fi la televizor) ori coafat \u00een acel \u00eengrozitor coc \u00e0 la H\u00e9l\u00e8ne, dup\u0103 care le recuno\u015fteai pe activistele de partid; orice grup num\u0103r\u00e2nd de la trei persoane \u00een sus era suspect \u015fi exemplele de cenzur\u0103 prosteasc\u0103 ar putea continua la nesf\u00e2r\u015fit.
\nActuala clas\u0103 politic\u0103 a mai \u00eenv\u0103\u0163at (sau a fost \u00eenv\u0103\u0163at\u0103) \u015fi o alt\u0103 lec\u0163ie, poate chiar mai important\u0103 dec\u00e2t cea pe care nu ostene\u015fte s-o livreze popula\u0163iei dl. M\u0103rmureanu; este vorba despre publicitatea negativ\u0103, concept pus \u00een circula\u0163ie de Jay Conrad Levinson, acum mai bine de dou\u0103 decenii. Ini\u0163ial, era vorba doar despre \u201eGuerilla Marketing\u201d; treptat, mass media rom\u00e2neasc\u0103 a \u00een\u0163eles c\u0103, dac\u0103 prezin\u0163i doar \u015ftiri \u015focante, violuri, nenorociri, scandaluri, mari aduc\u0103toare de rating, omul de r\u00e2nd va uita repede scandalul \u00een sine, dar va re\u0163ine numele celor implica\u0163i. Un bun exemplu \u00een acest sens \u00eel constituie toat\u0103 pleiada de pi\u0163ipoance, starlete, \u015ftiriste, oieri, patroni de cluburi, b\u0103ie\u0163i de bani gata, droga\u0163i, scandalagii etc., mult mai cunoscu\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 dec\u00e2t, s\u0103 zicem, dl. Nicolae Manolescu. Nu exist\u0103 rom\u00e2n care s\u0103 nu \u015ftie cine este Nichita, \u0163a\u0163a gr\u0103san\u0103 \u015fi penibil\u0103, dar c\u00e2\u0163i au auzit de Nichita St\u0103nescu, de-o pild\u0103? (Ba, mai mult, la o testare na\u0163ional\u0103, c\u00e2nd s-a cerut comentarea unui fragment din \u201eLeoaic\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, iubirea\u201d, elevii i-au dat zor cu \u201epoeta\u201d Nichita St\u0103nescu, pentru c\u0103 a\u015fa \u015ftiau ei de la televizor, c\u0103 Nichita e femeie).
\nArti\u015ftii contemporani nu mai sunt cenzura\u0163i. De fapt, nu mai exist\u0103 cenzur\u0103 \u00een sensul celei practicate de vechiul regim. C\u00e2nd, prin prim\u0103var\u0103, la sala Dalles, s-a jucat piesa \u201eBlonda, chiorul \u015fi piticul\u201d, scandalul n-a dep\u0103\u015fit marginile bulevardului Magheru din capital\u0103. Ba, mai mult, ca s\u0103 arate poporului c\u00e2t de liber se tr\u0103ie\u015fte la noi, \u00eensu\u015fi chiorul, lu\u00e2ndu-\u015fi blonda \u015fi piticul de bra\u0163, a participat la una din cele trei-patru reprezenta\u0163ii (pentru c\u0103 piesa, mediocr\u0103, n-a reu\u015fit s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 mai mult, \u00een ciuda titlului ei incitant).
\nLa fel s-a \u00eent\u00e2mplat cu \u00eendelung mediatizata expozi\u0163ie a Marilenei Murariu. S-au sup\u0103rat Lenu\u0163a din Ple\u015fcoi \u015fi Eba cea buzat\u0103 c\u0103, dans\u00e2nd french can-can cu p\u0103r\u0163ile ru\u015finoase la vedere, Elena \u00eempu\u015fcata le transmite, \u00een mod simbolic, \u015ftafeta dezm\u0103\u0163ului \u015fi a neru\u015fin\u0103rii? S-au ofuscat Hrebenciucii, Opre\u015ftii, de-alde Maz\u0103re, Patriciu, Iliescu, Roman, St\u0103nculescu, Adrian Severin \u015fi tot neamul lor c\u0103 au ap\u0103rut \u00een tablouri \u00een ipostaze cel pu\u0163in indecente \u015fi grote\u015fti c\u00e2t s\u0103 se potriveasc\u0103 bine cu obrazul \u015fi timpanul \u00eengro\u015fate preventiv \u00eempotriva sarcasmului celui de ob\u015fte?
\nSigur c\u0103 nu s-au sup\u0103rat, nu s-au ofuscat, n-au luat (\u015fi nici nu vor lua!) m\u0103suri, pentru c\u0103 noua lec\u0163ie de marketing politic are nevoie de v\u00e2nz\u0103tori\/cump\u0103r\u0103tori, nicidecum de martiri. Vor domnii actori s\u0103 fac\u0103 b\u0103\u015fc\u0103lie de clasa politic\u0103? Liber, cu binecuv\u00e2ntare chiar \u015fi de la Preafericitul. Vor domnii pictori s\u0103 creeze caricaturi care par a fi ilustra\u0163ii t\u00e2rzii la bancurile epocii de aur? N-au dec\u00e2t! Se \u0163in domnii scriitori de pamflete \u015fi alte mizilicuri literare? Nu-i opre\u015fte nimeni: oricum o fac pe banii lor.
\n\u00cen concluzie, \u201ec\u00e2inii latr\u0103, caravana trece\u201d. Avem totu\u015fi iluzia exprim\u0103rii libere \u015fi ne putem elibera de tensiunea suplimentar\u0103, vorba domnului M\u0103rmureanu, cu c\u00e2te un cutremur personal de 1-2 grade pe Richter. Mai mult, nu.<\/p>\n


\nIon CRISTOFOR<\/strong>
\n\"\"

Rom\u00e2nismul dup\u0103 dou\u0103 decenii de democra\u0163ie<\/strong><\/p>\n

Reciteam mai zilele trecute o carte a lui Onisifor Ghibu, intitulat\u0103 La a dou\u0103zecea aniversare a Universit\u0103\u0163ii Daciei Superioare, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2001 sub \u00eengrijirea regretatului profesor universitar, vestitul chirurg Cri\u015fan Mircioiu. \u00cendep\u0103rtat de la catedra universitar\u0103 de primii v\u0103tafi ai comunismului instalat de c\u0103tre armata sovietic\u0103, \u00een martie 1945, profesorul de pedagogie din Alma Mater Napocensis e supus interogatoriului unei sinistre Comisii de epurare. Printre \u00eentreb\u0103rile pe care membrii comisiei i le pun una \u00eei cere s\u0103 justifice concep\u0163ia sa \u201ena\u0163ional\u0103 \u00een pedagogie\u201d. Cu \u00eendr\u0103zneala \u015fi curajul care nu-l vor p\u0103r\u0103si niciodat\u0103 \u00een cursul unei vie\u0163i p\u00e2ndite de nenum\u0103rate pericole, Onisifor Ghibu nu ezit\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi manifeste \u201esurprinderea c\u0103 i se pune o asemenea \u00eentrebare. \u201e\u00cemplinesc azi, m\u00e2ine, 40 de ani de c\u00e2nd m\u0103 ocup cu pedagogia, dar p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nimeni nu mi-a pus o asemenea \u00eentrebare\u201d. Nu numai c\u0103 nu evit\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103, dar b\u0103tr\u00e2nul dasc\u0103l d\u0103 interna\u0163ionali\u015ftilor din comisie un r\u0103spuns f\u0103r\u0103 echivoc, afirm\u00e2nd net c\u0103 i s-a p\u0103rut firesc s\u0103 fie \u201ena\u0163ionalist \u00een toate \u015fi deci \u015fi \u00een preocup\u0103rile mele pedagogice\u201d. \u201eNu mi s-a p\u0103rut c\u0103 na\u0163ionalismul ar putea fi o gre\u015feal\u0103, o ru\u015fine sau o primejdie din vreun punct de vedere. Dimpotriv\u0103, na\u0163ionalismul mi s-a p\u0103rut c\u0103 trebuie s\u0103 fie o condi\u0163ie primordial\u0103, a \u00eensu\u015fi caracterului unui individ. C\u0103ci individul care nu pre\u0163uie\u015fte ce are mai scump, neamul din care s-a n\u0103scut, limba, credin\u0163a, obiceiurile, p\u0103m\u00e2ntul \u015fi idealul de via\u0163\u0103 al acestora, nu \u00eenseamn\u0103 pentru nimeni nimic.\u201d
\nM\u0103 \u00eentrebam ce ar fi g\u00e2ndit vestitul profesor clujean despre agitatele discu\u0163ii din jurul recentei Legi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi mai ales ce ar fi crezut Ghibu despre brusca febr\u0103 europenist\u0103 a multora dintre tinerii intelectuali de ast\u0103zi, c\u0103rora na\u0163ionalismul sincer li se pare mai ru\u015finos dec\u00e2t o boal\u0103 veneric\u0103. Discursul politicienilor de azi pare s\u0103 fie preocupat mai degrab\u0103 de problemele Europei dec\u00e2t ale propriei \u0163\u0103ri, principiile construc\u0163iei europene \u00eei preocup\u0103 mai mult pe teoreticienii \u015fi dasc\u0103lii no\u015ftri dec\u00e2t cele specific rom\u00e2ne\u015fti. Ruina tot mai accentuat\u0103 a \u0163\u0103rii, sc\u0103derea dramatic\u0103 a popula\u0163iei, criza economic\u0103 \u015fi moral\u0103 a propriului popor sunt teme bune de abordat, eventual, doar \u00een campaniile electorale, c\u00e2nd mul\u0163imile sunt mai atente la problemele din b\u0103t\u0103tur\u0103 dec\u00e2t la cele ale continentului. Continent care, de altfel, nu ezit\u0103 s\u0103-i tr\u00e2nteasc\u0103 u\u015fa \u00een nas de c\u00e2te ori bietul c\u0103p\u015funar rom\u00e2n tulbur\u0103 chietudinea \u015fi civiliza\u0163ia Occidentului. Hot\u0103r\u00e2t lucru, pentru un intelectual ca Onisifor Ghibu, spirit educat la marile \u015fcoli ale Europei, cu un doctorat la Universitatea din Iena, s-ar fi g\u0103sit \u015fi azi nu una ci mai multe comisii de epurare. Probabil c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul, luminatul profesor de pedagogie s-ar fi \u00eentrebat, ca \u015fi noi, cei de azi, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu rom\u00e2nii, cu \u0163ara lor, de ce rom\u00e2nismul a devenit un subiect bun doar pentru manualele trecutului?
\nDac\u0103 Onisifor Ghibu ar fi tr\u0103it ar fi putut constata, ne imagin\u0103m cu c\u00e2t\u0103 triste\u0163e, c\u0103 rom\u00e2nismul se confrunt\u0103 cu o situa\u0163ie pe care am putea-o numi paradoxal\u0103, dac\u0103 nu ar fi adeseori tragic\u0103. S\u0103 ne referim doar la faptul c\u0103 la peste dou\u0103 decenii dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea comunismului \u015fi denun\u0163area oficial\u0103 a pactului Ribbentrop-Molotov fiin\u0163eaz\u0103 \u00eenc\u0103 dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti, c\u0103 \u201cpodurile de flori\u201d s-au dus pe ap\u0103 \u00een jos \u015fi ineficienta diploma\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 nu a reu\u015fit s\u0103 alipeasc\u0103 Basarabia la patria-mam\u0103. Pentru genera\u0163ia politic\u0103 de azi cedarea nordului Bucovinei, a Basarabiei \u015fi a sudului Dobrogei pare s\u0103 fie un simplu accident istoric, f\u0103r\u0103 urm\u0103ri \u00een con\u015ftiin\u0163a genera\u0163iilor mai tinere. Instalarea comunismului adus de tancurile sovietice \u015fi sistematica represiune asupra elitelor na\u0163iunii a provocat cea mai mare migra\u0163ie din istoria Rom\u00e2niei, o bejenie care continu\u0103 \u015fi dup\u0103 decembrie 1989 \u2013 e adev\u0103rat din cu totul alte motive.
\nLa 22 de ani dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea structurilor comuniste, rela\u0163iile cu republica sor\u0103 de peste Prut sunt \u00eenc\u0103 destul de tulburi, iar \u00een reglement\u0103rile referitoare la Transnistria \u0163ara noastr\u0103 este exclus\u0103 \u00een mod sfid\u0103tor. Mai mult, \u00een Republica Moldova apar dic\u0163ionare moldo-rom\u00e2ne\u015fti, ce confirm\u0103 \u00een mod hilar abera\u0163ia stalinist\u0103 a existen\u0163ei unei limbi moldovene\u015fti, diferit\u0103 de cea rom\u00e2n\u0103. E trist c\u0103 \u00een provincia care ne-a d\u0103ruit pe cel mai mare lingvist rom\u00e2n din toate timpurile, pe regretatul Eugeniu Co\u015feriu, publica\u0163iile de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 sunt dep\u0103\u015fite numeric de cele ale minorit\u0103\u0163ii rusofone, c\u0103 adeseori moldovenii continu\u0103 s\u0103 utilizeze, \u00een via\u0163a de zi cu zi, limba fostului ocupant, confirm\u00e2nd efectele unei \u00eendelungate mankurtiz\u0103ri. Cum \u00een Transnistria moldovenii reprezint\u0103 \u00eenc\u0103 o majoritate, chiar dac\u0103 fragil\u0103, recunoa\u015fterea sa ca stat autonom ar constitui o nou\u0103 abera\u0163ie. Despre situa\u0163ia rom\u00e2nilor din nordul Bucovinei, \u015ftirile nu sunt dintre cele mai fericite, statul ucrainean continu\u00e2nd politica de dezna\u0163ionalizare, de intimidare a eforturilor etnicilor rom\u00e2ni de a-\u015fi p\u0103stra limba, tradi\u0163iile, leg\u0103turile fire\u015fti cu patria-mam\u0103. S\u0103 amintim doar am\u0103nuntul, extrem de edificator, c\u0103 \u015fi la ora de fa\u0163\u0103 casa lui Aron Pumnul, \u00een care a fost g\u0103zduit, o perioad\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103celul s\u0103u Mihai Eminescu, e ocupat\u0103 de c\u00e2\u0163iva etnici ru\u015fi, c\u00e2nd firesc ar fi fost s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 un muzeu dedicat marelui dasc\u0103l sau civiliza\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti autohtone.
\nPe plan intern, constat\u0103m c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia anumi\u0163i lideri ai Comunit\u0103\u0163ii Arom\u00e2nilor anun\u0163au mai deun\u0103zi c\u0103 vor s\u0103 fac\u0103 demersuri pentru ca arom\u00e2nii s\u0103 fie \u00eenregistra\u0163i ca minoritate na\u0163ional\u0103, o abera\u0163ie \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare pentru orice minte s\u0103n\u0103toas\u0103. Desigur, Petre \u0162u\u0163ea care spunea, cu admira\u0163ie, despre arom\u00e2ni c\u0103 sunt \u201esuprarom\u00e2ni\u201d s-ar \u00eentoarce \u00een morm\u00e2nt la auzul acestor enormit\u0103\u0163i. Odat\u0103 cu el, s-ar cutremura str\u0103lucite personalit\u0103\u0163i de origine arom\u00e2n\u0103, cum ar fi Dosoftei, D. Bolintineanu, \u015eaguna, Dimitrie Anghel, Octavian Goga, Lucian Blaga (dup\u0103 mam\u0103), George Murnu, Theodor Aman, D. Paciurea, T. Palady, I. Pacea, G.Vraca, Toma Caragiu, Pericle, Tache \u015fi Marian Papahagi, Victor Papacostea, Henri Coand\u0103, Elie Carafoli \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, care s-au identificat total cu destinul poporului rom\u00e2n. \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care Uniunea European\u0103 vorbe\u015fte cu insisten\u0163\u0103 despre drepturile minorit\u0103\u0163ilor, c\u00e2nd partidele politice aflate, succesiv, la putere doresc s\u0103 impun\u0103 o lege a minorit\u0103\u0163ilor redactat\u0103 doar pentru a satisface preten\u0163iile UDMR-ului, rom\u00e2nii din afara grani\u0163elor \u0163\u0103rii sunt asimila\u0163i sistematic f\u0103r\u0103 ca cineva de la Consiliul Europei s\u0103 protesteze \u015fi, mai mult, f\u0103r\u0103 ca guvernele Rom\u00e2niei s\u0103 adopte toate m\u0103surile necesare. Rom\u00e2nii sud-dun\u0103reni, numi\u0163i \u00een izvoarele medievale vlahi, la fel ca \u015fi fra\u0163ii lor nord-dun\u0103reni, au fost ignora\u0163i sistematic \u00een perioada comunist\u0103, iar for\u0163ele politice de dup\u0103 1990 au fost preocupate mai ales de h\u0103cuirea patrimoniului economic, creat prin mari sacrificii de un popor \u00eenfometat \u015fi umilit de aparatul de supraveghere al mult temutei Securit\u0103\u0163i vreme de o jum\u0103tate de secol.
\n\u00cen ciuda faptului c\u0103 exist\u0103 Recomandarea nr. 1333 din 1997 a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la protejarea limbii \u015fi culturii arom\u00e2nilor din Peninsula Balcanic\u0103, guvernele din \u0163\u0103rile balcanice o ignor\u0103 cu non\u015falan\u0163\u0103. Rom\u00e2nii sud-dun\u0103reni sunt ramura sudic\u0103 a neamului nostru, ca urma\u015fi ai traco-dacilor romaniza\u0163i cu mult \u00eenaintea romaniz\u0103rii Daciei. Doar separarea \u00eendelungat\u0103 din perioada migra\u0163iilor \u015fi urm\u0103rile a\u015fez\u0103rii slavilor \u00een sudul Dun\u0103rii au f\u0103cut ca ace\u015ftia s\u0103 aib\u0103 anumite particularit\u0103\u0163i de limb\u0103 \u015fi tradi\u0163ii, diferite de cele ale noastre. Potrivit estim\u0103rilor grece\u015fti din 1951, \u00een Grecia se aflau doar 22.736 de arom\u00e2ni, dar num\u0103rul lor real se ridic\u0103, conform altor surse, la peste 1.200.000. De\u015fi este \u0163ar\u0103 a Comunit\u0103\u0163ii Europene, Grecia nu recunoa\u015fte existen\u0163a acestei minorit\u0103\u0163i, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 mai ales \u00een zona Pindului, a Tesaliei. Constitu\u0163ia Greciei nu recunoa\u015fte minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale, teoria oficial\u0103 fiind c\u0103 arom\u00e2nii ar fi greci latiniza\u0163i. Faptul e cu at\u00e2t mai bizar cu c\u00e2t Constantin Rigas, eroul rede\u015ftept\u0103rii na\u0163ionale a Greciei, a fost arom\u00e2n, ce \u015fi-a g\u0103sit de altfel o bun\u0103 g\u0103zduire la Bucure\u015fti \u00een vremuri de restri\u015fte. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu grupul meglenorom\u00e2nilor, o popula\u0163ie sedentar\u0103 (spre deosebire de arom\u00e2ni, mari \u015fi pricepu\u0163i practican\u0163i ai p\u0103storitului), situat\u0103 mai ales \u00een zona Salonicului.
\n\u00cen Albania, estim\u0103rile privitoare la arom\u00e2ni situeaz\u0103 num\u0103rul lor la circa 100.000, dar num\u0103rul lor real este cu siguran\u0163\u0103 mult mai mare, \u00een ciuda asimil\u0103rii for\u0163ate din perioada comunismului. Sunt concentra\u0163i mai ales \u00een jum\u0103tatea sudic\u0103 a \u0163\u0103rii, dar \u015fi \u00een nord c\u00e2t \u015fi \u00een provincia Kosovo, zon\u0103 \u00een care nu pu\u0163ini au fost cei care au fost sili\u0163i s\u0103 treac\u0103 la islamism. De\u015fi la 1912, odat\u0103 cu primul r\u0103zboi balcanic, Rom\u00e2nia a sus\u0163inut decisiv recunoa\u015fterea Albaniei, statul albanez de azi nu face prea multe eforturi de a acorda drepturi popula\u0163iei latinofone. Dintre statele balcanice, Macedonia este singura \u0163ar\u0103 care recunoa\u015fte dreptul minorit\u0103\u0163ilor de a-\u015fi utiliza limba matern\u0103. Parlamentul macedonean este singurul organ legislativ \u00een care arom\u00e2nii sunt \u015fi ei reprezenta\u0163i, iar radioul \u015fi televiziunea au unele programe \u00een arom\u00e2n\u0103. \u00cen Bulgaria sunt dou\u0103 comunit\u0103\u0163i ale rom\u00e2nismului, arom\u00e2nii din sud \u015fi vlahii din sudul Dun\u0103rii, un grup mai compact fiin\u0163\u00e2nd \u00een zona Vidinului. \u00cen zona Cadrilaterului, rom\u00e2nii au fost practic asimila\u0163i, la ora de fa\u0163\u0103 mai exist\u00e2nd un num\u0103r mic de etnici rom\u00e2ni. \u00cen ciuda bunelor rela\u0163ii dintre Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria, aceste grupuri sunt practic lipsite de o real\u0103 recunoa\u015ftere cultural\u0103, ca s\u0103 nu vorbim de o fireasc\u0103 sus\u0163inere a supravie\u0163uirii lor etnice. Grupul timocenilor din zona s\u00e2rbeasc\u0103, denumi\u0163i vlahi, considera\u0163i oficial ca \u201cun grup etnic de origine necunoscut\u0103\u201d, nu au parte nici de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een limba rom\u00e2n\u0103, nici de biserici sau publica\u0163ii. Scandalul bisericii de la M\u0103laini\u0163a e edificator pentru mentalitatea unui popor cu care rom\u00e2nii au avut de-a lungul timpului rela\u0163ii pa\u015fnice, dar care e prea pu\u0163in tolerant cu minorit\u0103\u0163ile, \u00een ciuda faptului c\u0103 s\u00e2rbii sunt ei \u00een\u015fi\u015fi segrega\u0163i \u00een provincia Kosovo. \u00cen ce prive\u015fte grupul istro-rom\u00e2nilor din Croa\u0163ia, comunitatea lor mai num\u0103r\u0103 circa 1.500 de persoane, nefiind recunoscu\u0163i de Constitu\u0163ia croat\u0103 ca o minoritate, fiind practic lipsi\u0163i de orice drepturi.
\nDespre posibilitatea de a se manifesta ca etnie aparte, nici rom\u00e2nii r\u0103ma\u015fi \u00een Ungaria nu se bucur\u0103 de prea multe drepturi. Ca dovad\u0103 c\u0103 din cei peste 200 de mii de rom\u00e2ni consemna\u0163i la 1919 au mai r\u0103mas la ora de fa\u0163\u0103 un num\u0103r redus, marea majoritate fiind asimila\u0163i. \u00cen a\u015fa-zisele \u201eautoguvern\u0103ri\u201d locale, locul rom\u00e2nilor este ocupat adeseori de \u0163igani, oportunism etnic \u00eencurajat, cu perfid\u0103, discret\u0103 diploma\u0163ie, de oficialit\u0103\u0163ile maghiare.
\n\u00cen ce-i prive\u015fte pe rom\u00e2nii prezen\u0163i \u00een Diaspora (termen ce mascheaz\u0103 \u00een fond un exil dureros), alunga\u0163i din \u0163ar\u0103 de mineriade, de spectrul \u015fomajului, al s\u0103r\u0103ciei, de justi\u0163ia corupt\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duv\u0103, goni\u0163i adeseori de fanatismul cu care promov\u0103rile \u00een func\u0163ii \u015fi dreg\u0103torii se fac pe criterii politice, nu trebuie s\u0103 ne facem prea multe iluzii. Asimilarea lor \u00een \u0163\u0103rile \u00een care s-au a\u015fezat, mai lent\u0103 sau mai gr\u0103bit\u0103, este fireasc\u0103 \u015fi inevitabil\u0103. E inutil s\u0103 ne facem iluzii.
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 tragem concluzii, consider\u0103m c\u0103 la \u00eenceputul mileniului III, rom\u00e2nismul se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie dramatic\u0103, din cauze care se pot imputa perioadei comuniste, dar \u015fi indiferen\u0163ei guvernelor de dup\u0103 1990, care au alocat prea pu\u0163in bani \u015fi au f\u0103cut prea pu\u0163ine eforturi diplomatice pentru p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii culturale a fra\u0163ilor no\u015ftri afla\u0163i \u00eenafara grani\u0163elor \u0163\u0103rii. Ca s\u0103 nu mai spunem c\u0103 pe plan intern, politica \u00een domeniul educa\u0163iei, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi culturii e dezastruoas\u0103, ceea ce pune \u00een pericol p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii noastre etnice \u00een cadrele Uniunii Europene \u015fi \u00een condi\u0163iile unei globaliz\u0103ri galopante. Cu manele r\u0103sun\u00e2nd din mahalale p\u00e2n\u0103 la Palatul Cotroceni, cu o televiziune superficial\u0103, avid\u0103 doar s\u0103 v\u00e2nd\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 rating, pericolul pierderii identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale e unul ce nu trebuie subestimat. C\u0103ci e dovedit istorice\u015fte c\u0103 micile culturi au fost \u00eentotdeauna \u00eenghi\u0163ite de cele mari. F\u0103r\u0103 s\u0103 socotim b\u0103ncile sau bagatela marilor combinate industriale, am v\u00e2ndut, cu o frenezie de oameni nebuni, aurul, petrolul, resursele energetice ale \u0163\u0103rii unor companii multina\u0163ionale. (\u00cen mentalul colectiv, escrocii au ajuns s\u0103 fie considera\u0163i \u201eb\u0103ie\u0163i de\u015ftep\u0163i\u201d, sintagm\u0103 ce s-a bucurat de binecuv\u00e2ntarea unui \u00eenalt personaj). R\u0103m\u00e2ne doar s\u0103 mai vindem \u2013 procesul a \u00eenceput \u015fi se desf\u0103\u015foar\u0103 vertiginos \u2013, bucat\u0103 cu bucat\u0103, p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u015filor, glia ap\u0103rat\u0103 cu imense \u015fi tragice sacrificii de genera\u0163ii \u015fi genera\u0163ii de rom\u00e2ni, pentru ca peste noapte s\u0103 ne trezim c\u0103 suntem musafiri la noi acas\u0103. Cazul palestinienilor, dar \u015fi al altor popoare mai mari, ar trebui s\u0103 dea de g\u00e2ndit, nu numai nou\u0103, unor umili sc\u00e2r\u0163\u00e2itori de condei, c\u00e2t mai degrab\u0103 celor ce \u0163in, adeseori cu trufie \u015fi vesel\u0103 incon\u015ftien\u0163\u0103, h\u0103\u0163urile puterii \u00een m\u00e2n\u0103. Cum \u0163ara este a celor care posed\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, s-ar putea ca \u00eentr-o bun\u0103 zi, nou\u0103 \u015fi copiilor no\u015ftri, s\u0103 ne r\u0103m\u00e2n\u0103 sub t\u0103lpile nevrednice doar drumurile construite de domnii de la Bechtel. Drumuri admirabile, dar care nu prea exist\u0103.<\/p>\n


\nAndreea SOFRONIE<\/strong>
\n\"\"

Femeia absent\u0103. Decibelii<\/strong><\/p>\n

Deseori, \u00een literatura de specialitate, feminismul \u015fi feministele sunt acuzate de victimizare, de asumarea \u00een mod eronat a unor idei \u015fi concep\u0163ii care conduc \u00een final la construirea unei imagini distorsionate asupra sexului frumos de \u00eense\u015fi reprezentantele acestuia. Acestea fiind spuse, articolul care ne-a captivat aten\u0163ia este unul care r\u0103stoarn\u0103 aceast\u0103 teorie, demonstr\u00e2nd astfel c\u0103 femeia nu este o creatur\u0103 frustrat\u0103, al c\u0103rei scop fiind doar acela de a \u00eencerca cu disperare ob\u0163inerea unei pozi\u0163ii recunoscute social.
\nTextul apar\u0163ine criticului \u015fi istoricului literar rom\u00e2n Nicolae Manolescu, av\u00e2nd titlul Decibeli feminini \u015fi fiind publicat \u00een ziarul \u201eAdev\u0103rul\u201d, din data de 18 decembrie 2010. \u00cenc\u0103 din primele r\u00e2nduri ale acestuia, nu am putut s\u0103 nu observ ironia cu care Manolescu \u00ee\u015fi construie\u015fte discursul, vorbind despre femeie cu u\u015furin\u0163a \u015fi simplitatea cu care ar prezenta re\u0163eta unei omlete. Precizeaz\u0103 ini\u0163ial c\u0103 cea mai mare parte a timpului \u015fi-o petrece \u00een Paris \u015fi c\u0103 singurele posturi rom\u00e2ne\u015fti de televiziune la care are acces sunt Antena 3 \u015fi RealitateaTV. Manolescu se arat\u0103 a fi profund iritat de apari\u0163ia femeilor \u00een talk-showuri, care i se par a fi lipsite de sens \u2013 f\u0103r\u0103 niciun con\u0163inut perceptibil \u2013 tocmai datorit\u0103 tonului \u201eextrem de strident\u201d al acestora. Mesajul emisiunilor prezentate de aceste creaturi cu glasuri disturbante este at\u00e2t de infantil \u015fi u\u015for de \u00een\u0163eles, \u00eenc\u00e2t poate fi asimilat numai tr\u0103g\u00e2nd cu urechea, f\u0103r\u0103 a fi necesar \u015fi restul efortului intelectual. Problema pare a fi cauzat\u0103 doar de c\u0103tre moderatoarele emisiunilor TV, nu \u015fi de c\u0103tre moderatori, despre care nu se men\u0163ioneaz\u0103 absolut nimic \u00een economia articolului.
\nCritica lui Manolescu nu se rezum\u0103 doar la femeile din talk-showurile rom\u00e2ne\u015fti, ci le \u00eenglobeaz\u0103 \u015fi pe tinerele \u015fi \u201c\u00eenc\u00e2nt\u0103toarele\u201d absolvente ale facult\u0103\u0163ii la care acesta a fost profesor cincizeci de ani, \u015fi despre care men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 le purta o adev\u0103rat\u0103 admira\u0163ie, din p\u0103cate numai p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care acestea f\u0103ceau impruden\u0163a s\u0103 \u201eca\u015fte\u201d gura. Am putea \u00een\u0163elege din spusele domnului Manolescu c\u0103 femeia este o fiin\u0163\u0103 pl\u0103cut\u0103 \u015fi atr\u0103g\u0103toare at\u00e2ta timp c\u00e2t \u00ee\u015fi folose\u015fte organele cavit\u0103\u0163ii bucale pentru toate func\u0163iile biologice, mai pu\u0163in activitatea specific uman\u0103 – cea a comunic\u0103rii ra\u0163ionale. Singura parte \u00een care Manolescu men\u0163ioneaz\u0103 cuv\u00e2ntul \u201eb\u0103rba\u0163i\u201d este aceea \u00een care se include \u00een categoria acelora \u201epu\u0163ini \u015fi insensibili\u201d a c\u0103ror singur\u0103 \u015fans\u0103 de a-\u015fi reface imaginea despre femeie \u2013 ca fiin\u0163\u0103 atr\u0103g\u0103toare \u2013 este vizionarea talk-showurile cu televizorul dat pe \u201emute\u201d.
\n\u00cen partea a doua a articolului men\u0163ionat, autorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 particularizeze discu\u0163ia, aduc\u00e2nd \u00een prim-plan dou\u0103 nume: Andreea \u015fi Dana, \u201eresponsabile\u201d \u015fi ele de contribu\u0163ia adus\u0103 la distrugerea reputa\u0163iei feminine. Faptul c\u0103 Manolescu se rezum\u0103 la aceste dou\u0103 nume oarecum comune, f\u0103r\u0103 s\u0103 ofere mai multe detalii despre persoana lor, relev\u0103 faptul c\u0103 el se refer\u0103 la femei \u00een general, consider\u00e2ndu-le pe toate agresive verbal, stridente, incoerente.
\n\u00cens\u0103, pe de alt\u0103 parte, el face referire direct\u0103 doar la femeile din talk-showurile rom\u00e2ne\u015fti, cele din emisiunile de pe canalele Antena 3 \u015fi Realitatea TV. Putem deduce \u00een vreun fel c\u0103 misoginismul lui Manolescu se adreseaz\u0103 doar femeilor din Rom\u00e2nia? Oare doar rom\u00e2ncele sunt incapabile s\u0103 evolueze \u015fi s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 stadiul de \u201eornamente \u00eenc\u00e2nt\u0103toare \u015fi necuv\u00e2nt\u0103toare\u201d chiar \u015fi dup\u0103 absolvirea unei facult\u0103\u0163i \u015fi a unei presupuse \u201ematuriz\u0103ri culturale\u201d?
\nPentru a \u00eencheia textul cu aceea\u015fi not\u0103 de ironie \u015fi sarcasm, pre\u015fedintele USR m\u0103rturise\u015fte c\u0103 distrugerea admira\u0163iei \u015fi impresiei ini\u0163iale referitoare la reprezentantele sexului feminin nu \u00eei va cauza moartea, \u00eens\u0103 cu siguran\u0163\u0103 trauma provocat\u0103 nu va putea fi \u015ftears\u0103 din memoria sa prea cur\u00e2nd. A\u015fadar, unica \u015fans\u0103 a femeilor de a avea onoarea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 al\u0103turi de un b\u0103rbat este aceea de a \u201ediminua decibelii\u201d, de a se autoreduce la o t\u0103cere permanent\u0103, sau de a-\u015fi \u201ec\u0103uta parteneri de via\u0163\u0103 hipoacuzici\u201d.
\n\u00cen concluzie, femeia domnului Manolescu nu vorbe\u015fte, ci \u201ecasc\u0103 gura\u201d, ea nu face uz de un limbaj cu referent precis, ci de unul lipsit de orice \u201econ\u0163inut perceptibil\u201d. Nu lini\u015fte\u015fte, ci doar agaseaz\u0103. Nu m\u00e2ng\u00e2ie, ci pur \u015fi simplu te \u00een\u0163eap\u0103 cu o voce ascu\u0163it\u0103, \u201erea”, agresiv\u0103, strident\u0103.
\nAristotel, cum se \u015ftie, scotea femeia, dimpreun\u0103 cu str\u0103inii \u015fi sclavii, din r\u00e2ndul cet\u0103\u0163enilor (a se citi oamenilor deplini). Dac\u0103 despre sclav nu g\u0103sea ca potrivindu-i-se un atribut mai avantajos dec\u00e2t acela de \u201eunealt\u0103 vorbitoare\u201d, nu vedem de ce femeii i s-ar asocia \u00een viziunea sa unul ceva mai nobil. Dar \u015fi a\u015fa, dat\u0103 fiind importan\u0163a la Aristotel a limbajului articulat pentru om (condi\u0163ie a transmiterii valorilor morale \u015fi baz\u0103 a sociabilit\u0103\u0163ii), ceea ce i se d\u0103 omului, spun\u00e2ndu-i-se c\u0103 este \u201evorbitor\u201d, compenseaz\u0103 \u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult ceea ce i se ia, spun\u00e2ndu-i-se \u201eunealt\u0103\u201d.
\nCu toate acestea, f\u0103c\u00e2ndu-i femeii un mare bine, al\u0103tur\u00e2nd-o \u201eoamenilor\u201d, domnul Manolescu \u00eei face \u015fi cel mai mare r\u0103u posibil, confisc\u00e2ndu-i vorbirea \u2013 aceasta din urm\u0103 reprezent\u00e2nd nimic altceva dec\u00e2t un simplu \u201ezgomot de fond, \u00eenc\u0103rcat de decibeli, extrem de strident \u015fi f\u0103r\u0103 niciun con\u0163inut perceptibil\u201d.
\nU\u015furin\u0163a cu care trece de la dou\u0103 cazuri individuale, la majoritatea fiin\u0163elor care alc\u0103tuiesc genul feminin m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103 \u00een discu\u0163ie nu intr\u0103 Andreea \u015fi Dana celor dou\u0103 posturi de \u015ftiri de televiziune, ci toate Andreele \u015fi Danele de pretutindeni. Dovad\u0103, zic eu, a unui misoginism incrustat ad\u00e2nc, de mii\/milioane de ani, \u00een incon\u015ftientul masculin.
\nPlec\u00e2nd de la premisa c\u0103 oricine a auzit m\u0103car fugitiv de numele acestuia, \u015fi c\u0103 cei mai mul\u0163i consumatori de cultur\u0103 \u015fi cunoa\u015ftere \u00eei acord\u0103 o mare credibilitate prin reputa\u0163ia pe care \u015fi-a construit-o pe parcursul activit\u0103\u0163ii sale, cu un astfel de articol, cu o cursivitate \u015fi o fermitate a ideilor de a\u015fa mare rang, manipularea cititorilor, indiferent de sex, poate fi surprinz\u0103tor de u\u015foar\u0103. De aceea, \u00eendr\u0103znesc s\u0103 afirm c\u0103 Nicolae Manolescu este un (de)formator de opinie.
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 l\u0103s\u0103m decibelii s\u0103 decid\u0103 t\u0103ria concluziei mele, nu pot s\u0103 nu semnalez pericolul la care este predispus\u0103 opinia maselor largi \u00een momentul \u00een care intr\u0103 \u00een contact cu texte ale unor personalit\u0103\u0163i \u00eenalt legitimate cultural, chiar dac\u0103 nu \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u015fi uman.<\/p>\n


\nEmilian MARCU<\/strong><\/p>\n

Un cuib de nobili<\/strong><\/p>\n

Un cuib de nobili, a\u015fa s-ar putea numi, f\u0103r\u0103 teama de a gre\u015fi, prelu\u00e2nd cuvintele marelui prozator rus I.S. Turgheniev, scriitorii tr\u0103itori pe meleagurile localit\u0103\u0163ii R\u00e2mnicul S\u0103rat, cei care, cu mult\u0103 trud\u0103, fac din aceast\u0103 urbe o adev\u0103rat\u0103 cetate a culturii.
\nStr\u0103jui\u0163i de altarul bisericii, de o frumuse\u0163e cutremur\u0103toare, biseric\u0103 ridicat\u0103 aici de sf\u00e2ntul-martir Constantin Br\u00e2ncoveanu, \u00eentre anii 1690-1697, c\u00e2nd domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti era \u00een plin\u0103 for\u0163\u0103 creatoare, ajutat de unchiul s\u0103u Mihail Cantacuzino, ace\u015fti oameni talenta\u0163i se \u00eenvrednicesc s\u0103 zideasc\u0103 nestemate.
\nUn cuib de nobili intelectuali sunt ace\u015fti slujitori contemporani pe altarul literaturii rom\u00e2ne\u015fti, care \u015ftiu s\u0103 demonstreze c\u0103 localitatea lor, acest ora\u015f de c\u00e2mpie, peste care lunec\u0103 \u00een nop\u0163ile de var\u0103 uria\u015fii nouri de rou\u0103, iar toamna se afund\u0103 \u00een aromele merelor coapte \u015fi ale strugurilor gata s\u0103 fie rostui\u0163i \u00een teascuri, \u015fi apoi vin, la p\u0103strare, pentru zilele c\u00e2nd lumina lor va cotrob\u0103i prin cotloanele inimii \u015fi va stinge pohtele ce le-am pohtit peste an, nu s-a remarcat, de-a lungul timpului, doar prin \u00eent\u00e2mpl\u0103ri picante, pitore\u015fti sau prin scenarii cu domni\u0163e fugind descul\u0163e prin c\u0103ldura z\u0103pezilor p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd c\u0103m\u0103\u015fu\u0163a le ardea pielea \u00eenmiresmat\u0103 \u015fi a\u0163\u00e2\u0163at\u0103 de busuioc greu de agheasma Bobotezei, sau prin \u00eenchisoarea de trist\u0103 amintire, locuitorii acestei str\u0103vechi a\u015fez\u0103ri neav\u00e2nd, de fapt, nici o leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 monstruoas\u0103 creatur\u0103 comunist\u0103.
\nUn cuib de nobili descoper\u0103 \u00een R\u00e2mnicul S\u0103rat cel sau cei care, din \u00eent\u00e2mplare sau nu, are \/ au posibilitatea s\u0103 petreac\u0103, fie \u015fi doar c\u00e2teva ore, \u00een acest ora\u015f de c\u00e2mpie, ora\u015f care, pe de alt\u0103 parte, \u015fi prin edilii s\u0103i, \u015ftie s\u0103 se fac\u0103 prezent \u015fi util \u00een via\u0163a de zi cu zi a acestei p\u0103r\u0163i de \u0163ar\u0103 \u015fi nu numai.
\n\u00centr-un cuib domnesc de berze \u00eendr\u0103gostite, unde se \u0163ese, la lumina cald\u0103 a lunii, \u00een mijlocul de august, rochie lung\u0103 de mireas\u0103, care s\u0103 poat\u0103 odr\u0103sli p\u00e2n\u0103 la revenirea lor de pe alte meleaguri, speran\u0163\u0103 \u015fi bucurie, \u00een a\u015fteptarea care s\u0103-i fie pern\u0103 de vreme rea, c\u00e2nd z\u0103pezile vor veghea, m\u0103r\u015f\u0103luind pe sub ferestrele inimii, \u00een acel cuib domnesc, trena lung\u0103 a poeziei, maram\u0103 ce se \u00eentinde peste ora\u015f \u00een zilele Culturii r\u00e2mnicene, peste m\u0103gura care se arat\u0103 pe buza dealurilor din zare sub o frunte de \u00eenger, odr\u0103sle\u015fte demnitatea.
\n\u00cen acest cuib de nobili, c\u00e2\u0163iva scriitori trudesc la revista Spa\u0163ii culturale.
\nI-a\u015f numi aici pe, \u00een primul r\u00e2nd pe poeta \u015fi prozatoarea Valeria Manta T\u0103icu\u0163u, redactor-\u015fef al acestei publica\u0163ii de referin\u0163\u0103 la nivel na\u0163ional, cea care coaguleaz\u0103, prin talent \u015fi echilibru, \u00eentreaga mi\u015fcare cultural\u0103 din zon\u0103, pe poetul Nicolai T\u0103icu\u0163u, pe poe\u0163ii Valeriu Sofronie, Camelia Manuela Sava \u015fi Petrache Plopeanu, pe criticul \u015fi istoricul literar Mioara Bahna, redactorii Spa\u0163iilor culturale. Fire\u015fte, nu pot s\u0103 nu-l amintesc, atunci c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la aceasta, pe directorul ei de onoare, marele poet Radu C\u00e2rneci, n\u0103scut \u015fi format pe aceste meleaguri, absolvent al celei mai prestigioase institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din localitate, purt\u00e2nd tot numele unui scriitor, Colegiul Na\u0163ional \u201eAlexandru Vlahu\u0163\u0103\u201d.
\nMai \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani, am avut \u00een cenaclul studen\u0163esc de la Ia\u015fi mai mul\u0163i studen\u0163i, foarte talenta\u0163i, care au absolvit studiile liceale \u00een aceast\u0103 localitate, av\u00e2ndu-i ca profesori pe o parte dintre cei men\u0163iona\u0163i. Acesta a fost unul dintre semnele prin care mi-am putut da seama c\u0103 aici pasiunea este m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu talentul \u015fi c\u0103 Omul, cu adev\u0103rat, sfin\u0163e\u015fte locul, pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 str\u0103duin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 sacrificiu, f\u0103r\u0103 d\u0103ruire, nimic deosebit nu po\u0163i s\u0103 realizezi.
\nUn cuib de nobili, iat\u0103, a\u015fadar, ce po\u0163i s\u0103 descoperi la R\u00e2mnicu S\u0103rat fie \u015fi \u00eentr-o trecere de c\u00e2teva ore.
\nPe rafturile bibliotecilor de la R\u00e2mnicul S\u0103rat, dar \u015fi din \u0163ar\u0103, c\u0103r\u0163ile scriitorilor de aici \u00eencep s\u0103 devin\u0103, din ce \u00een ce mai mult, repere importante, s\u0103 fie c\u0103utate, pre\u0163uite \u015fi, mai ales, citite, \u00eencep s\u0103 lumineze precum trena miresei din acel cuib al berzelor \u00eendr\u0103gostite, care au devenit mirese.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Publicitatea negativ\u0103 Dl. M\u0103rmureanu, invitat de posturile de televiziune ori de c\u00e2te ori p\u0103m\u00e2ntul nostru d\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20672"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20672"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20672\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20675,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20672\/revisions\/20675"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20672"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20672"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20672"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}