{"id":20647,"date":"2023-03-16T22:23:04","date_gmt":"2023-03-16T19:23:04","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20647"},"modified":"2023-03-17T23:54:49","modified_gmt":"2023-03-17T20:54:49","slug":"spatii-culturale-nr-21-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20647","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 21 (11)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Scriitorul \u0219i fotografia sa la tinere\u021be:
\ndespre Gheorghe Andrei Neagu \u00eentre Arme \u0219i lope\u021bi<\/strong><\/p>\n

Cartea Arme \u0219i lope\u021bi, ap\u0103rut\u0103 pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 \u00een 1995 la Editura Zedax, aceea\u0219i editur\u0103 reedit\u00e2ndu-i \u0219i edi\u021bia de fa\u021b\u0103, nu poate fi analizat\u0103 \u0219i nu poate suporta o critic\u0103 fireasc\u0103 din partea celor care nu au \u201ef\u0103cut armata\u201d \u0219i, mai ales, a acelora care nu au f\u0103cut armata \u00een acei ani. Prin jocul sor\u021bii \u0219i al unei diferen\u021be de ani nu prea mare \u00eentre autorul acestui articol \u0219i Gheorghe Andrei Neagu, am \u00eenceput serviciul militar \u00een 1978 \u0219i l-am \u00eencheiat \u00een 1981, deci cam \u00een aceea\u0219i perioad\u0103.
\n\t\u00centotdeauna am lecturat cu mare pl\u0103cere c\u0103r\u021bile despre solda\u021bi: \u00een copil\u0103rie am devorat, pentru a redescoperi apoi la v\u00e2rsta adultului, Peripe\u021biile bravului soldat Svejk cartea lui Jaroslaw Hasek, care a reprezentat pentru mine etalonul c\u0103r\u021bilor despre solda\u021bi. Am citit, desigur, seriile lungi ale lui Sven Hasel, alte c\u0103r\u021bi de r\u0103zboi, dar ca Peripe\u021biile\u2026 nu a fost nici una dintre ele.
\n\tArme \u0219i lope\u021bi face parte din categoria c\u0103r\u021bilor despre solda\u021bi, despre armat\u0103, dar nu are nimic amuzant \u00een ea sau autorul nu a pus accentul pe aceast\u0103 solu\u021bie, cu toate c\u0103 momente \u00eenc\u0103rcate cu un comic spontan g\u0103sim \u00een fiecare capitol. Nici nu ar fi putut s\u0103 fie altfel, din moment ce \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103 \u00eencepuse s\u0103 oscileze \u00eentre tragic \u0219i comic, \u00een acel deceniu al VIII-lea. A spune c\u0103 am citit pe ner\u0103suflate aceast\u0103 carte ar \u00eensemna s\u0103-i aduc un elogiu neargumentat autorului, dar chiar a\u0219a au stat lucrurile. Odat\u0103 ce am luat cartea \u00een m\u00e2ini, mi-a fost imposibil s\u0103 o mai las sau c\u0103utam fel de fel de pretexte pentru a relua lectura c\u00e2t mai repede. M-am \u00eentrebat ce anume m-a f\u0103cut s\u0103 uit c\u0103 citeam o carte a unui autor rom\u00e2n \u0219i nu a lui Jaroslaw Hasek; ce anume m-a f\u0103cut s\u0103 uit c\u0103 lecturam cartea unui foc\u0219\u0103nean \u0219i nu a unui autor prea titrat al U.S.R. R\u0103spunsul a venit chiar \u00een timp ce sf\u00e2r\u0219eam cartea: aceasta mustea de via\u021b\u0103 real\u0103, o via\u021b\u0103 cu multiple scene perfect verosimile; personajele, scenele relatate, descrierile locurilor \u2013 Sofroce\u0219tiul, Romanul, Boto\u0219anii, Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219anul cu punctele sale \u2013 toate au c\u0103p\u0103tat \u00een mintea autorului, \u00eenc\u0103 foarte t\u00e2n\u0103r pe atunci \u2013 cartea a b\u0103tut \u00eempreun\u0103 cu Gheorghe Andrei Neagu pe la por\u021bile editurilor \u00eenc\u0103 din anul scrierii sale, \u00een 1973, adic\u0103 la pu\u021bin timp de la l\u0103sarea la vatr\u0103, dar f\u0103r\u0103 succes datorit\u0103 politicii editoriale \u2013 propor\u021biile exacte, precise, f\u0103r\u0103 hiperboliz\u0103ri sau ornamente inutile.
\n\tEste lumea armatei rom\u00e2ne din acei ani, este lumea Rom\u00e2niei din acei ani, pentru c\u0103 trecerile de la scenele cu solda\u021bi la cele cu civili sunt bine regizate, reg\u0103sirea cititorului \u0219i acomodarea cu schimbarea ambian\u021bei \u0219i a personajelor fiind aproape instantanee.
\nVia\u021ba personal\u0103 \u0219i aceea public\u0103 a lui Miti\u021b\u0103, personajul principal, \u00ee\u0219i au fiecare propriile c\u0103i. Miti\u021b\u0103 este acel t\u00e2n\u0103r care, dup\u0103 un e\u0219ec la examenul de admitere la facultatea de litere, con\u0219tient de valoarea sa literar-cultural\u0103, reu\u0219e\u0219te s\u0103 se acomodeze cu armata, dar trece prin acelea\u0219i furci caudine ca fiecare t\u00e2n\u0103r al Rom\u00e2niei socialiste. Pentru un asemenea t\u00e2n\u0103r, este cu at\u00e2t mai umilitor s\u0103 stea al\u0103turi de camarazi lipsi\u021bi de orice cultur\u0103, arogan\u021bi, violen\u021bi, al\u0103turi de ofi\u021beri m\u0103rgini\u021bi, f\u0103r\u0103 nici un spirit de \u00een\u021belegere fa\u021b\u0103 de tinerii solda\u021bi.
\nA fost \u0219ocant pentru mine s\u0103 rememorez prin r\u00e2ndurile c\u0103r\u021bii prozatorului \u0219i poetului Andrei Gheorghe Neagu, propria mea experien\u021b\u0103 ca t\u00e2n\u0103r recrut \u0219i apoi ca soldat prin toate unit\u0103\u021bile militare prin care am trecut.
\nMiti\u021b\u0103 pleac\u0103 de la Sofroce\u0219ti (Neam\u021b) la Bucure\u0219ti, apoi la Boto\u0219ani \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, pe Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219an. Eu, plec de la Racovi\u021ba (Br\u0103ila) la Craiova, Turnu Severin, apoi la Bucure\u0219ti, Tulcea \u0219i \u00een sf\u00e2r\u0219it la Bucure\u0219ti de unde am fost l\u0103sat la vatr\u0103 \u00een martie 1981.
\nMiti\u021b\u0103 este \u00eencorporat la o unitate operativ\u0103 Divizia Tudor Vladimirescu din Bucure\u0219ti, este trimis la o unitate fost\u0103 Batalion disciplinar, la Boto\u0219ani, st\u0103 pu\u021bin timp internat \u00een spitalul militar din Ia\u0219i; re\u00eentors la Boto\u0219ani, este unul dintre privilegia\u021bii comandantului, pleac\u0103 apoi, dintr-un av\u00e2nt de moment, topograf pe Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219an. Eu: \u00eencorporat la o unitate operativ\u0103 la Craiova, merg la o alt\u0103 unitate operativ\u0103 la Turnu Severin, la \u0219coala de caporali de transmisiuni. Revin pentru scurt timp la spitalul militar din Craiova, pentru o banal\u0103 opera\u021bie de apendicit\u0103. De la Turnu Severin, fac eforturi s\u0103 ob\u021bin mai multe permisii, cer\u00e2nd timp s\u0103 m\u0103 preg\u0103tesc pentru \u0218coala militar\u0103. Revin la Craiova, m\u0103 r\u0103zg\u00e2ndesc, nu mai vreau \u0218coal\u0103 militar\u0103, plec la \u201emunci\u201d la Bucure\u0219ti, apoi la Tulcea, pentru instruirea recru\u021bilor \u00eencorpora\u021bi direct la unit\u0103\u021bi de acest fel, \u201ela dilibau\u201d: suspec\u021bi, fo\u0219ti infractori, unguri; r\u0103m\u00e2n pentru a forma \u0219i caporalii dintre ei, plec \u00eenapoi la Bucure\u0219ti la aceea\u0219i unitate ca mai \u00eenainte.
\nMiti\u021b\u0103 este \u00eendr\u0103gostit de Dana, care, abandon\u00e2ndu-\u0219i liceul \u2013 pretextul ar fi chiar el \u2013 \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 de munc\u0103 \u00een capital\u0103, trec\u00e2nd prin patul ei cu diferi\u021bi indivizi, mai cop\u021bi sau mai tineri. El vine \u00een Bucure\u0219ti, dar ceva \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fac\u0103 ceva pentru a se \u00eendep\u0103rta de iubita sa\/fosta sa iubit\u0103 (?) Eu, \u00eendr\u0103gostit de Genia, o educatoare mai mare cu un an ca mine, fac pe dracu\u2019n patru ca s\u0103 fiu c\u00e2t mai aproape de Bucure\u0219ti sau chiar \u00een Bucure\u0219ti, dar, c\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u0219it, reu\u0219esc s\u0103 vin aici, \u00eemi dau seama c\u0103 lucrurile nu stau cum a\u0219 vrea eu, Genia \u0219i p\u0103rin\u021bii ei sunt dezam\u0103gi\u021bi c\u0103 am renun\u021bat la \u0218coala militar\u0103\u2026 \u0219i plec.
\n\u2026Nu am interpolat scene din via\u021ba mea cu un alt scop dec\u00e2t cu acela de a argumenta aceast\u0103 idee: \u00een fiecare epoc\u0103, vie\u021bile oamenilor tind s\u0103 convearg\u0103. Tinerii Rom\u00e2niei deceniului VIII nu aveau prea multe op\u021biuni, mai ales dup\u0103 absolvirea liceului, care, printre altele mai era \u0219i teoretic \u0219i dup\u0103 un e\u0219ec la examenul de admitere la o facultate umanist\u0103. Serviciul militar, care urma, p\u0103rea s\u0103 fie tras la indigo \u2013 atunci nu aveam copiatoare sau computere personale! \u2013 unit\u0103\u021bile militare operative sau, de la \u00eenceput, cele pentru \u201edilibau\u201d. Perioada de instruc\u021bie dup\u0103 care urma, fie interminabila paz\u0103 la diferite depozite, fie trimiterea la munci. \u00cen construc\u021bii, \u00een min\u0103 sau \u00een agricultur\u0103.
\nNici Miti\u021b\u0103 nu a sc\u0103pat de aceast\u0103 cale \u201etrasat\u0103\u201d de farul c\u0103l\u0103uzitor al societ\u0103\u021bii comuniste. Dar Miti\u021b\u0103 nu se pl\u00e2nge de regim dec\u00e2t \u00eentr-un mod indirect. \u00cen ceea ce g\u00e2nde\u0219te, \u00een ceea ce spune, nu sunt critici distrug\u0103toare la adresa regimului. Cartea nu se transform\u0103, de aceea, \u00eentr-un material didactic pentru uzul C.N.S.A.S. sau al elevilor din anii deceniilor postdecembriste, ci r\u0103m\u00e2ne acolo unde trebuie s\u0103 fie. Ea este romanul soldatului rom\u00e2n din perioada comunist\u0103, soldat care, \u0219tiind mai multe dec\u00e2t acei caporali aproape analfabe\u021bi de tipul lui Ignea, sau dec\u00e2t acei ofi\u021beri dezinteresa\u021bi, de tipul locotenentului Ionescu, nu arunc\u0103 greutatea deziluziilor sale cazone asupra societ\u0103\u021bii, ci \u00eei vede pe aceia care, ca indivizi \u0219i nu ca exponen\u021bi ai unei ideologii, se poart\u0103 precum \u201ecapo\u201d de la Auschwitz sau ca studen\u021bii de la seral. Miti\u021b\u0103 \u00een\u021belege c\u0103, dincolo de regim, sunt oamenii care pot atenua absurdul, redundan\u021ba \u0219i ineficien\u021ba acestuia, dar \u0219i oamenii care le pot spori, p\u00e2n\u0103 la nivelul letal.
\nArme \u0219i lope\u021bi este o carte a singur\u0103t\u0103\u021bii, o carte a trangresiunii leg\u0103turii dintre om ca fiin\u021b\u0103 \u00een sine \u0219i omul ca fiin\u021b\u0103 colectiv\u0103. Lumea lui Miti\u021b\u0103 este la \u00eenceput aceea a satului s\u0103u, Sofroce\u0219ti, dar, treptat, aceast\u0103 lume, descris\u0103 \u00een numeroase pagini dedicate p\u0103rin\u021bilor lui, Virginia \u0219i Andrei \u0218oican, care particip\u0103 la diferite momente \u0219i evenimente ale ob\u0219tii, este tot mai \u00eendep\u0103rtat\u0103. Ea r\u0103m\u00e2ne \u00een substraturile con\u0219tiin\u021bei sale mai mult ca o umbr\u0103, unde-\u0219i odihne\u0219te g\u00e2ndurile, c\u00e2nd altundeva nu mai este cu putin\u021b\u0103. Miti\u021b\u0103 este un singuratic, dar nu unul ipohondru, unul care s\u0103 se \u00eenstr\u0103ineze. El este unul pentru sine \u00een g\u00e2ndurile sale \u0219i unul pentru ceilal\u021bi atunci c\u00e2nd munca \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fie al\u0103turi de ceilal\u021bi, \u0219tie s\u0103 traseze \u2013 era topometru, chiar dac\u0103 se d\u0103 drept topograf! \u2013 o linie clar\u0103 \u00eentre sinele s\u0103u, care trebuie ap\u0103rat de intruziunile ploilor vremii sale \u0219i ceilal\u021bi, apropia\u021bi sau camarazi. Este un c\u0103ut\u0103tor al ordinii \u0219i al onestit\u0103\u021bii. G\u00e2ndurile sale nu-i acoper\u0103 faptele, de aceea, \u0219tiind aceasta, prefer\u0103 s\u0103 nu ac\u021bioneze \u00eentr-un fel care i-ar fi putut periclita siguran\u021ba interioar\u0103. Lumea lui Miti\u021b\u0103 devine treptat aceea a Rom\u00e2niei deceniului VIII, la \u00eenceputurile sale \u00eenc\u0103 p\u0103str\u00e2nd multiple valen\u021be ale liberaliz\u0103rii din perioada 1968-1971.
\n\u0218i este o lume pe care autorul Andrei Gheorghe Neagu o retr\u0103ie\u0219te de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd un nou cititor ia \u00een m\u00e2ini cartea sa \u0219i o lectureaz\u0103, indiferent la influen\u021bele mediatice care \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze imaginea unui co\u0219mar pentru ceea ce a fost \u00eenainte de 1989, uit\u00e2nd to\u021bi acei jurnali\u0219ti, realizatori de televiziune, c\u0103 acea perioad\u0103 a fost perioada tinere\u021bii multor oameni, iar tinere\u021bea are spiritul s\u0103u de aventur\u0103 \u0219i de iertare. \u0218i eu am fost unul dintre lectorii aceia; m-am trezit la un moment dat emo\u021bionat de trezirea tuturor acestor amintiri pe care le credeam uitate. Iar dac\u0103 aceast\u0103 carte nu ar fi una mare, a\u0219 fi sim\u021bit cu siguran\u021b\u0103 contrafacerea ei, a\u0219 fi sim\u021bit \u0219i a\u0219 fi c\u0103utat nod \u00een papura compozi\u021biei, structurii, personajelor, scriiturii\u2026 Dar e o carte mare, a unui scriitor important al Rom\u00e2niei actuale!<\/p>\n


\nArtemiza \u2013 Delia As\u0103nache<\/strong>
\n\"\"

Izb\u00e2nzi \u0219i e\u0219ecuri ale \u201egenera\u021biei existen\u021bialiste\u201d<\/strong><\/p>\n

Genera\u021bia \u201927 a revenit \u00een centrul aten\u021biei contemporaneit\u0103\u021bii dup\u0103 anul 1989, c\u00e2nd tinerii intelectuali de valoare din perioada interbelic\u0103 \u00eencep s\u0103 fie redescoperi\u021bi \u0219i republica\u021bi. Scrierile lui Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i Constantin Noica sunt adev\u0103rate revela\u021bii pentru cititorul anilor \u201990, proasp\u0103t eliberat de sub un regim totalitar. Studiile \u0219i cercet\u0103rile ulterioare, care s-au extins de la operele propriu-zise ale acestor autori c\u0103tre contextul social-politic al anilor \u201930, au scos \u00een eviden\u021b\u0103 afilierea lor la mi\u0219carea legionar\u0103, afiliere pentru care au fost, f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere, judeca\u021bi, mai ales c\u0103 \u201einculpa\u021bii\u201d au \u00eencercat, \u00een general, s\u0103 treac\u0103 sub t\u0103cere episodul. Supranumi\u021bi de speciali\u0219ti \u0219i ca genera\u021bia criterionist\u0103 (de la grupul \u0219i revista Criterion) sau genera\u021bia tr\u0103irist\u0103, existen\u021bialist\u0103 (de la accentul pe care membrii ei \u00eel pun pe experien\u021ba direct\u0103), sintagme mai pu\u021bin cunoscute publicului larg, reprezentan\u021bii acestei genera\u021bii \u0219i-au c\u00e2\u0219tigat un loc aparte at\u00e2t \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cea universal\u0103, \u00een ciuda orient\u0103rilor lor politice din tinere\u021be.
\nCel care vorbe\u0219te primul despre direc\u021biile \u00een care ar trebui s\u0103 se \u00eendrepte genera\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103 este Mircea Eliade. Intinerariu spiritual, ap\u0103rut \u00een 1927, poate fi considerat manifestul genera\u021biei, iar autorul lui – \u201e\u0219eful\u201d genera\u021biei. Consider\u00e2nd c\u0103 prin realizarea Rom\u00e2niei Mari idealul \u00eenainta\u0219ilor a fost \u00eendeplinit, tinerii de acum sunt disponibili \u0219i pentru alte idealuri dec\u00e2t cele istorice: \u201e…ideologia genera\u021biei r\u0103zboiului nu mai era valabil\u0103. Noi, \u00abgenera\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103\u00bb, trebuia s\u0103 ne g\u0103sim rosturile noastre. Dar, spre deosebire de \u00eenainta\u0219ii no\u0219tri, care se n\u0103scuser\u0103 \u0219i tr\u0103iser\u0103 cu idealul re\u00eentregirii neamului, noi nu mai aveam un ideal de-a gata f\u0103cut la \u00eendem\u00e2n\u0103. Eram liberi, disponibili pentru tot felul de \u00abexperien\u021be\u00bb. (…) Eram prima genera\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 necondi\u021bionat\u0103 \u00een prealabil de un obiectiv istoric de realizat\u201d (Eliade, 1990: 11). Definirea \u0219i delimitarea noii genera\u021bii este f\u0103cut\u0103 \u0219i de Mircea Vulc\u0103nescu: \u201eSuntem din genera\u021bia acelora care au gravitat \u00een timpul marelui r\u0103zboi \u00een jurul clasei a patra secundar\u0103. Culturalice\u0219te, suntem a doua genera\u021bie dup\u0103 r\u0103zboi. \u00centre 1916 \u0219i noi mai e o genera\u021bie. E genera\u021bia lui Lucian Blaga. G\u00e2ndirea e curierul cultural al acestei genera\u021bii care ne precede imediat\u201d (Vulc\u0103nescu, 2003: 78). Era nevoie, deci, de g\u0103sirea \u0219i definirea unor noi idealuri. \u201eAv\u00e2nd totul de-nceput, ne trebuie plan \u0219i criteriu de verificare a materialului\u201d, scrie Mircea Vulc\u0103nescu (Idem: 81). \u00cen opinia sa, t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie e caracterizat\u0103 prin sete de cunoa\u0219tere, autenticitatea tr\u0103irii, spiritualitate \u0219i tensiune dramatic\u0103 \u0219i criza tr\u0103it\u0103 \u00een comun de to\u021bi cei care au \u00een 1927 v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 20 \u0219i 28 de ani.
\nMircea Eliade \u00ee\u0219i dore\u0219te ca \u00een r\u00e2ndurile tinerei genera\u021bii s\u0103 primeze spiritualul \u0219i sus\u021bine revizuirea tuturor valorilor acceptate f\u0103r\u0103 controlul tr\u0103irii directe, milit\u00e2nd pentru tr\u0103irea efectiv\u0103 a valorilor grupului: \u201eDe aceea c\u0103ut\u0103m \u0219i sorbim experien\u021bele pe care vremea \u0219i dibuirile sufletului ni le arunc\u0103 \u00een fa\u021b\u0103. De ce s\u0103 ne ferim de experien\u021be, chiar de cele r\u0103u famate? Ele excit\u0103 sufletul, \u00eel precipit\u0103 \u00een situa\u021bii \u0219i atitudini inedite, \u00eel fecundeaz\u0103 cu germeni rari, \u00eel nuan\u021beaz\u0103 cu tente exotice. S\u0103 nu ne fie team\u0103 c\u0103 ne vor destr\u0103ma sufletul, sau \u00eel vor st\u0103p\u00e2ni. Experien\u021bele \u00eembog\u0103\u021besc con\u0219tiin\u021ba, dar nu-i cuprind niciodat\u0103 libertatea\u201d (Eliade, 1990, I: 36). Pornind de la ideea c\u0103 avem o cultur\u0103 marginalizat\u0103 \u0219i tem\u00e2ndu-se de provincialism, Eliade vrea c\u0103 genera\u021bia timpului s\u0103u s\u0103 scoat\u0103 cultura rom\u00e2n\u0103 din iner\u021biile r\u0103s\u0103ritene. Pentru eliberarea energiilor mistice ale cona\u021bionalilor, el propune \u00eendep\u0103rtarea de ra\u021bionalismul lui Titu Maiorescu \u0219i de zeflemeaua lui I. L. Caragiale. Eliade sus\u021bine primatul spiritualului \u00een raport cu politicul p\u00e2n\u0103 \u00een anii `35 – `36, dar \u00eencep\u00e2nd de acum, el nu mai este at\u00e2t de ostil interven\u021biei intelectualilor \u00een politic\u0103. \u00cen concep\u021bia sa, lupta politic\u0103 presupune instaurarea unei noi ierarhii, no\u021biune care o presupune pe cea de valoare. Cum valoarea presupune for\u021b\u0103 creatoare, deci spirit, atunci politicul se ridic\u0103 \u0219i el \u00een plan spiritual: \u201ePrimatul politic presupune lupta pentru o nou\u0103 ordine social\u0103 \u0219i pentru instaurarea unei noi ierarhii. Dar, oric\u00e2t de abil a\u021bi suci \u0219i a\u021bi r\u0103suci defini\u021bia \u00abprimatului politic\u00bb, v\u0103 lovi\u021bi de no\u021biunea de ierarhie; no\u021biune care o presupune pe cea de valoare. Orice nou\u0103 ordine social\u0103, orice nou\u0103 crea\u021bie statal\u0103 \u2013 nu se poate cl\u0103di dec\u00e2t pe no\u021biunea de valoare. \u0218i trebuie s\u0103 recunoa\u0219te\u021bi c\u0103 \u00abvaloarea\u00bb presupune for\u021b\u0103 creatoare; c\u0103 este, deci, un criteriu spiritual, iar nu unul politic\u201d. (Eliade, 1990, II: 140).
\nAstfel, consider\u00e2nd c\u0103 face crea\u021bie strict spiritual\u0103, Eliade \u00eencepe s\u0103 se implice \u00een politic\u0103, apropiindu-se de Mi\u0219carea Legionar\u0103. \u00cen perioada 1937 \u2013 1938, el sprijin\u0103 \u00een mod f\u0103\u021bi\u0219 Legiunea. Apropierea lui de o mi\u0219care politic\u0103 extremist\u0103, antidemocratic\u0103, a fost facilitat\u0103, pe de o parte, de filosofia sa existen\u021bialist\u0103, de valorificarea experien\u021belor de orice fel: \u201eFiecare nou\u0103 experien\u021b\u0103 \u00eei d\u0103ruie\u0219te (personalit\u0103\u021bii umane \u2013 n.n.) o nou\u0103 gimnastic\u0103, o nou\u0103 viziune \u0219i noi valori. Chiar o experien\u021b\u0103 absurd\u0103, cum ar p\u0103rea alchimia. Sau una riscant\u0103: magia. Sau una compromi\u021b\u0103toare: umanitarismul. Sau futurismul, cubismul, sinoismul, antisemitismul\u201d (Eliade, 1990, I : 37). Pe de alt\u0103 parte, aderarea lui Eliade la Mi\u0219carea Legionar\u0103, se justific\u0103 prin interesul pe care acesta \u00eel manifest\u0103 fa\u021b\u0103 de spiritualitate, ruralitate, arhaitate, religie etc. Av\u00e2nd aceste preocup\u0103ri, el a fost atras aproape automat de mistica arhaic\u0103 a Legiunii, de ideile promovate de Corneliu Zelea Codreanu: cre\u0219tinismul, omul nou, na\u021biunea, elita de merit, jertfa etc. \u00cen alte condi\u021bii, e mai mult dec\u00e2t posibil c\u0103 Eliade, un savant tolerant, deschis c\u0103tre alte culturi, religii \u0219i popoare, nu s-ar fi declarat simpatizantul mi\u0219c\u0103rii.
\nTeoria tr\u0103irii autentice se face sim\u021bit\u0103 \u0219i \u00een operele lui Eliade. Literatura lui se revendic\u0103 din estetica autenticit\u0103\u021bii. El este primul scriitor care introduce la noi o problematic\u0103 de tip existen\u021bialist, propun\u00e2nd solu\u021bii mai pu\u021bin \u00eent\u00e2lnite pentru criza de valori pe care o tr\u0103ie\u0219te t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie: exotism, revolt\u0103, experien\u021ba tragicului (\u00een volumele Huliganii, \u00centoarcerea din rai). O viziune proprie are, de asemenea, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu literatura fantastic\u0103: faptele au loc la lumina zilei, de cele mai multe ori \u00een spa\u021biul bucure\u0219tean, un adev\u0103rat centru ini\u021biatic, iar accentul cade pe rela\u021bia dintre sacru \u0219i profan, \u00eentr-o \u00eembinare de simboluri folclorice \u0219i indice. Magicul, miticul, fabulosul se ascund \u00een spatele textului aproape la fiecare fraz\u0103, transmi\u021b\u00e2nd un mesaj latent, ce nu poate fi decriptat dec\u00e2t de cei ini\u021bia\u021bi (La \u021big\u0103nci, Pe strada M\u00e2ntuleasa etc.). Prin teme precum existen\u021ba individului ca o serie de probe ini\u021biatice, ambivalen\u021ba oric\u0103rui eveniment, dialectica sacrului \u0219i a profanului, Eliade regenereaz\u0103 nara\u021biunea de tip mitic, d\u00e2ndu-i o not\u0103 de mare originalitate. Totodat\u0103, el este cel care creeaz\u0103 la noi un tip nou de roman – romanul indirect, prin opera \u0218antier: \u201eAm numit acest caiet \u201eroman indirect\u201d nu at\u00e2t pentru necesit\u0103\u021bi editoriale, c\u00e2t pentru a exprima mai precis caracterul indirect al epicei pe care \u00eel cuprinde. \u201eIndirect\u201d deoarece toate pornesc de la mine, de la voin\u021ba mea de a cunoa\u0219te, p\u0103stra sau respinge oamenii. Am \u00eendr\u0103znit, totu\u0219i, s\u0103-l numesc roman pentru c\u0103, folosindu-m\u0103 de paranteze, am ad\u0103ugat am\u0103nunte, preciz\u0103ri \u0219i \u00eempliniri pe care textul original nu sim\u021bea nevoia de a le avea. \u0218i este cu at\u00e2t mai sigur \u201eroman\u201d cu c\u00e2t acel care \u00ee\u0219i \u00eenseamn\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u0219i prefaceri suflete\u0219ti le face mai spontan, mai nesofisticat\u201d (Eliade, 1991: 11). Pe l\u00e2ng\u0103 o opera literar\u0103 \u00eensemnat\u0103, Eliade las\u0103 \u00een urm\u0103 \u0219i o impresionant\u0103 oper\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103, prin lucr\u0103rile sale despre istoria religiilor, filosofie, indianism, practicile yoga, alchimie, budism, civiliza\u021biile Orientului etc.
\nUrm\u00e2nd principiile lui Eliade, criterioni\u0219tii pun accentul pe experien\u021b\u0103 \u0219i pe filozofia tr\u0103irii. Membrii noii genera\u021bii se separ\u0103 de filozofia de \u0219coal\u0103, neag\u0103 totul, vor s\u0103 schimbe totul, au un discurs fastuos, \u201eira\u021bional\u201d, teribilist, delirant, menit s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia. Unul dintre tinerii care vor s\u0103 epateze, s\u0103 desfiin\u021beze valorile deja consacrate este Eugen Ionescu. El vrea s\u0103 instaureze, prin volumul Nu (1934), un nou climat critic \u0219i o nou\u0103 form\u0103 de analiz\u0103 literar\u0103. Contest\u00e2nd operele lui Tudor Arghezi, Ion Barbu \u0219i Camil Petrescu, iar apoi contrazic\u00e2ndu-se cu verv\u0103, inteligen\u021b\u0103 \u0219i imagina\u021bie, Eugen Ionescu scrie o carte nonconformist\u0103, foarte original\u0103. Dincolo de critica negativ\u0103 \u0219i de aprecierile pozitive care \u00eei urmeaz\u0103, eseul lui Ionescu are \u00een substrat \u0219i un alt mesaj: \u201eeste un jurnal al unei crize spirituale \u0219i morale, un discurs al nelini\u0219tii\u201d (Simion, 2000: 71), al c\u0103rui obiect devine existen\u021ba \u0219i micimea fiin\u021bei umane \u00een fa\u021ba necuprinsului. Autorul \u00eensu\u0219i m\u0103rturise\u0219te \u00een cuv\u00e2ntul \u00eenainte al edi\u021biei franceze din 1986 c\u0103 textul are \u0219i un mesaj mai profund, men\u021bion\u00e2nd c\u0103 a continuat s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 despre aceste probleme toat\u0103 via\u021ba: \u201eAl\u0103turi de st\u00e2ng\u0103cii \u0219i de c\u00e2teva incoeren\u021be, ceea ce am spus atunci, \u00een afirma\u021biile cele mai profunde, mai spirituale, am continuat s\u0103 spun \u0219i s\u0103 scriu pe tot parcursul vie\u021bii mele\u201d (Ionescu, 1991: 7).
\nNeantul, crearea universului f\u0103r\u0103 participarea uman\u0103 \u00eei provoc\u0103 viitorului dramaturg un sentiment de nelini\u0219te: \u201eNici o lege nu v\u0103 garanteaz\u0103 lini\u0219tea, \u00een afar\u0103 de obi\u0219nuin\u021b\u0103, de trecut. Dar ce obicinuin\u021b\u0103, ce trecut ave\u021bi luminat \u00eend\u0103r\u0103tul dv. dec\u00e2t o existen\u021b\u0103, dec\u00e2t memoria istoric\u0103 a dou\u0103, trei sau patru mii de ani, dec\u00e2t memoria geologic\u0103 a c\u00e2torva sute de milioane de ani? Ce \u00eensemneaz\u0103 acest ieri, acest azi, de c\u00e2teva sute de milioane de ani? (…) Dac\u0103 a\u0219 fi asistat la facerea lumii, as \u0219i un om cu totul lini\u0219tit azi. Dar a\u0219a, \u00eemi pot c\u0103dea toate \u00een cap, \u00een orice clip\u0103. (…) Doamne, Doamne, ajut\u0103-m\u0103, sunt foarte nefericit, \u00eemi vine \u0219i mie s\u0103 strig ca o amureaz\u0103 abandonat\u0103\u201d (Ionescu, 1991: 198). Nemul\u021bumit de cultura rom\u00e2n\u0103, pe care o consider\u0103 marginal\u0103, el vrea s\u0103 se lepede de ea \u0219i s\u0103 joace un rol \u00een cultura mare, european\u0103, vrea s\u0103 fie francez: \u201eV\u0103 declar c\u0103 m\u0103 jeneaz\u0103 incomensurabil faptul c\u0103 sunt condamnat s\u0103 r\u0103m\u00e2n o rud\u0103 s\u0103rac\u0103 a intelectualit\u0103\u021bii europene\u201d (idem: 197). Neav\u00e2nd \u00eencredere \u00een valorile \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti, Ionescu recomand\u0103 scriitorilor rom\u00e2ni s\u0103 renun\u021be la autohtonism \u0219i s\u0103 adere la literatura francez\u0103. Ceea ce va face chiar el mai t\u00e2rziu (1938), devenind membru al Academiei franceze. Prin piesele sale de teatru scrise \u00eencep\u00e2nd cu 1950 (c\u00e2teva exemple: C\u00e2nt\u0103rea\u021ba cheal\u0103, Lec\u021bia, Scaunele, Rinocerii, Regele moare), Eugen Ionescu va fi unul dintre promotorii teatrului absurdului, ajung\u00e2nd un nume de referin\u021b\u0103 \u00een istoria dramaturgiei mondiale, al\u0103turi de Samuel Beckett, Jean Genet, Harold Pinter, Tom Stoppard, Friedrich D\u00fcrrenmatt, Fernando Arrabal \u0219i al\u021bii. De\u0219i a fost \u0219i el unul dintre tinerii furio\u0219i ai vremii, dup\u0103 cum singur m\u0103rturise\u0219te la apari\u021bia \u00een francez\u0103 a volumului Nu, el nu a c\u0103zut \u00een mrejele politicului, fiind preocupat s\u0103 surprind\u0103 \u0219i s\u0103 redea partea absurd\u0103 a lumii. \u00centr-o scrisoare adresat\u0103 scriitorului Mihail Sebastian, el \u00ee\u0219i acuz\u0103 colegii de genera\u021bie pentru devierea \u00eenspre dreapta, recunosc\u00e2nd c\u0103 a fost fascist.
\nO viziune asem\u0103n\u0103toare cu aceea a lui Eugen Ionescu asupra culturii rom\u00e2ne are \u0219i Emil Cioran. \u00cen Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei (1936), el declar\u0103 c\u0103 s-a n\u0103scut \u00eentr-o cultur\u0103 f\u0103r\u0103 viitor, minor\u0103. Cioran crede c\u0103 numai \u00een afara grani\u021belor t\u0103rii se poate \u00eemplini, vorbind de ru\u0219inea de a fi rom\u00e2n. El nu accept\u0103 nici parlamentarismul, nici democra\u021bia \u0219i prefer\u0103 o dictatur\u0103 popular\u0103, dar nu este adeptul comunismului. Studentul din R\u0103\u0219inari este ostil oric\u0103rui element normativ, pun\u00e2nd accentul pe spontaneitate, idee \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103 de toat\u0103 genera\u021bia criterionist\u0103. Omul lui Cioran este un animal ratat, o fiin\u021b\u0103 zadarnic\u0103, un produs al e\u0219ecului, \u00een timp ce pentru Eliade, omul este un purt\u0103tor de mituri, o fiin\u021b\u0103 cultural\u0103. Cioran propune renun\u021barea la cre\u0219tinism, la morala cre\u0219tin\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, idee comb\u0103tut\u0103 de Petre \u021au\u021bea, care spune c\u0103 o b\u0103tr\u00e2n\u0103 credincioas\u0103 de la \u021bar\u0103 este mai \u00een\u021beleapt\u0103 dec\u00e2t filosoful Immanuel Kant. T\u00e2n\u0103rul de 25 de ani viseaz\u0103 o Rom\u00e2nie imperialist\u0103, o for\u021b\u0103, o \u021bar\u0103 industrializat\u0103, f\u0103r\u0103 \u021b\u0103rani, plin\u0103 de muncitori energici. Este Cioran un profet? Se pare c\u0103 da, av\u00e2nd \u00een vedere ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 1947. El neag\u0103 tradi\u021bia, \u00ee\u0219i dore\u0219te ca \u021bara s\u0103 ias\u0103 din iner\u021bie, iar singura modalitate prin care crede c\u0103 se poate \u00eenf\u0103ptui acest lucru este printr-un regim totalitar. Aceste idei \u00eel apropie imediat pe Cioran de dreapta rom\u00e2neasc\u0103 din anii ’30. El \u201evrea o nimicire (ardere) de tot pentru a fi posibil\u0103 o purificare de tot \u0219i, astfel, na\u0219terea unui nou destin rom\u00e2nesc. Dar c\u00e2nd este s\u0103 indice calea ie\u0219irii din robia iner\u021biei r\u0103s\u0103ritene, profetul indic\u0103 labirintul (cite\u0219te: neantul) politicii. Cade \u0219i el \u00een istorie\u2026\u201d (Simion, 2000: 55). Ideile lui par a fi mai mult fanteziile unui spirit av\u00e2ntat, furios, care visez\u0103 un destin rom\u00e2nesc nemaipomenit. \u00cen interviurile acordate mai t\u00e2rziu, dup\u0103 emigrarea \u00een Fran\u021ba, Cioran neag\u0103 teza elimin\u0103rii \u021b\u0103ranilor, spun\u00e2nd chiar c\u0103 are \u00een comun cu ei aceea\u0219i filozofie a istoriei – ideologia de victim\u0103. Totodat\u0103, se proclam\u0103 adeptul pasivit\u0103\u021bii, al lenei, renun\u021b\u00e2nd la teoria for\u021bei \u0219i agresivit\u0103\u021bii din tinere\u021be. Cioran regret\u0103 c\u0103 s-a aliat Mi\u0219c\u0103rii legionare, pun\u00e2nd acest fapt pe elanul nebun al tinere\u021bii. Eu una, l-am crezut.
\nOp\u021biunea modernist\u0103, pro-industrializare \u00eel distan\u021beaz\u0103 net pe Cioran fa\u021b\u0103 de tradi\u021bionalismul (ruralizant, antieuropean) lui Mircea Eliade sau Mircea Vulc\u0103nescu. Acesta din urm\u0103 este de p\u0103rere c\u0103 un guvern cu adev\u0103rat responsabil trebuie s\u0103 \u00eencurajeze dezvoltarea valorilor specific rom\u00e2ne\u0219ti, ale \u021b\u0103r\u0103nimii. Sociolog meticulos, Vulc\u0103nescu vorbe\u0219te \u0219i el despre importan\u021ba elitelor spirituale \u00een societate, dar nu critic\u0103, precum Cioran, sistemul democratic. Spre deosebire de Eliade \u0219i Cioran, Vulc\u0103nescu nu a sus\u021binut Mi\u0219carea legionar\u0103. Om cu o vast\u0103 cultur\u0103, tolerant, el nu a fost nici xenofob, nici antisemit. De\u0219i Eliade era considerat \u201e\u0219eful\u201d genera\u021biei, cel \u201ecare o legitima \u00een ad\u00e2nc\u201d, potrivit lui Noica (\u00een \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201d la Pentru o nou\u0103 spiritualitate filosofic\u0103), era Vulc\u0103nescu. El era inima grupului, sus\u021bin\u00e2ndu-i pe ceilal\u021bi (Eugen Ionescu prime\u0219te premiul tinerilor scriitori (de\u0219i, ini\u021bial, \u00eei fusese refuzat) pentru volumul Nu dup\u0103 ce Vulc\u0103nescu scrie un memoriu prin care \u00eei demonstreaz\u0103 valoarea), ajut\u00e2ndu-i \u0219i oferindu-le c\u00e2te pu\u021bin din sufletul \u0219i din inteligen\u021ba sa. El este singurul \u201eom de sistem\u201d al genera\u021biei – a lucrat \u00een administra\u021bia na\u021bional\u0103, de\u021bin\u00e2nd func\u021bii importante \u00een Ministerul de Finan\u021be. Economia, dreptul, filosofia, sociologia, teologia, etica, literatura sunt doar c\u00e2teva dintre domeniile \u00een care Vulc\u0103nescu avea cuno\u0219tin\u021be temeinice. Bun orator \u0219i profesor (la catedra de sociologie a lui Dimitrie Gusti), el desf\u0103\u0219oar\u0103 \u0219i o activitate jurnalistic\u0103 intens\u0103, scriind \u00een principalele publica\u021bii ale vremii, activ\u00e2nd \u00een diferite organiza\u021bii ale vremii. Arestat \u00een 1946, el va fi \u00eenchis la Aiud, al\u0103turi de al\u021bi membri de seam\u0103 ai elitei rom\u00e2ne\u0219ti. Vulc\u0103nescu se \u00eemboln\u0103ve\u0219te dup\u0103 ce se culc\u0103 pe ciment ca o saltea pentru a salva un alt de\u021binut, mai t\u00e2n\u0103r, \u0219i moare \u00een 1952, spun\u00e2nd urma\u0219ilor s\u0103 nu \u00eencerce s\u0103-l r\u0103zbune.
\nSus\u021binerea valorilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u0219i primatul valorilor spirituale sunt idei pe care, al\u0103turi de Vulc\u0103nescu, le-a sus\u021binut \u0219i Constantin Noica. Orientarea sa este net tradi\u021bionalist\u0103 prin sus\u021binerea \u021b\u0103r\u0103nescului \u0219i a unor elite intelectuale, conduc\u0103toare, generate din s\u00e2nul \u021b\u0103r\u0103nimii. Nu g\u0103sim nic\u0103ieri elementele moderniste, prooccidentale sau proeuropene pe care le g\u0103sim la Cioran \u00een Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei. Se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00eens\u0103 cu filosoful nihilist \u00een critica adresat\u0103 democra\u021biei capitaliste.
\nToate aceste idei diferite, contrare, amestecate, toate aceste \u201eprograme\u201d de salvare a Rom\u00e2niei, de rupere a vechilor sisteme, de expansiune, menite s\u0103 scoat\u0103 \u021bara din zona minorului \u0219i s\u0103 o propulseze c\u0103tre universalitate, c\u0103tre major, coexist\u0103 \u0219i fermenteaz\u0103 \u00een spa\u021biul autohton dup\u0103 ce au fost sem\u0103nate de mentorul genera\u021biei – Nae Ionescu. Personalitate admirat\u0103, dar \u0219i contestat\u0103 \u00een epoc\u0103, profesorul Nae Ionescu vine cu idei noi \u0219i \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pe elevii s\u0103i s\u0103 refuze sistemul. Av\u00e2nd o preg\u0103tire german\u0103 \u0219i fiind adeptul unui alt tip de filozofie, el nu le ofer\u0103 studen\u021bilor s\u0103i solu\u021bii, ci \u00eendoieli. Concep\u021biile filozofice ale lui Nae Ionescu, o fire nonconformist\u0103, circul\u0103 \u00een epoc\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103, iar elevii s\u0103i le accept\u0103 sau le combat, le dezvolt\u0103 \u0219i le personalizeaz\u0103, polemiz\u00e2nd, cert\u00e2ndu-se, ba chiar ponegrindu-se. \u201eAceast\u0103 necontenit\u0103 polemic\u0103, necontenit\u0103 referire la fapte \u0219i \u00eemprejur\u0103ri actuale, d\u0103dea cursurilor lui Nae Ionescu o via\u021b\u0103 deosebit\u0103, care ne atr\u0103gea la el la curs. (…) Mai erau interesante cursurile lui Nae Ionescu \u0219i prin caracterul lor de prospe\u021bime, de lucru f\u0103cut atunci. Nae Ionescu nu \u00ee\u0219i preg\u0103tea cursurile de acas\u0103. Nu le scria. Uneori venea cu o noti\u021b\u0103 scris\u0103 pe o carte de vizit\u0103, pe care o scotea din buzunar. Alteori venea, se a\u0219eza pe scaun, t\u0103cea c\u00e2t\u0103va vreme, c\u0103ut\u00e2nd parc\u0103 s\u0103 organizeze mintal ce va spune, \u0219i, pe urm\u0103, \u00eencepea. G\u00e2ndirea lui se constituia atunci, vie, direct \u00een fa\u021ba noastr\u0103\u201d (Vulc\u0103nescu: 1992, 27).
\nIdeile lui Nae Ionescu au fost transmise de elevii s\u0103i, care i-au redactat postum cursurile dup\u0103 noti\u021bele pe care \u0219i le f\u0103cuser\u0103 \u00een sal\u0103. \u00cen Cursul de metafizic\u0103, Nae Ionescu spune c\u0103 statul se bazeaz\u0103 pe o democra\u021bie coruptibil\u0103. Parlamentarismul nu propune legi bine alc\u0103tuite, care s\u0103 conduc\u0103 statul c\u0103tre modernitate. \u00cen aceste condi\u021bii, el crede c\u0103 statul trebuie condus de \u201ecete de voinici\u201d \u0219i c\u0103 este nevoie de o re\u00eennoire religioas\u0103, ba chiar de un \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt religios, pentru combaterea protestantismului \u0219i preg\u0103tirea unei rena\u0219teri mistice, a unei revolu\u021bii cre\u0219tine. Spirit religios, Nae Ionescu sus\u021bine c\u0103 ortodoxia \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 (idee care se reg\u0103se\u0219te la toat\u0103 genera\u021bia, mai pu\u021bin la Emil Cioran) ar trebui s\u0103 stea la baza noului stat, unul cultural. El vrea un stat condus de biseric\u0103, de\u0219i, ulterior, condamn\u0103 amestecul bisericii \u00een treburile politice, schimb\u00e2ndu-\u0219i (de mai multe ori) p\u0103rerile politice de-a lungul vie\u021bii. Nae Ionescu introduce teme care nu au mai fost discutate p\u00e2n\u0103 atunci \u00een filozofia rom\u00e2neasc\u0103 (filozofia gramaticii), teme provocatoare, moderne. \u00cen opinia sa, filozofia e str\u00e2ns legat\u0103 de experien\u021ba fiec\u0103ruia \u0219i trebuie tr\u0103it\u0103.
\nPolemiz\u00e2nd cu elevii s\u0103i, Nae Ionescu nu a reu\u0219it s\u0103 \u00eenchege \u00een jurul s\u0103u min\u021bile str\u0103lucite ale acestei genera\u021bii, s\u0103-i p\u0103streze \u00een \u021bar\u0103, s\u0103-i uneasc\u0103. Fiecare a ales s\u0103 mearg\u0103 pe alt drum, adopt\u00e2nd alt\u0103 viziune, propun\u00e2nd alte solu\u021bii pentru realizarea unei Rom\u00e2nii culturale. Dezbaterile, punctele de vedere diferite ce coexist\u0103 \u00een discursurile tinerilor intelectuali ai anilor \u201930 fac dovada unui climat efervescent, care a dus la dezvoltarea culturii \u0219i filozofiei rom\u00e2ne. \u00cens\u0103 ideile politice radicale ale lui Nae Ionescu (refuzul regimului democratic, \u00eencrederea \u00een dictatur\u0103) au \u00eempins genera\u021bia criterionist\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie total gre\u0219it\u0103, determin\u00e2ndu-i pe unii dintre discipolii s\u0103i s\u0103 se abandoneze unor fantasme politice pentru care sunt judeca\u021bi \u0219i ast\u0103zi. Contextul social-politic interbelic european (instalarea unor regimuri politice autoritare sau dictatoriale \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor europene) \u0219i contextul socio-politic al Rom\u00e2niei interbelice (criza economic\u0103 \u0219i politic\u0103, erodarea democra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti) au avut \u0219i ele o influen\u021b\u0103 major\u0103 asupra tinerilor intelectuali, \u00eemping\u00e2ndu-i c\u0103tre doctrina legionar\u0103. \u00cen programul genera\u021biei nu a existat, la \u00eenceput, nicio proiec\u021bie politic\u0103, \u00eens\u0103, treptat, mul\u021bi membri au trecut de partea mi\u0219c\u0103rilor de dreapta (Mihail Polihroniade, Petre \u021au\u021bea, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica \u0219i al\u021bii), de\u0219i nici st\u00e2nga politic\u0103 nu duce lips\u0103 de reprezentan\u021bi (Petre Pandrea etc.). Au existat \u0219i tineri care au reu\u0219it s\u0103 se men\u021bin\u0103 neutri (Mircea Vulc\u0103nescu) sau care au oscilat \u00eentre apolitism \u0219i democra\u021bie (Petru Comarnescu, Sandu Tudor \u0219i al\u021bii). St\u0103p\u00e2ni\u021bi de un impuls radical-revolu\u021bionar, membrii noii genera\u021bii g\u00e2ndesc \u0219i imagineaz\u0103 solu\u021bii de cre\u0219tere a na\u021biei rom\u00e2ne, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 se pun\u0103 \u00een pielea poten\u021bialelor victime.
\nDin acest punct de vedere, putem vorbi de un e\u0219ec politic al genera\u021biei \u201927. Aceast\u0103 genera\u021bie str\u0103lucit\u0103 s-a risipit, unii au fost \u00eenchi\u0219i sau au murit \u00een \u00eenchisoare (Mircea Vulc\u0103nescu, Constantin Noica, Petre \u021au\u021bea), iar al\u021bii au plecat din \u021bar\u0103 (Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu), cunosc\u00e2nd izb\u00e2nda \u0219i av\u00e2nd succes \u00een mod individual. \u00cen furia tinere\u021bii, ei au avut viziunea unor lucruri extraordinare care s-au impus, mai apoi, \u00een cultura occidental\u0103, legate direct de numele lor: Mircea Eliade – istoria religiilor, Eugen Ionescu – teatrul absurdului, Emil Cioran – nihilismul. De\u0219i au \u00eenceput ca o genera\u021bie foarte puternic\u0103, criterioni\u0219tii nu au reu\u0219it s\u0103 se men\u021bin\u0103 uni\u021bi.<\/p>\n

Bibliografie<\/p>\n

1.\t322 de vorbe memorabile ale lui Petre \u021au\u021bea, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2005.
\n2.\tCioran, Emil \u2013 Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 1990.
\n3.\tEliade, Mircea – Profetism rom\u00e2nesc, I, Itinerariu spiritual, Scrisori c\u0103tre un provincial, Destinul culturii rom\u00e2ne\u0219ti, Bucure\u0219ti, Editura Roza V\u00e2nturilor, 1990.
\n4.\tEliade, Mircea \u2013 Profetism rom\u00e2nesc, II, Rom\u00e2nia \u00een eternitate, Bucure\u0219ti, Editura Roza V\u00e2nturilor, 1990.
\n5.\tEliade, Mircea, \u0218antier, Editura Rum-Irina, Bucure\u0219ti, 1991.
\n6.\tIonescu, Eugen \u2013 Nu, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 1991.
\n7.\tIonescu, Nae – Tratat de Metafizic\u0103, Curs inedit, stenografiat \u0219i transcris de Dumitru Neac\u0219u, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Marin Diaconu \u0219i Dan Zamfirescu, Bucure\u0219ti, Editura Roza v\u00e2nturilor, 1999.
\n8.\tNoica, Constantin \u2013 Sentimentul rom\u00e2nesc al fiin\u021bei, Bucure\u0219ti, Editura Eminescu, 1978.
\n9.\tSimion, Eugen \u2013 Fragmente critice, IV, Bucure\u0219ti, Editura Univers Enciclopedic, 2000.
\n10.\tVulc\u0103nescu, Mircea \u2013 De la Nae Ionescu la \u00abCriterion\u00bb, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2003, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Marin Diaconu .
\n11.\tVulc\u0103nescu, Mircea \u2013 Nae Ionescu a\u0219a cum l-am cunoscut, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 1992.
\n12.\tVulc\u0103nescu, Mircea \u2013 Pentru o nou\u0103 spiritualitatea filosofic\u0103, Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei, Cuv\u00e2nt \u00eenainte de Constantin Noica, Bucure\u0219ti, Editura Eminescu, 1992.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU Scriitorul \u0219i fotografia sa la tinere\u021be: despre Gheorghe Andrei Neagu \u00eentre Arme \u0219i lope\u021bi Cartea Arme \u0219i lope\u021bi,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20647"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20647"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20647\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20657,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20647\/revisions\/20657"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20647"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20647"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20647"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}