{"id":20630,"date":"2023-03-15T23:19:17","date_gmt":"2023-03-15T20:19:17","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20630"},"modified":"2023-03-15T23:19:17","modified_gmt":"2023-03-15T20:19:17","slug":"spatii-culturale-nr-21-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20630","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 21 (10)"},"content":{"rendered":"

CRISTINA NECULA<\/strong><\/p>\n

Actul de crea\u021bie \u2013 o s\u0103rb\u0103toare a luminii<\/strong><\/p>\n

,,R\u0103zbim noi cumva la lumin\u0103\u201d
\n (Marin Sorescu-IONA)<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd criticul G. C\u0103linescu afirma c\u0103 avem o \u201estr\u0103lucit\u0103 literatur\u0103\u201d, argumentarea critic\u0103 din a sa istorie se centra pe un implicit principiu critic: lumina.
\n Str\u0103lucirea literaturii este reflexul estetic al luminii spirituale, este corespondentul critic al ilumin\u0103rilor interioare.
\n Scriitura este o form\u0103 de revelare a luminii interioare, care se reveleaz\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i ca fenomen originar al crea\u021biei scriitorilor.
\nActul scrierii este eterna c\u00e2ntare a luminii \u00eentru revelarea ei. \u0218i dac\u0103, cu fiecare text pe care \u00eel scrie, autorul moare c\u00e2te pu\u021bin, atunci opera este o \u00eenviere am\u00e2nat\u0103, o fiin\u021bare \u00een lumin\u0103.
\nAcesta este, poate, un posibil mesaj al finalului piesei IONA, structurat\u0103 ca un solilocviu dramatic pe dou\u0103 voci: \u201d\u0218i acum, dac\u0103 stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc, tot eu am avut dreptate. Am pornit-o bine. Dar drumul, el a gre\u0219it-o. Trebuia s-o ia \u00een partea cealalt\u0103.
\n -Iona,Ionaa! E invers. Totul e invers. Dar nu m\u0103 las. Plec din nou. De data asta, te iau cu mine. Ce conteaz\u0103 dac\u0103 ai sau nu noroc? E greu s\u0103 fii singur.
\n– Gata, Iona! R\u0103zbim noi cumva la lumin\u0103\u201d.
\nDrumul a gre\u0219it-o. \u0218i, singur printre poe\u021bi, Marin Sorescu \u0219tie c\u0103 \u201ee greu s\u0103 fii singur\u201d \u0219i singur porne\u0219te \u201einvers\u201d s\u0103 caute Lumina. C\u00e2nd o va g\u0103si va fi singur f\u0103r\u0103 singur\u0103tate.
\n Marin Sorescu nu mai are biografie social\u0103. Biografia este o istorie a omului sau, \u00een accep\u021bia pe care o d\u0103 Roland Barthes, se stabile\u0219te coeren\u021ba unui destin, structura unei existen\u021be.
\n Marin Sorescu este fiin\u021ba de limbaj care fiin\u021beaz\u0103 \u00eentru eternitate \u00een lumina operei. \u00cen c\u0103utarea luminii, el a devenit f\u0103ptur\u0103 de lumin\u0103 \u0219i a \u00eenviat \u00een construc\u021bia personajelor: \u201edac\u0103 Iona \u0219i Paracliserul sunt eu, tot eu sunt \u0219i teatrul meu istoric.\u201d (Extemporal despre mine)
\n \tLumina devine un echivalent posibil al timpului interior al crea\u021biei. Paralel cu timpul istoric, a existat \u0219i timpul interior al scriitorului. Acest timp poate s\u0103 coincid\u0103 uneori cu cronologia timpului istoric, fie cu mi\u0219carea astrelor.
\nMircea Eliade afirm\u0103 c\u0103 noi nu tr\u0103im acelea\u0219i timpuri, ci timpuri diferite \u0219i tempo-uri. Timpul istoric este abolit sau receptat fragmentar de timpul sufletesc al scriitorului, \u00een\u021beles ca timp al crea\u021biei. \u201dForma\u201d de existen\u021b\u0103 a acestui timp este opera. Timpul operei coincide cu timpul lecturii.
\nMomentul recept\u0103rii operei prin lectur\u0103 justific\u0103 via\u021ba operei, re\u00eenvierea ei cu fiecare lectur\u0103 ce aminte\u0219te timpul ini\u021bial al crea\u021biei. Receptarea operei nu presupune \u00eenscrierea ei \u00een circuitul planetar al timpului istoric, ci reveleaz\u0103 interac\u021biunea timpului operei cu timpul interior al cititorului.
\n Interioriz\u00e2ndu-\u0219i imaginarul lumii operei proiectate pe coordonate temporale \u0219i spa\u021biale fictive, cititorul se integreaz\u0103 ca timp fic\u021bional \u00een timpul istoriei, impun\u00e2ndu-i \u00eens\u0103 o iluzorie discontinuitate.
\n Poate c\u0103 ar trebui, dac\u0103 ar fi posibil, s\u0103 fie studiate \u201distoriile\u201d interioare ale scriitorilor. Poate c\u0103 aceste biografii interioare motiveaz\u0103 ideea c\u0103 opera apare c\u00e2nd vrea ea, c\u00e2nd \u00eei vine timpul care nu coincide automat cu un timp istoric propice libert\u0103\u021bii de crea\u021bie.
\n Poate c\u0103 \u00een c\u0103r\u021bile ce s-au scris din 1941 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 ar trebui \u201es\u0103 citim\u201d biografii interioare, s\u0103 citim raportul ontologic al scriitorului cu sine \u0219i cu lumea \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 omul, ca existen\u021b\u0103 finit\u0103 pus\u0103 \u00een contradic\u021bie cu sine, \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te limitele prin cuprinderea infinit\u0103\u021bii g\u00e2ndului creator \u00een opera finit\u0103.
\n Literatura modern\u0103 \u0219i premodern\u0103 tr\u0103deaz\u0103 acest efort al sinelui de a-\u0219i g\u0103si ad\u0103post \u00een limbajul \u00een care s\u0103 locuiasc\u0103 poetic. Aceast\u0103 muta\u021bie ontologic\u0103 a sinelui motiveaz\u0103 ceea ce Lovinescu numea teoria muta\u021biei valorilor estetice pe care le raporta la momentul istoric, deoarece esteticul nu trebuie privit \u00een ,,imuabilitatea ideii platoniciene\u201d, ci \u00een \u201emobilitatea ei.\u201d
\nDar muta\u021bia ontologic\u0103 a sinelui care proiecteaz\u0103 \u00een oper\u0103 \u201elumina\u201d timpului interior este\u201d factorul sufletesc\u201d definit de Lovinescu, este fenomenul originar \u00een virtutea c\u0103ruia punctele de vedere privind raportarea direct\u0103 a artei la societate, la regim, la or\u00e2nduire, la politizarea judec\u0103\u021bii de valoare, pot fi considerate erezii ale criticii.
\nExagerarea raportului dintre oper\u0103 \u0219i biografie poate fi considerat\u0103 o erezie. Referindu-se la \u201ehotarele criticii\u201d, T.S. Eliot afirma: \u201eOdat\u0103 cu terminarea unui poem, apare \u00een lume ceva nou, care nu poate fi explicat pe deplin prin ce s-a petrecut \u00eenainte\u201d. Informa\u021bia biografic\u0103 ar putea fi anulat\u0103 din aceast\u0103 perspectiv\u0103, dar, scrie Eliot, \u201dorice critic care se ocup\u0103 serios de opera unui om trebuie s\u0103 \u0219tie ceva despre acel om\u201d.
\n \tRoland Barthes afirmase: \u201eeu n-am biografie\u201d. Biografia este \u201estructura unei existen\u021be\u201d, scrie Barthes, dar nu precizeaz\u0103 raportarea acestei existen\u021be la real sau la imaginar, astfel \u00eenc\u00e2t intuim c\u0103 biografia unui autor este \u201estructurat\u0103\u201d \u00een opera sa creat\u0103 de fantezia dictatorial\u0103 a scriitorului. Autorul \u00ee\u0219i inventeaz\u0103 propria biografie care coincide cu opera.
\n Dac\u0103 \u201esensul poemului este poemul \u00eensu\u0219i\u201d, dup\u0103 cum afirma E.A. Poe, putem afirma c\u0103 poemul este biografia \u00eens\u0103\u0219i, iar poemul este universul imaginar \u00een care autorul fiin\u021beaz\u0103 ca fiin\u021b\u0103 de limbaj, \u00een care \u00ee\u0219i corespunde orfic.
\nDin aceast\u0103 perspectiv\u0103 se complic\u0103, poate, stabilirea judec\u0103\u021bii de valoare a poemelor, a operei. Criticul valorizeaz\u0103 estetic opera \u0219i, implicit, biografia scriitorului. Se instituie astfel o critic\u0103 biografic\u0103 coincident\u0103 cu o critic\u0103 a valorii estetice.
\n Definind actul creator ca fascina\u021bie a irealului, Marin Preda vorbea despre aventura spiritual\u0103 a c\u0103ut\u0103rii luminii: \u201eActul de crea\u021bie este rezultatul vie\u021bii interioare secrete a scriitorului, nu se mai \u0219tie, \u0219i nu mai \u0219tie nici el exact, dac\u0103 ceea ce poveste\u0219te i s-a \u00eent\u00e2mplat lui cu adev\u0103rat, dac\u0103 \u0219i-a imaginat numai sau dac\u0103 e vorba de un amestec de fapte reale \u0219i inven\u021bii. Este imposibil de f\u0103cut o delimitare \u00eentre via\u021ba imaginar\u0103 creat\u0103 \u0219i exprimat\u0103 \u00eentr-o carte \u0219i cea tr\u0103it\u0103 de autor.\u201d
\n \tPrin aceast\u0103 imposibil\u0103 delimitare a realului de imaginar, scriitorul r\u0103zbe\u0219te la lumin\u0103. \u201eS\u0103rb\u0103toarea intelectului\u201d a devenit \u201eo s\u0103rb\u0103toare\u201d a luminii.<\/p>\n


\nEleonora Stamate<\/strong><\/p>\n

CE-I CARTEA? <\/strong><\/p>\n

Ce poate fi o carte, dec\u00e2t un petic de cer,
\npe care, cu ochii, Domnul \u00eemparte, sfin\u021be\u0219te lumina din noi,
\nun ochi de soare pe chipul unui nor \u00eensingurat,
\no pas\u0103re ce trece, prin foc \u0219i dor,
\no insul\u0103 albastr\u0103, unde visele danseaz\u0103, \u00een robe de cristal?
\nCartea-i o catedral\u0103 \u00een care cuvintele ating suflete,
\n\u0219i ele vibreaz\u0103… vibreaz\u0103!
\nsalcie de vorbe ce desface mereu imagini \u00een cuvinte,
\no fereastr\u0103 spre zori, ce se deschide pe pragul speran\u021bei.
\nCe-i cartea dec\u00e2t o ofrand\u0103 adus\u0103 secundelor,
\no org\u0103 celest\u0103 prin silabe vibr\u00e2nd?
\nNumai \u00eentr-o carte… ninge cu petale!
\n\u00cen paginile ei, amurgul tope\u0219te flori ve\u0219tede,
\nCa \u00eentr-o reprezenta\u021bie teatral\u0103, absurd\u0103 p\u0103rere,
\ndivin\u0103 uimire…
\nNasc cuvinte din taina sublimului…
\nSub clopotul c\u0103r\u021bii, dang\u0103tul lui cheam\u0103 v\u0103zduhul
\n\u00een lumea de basm,
\nunde balaurii leap\u0103d\u0103 gr\u0103mezi de aur, peste cuvinte…
\nAt\u00e2tea \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u0219i vise m\u0103runte
\ndescop\u0103r ne-ncetat… doar \u00eentr-o carte!
\nCe-i cartea?
\nFior nedeslu\u0219it… f\u0103r\u0103 de moarte!<\/p>\n


\nDE C\u00c2TE ORI <\/strong><\/p>\n

De c\u00e2te ori se va deschide cartea,
\nva s\u00e2ngera poemul,
\nva-nc\u0103run\u021bi \u0219i scrisul;
\nm\u0103 vei tr\u0103i \u00een haine albe ca z\u0103pada,
\nC\u00e2nd va-nceta \u0219i ultima ninsoare
\ns\u0103 mai cad\u0103!
\nVoi zbura cu aripi de vers
\nCa s\u0103 poposesc \u00een insula t\u0103cerii,
\nVoi anina flori mii de c\u00e2mpie
\nla urechea copacilor,
\nde culoarea literelor
\nda, la urechea lor,
\na copacilor fulgera\u021bi
\nde inimi arz\u00e2nde… <\/p>\n


\nAPRINDE FELINARELE <\/strong><\/p>\n

Aprinde felinarele, \u00een biblioteca viselor mele!
\nAscult\u0103… valseaz\u0103 cuvintele!
\nS\u0103 nu ui\u021bi niciodat\u0103
\nc\u0103 m\u0103 sf\u00e2\u0219ie dorul de carte \u0219i,
\nc\u0103 a\u0219 vrea s\u0103 rostesc
\nexerci\u021bii de melancolie, printre agate…
\nCoboar\u0103, Doamne, \u00een cetatea speran\u021bei,
\ncu tavanul poleit de zile \u0219i nop\u021bi
\nprintre miresme de chihlimbar,
\n\u0219i, ca o \u00eentrebare, f\u0103r\u0103 r\u0103spuns,
\nZ\u0103bove\u0219te, pe marginea zim\u021bat\u0103
\na literei din cuv\u00e2nt
\nde lumin\u0103 sculptat\u0103!…<\/p>\n


\nDIN AMINTIRI <\/strong><\/p>\n

Din amintiri, te-am adunat,
\n\u0218i toamna,
\nte dau frunzelor drept ram,
\nC\u00e2nd ziua m\u0103 surprinde
\n\u00een\u021beleg,
\n\u0219tii bine,
\nC\u0103, adun\u00e2nd fil\u0103 dup\u0103 fil\u0103,
\ndin amintiri,
\nm\u0103 reg\u0103sesc
\npe mine! <\/p>\n


\nCHEAM\u0102-M\u0102 <\/strong><\/p>\n

Cheam\u0103-m\u0103 s\u0103-mi pun t\u00e2mpla
\nla r\u0103d\u0103cina cuv\u00e2ntului,
\n\u00eembrac\u0103-m\u0103, oric\u00e2nd,
\ncu pagini nescrise
\ndin via\u021ba ta,
\n\u00eentre file voi vedea
\ncum se \u00eenal\u021b\u0103 p\u0103duri de liane
\nde doruri firave,
\ndoar noaptea, ceas de ceas,
\nvoi sim\u021bi, cu fiece fil\u0103 g\u0103sit\u0103,
\nc\u0103 se une\u0219te
\ncerul cu p\u0103m\u00e2ntul
\n\u00eentr-un singur glas.<\/p>\n


\n\u0218TIU <\/strong>
\nDe la o vreme,
\nm\u0103 \u00eentorc acas\u0103, printre poeme,
\nc\u00e2t mai des,
\nascult simfonia frunzelor
\n\u0219i m\u0103 anin de creanga de vis
\nce mi-a r\u0103mas!
\nCe am omis?!
\nOchii m\u0103 cheam\u0103.
\n\u0218tiu…
\nAm ajuns!!! <\/p>\n


\nDOAR SOARELE <\/strong><\/p>\n

Doar Soarele s\u0103 se opreasc\u0103-n cuv\u00e2nt!
\nS\u0103 rede\u0219tepte memoria
\nadormit\u0103 \u00een lumea cuminte,
\ns\u0103 redescop\u0103r cuvintele
\ndin poemul silabisit \u00een zori,
\ns\u0103-mi inventeze al cincilea anotimp
\nunul, al c\u0103r\u021bilor
\nprintre care, \u00eengerii s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103,
\ns\u0103 urce treptele lumii-n cuv\u00e2nt
\ns\u0103 asculte izvoare de cear\u0103
\ncum \u00eemb\u0103tr\u00e2nim printre sfin\u021bi,
\ns\u0103 vindece singur\u0103tatea
\ndintre coper\u021bi zdren\u021buite,
\ns\u0103 urce \u00een rug\u0103ciunea fierbinte,
\n\u0219i s\u0103 ne ascundem, tiptil,
\n\u00eentr-o carte!<\/p>\n


\nCITITORULE <\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd vor mai trece anii…
\ns\u0103 m\u0103 cau\u021bi aici,
\nu\u0219or, printre file de carte…
\nla poarta unui basm str\u0103veziu,
\nprin anotimpuri r\u0103t\u0103citoare, nevorbitoare,
\n\u00een lumea viselor.
\nDe m\u0103 vei c\u0103uta
\nprintre file \u00eeng\u0103lbenite,
\ntu, cititorule,
\nvei vedea c\u0103 m\u0103 voi \u00eentoarce
\n\u00een palatul slovelor… <\/p>\n


\nMagda GRIGORE<\/strong>
\n\"\"

Poezia \u0219i jocul la burs\u0103<\/strong><\/p>\n

O poezie sensibil\u0103, oarecum sinusoidal\u0103 din punct de vedere axiologic, transpus\u0103 auctorial ca un ecou decodat al propriei ontologii, tr\u0103ite sau imaginate, ne ofer\u0103 Ion Toma Ionescu \u00een volumul Bursa \u00eengerilor (Editura Paralela 45, Pite\u0219ti, 2012). \u00centr-un areal populat cu oameni care tind s\u0103 fie neutri, conformi \u0219i fazi, autorul simte nevoia s\u0103\u00ac-\u0219i populeze spa\u021biul cu \u00eengeri (disponibilitate a ingeniozit\u0103\u021bii suflete\u0219ti \u0219i a regener\u0103rii fiin\u021biale mai degrab\u0103, dec\u00e2t a unei religiozit\u0103\u021bi asumate), demers \u00eendr\u0103zne\u021b, provocator \u0219i nonconformist, la cap\u0103tul c\u0103ruia apar cu trup odihnitor, lunecos \u0219i efemer poemele morgane. Ion Toma Ionescu are momente inspirate c\u00e2nd st\u0103p\u00e2ne\u0219te limbajul poetic, desemnat (dintre toate modalit\u0103\u021bile de exteriorizare) s\u0103-l urmeze \u0219i s\u0103-l serveasc\u0103 pe autor \u00een calitate de armur\u0103 str\u0103lucitoare, protectoare, \u00een fa\u021ba \u00eenvolburatelor sim\u021biri \u0219i tr\u0103iri c\u0103rora fragilitatea uman\u0103 le-ar putea c\u0103dea prad\u0103. Dac\u0103 venalitatea semenilor, jocul vie\u021bii \u0219i al aparen\u021belor, amnistiile divine \u00een fa\u021ba vis\u0103rilor \u00eenfr\u00e2nte determin\u0103 un poet \u00een general s\u0103 reevalueze imaterialitatea solid\u0103 a cuvintelor, Ion Toma Ionescu se \u00eencumet\u0103 s\u0103 mizeze senin pe prezen\u021ba neegalat\u0103 a cuv\u00e2ntului pentru a-\u0219i a\u0219terne \u00een vers propria aventura liric\u0103.
\nBursa \u00eengerilor \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 o altfel de agora, locul unde existen\u021ba se (pe)trece cu moartea, unde are loc schimbul \u00eentre vise \u0219i iluzii, cu efecte permanente de valorizare uman\u0103. Via\u021ba este o pia\u021b\u0103 simbolic\u0103, dematerializat\u0103, locul \u00een care se efectueaz\u0103 jocul \u00eentre tine \u0219i Divinitate, \u00eentre tine \u0219i semeni, \u00eentre tine (cel exterior) \u0219i tine (cel interior). Aici se tranzac\u021bioneaz\u0103, de principiu, titlul t\u0103u de om viu, singura dovad\u0103 concret\u0103 a existen\u021bei, singura certitudine. Dar care sunt valorile de investi\u021bie ale omului \u0219i ce bunuri poate cump\u0103ra el cu propriile lui bunuri la schimb, presupune cunoa\u0219tere, intui\u021bie, practic\u0103 \u0219i noroc. Unii reu\u0219esc, al\u021bii nu, poate c\u0103 \u00eengerii (intermediarii) au un rol de mobilizare \u0219i sunt un semn pentru c\u00e2\u0219tig\u0103torii care devin ei \u00een\u0219i\u0219i un fel de \u00eengeri. Acest mediu credibil, lumea, aparent liber\u0103 \u0219i organizat\u0103 este \u00eens\u0103 dominat\u0103 ca orice pia\u021b\u0103 de influen\u021be nev\u0103zute, obscure, uneori fatale. Conosametul pentru toate bunurile ei generice, fungibile, are \u00eenscris\u0103 \u0219i permite, \u00eens\u0103, contaminarea omului cu \u00eengeri pe\/din apele timpului, pact impus dintr-o voin\u021b\u0103 ne\u0219tiut\u0103, implacabil\u0103. Aceast\u0103 (alt\u0103) realitate \u00eei face vizibil\u0103 poetului alunecarea \u00eengerilor \u00een clepsidra dintre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt, \u00eengeri juc\u0103u\u0219i, u\u0219ori ca fulgii de z\u0103pad\u0103, albi \u0219i moi surf\u00e2nd \u00een lumea real\u0103: \u201e\u00een r\u0103stimpuri\/ cad p\u0103s\u0103ri\/ una dup\u0103 alta\/ precum casele\/ de chirpici\/ \u00eenmuiate \u00een arm\u0103tur\u0103\/\/ cum s\u0103 cad\u0103\/ o pas\u0103re din cer\/ dac\u0103 nu s-ar r\u0103sturna\/ p\u0103m\u00e2ntul\/ din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd\/ ca o clepsidr\u0103\/ cu oasele istovite\/ de viitur\u0103\/\/ \u0219uvoaie\/ de bolovani\/ se rostogolesc\/ pe versantul str\u00e2mt\/ c\u00e2t un g\u00e2t de leb\u0103d\u0103\/\/ un lan\u021b de \u00eengeri\/ surf\u00e2nd\/ supli\/ se strecoar\u0103\/ bine antrena\u021bi\/\/ pe plaja mic\u0103\/ ag\u0103\u021bat\u0103\/ \u00een turla bisericii\/ din deal\/ lustruind\/ sc\u00e2ndurile cu cear\u0103\/ \u00eencolona\u021bi\/ a\u0219tept\u0103m\/ bursa locurilor de \u00eengeri (Bursa locurilor de \u00eengeri). Amestecul benefic de \u00eengeri \u0219i oameni, vibra\u021bia resim\u021bit\u0103 \u00een urma iscodirii \u00eenveli\u0219ului emo\u021biei de a-i \u00eent\u00e2lni \u0219i a-i cunoa\u0219te pe fiecare \u0219i flac\u0103ra vie a literei care pirograveaz\u0103 h\u00e2rtia sunt coordonatele dup\u0103 care poetul \u00ee\u0219i delimiteaz\u0103 traseul imaginar personal, tinz\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 (\u00een)spre matca sensurilor existen\u021biale. El devine con\u0219tient, prin intermediul rela\u021biei cu poezia \u0219i prin deprinderea de eliberare a cuv\u00e2ntului (unul din pu\u021binele lucruri stabile aflate \u00een grani\u021bele ontologiei), prelucrat \u00een laboratorul sufletesc, de puterea expresiei \u0219i de for\u021ba nev\u0103zut\u0103 (\u00eengereasc\u0103) a literei menite s\u0103 (te) \u00eentemeieze dincolo de pericole care p\u00e2ndesc sensibilitatea: ,,sub semnul pierzaniei\/ adulmec\u00e2nd rana\/ v\u00e2ntul de sud\/ picur\u0103 cea\u021b\u0103\/\/ lutul m\u0103 str\u00e2nge\/ oasele se despart\/ ca ramurile unui pom\/ carnea mea\/ mistuie focul\/\/ \u00een cercuri largi\/ p\u0103s\u0103ri de prad\u0103\/ p\u00e2ndesc hulpav\/\/ (Desc\u0103lecatul cuvintelor). Amenin\u021barea este protoplasma zilelor omene\u0219ti, iar poezia este un pact minimal de siguran\u021b\u0103, un mod de \u00eembl\u00e2nzire a timpului, de aceea Ion Toma Ionescu \u00ee\u0219i converte\u0219te avid nelini\u0219tea \u00een cuvinte \u0219i jocul literelor \u00eei confer\u0103 inclusiv o timid\u0103 domesticire a fagocit\u0103\u021bii existen\u021biale. Ca orice fiin\u021b\u0103 care a apucat s\u0103 guste din ambrozia poeziei, el sper\u0103 s\u0103 devin\u0103 un solitar fericit, cel pu\u021bin \u00een imaginar, confec\u021bion\u00e2nd din momentele existen\u021bei semne pe care s\u0103 le lase \u00een urm\u0103: ,,umbra e\/ dinaintea mea\/ lunec\u00e2nd \u00een nisipul albastru al ierbii\/ om de v\u00e2nt\/ f\u0103r\u0103 chip\/ crescut din trup\/\/ efigie\/ din care timpul\/ a nivelat\/ reliefurile\/\/ fil\u0103 de carte\/ scris\u0103 de \u00eenger\/ \u00eemping\u00e2nd roua\/ \u00een hieroglife suspendate\/ \u0219i \u00eenflorind aerul\/ precum coarnele unui cerb\/\/ la cap\u0103tul zilei\/ noaptea mu\u0219c\u0103 din carne\/ literele se \u00eentorc\/ \u00eempletind pe trup\/ o c\u0103ma\u0219\u0103 de zale\/ sufletul flac\u0103r\u0103\/ se zbate \u00een colivie\/ nev\u0103zut\u0103 ca o floret\u0103\/ pas\u0103rea ce\u021bii\/ puncteaz\u0103-n asalt\/ tu\u0219e\/ cu trandafiri galbeni (Semn de carte). Poetul ca \u0219i \u00eengerul poate s\u0103pa f\u00e2nt\u00e2ni \u00eenl\u0103untrul lucrurilor, \u00een cer \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een via\u021b\u0103 \u0219i \u00een moarte, fiind menit prin angelism s\u0103 lase semn, s\u0103 cl\u0103deasc\u0103, asum\u00e2nd sacrificiul necesar: ,,\u00eentr-o zi\/ \u00eengerul s-a fr\u00e2nt\/ ca o trestie\/ secerat\u0103 de v\u00e2nt\/\/ cer st\u0103tut\/ s-a cl\u0103tinat\/ \u00een ad\u00e2ncul\/ str\u0103puns\/\/ desfrunzite\/ de chipuri\/ s\u0103lb\u0103ticiunile\/ s-au ascuns\/ \u00een inima\/ unui \u021bip\u0103t\/\/ oameni smeri\u021bi\/ i-au zidit umbra\/ \u00een ghizdul f\u00e2nt\u00e2nii\/ \u0219i-au \u00eensemnat\/ crucea\/\/ (F\u00e2nt\u00e2na \u00eengerilor). Iluzia alunec\u0103rii este des prezent\u0103 \u00een tabloul poetic realizat de autor. \u00cengerii aluneco\u0219i dau sens \u0219i rod \u00een libertatea labirintic\u0103 a teritoriului omenesc, t\u0103r\u00e2m despre care alte poeme precum Octombrie ca o v\u0103duv\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, Dealul Morii, Un whisky bun, Coverga bunicului, O gazd\u0103 perfect\u0103, Peisaj matinal, Pensionarul etc., vorbesc \u00een termenii unui cotidian autentic \u0219i melancolic: ,,s-au bulucit circarii\/ \u00een delir\/ au spoit cerul cu trompete\/ noi ne-mbulzeam\/ pe groap\u0103-n cimitir\/ s\u0103-l prelungim pe tata\/ \u00eentre pietre\/\/ pe papainoage coco\u021bat\/ din drum\/ un m\u0103sc\u0103rici buimac pe jum\u0103tate\/ parc\u0103 plutind\/ \u00een norul lui de fum\/ leg\u0103 de cruce\/ panglici colorate\/\/ doar mo\u0219u-meu t\u00e2rziu\/ l-a \u00eenjurat\/ de dincolo de lumea petrecut\u0103\/ \u00een ochii mamei\/ lacrimi s-au zv\u00e2ntat\/ ca rufele\/ pe culmea de cucut\u0103\/\/seara cu to\u021bi la circ\/ hipnotiza\u021bi\/ s\u0103ream mortal odat\u0103 cu arti\u0219tii\/ doar m\u0103sc\u0103riciul trist\/ cu ochi vexa\u021bi\/ c\u0103ta-n b\u0103taia pu\u0219tii\/ luneti\u0219tii\/\/ (Poveste cu tata). \u00cen zona aceasta a poeziei, autorul apare retras \u00een ipostaza singuraticului-meditativ, caracterizat de realism \u0219i ra\u021biune, adesea dureroase, care \u00eei sporesc \u00eens\u0103, simultan, firea deta\u0219at\u0103 \u0219i uman-participativ\u0103.
\nIon Toma Ionescu nu-\u0219i inventeaz\u0103 fibra poeziei, dimpotriv\u0103, el decupeaz\u0103 din filigranul unei disponibilit\u0103\u021bi reale substan\u021ba liric\u0103 materializat\u0103 \u00een poemele iscoditoare d\u0103ltuite parc\u0103 \u00een singur\u0103tate \u0219i mister, dornice s\u0103 deslu\u0219easc\u0103 esen\u021bele cu lunete proprii. \u00cen mod paradoxal, poetul creeaz\u0103 impresia unui surplus liric neaccesat, camuflat \u00eenc\u0103 \u00een meandrele suflete\u0219ti complicate \u0219i capricioase. Acest lucru este observabil inclusiv la nivelul discursului, poetul sond\u00e2nd golful lini\u0219tit al stilisticii poetice, cu leg\u0103n\u0103ri limpezi \u0219i domoale, f\u0103r\u0103 \u00eenvolbur\u0103ri ascu\u021bite \u0219i r\u0103sturn\u0103ri revoltate sau tulburi ale expresiei. Putem spune c\u0103 el se afl\u0103 \u00een intermondul dintre spiritualitate \u0219i cunoa\u0219terea prin poezie, explor\u00e2nd curajos senza\u021biile la bursa vie\u021bii, insondabilele ei tranzac\u021bii \u0219i transcriindu-le con\u0219tiincios \u00een versuri insolite, iscoditoare \u0219i sonore. Fiind o burs\u0103 special\u0103 ea concentreaz\u0103 pentru om (\u0219i valorile lui) maximul de cerere \u0219i ofert\u0103, \u00een condi\u021bii de liber\u0103 concuren\u021b\u0103, dar cu un ritm operativ mult prea accelerat. Func\u021bia central\u0103 a bursei, ziua\/timpul stabile\u0219te periodic nivelul bucuriei \u0219i al triste\u021bii, al iubirii \u0219i al singur\u0103t\u0103\u021bii, al \u00eemplinirii \u0219i al deziluziei. Proba cunoa\u0219terii de sine este zilnic\u0103, iar evaluarea final\u0103, incert\u0103 \u0219i mult prea gr\u0103bit\u0103.
\nIon Toma Ionescu \u00ee\u0219i convinge cititorul, prin volumul expus \u00een prezent, c\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt \u00eengerii devin oameni \u0219i sunt meni\u021bi s\u0103 (de)s\u0103v\u00e2r\u0219easc\u0103, iar \u00een acest amestec ei se deconspir\u0103 voluntar printr-o efervescen\u021b\u0103 frust\u0103 a inimii. \u00cen privin\u021ba metamorfozelor viitoare, posibile \u0219i benefice ale poeziei, autorul este dependent, metaforic vorbind, de propriul joc la burs\u0103.<\/p>\n


\nVictoria Milescu<\/strong>
\n\"\"

\u00ceN CETATEA LUI JUPITER<\/strong><\/p>\n

Scriu cu singur\u0103tatea pe um\u0103r
\naltor singur\u0103t\u0103\u021bi
\nmesager imun la pedeaps\u0103
\nceva tot r\u0103m\u00e2ne
\npe degetele fine, de cea\u021b\u0103
\nziua \u00eencepe f\u0103r\u0103 diminea\u021b\u0103
\ntrimit s\u0103ge\u021bi spre cer care nu se mai \u00eentorc
\nblestemul victoriei a\u0219teapt\u0103 un semn<\/p>\n

scriu pe pielea ars\u0103 de a\u0219tri
\ndespre meseria de supravie\u021buitor
\n\u00een b\u0103rcu\u021ba plutind \u00een creier
\nzeii se joac\u0103 iar cu noi de-a r\u0103zboiul
\nnoi de-a iubirea
\ninvent\u00e2nd anotimpuri \u0219i jertfe noi<\/p>\n

scriu ca un \u00eenving\u0103tor f\u0103r\u0103 lupt\u0103
\na\u0219tept\u00e2nd timpul gloriei
\npresim\u021bit dup\u0103 zbaterea din pupil\u0103
\ndup\u0103 m\u00e2na ce love\u0219te \u00een zid
\ndup\u0103 \u0219arpele ce-\u0219i leap\u0103d\u0103 solzii
\nla picioarele mor\u021bii<\/p>\n

s\u00e2ngele meu alearg\u0103
\n\u0219i c\u00e2nt\u0103 \u0219i vindec\u0103
\nceva tot r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 judecata de apoi
\nc\u00e2nd victima devine iar\u0103\u0219i c\u0103l\u0103ul
\nscriu cu cel\u0103lalt eu p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se toce\u0219te
\nultimul glon\u021b din arip\u0103<\/p>\n

ceva tot r\u0103m\u00e2ne
\nv\u00e2nz\u0103torii de z\u0103pad\u0103 a\u0219teapt\u0103
\ns\u0103 cump\u0103r lumin\u0103 solidificat\u0103
\npe ea se impregneaz\u0103 cel mai bine
\nlumea ce ne \u00eenghite
\n\u00een ora\u0219ul sticlos
\nmacaraua ridic\u0103 o lacrim\u0103
\ndintre menhire, dolmene, cromlehuri
\niubirea ucide f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie<\/p>\n

num\u0103rate sunt zilele celui ce scrie
\nceasornicul p\u0103m\u00e2ntului \u00eel treze\u0219te din be\u021bia vie\u021bii
\nv\u00e2ntul invit\u0103 o frunz\u0103 la dans \u2013
\ndoar pentru at\u00e2t venise pe lume<\/p>\n

scriu \u00een iadul la prima m\u00e2n\u0103
\ndeghizat\u0103-n idee
\nsorbind s\u00e2ngele \u00eendoit cu ambr\u0103
\nzeul sun\u0103 la interfon
\nnu deschid, nu mai am nimic pentru cin\u0103
\nla pagina de subsol
\nstr\u0103puns\u0103 cu lancea de frasin
\nceva tot r\u0103m\u00e2ne
\npicur\u0103 sudoare de pas\u0103re c\u00e2nt\u0103toare
\npe rugul celui ce va muri
\nca soarele s\u0103 r\u0103sar\u0103<\/p>\n

s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 murim tineri
\nnumai orbii ne vor recunoa\u0219te
\npip\u0103ind cuvintele de eter <\/p>\n

sunt agava \u00eenflorind doar c\u00e2nd moare
\n\u00een noaptea poemului
\nvenit de bun\u0103voie \u00een carcera vie\u021bii
\neu doar l-am transcris…<\/p>\n

cade aceea\u0219i stea
\nnimic f\u0103r\u0103 s\u00e2nge \u00eentr-o lume sanguinolent\u0103
\ns\u00e2ngele albastru al cerului
\ns\u00e2ngele negru al p\u0103m\u00e2ntului
\ns\u00e2ngele verde al apelor
\ns\u00e2ngele de aram\u0103 al focului
\n\u00een venele celui ce scrie pe aer \u2013
\nmesagerul frumos cu vestea cea rea<\/p>\n

\u00een lumina comun\u0103
\nnoaptea ajunge obosit\u0103
\n\u00eei dau s\u0103 bea lapte cald, a\u021bipe\u0219te
\nla miezul nop\u021bii se treze\u0219te, pl\u00e2nge
\nvrea acas\u0103
\no iau \u00een bra\u021be, pl\u00e2nge mai tare
\ntreze\u0219te vecinii, vine un echipaj vi\u0219iniu
\nteleviziunea urc\u0103 pe scara pompierilor
\napoi camionul love\u0219te \u00een plin<\/p>\n

scriu cu un trandafir
\npe lemnul vechi de la poart\u0103
\nm\u0103 ascund \u00een rochia str\u0103vezie, \u00een pantofii de lac
\n\u021bin un craniu cu ap\u0103 de ploaie
\npentru cavalerul \u00een negru,
\npentru lordul \u00een frac
\ncea\u021ba se ridic\u0103
\nr\u0103m\u00e2ne ce-i ve\u0219nic \u0219i inutil
\n\u00eentr-o lume util\u0103 cuiva<\/p>\n

scriu purt\u00e2nd zilnic aceea\u0219i piele
\nacelea\u0219i m\u00e2ini prea lungi
\naceia\u0219i ochi \u00een acelea\u0219i orbite
\nscriu ca un sp\u00e2nzurat
\nv\u00e2ntul \u00eei smulge limba
\n\u0219i toate \u00eencep s\u0103 vorbeasc\u0103 mai clar
\nsub ploaia unei bucurii aspre
\nde spi\u021b\u0103 femeie
\ncum lucreaz\u0103 \u00een folosul meu:
\ndoamna \u00een negru, doamna \u00een ro\u0219u, doamna \u00een violet
\nvenind cu poemul la \u0219old
\nprin cenu\u0219a cartaginei din fiecare<\/p>\n

un poem te ucide, altul te \u00eencoroneaz\u0103
\nlupt\u00e2ndu-se spate \u00een spate
\npentru orice vis\u0103tor
\nlipindu-i la finele luptei capul de corp<\/p>\n

e aproape ieri
\nchipul meu ia chipul
\nfiec\u0103rei litere din poemul
\nst\u00e2nd la masa dintre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt
\ncur\u0103\u021b vorbele de solzi \u0219i oase
\nmu\u0219c din viitor
\nbeau trecut
\nfiecare e casa cuiva
\ncasa unui necunoscut
\nce jupoaie de vii tinerii
\nale\u0219i spre a fi trimi\u0219i c\u0103tre zei<\/p>\n

scriu cu un cu\u021bit de obsidian
\n\u0219i m\u0103 plagiaz\u0103 v\u00e2ntul, soarele, prim\u0103vara
\nm\u0103 plagiaz\u0103 iubirea \u0219i moartea
\n\u0219i sunt fericit\u0103
\nceva tot r\u0103m\u00e2ne
\npe fila \u00een care \u00eempachetez lumea
\narz\u00e2nd la ambele capete…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CRISTINA NECULA Actul de crea\u021bie \u2013 o s\u0103rb\u0103toare a luminii ,,R\u0103zbim noi cumva la lumin\u0103\u201d (Marin Sorescu-IONA) C\u00e2nd criticul G.<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20630"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20630"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20630\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20631,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20630\/revisions\/20631"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20630"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}