{"id":20574,"date":"2023-03-11T23:53:02","date_gmt":"2023-03-11T20:53:02","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20574"},"modified":"2023-03-11T23:55:32","modified_gmt":"2023-03-11T20:55:32","slug":"spatii-culturale-nr-21-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20574","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 21 (6)"},"content":{"rendered":"

Daniel DR\u0102GAN<\/strong>
\n\"\"

Fascinantul fenomen al d\u0103inuirii<\/strong><\/p>\n

Rareori o lectur\u0103 mi-a provocat o asemenea admira\u0163ie \u015fi un asemenea entuziasm nesperat ca paginile unei c\u0103r\u0163i (unice!) semnate de o profesoar\u0103 onest\u0103, dar de o rar\u0103 sensibilitate, ca Doina Dobreanu, dintr-un sat pierdut \u00een mun\u0163ii Harghitei, sat ne\u015ftiut, al c\u0103rui nume \u00eel caligrafiez azi pentru prima oar\u0103 cu un respect superlativ. Subcetate, a\u015fa se nume\u015fte satul de unde vin paginile despre care vorbesc. Un sat din zona muntoasa a Harghitei!
\nCartea doamnei Doina Dobreanu este o rememorare f\u0103r\u0103 cosmetiz\u0103ri a locurilor \u015fi oamenilor, a str\u0103bunicilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor, a propriei sale vie\u0163i. Dar cu un talent uimitor. Cartea pare un manual de trai aspru, sever, dar frumos, o carte care trebuie citit\u0103 cu bun\u0103 credin\u0163\u0103, eliber\u00e2ndu-ne de supersti\u0163ia c\u0103 tot ce scriu dasc\u0103lii de \u0163ar\u0103 este literatur\u0103 periferic\u0103, demn\u0103 de o \u00eeng\u0103duitoare condescenden\u0163\u0103. Nu! Cartea Sur\u00e2sul amintirilor a doamnei Doina Dobreanu este proba magistral\u0103 a unui intelectual rafinat \u015fi vivace, cu un acut spirit de observa\u0163ie \u015fi analiz\u0103, cu o grav\u0103 putere de p\u0103trundere a acelui fenomen inexplicabil altfel dec\u00e2t prin vigoare \u015fi noble\u0163e: d\u0103inuirea.
\nM\u0103 simt \u00eendemnat s\u0103 exemplific prin idei \u015fi citate aprecierile de mai sus. Imposibil. Este ca \u015fi c\u00e2nd a\u015f desprinde o piatr\u0103 din structura piramidei, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ilustrez m\u0103re\u0163ia \u00eentregului. Piatra va r\u0103m\u00e2ne ceea ce este: o piatr\u0103, o simpl\u0103 piatr\u0103, dar valoarea ei st\u0103 \u00een alc\u0103tuirea edificiului, singura care poate da seama de dimensiune, propor\u0163ie, expresivitate, grandoare, mister.
\nOamenii din cartea doamnei Dobreanu r\u0103zbesc tr\u0103ind o via\u0163\u0103 zbuciumat\u0103, plin\u0103 de obid\u0103 (nici azi nu au electricitate!) dar nu sunt r\u0103i \u015fi posaci; ei \u00ee\u015fi asum\u0103 condi\u0163ia \u015fi se ridic\u0103 deasupra vitregiilor prin putere \u015fi frumuse\u0163e moral\u0103, izbutind s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 senini, cu gesturi de o simplitate voievodal\u0103 chiar \u015fi \u00een cele mai simple \u00eemprejur\u0103ri ale vie\u0163ii \u015fi \u2013 mai ales! \u2013 prin \u00eensu\u015firea de a empatiza continuu, de a coagula \u00een comunit\u0103\u0163i viabile \u00een care indivizii se structureaz\u0103 complet\u00e2ndu-se reciproc, poten\u0163\u00e2ndu-\u015fi calit\u0103\u0163ile individuale \u00een structuri sociale str\u0103vechi, dar \u00eenc\u0103 viabile, indestructibile: familie, genera\u0163ie, ob\u015fte s\u0103teasc\u0103, vatr\u0103 de civiliza\u0163ie \u015fi cultur\u0103. Cartea are calitatea de proz\u0103 narativ\u0103, beletristic\u0103, \u00eens\u0103 e, totodat\u0103 \u2013 \u00een felul ei \u2013 o monografie, o construc\u0163ie care ofer\u0103 argumente temeinice de natur\u0103 antropologic\u0103.
\nUn singur fapt rupe echilibrul perfect \u015fi sparge armonia: e\u015fecul propriului s\u0103u mariaj. Drama persoanei, a autorului, a individului se converte\u015fte \u00eentr-o mare dragoste pentru ceilal\u0163i, pentru to\u0163i ceilal\u0163i, de la str\u0103mo\u015fii vii \u00een amintirile bunicilor, la copiii rudelor, vecinilor, ai satului. Dasc\u0103lul \u00ee\u015fi \u00eempline\u015fte voca\u0163ia, charisma! c\u0103ci despre asta e vorba, nu despre un job, despre o slujb\u0103 aduc\u0103toare de venit, ci de un leg\u0103m\u00e2nt profund \u015fi de o suferin\u0163\u0103 care se cere distilat\u0103 \u00een esen\u0163ele fine ale splendorilor oric\u00e2nd \u015fi oriunde posibile.
\n\u00cei \u00eendemn pe prietenii mei s\u0103 citeasc\u0103 aceast\u0103 carte. S\u0103 nu se descurajeze dac\u0103 vor \u00eent\u00e2lni \u015fi pagini din oglinda c\u0103rora chipul autoarei nu se ive\u015fte z\u00e2mbind, ci las\u0103 locul unor necesare enumer\u0103ri documentare, de maxim\u0103 importan\u0163\u0103 etnologic\u0103 \u015fi istoric\u0103 pe care talentul, (dovedit!) al doamnei Doina Dobreanu s-a ab\u0163inut s\u0103-l poleieze, s\u0103-l cosmetizeze. Vom fi r\u0103spl\u0103ti\u0163i prin alte multe pagini de autentic\u0103 \u015fi puternic\u0103 emo\u0163ie artistic\u0103. Volumul se sus\u0163ine prin \u00eentregul s\u0103u \u015fi prin verticalitatea de sim\u0163ire, prin puritate moral\u0103 \u015fi demnitate uman\u0103.<\/p>\n


\n Doina CERNICA<\/strong>
\n\"\"

Libelula \u015fi Linul pe fe\u0163ele apei<\/strong><\/p>\n

Feti\u0163a o \u015ftia de pe luciul apei. Apa era un r\u00e2u, care atunci c\u00e2nd trecea prin dreptul p\u00e2lcului de r\u0103chite f\u0103cea un cot \u015fi \u00ee\u015fi \u00eencetinea curgerea, \u00eent\u00e2i ca s\u0103 le vad\u0103 mai bine, apoi ca s\u0103 mai stea de vorb\u0103. Cu timpul, acest micu\u0163 ocol formase un ochi de ap\u0103 lini\u015ftit, care \u00eei pl\u0103cea \u015fi Broa\u015ftei \u0162estoase \u015fi ei, \u015fi brot\u0103ceilor \u015fi pe\u015fti\u015forilor. Dar cel mai mult Libelulei, care nu se mai s\u0103tura s\u0103 zboare deasupra lui, s\u0103 se dea peste cap \u00eentr-un zumzet vesel \u015fi s\u0103 c\u00e2nte sub\u0163irel alunec\u00e2nd pe luciul ca o oglind\u0103. O oglind\u0103 \u00eens\u0103 \u00een care te vedeai, dar prin care \u015fi vedeai. Libelula se bucura \u015fi s\u0103-\u015fi admire aripile transparente, care \u00een razele soarelui sc\u00e2nteiau multicolor ca ni\u015fte mici curcubeie, dar \u015fi s\u0103 stea nemi\u015fcat\u0103 aproape de suprafa\u0163a ochiului de ap\u0103, privindu-i ad\u00e2ncul cu ochii ei parc\u0103 mai mari dec\u00e2t propriul cap, dac\u0103 nu \u015fi mai mari. Erau at\u00e2t de mari, \u00eenc\u00e2t, atunci c\u00e2nd erau nelini\u015fti\u0163i, a\u015fa cum erau acum, \u00eentreaga lume p\u0103rea nelini\u015ftit\u0103.
\n– Ce s-a \u00eent\u00e2mplat? o \u00eentreb\u0103 dulce Feti\u0163a.
\n– Nu mai pot s\u0103 fac tumbe \u00een aer \u015fi s\u0103 dansez pe luciul apei, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd privesc \u00een ad\u00e2ncul ei, nu-l mai z\u0103resc pe Lin. Nici chiar \u00een r\u0103stimpul \u00een care soarele se afl\u0103 drept deasupra r\u00e2ului, Linul nu se mai ive\u015fte ca \u00eenainte. Ziua nu mai este frumoas\u0103 f\u0103r\u0103 el, \u00eei r\u0103spunse Libelula, iar cele patru aripioare transparente \u015fi multicolore totodat\u0103 se l\u0103sar\u0103 \u00een jos, ca patru floricele ofilite. Eu nu pot s\u0103 aflu ce i s-a \u00eent\u00e2mplat, suspin\u0103 gata s\u0103 pl\u00e2ng\u0103, dar tu po\u0163i s\u0103 cobori \u015fi s\u0103-l cau\u0163i. Poate a plecat departe, poate este \u00een suferin\u0163\u0103 \u015fi are nevoie de ajutor.
\nFeti\u0163a ar fi vrut s\u0103 o m\u00e2ng\u00e2ie, dar \u00een loc de asta se \u00eentoarse descump\u0103nit\u0103 spre Broasca \u0162estoas\u0103. Ochii ei ca dou\u0103 semin\u0163e de mac o privir\u0103 cu bun\u0103tate.
\n – Du-te! C\u00e2nd ai s\u0103-l g\u0103se\u015fti, ai s\u0103 \u015ftii care dintre pe\u015fti\u015forii ochiului de ap\u0103 este Linul.
\n \u00centr-adev\u0103r, c\u00e2nd cobor\u00ee \u00een apa c\u0103ldu\u0163\u0103, \u00eel g\u0103si \u015fi \u00eel recunoscu imediat. St\u0103tea aproape de suprafa\u0163\u0103, pe un p\u0103tuc s\u0103pat \u00een mal, cenu\u015fiu \u00eentunecat ca \u015fi m\u00e2lul. Avea ochii \u00eence\u0163o\u015fa\u0163i, iar aripioarele abia i se mi\u015fcau. Nu se clinti c\u00e2nd o v\u0103zu pe Feti\u0163\u0103, iar ea \u015ftiu c\u0103 era at\u00e2t de sl\u0103bit, \u00eenc\u00e2t nici dac\u0103 s-ar fi speriat nu ar fi avut putere s\u0103 fug\u0103. Dar nu se speriase.
\n – Ce e cu tine, Linule?
\nGlasul lui era abia o \u015foapt\u0103, dar Feti\u0163a \u00eel auzi.
\n – Noi, linii, ne ivim pe lume \u00eentr-o c\u0103ma\u015f\u0103 de prin\u0163. Ea ne ap\u0103r\u0103 de prea frig \u015fi de prea cald, de din\u0163ii pietrelor \u015fi de urzic\u0103tura frunzelor. Dar \u00eentr-o zi m-am r\u0103t\u0103cit \u00een p\u0103durea ierburilor-cu\u0163it. Am izbutit s\u0103 scap cu greu din desi\u015ful lor, \u00eens\u0103 degeaba. Lamele t\u0103ioase mi-au sf\u00e2\u015fiat c\u0103ma\u015fa. F\u0103r\u0103 ea, noi, linii, nu putem tr\u0103i. F\u0103r\u0103 ea, am s\u0103 mor cur\u00e2nd. T\u0103cu istovit. Trupu\u015forul lui pulsa rar, privirile \u00eei era \u00eennegurate \u015fi Feti\u0163a \u015ftiu c\u0103 nu mai era mult p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aveau s\u0103 se \u00eentunece cu totul.
\n– Odihne\u015fte-te, cru\u0163\u0103-\u0163i puterile, o s\u0103 te faci bine! \u00eel \u00eencuraj\u0103, abia mi\u015fc\u00e2ndu-\u015fi buzele, de team\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi ele puteau, mi\u015fc\u00e2nd apa, s\u0103-l r\u0103neasc\u0103.
\n – Nu, \u0163ip\u0103 speriat\u0103 Libelula, c\u00e2nd \u00eei povesti totul. Aripioarele i se ridicaser\u0103 \u015fi se lipiser\u0103 una de alta, \u00eenc\u00e2t Libelula p\u0103rea acum un fulger, gata s\u0103 ard\u0103 \u00een aer. Doar ochii \u00eei r\u0103m\u0103seser\u0103 la fel de mari, at\u00e2t de mari \u015fi de tri\u015fti, \u00eenc\u00e2t lumea \u00eentreag\u0103 era numai triste\u0163e \u015fi durere.
\n– Nu putem s\u0103-l ajut\u0103m pe Lin?
\n\u015ei Feti\u0163a, \u015fi Libelula se uitau cu nesf\u00e2r\u015fit\u0103 speran\u0163\u0103 la Broasca \u0162estoas\u0103. Dar ochii ei ciuda\u0163i nu le vedeau, a\u0163inti\u0163i dincolo de zarea \u015fi timpul lor. Dup\u0103 un lung r\u0103stimp, se adun\u0103 \u00een ea \u015fi se \u00eentoarse spre ele. Dar nu se hot\u0103ra s\u0103 vorbeasc\u0103.
\n – Spune-mi! strig\u0103 at\u00e2t de sf\u00e2\u015fietor Libelula, \u00eenc\u00e2t ochii Feti\u0163ei se umplur\u0103 de lacrimi. Dup\u0103 care ad\u0103ug\u0103 abia auzit ceea ce descoperise dintr-odat\u0103: Nu are rost, nu vreau s\u0103 mai tr\u0103iesc, dac\u0103 Linul moare!
\n Broasca \u0162estoas\u0103 oft\u0103 prelung, apoi \u00eei spuse ce avea de f\u0103cut.
\n – M\u0103 aju\u0163i? o \u00eentreb\u0103 gr\u0103bit\u0103 Libelula pe Feti\u0163\u0103. Nu avem timp de pierdut!
\n Feti\u0163a se a\u015fez\u0103 t\u0103cut\u0103 \u00een iarba din gr\u0103din\u0103. Libelula \u00eencepu cu o vitez\u0103 ame\u0163itoare s\u0103-\u015fi de\u015fire aripile, iar Feti\u0163a s\u0103 fac\u0103 un ghem mare din firul lor transparent \u015fi de culorile curcubeului totodat\u0103. C\u00e2nd termin\u0103, Libelula se a\u015fez\u0103 sf\u00e2r\u015fit\u0103 l\u00e2ng\u0103 ea. C\u0103p\u015forul \u00eei tremura de durere, dar, mai mari dec\u00e2t el, ochii ei c\u0103p\u0103taser\u0103 o str\u0103lucire neobi\u015fnuit\u0103. Feti\u0163a c\u0103ut\u0103 prin iarb\u0103, p\u00e2n\u0103 g\u0103si dou\u0103 pene de nag\u00e2\u0163. Cu ele, se puse pe \u00eempletit \u015fi oric\u00e2t de tare o dureau m\u00e2inile de oboseal\u0103, nu se opri, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu termin\u0103 c\u0103m\u0103\u015fu\u0163a. Sc\u00e2nteia \u00een lumina soarelui \u015fi cosa\u015fii din iarb\u0103, \u015fi melci\u015forii de pe tulpinile r\u0103chitelor se adunar\u0103 s\u0103 o vad\u0103 \u015fi s\u0103 o admire. Era cu adev\u0103rat o c\u0103ma\u015f\u0103 de prin\u0163. Ochii Libelulei se luminar\u0103 de mul\u0163umire.
\n – Acum, te rog s\u0103 i-o duci. Eu nu mai pot ajunge pe malul apei.
\nF\u0103r\u0103 minunatele ei aripi \u015fi cu picioru\u015fele sub\u0163iri care nu erau f\u0103cute s\u0103 mearg\u0103, Libelula era mai neputincioas\u0103 dec\u00e2t o frunz\u0103 c\u0103zut\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt.
\nFeti\u0163a lu\u0103 c\u0103ma\u015fa, plec\u0103 \u015fi c\u00e2nd ajunse la r\u00e2u cobor\u00ee \u00een ochiul de ap\u0103. O clip\u0103 mai t\u00e2rziu, ar fi fost prea t\u00e2rziu. Linul nu se mai mi\u015fca \u015fi oricine ar fi putut s\u0103 cread\u0103 c\u0103 a murit. Dar c\u00e2nd Feti\u0163a, ajutat\u0103 de un pui de crap juc\u0103u\u015f \u015fi bucuros s\u0103 fie de folos, \u00eei trase c\u0103ma\u015fa pe trupul moale, Linul \u00eenvie dintr-o dat\u0103. Aripioarele lui \u00eencepur\u0103 s\u0103 bat\u0103 u\u015for apa, iar pe\u015fti\u015forul prinse din nou extraordinara lui culoare brun-verzuie. \u00ce\u015fi privi \u00eenc\u00e2ntat c\u0103ma\u015fa:
\n – E mai frumoas\u0103, cu mult mai frumoas\u0103 dec\u00e2t cea dinainte! Apoi se \u00eentoarse plin de recuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103tre Feti\u0163\u0103: Spune-mi, cum, cum s\u0103-\u0163i mul\u0163umesc?
\n– Nu mie, \u015fopti Feti\u0163a. Libelulei.
\n– Cine este Libelula?
\n – O f\u0103ptur\u0103 minunat\u0103 pe care poate ai z\u0103rit-o zbur\u00e2nd \u00een aer \u015fi dans\u00e2nd pe luciul apei.
\n – Acum, dac\u0103 mi-ai spus, \u00eemi amintesc c\u0103 uneori, c\u00e2nd soarele se oglindea pe suprafa\u0163a sa, o raz\u0103 cu aceste culori \u015fi transparen\u0163e pe care le are \u015fi c\u0103ma\u015fa mea cea nou\u0103 se z\u0103rea plutind deasupra noastr\u0103. Atunci, dintr-odat\u0103, \u015fi eu m\u0103 \u00eenveseleam \u015fi \u00eencercam s\u0103 dansez, \u00een ap\u0103, dup\u0103 dansul ei. Era ca \u015fi cum am fi dansat \u00eempreun\u0103! r\u00e2se fermec\u0103tor \u015fi Feti\u0163a \u00een\u0163elese de ce Linul \u00eei era at\u00e2t de drag Libelulei.
\nMai \u00eent\u00e2rzie o clip\u0103 pe malul apei, urm\u0103rind zbenguiala \u015fi tumbele Linului sub luciul ei limpede. Apoi v\u0103zu ap\u0103r\u00e2nd o libelul\u0103, care descoperind jocul Linului \u00eencepu s\u0103 danseze deasupra. O z\u0103ri \u015fi Linul, care \u00ee\u015fi scoase imediat c\u0103p\u015forul deasupra apei \u015fi-i strig\u0103 voios:
\n – \u00ce\u0163i mul\u0163umesc, \u00ee\u0163i mul\u0163umesc, frumoas\u0103 libelul\u0103, pentru c\u0103ma\u015fa mea f\u0103r\u0103 pereche! Vino \u015fi m\u00e2ine, vino \u00een fiecare zi, s\u0103 ne juc\u0103m \u00eempreun\u0103!
\nLibelula \u00eei z\u00e2mbi dr\u0103g\u0103la\u015f, de\u015fi nu \u00een\u0163elesese pentru ce \u00eei mul\u0163umea, \u00eei admir\u0103 c\u0103ma\u015fa la fel de fin\u0103 ca aripile ei, \u00eel g\u0103si deosebit de atr\u0103g\u0103tor cu solzii lui lucind c\u00e2nd brun, c\u00e2nd verde, \u015fi-\u015fi \u00eenclin\u0103 capul cu gra\u0163ie. Aveau s\u0103 se vad\u0103 \u015fi s\u0103 se bucure \u00eempreun\u0103 de toate zilele verii.
\nFeti\u0163a le f\u0103cu un semn cu m\u00e2na \u015fi se \u00eentoarse \u00een gr\u0103din\u0103, la libelula ei. \u015ei cum era acum, f\u0103r\u0103 aripi, pe jum\u0103tate pr\u0103bu\u015fit\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, ca o frunz\u0103 toamna, str\u00e2ns\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi de frig, pentru ea r\u0103m\u00e2nea tot f\u0103r\u0103 seam\u0103n. Libelula se \u00eensufle\u0163i c\u00e2nd o v\u0103zu:
\n – Ai ajuns la vreme?
\n – Da, Linul \u015fi-a rec\u0103p\u0103tat via\u0163a \u015fi puterile. Nimeni \u00een lumea apei nu e at\u00e2t de frumos ca el \u00een c\u0103ma\u015fa lui de prin\u0163 \u00eempletit\u0103 din aripioarele tale.
\nLibelula \u00eei sorbea fiecare cuv\u00e2nt, nu se mai s\u0103tura s\u0103 o asculte povestind despre jocul lui \u00een ap\u0103 \u015fi despre piruetele lui deasupra apei. Altceva Feti\u0163a nu-i mai spuse \u015fi Broasca \u0162estoas\u0103 o m\u00e2ng\u00e2ie cu o privire cald\u0103.
\n\u00cens\u0103 Libelulei \u00eei era de ajuns. Trupul i se usca gr\u0103bit, dac\u0103 l-ai fi atins din neb\u0103gare de seam\u0103, ar fi putut s\u0103 se sf\u0103r\u00e2me, dar ochii ei, ferici\u0163i, erau acum at\u00e2t de mari, \u00eenc\u00e2t era ca \u015fi cum lumea \u00eentreag\u0103 ar fi fost fericit\u0103.<\/p>\n


\n\tAl. D. FUNDUIANU<\/strong><\/p>\n

VIRGIL DIACONU – \u201eSECOL\u201d<\/strong><\/p>\n

\tRecentul volum de versuri, \u201eSecol\u201d, al poetului Virgil Diaconu, Editura VALMAN, 2011, se deschide cu c\u00e2teva note bio-bibliografice, continu\u0103 cu 200 de pagini de poezie, urmate de eseul \u201ePoezia azi\u201d, \u015fi se \u00eencheie cu \u201eReferin\u0163e critice\u201d (27 pagini, ale unor binecunoscu\u0163i critici, scriitori \u015fi redactori de reviste literare, \u00eentre care \u00eent\u00e2lnim pe: Lauren\u0163iu Ulici, Alex \u015etef\u0103nescu, Gheorghe Grigurcu, Mircea Ciobanu, Tudor Cristea, Paul Aretzu \u015fi, \u00eenc\u0103, alte vreo 30 de nume importante).
\n\tNu trei p\u0103r\u0163i\/sec\u0163iuni\/grupaje, ci… trei C\u0103r\u0163i alc\u0103tuiesc volumul \u201eSecol\u201d: \u201eLepre \u015fi sfin\u0163i\u201d (Cartea I), \u201eJurnal erotic\u201d (Cartea a II-a) \u015fi \u201eDeasupra tenebrelor\u201d (Cartea a III-a).
\n\tPrima Carte cuprinde, la r\u00e2ndu-i: \u201eLepre \u015fi sfin\u0163i\u201d (poeme ample, pline de miez\/con\u0163inut, cu v\u0103dite accente polemice ori de revolt\u0103, \u00een care poetul coboar\u0103 din Turnul de filde\u015f\/din Absolut \u00een Agora), continu\u0103 cu \u201ePrieten apus\u201d (8 poeme) \u015fi se \u00eencheie cu \u201eCopilul p\u0103durii\u201d (7 poeme).
\n\tSunt tentat s\u0103 citez (din) fiecare poem. A\u015f cita din: \u201eSecol\u201d, \u201ePoetul\u201d, \u201eUnde e\u015fti, Doamne\u201d, \u201eB\u00e2lciul de turt\u0103 dulce\u201d, \u201eGolgota\u201d, \u201ePiatra filozofal\u0103\u201d, \u201eDaimonion\u201d etc. M\u0103 opresc la doar c\u00e2teva extrase din \u201eAbsolutul\u201d:
\n\t\u201ePrieteni, \u00eenc\u0103 nu am atins Absolutul
\n\u00cenc\u0103 mai tremur l\u00e2ng\u0103 coapsele femeii,
\nsingur\u0103tatea \u00eenc\u0103 \u00ee\u015fi mai face cu mine de cap
\nprin tavernele nop\u0163ii<\/p>\n

Uneori, c\u00e2nd str\u0103zile m\u0103rgina\u015fe se plimb\u0103 prin mine,
\ng\u00e2ndurile mele \u00ee\u015fi dezvelesc f\u0103r\u0103 voie cu\u0163itele.<\/p>\n

Vezi, fauna politic\u0103 \u00ee\u015fi \u00eemparte
\nchiar acum \u00een pia\u0163a cea mare
\npromisiunile \u015fi sarmalele electorale.
\n\u00ce\u015fi \u00eemparte emo\u0163iile de partid…
\n…………………………………………………….
\nPrieteni, \u00eenc\u0103 nu am atins Absolutul!
\n\u00cenc\u0103 nu pot s\u0103 trec nep\u0103s\u0103tor pe l\u00e2ng\u0103 \u015fobolanii
\ncare \u00ee\u015fi l\u0103\u0163esc z\u00e2mbetul pe ecrane,
\nz\u00e2mbetul care le acoper\u0103 tresele.<\/p>\n

\u00centre lepre \u015fi sfin\u0163i ard pe de-a-ntregul, prieteni,
\n\u00eenc\u0103 nu am atins Absolutul.\u201d
\n\tRepeti\u0163iile, care, deseori, apar \u00een poemele lui Virgil Diaconu, tr\u0103deaz\u0103 tr\u0103irile\/vibra\u0163iile emo\u0163ionale ale autorului \u015fi au darul de a \u00eent\u0103ri\/fixa mesajul civic, exprimat prin mijloace poetice sincere\/directe \u015fi extrem de explicite.
\n\t\u201eJurnal erotic\u201d este o Carte \u201e4×4\u201d(!), revela\u0163ie. \u201eJurnalul erotic\u201d cu: \u201eBun\u0103 diminea\u0163a, femeie\u201d, \u201eIspita\u201d, \u201eLolita cire\u015felor\u201d, dar mai ales cu \u201ePoezia carnivor\u0103\u201d… \u00eel \u201e\u00eengeam\u0103n\u0103\u201d pe Virgil Diaconu cu Emil Brumaru:
\n\t\u201e\u0162\u00e2\u0163ele tale nu-\u015fi mai \u00eencap \u00een piele
\nAu ie\u015fit s\u0103 ia o gur\u0103 de aer proasp\u0103t.
\nSe plimb\u0103 singure pe bulevard.
\n………………………………………………………….
\nAzi poezia se scrie direct pe canapele.
\nNu mai am nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 Lolitele de pretutindeni
\nVor schimba \u00een cur\u00e2nd fa\u0163a literaturii.
\nDa, poezia noului mileniu va fi estrogen\u0103
\nSau nu va fi deloc!\u201d (Poezia carnivor\u0103, pag.140)
\n\t… Dezinhibata (\u015fi admirabila, de altfel) genera\u0163ie \u201e2000\u201d-ist\u0103 ar trebui s\u0103 se simt\u0103 amenin\u0163at\u0103! Glumesc, desigur. Nu, ar trebui s\u0103 fie pe \u201efaz\u0103\u201d \u015fi s\u0103 recep\u0163ioneze mesajul (…).
\n\tCitez \u015fi trei bijuterii poetice, trei micropoeme din \u201eCuib\u201d: I. \u201eCu capul pe s\u00e2nii t\u0103i:\/ un mort de sete l\u00e2ng\u0103 izvor\u201d; II. \u201eLa cina mea cu lumea\/ tu aduci din dep\u0103rtare s\u0103rutul\u201d; III. \u201eEa este o lacrim\u0103\/ s-o fi pl\u00e2ns Dumnezeu?\u201d.
\n\t\u00centr-o cu totul alt\u0103 structur\u0103, \u201eDeasupra tenebrelor\u201d, Cartea a III-a concentreaz\u0103 \u00een doar 17 poeme reflec\u0163ii\/g\u00e2nduri\/idei generoase, cu totul remarcabile: (…) \u201eE stins\u0103 din lume v\u0103paia\/ glorii de-o zi nu m-ating.\/ R\u00e2sul, st\u0103p\u00e2n alt\u0103dat\u0103,\/ azi mi-e c\u0103ma\u015f\u0103 de frig…\u201d. (Din lume, v\u0103paia se stinge; pag.191).
\n\t…Am scris, \u00een ultimele numere ale \u201eLuceaf\u0103rului\u201d, numai despre c\u0103r\u0163ile unor scriitori consacra\u0163i, afla\u0163i \u00een pragul v\u00e2rstei de 60 de ani (sau u\u015for peste!). Profesioni\u015fti ai \u201econdeiului\u201d, c\u0103rora nu mi-am permis s\u0103 le fac recomand\u0103ri, s\u0103 le dau sfaturi. Lui Virgil Diaconu, nu numai c\u0103 nu-i voi sugera ce\/cum\/c\u00e2t s\u0103 scrie, ci, dimpotriv\u0103, voi prelua ca pe o lec\u0163ie (!) \u201ePoezia azi\u201d \u2013 cu regretul de a nu-i fi citit \u015fi volumul de eseuri \u201eDestinul poeziei moderne\u201d, ap\u0103rut la BRUMAR, Timi\u015foara (de care doar am auzit) :
\n\u201ePoezia de azi reformuleaz\u0103 original spiritul (canonul) poeziei moderne. Suntem f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 poe\u0163i de factur\u0103 modern\u0103! Dar a fi modern sau de factur\u0103 modern\u0103 nu este un criteriu absolut al valorii, pentru c\u0103 po\u0163i fi modern \u00een spiritul acumul\u0103rilor estetice ale modernit\u0103\u0163ii, deci al canonului poetic modern, dup\u0103 cum po\u0163i fi modern \u00een temeiul unui pseudocanon genera\u0163ionist sau altuia, din puzderia de canoane genera\u0163ioniste.
\n\t(…) Lumea comunicat\u0103 de poezie nu este nici una a realismului pur, nici una a fic\u0163iunii pure. Eliminarea din poezie a ontologicului, a fiin\u0163ei mele autentice \u015fi esen\u0163iale pe care o \u00eempart cu ceilal\u0163i, poate s\u0103 reduc\u0103 poezia la fic\u0163iuni f\u0103r\u0103 noim\u0103, f\u0103r\u0103 fiin\u0163\u0103, inautentice (suprarealism, dada, lettrism, poezia absurdului, simbolism ermetic, textualism etc.), \u00een timp ce pierderea imaginarului poetic (viziunii), fic\u0163iunii, straniului face din poezie ontologie simpl\u0103 (realism \u015fi hiperrealism, biografism, autenticism etc.), face ontologie lingvistic\u0103 f\u0103r\u0103 valoare poetic\u0103.
\n\tPoezia de valoare nu se manifest\u0103 prin genera\u0163ii literare, a\u015fadar prin masa genera\u0163ionist\u0103, care este \u00eenchis\u0103 \u00een canonul ei genera\u0163ionist pseudoestetic, \u00een vog\u0103 pe termen scurt aici sau aiurea, ci prin personalit\u0103\u0163i, prin individualit\u0103\u0163i, prin rebeli, al c\u0103ror orizont este poezia modern\u0103 \u015fi canonul poetic (estetic) modern.
\n\tCred c\u0103 pune \u00een pagin\u0103 ceea ce se petrece, tulbur\u0103tor, spiritual-moral-existen\u0163ial cu fiin\u0163a mea, sedus\u0103 de viziunea poetic\u0103, de daimon. Cred c\u0103 este o ipostaz\u0103 a poeziei moderne de azi.\u201d
\n\tIar dac\u0103 Virgil Diaconu doar \u201ecrede\u201d, \u00een ceea ce m\u0103 prive\u015fte sunt convins c\u0103 \u201eSecol\u201d e un volum cu adev\u0103rat reprezentativ, pentru un poet de referin\u0163\u0103, pe care Istoria Literaturii Rom\u00e2ne nu-l (mai) poate ignora!…<\/p>\n


\n Petru Urasache <\/strong>
\n\"\"

Drama generalilor – drama Armatei \u2013 drama noastr\u0103<\/strong><\/p>\n

\u201e24 august 1944
\n … Drag\u0103 Vizanty, \u00eentr-o jum\u0103tate de or\u0103, voi lansa un
\n bombardament asupra Bucure\u015ftiului. Ce vei face?
\n F\u0103r\u0103 ezitare, r\u0103spund:
\n Ridic avia\u0163ia de v\u00een\u0103toare.
\n El:
\n Te \u00een\u0163eleg, fiecare cu datoria sa.
\n Eu:
\n Nu exist\u0103 alternativ\u0103. Trist\u0103 realitate. Dac\u0103 ne
\n ajut\u0103 Dumnezeu, ne vom re\u00eent\u00eelni \u00eentr-o zi pentru a
\n evoca doar clipele fericite petrecute \u00eempreun\u0103.
\n Astfel a luat sf\u00eer\u015fit, la 24 august 1944, la orele
\n 8,30, o convorbire telefonic\u0103 intrat\u0103 \u00een istorie, \u00eentre
\n comandantul german al avia\u0163iei din Balcani, colonelul
\n Eduard Neumann \u015fi mine (Dan Vizanty), devenit
\n comandantul grupurilor de v\u00een\u0103toare rom\u00e2ne\u015fti, cu
\n baza pe aerodromul Pope\u015fti-Leordeni.
\n P\u00een\u0103 \u00een ajun fusesem prieteni \u015fi camarazi de
\n arme\u201d.
\n (Daniel Foc\u015fa, Dan Vizanty. Destinul unui pilot de
\n v\u00een\u0103toare. Prefa\u0163\u0103 de Neagu Djuvara. Postfa\u0163\u0103 de Ana
\n Maria Vizanti. Ia\u015fi, Institutul European, 2010, p. 119-
\n 120) <\/em><\/p>\n

\tCine parcurge literatura memorialistic\u0103 de r\u0103zboi \u015fi documentele de arhiv\u0103 (am \u00een vedere etapa estic\u0103, antibol\u015fevic\u0103), la dispozi\u0163ia cititorului dup\u0103 C\u0103derea Cortinei de Fier, constat\u0103 dou\u0103 aspecte concepto-emo\u0163ionale care au pus st\u0103p\u00eenire pe o\u015ftenii angaja\u0163i \u00een b\u0103t\u0103lie, din convingere, din ra\u0163iunea unor interese suprapersonale, majore: onoarea de a fi \u00een slujba patriei, oric\u00eend preg\u0103tit pentru lupt\u0103 \u015fi jertf\u0103. Acest mod de a tr\u0103i \u015fi de a-\u015fi justifica existen\u0163a se remarc\u0103 la militarii de carier\u0103; un cod al datoriei, firesc la to\u0163i cei care \u00eembr\u0103\u0163i\u015fau un asemenea destin, curajos \u015fi umanist, fie la noi, fie oriunde. Codul \u00eei \u00eennobileaz\u0103 \u015fi-i une\u015fte pe to\u0163i, deopotriv\u0103, \u015fi pe \u00eenving\u0103tori, \u015fi pe \u00eenvin\u015fi. Dar onoarea nu are suport dac\u0103 nu este \u00eenso\u0163it\u0103 de datoria \u00eemplinit\u0103, recunoscut\u0103 prin distinc\u0163iile (gradele, dar mai ales ordinele, medaliile) militare care se ob\u0163in numai pe c\u00eempul de lupt\u0103. A\u015fa se intr\u0103 \u00een legend\u0103. Osta\u015fii de carier\u0103 \u015fi \u00eencerca\u0163i le poart\u0103 cu m\u00eendrie, tinerii ard de ner\u0103bdarea de a se arunca \u00een lupt\u0103, s\u0103 le ob\u0163in\u0103 pe merit.
\n \tAvem \u00een vedere timpurile normale.
\nEste drept c\u0103 unele m\u0103rturii, devenite publice, dateaz\u0103 din anii postbelici, datorate unor edituri de peste hotare; altele au ap\u0103rut dup\u0103 balconiada din decembrie 1989. Nu fac not\u0103 distonant\u0103 \u00eentre ele: nu se las\u0103 acaparate de ideologia momentului. Din contra, se completeaz\u0103 reciproc, \u00een ansamblu ca \u015fi \u00een am\u0103nunt, a\u015fa c\u0103 reprezint\u0103 surse de informare de baz\u0103 pentru realitatea istoric\u0103. Mai ales dup\u0103 pierderea r\u0103zboiului, adic\u0103 dup\u0103 instalarea ordinii du\u015fmane \u015fi uciga\u015fe \u00een existen\u0163a noastr\u0103, osta\u015fii de toate gradele \u015fi-au p\u0103strat \u00eencredin\u0163area c\u0103 \u015fi-au f\u0103cut datoria, cu toat\u0103 convingerea \u015fi p\u00een\u0103 la cap\u0103t, fa\u0163\u0103 de Armata rom\u00e2n\u0103 \u015fi fa\u0163\u0103 de \u0162ar\u0103. A\u015fa g\u00eendea, de pild\u0103, generalul Nicolae R\u0103descu, \u201eofi\u0163er eminent sub toate raporturile, erou \u00een primul r\u0103zboi mondial, decorat cu ordinul \u00abMihai Viteazul\u203a\u203a, fost adjutant regal, fost ata\u015fat militar al Rom\u00e2niei la Londra, \u015eef al Marelui Stat Major\u201d; \u015fi, \u00eenainte de toate, adversar al comunismului. Era deja consemnat la domiciliu for\u0163at, c\u00eend celebrul V\u00ee\u015finski a dispus \u00eenl\u0103turarea lui din func\u0163ia de Pre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri, ca s\u0103 i se fac\u0103 loc lui Petru Groza. \u201eNu am dec\u00eet o singur\u0103 vin\u0103, scria victimizatul \u00eentr-un raport c\u0103tre Directorul general al Siguran\u0163ei Statului, aceea de a fi fost totdeauna \u015fi de a fi r\u0103mas un devotat slujitor al Tronului \u015fi al \u0162\u0103rii, ale c\u0103ror drepturi le-am ap\u0103rat cu \u00eend\u00eerjire \u015fi f\u0103r\u0103 team\u0103\u201d (Apud Alexandru Du\u0163u \u015fi Florica Dobre, Drama generalilor rom\u00e2ni. 1944-1964. Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti,1977, p. 233). Sau generalul Constantin Pantazi, \u201eo pild\u0103 a o\u015ftirii\u201d, fost Ministru al Armatei \u00een timpul r\u0103zboiului antibol\u015fevic \u015fi pentru eliberarea Basarabiei \u015fi a Bucovinei: \u201eNu m-a silit nimeni s\u0103 fiu ministru. Puteam pleca din guvern oric\u00eend. Prin faptul c\u0103 am stat \u00een guvern tot timpul guvern\u0103rii, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 m-am asociat la faptele guvern\u0103rii, deci declar c\u0103 \u00eemi asum, \u00een calitate de ministru, r\u0103spunderea ministerial\u0103\u201d (Alexandru Du\u0163u \u015fi Florica Dobre, Idem, p. 212).
\n\tDrama generalilor era provocat\u0103, pe moment, de faptul c\u0103 ru\u015fii nu s-au purtat camaradere\u015fte \u00een baza statutului (privilegiat) de \u00eenving\u0103tori. Sfid\u00eend \u00een stil propriu conven\u0163iile admise \u015fi respectate de secole, au c\u0103zut sub onoarea militar\u0103, spre dispre\u0163ul \u00eendrept\u0103\u0163it al \u00eenvin\u015filor. Au nesocotit protocolul stabilit prin armisti\u0163iu ca liter\u0103 de lege, pentru a-\u015fi \u00eeng\u0103dui jafuri f\u0103r\u0103 limite \u00eempotriva armatei, a statului, a na\u0163iunii rom\u00e2ne. Din numeroase rapoarte de protest redactate de reprezentan\u0163i ai elitei militare rezult\u0103 c\u0103 nu cuceririle pustiitoare reprezentau r\u0103ul cel mai mare venit din r\u0103s\u0103rit, ci batjocorirea slav\u0103, umilin\u0163a la care erau supu\u015fi eroii, c\u00eend li s-a pretins s\u0103 se recunoasc\u0103 vinova\u0163i pe nedrept, s\u0103-i complementeze demagogic pe cotropitori, dup\u0103 cum citim:
\n\u201eNu m-am g\u00eendit un moment c\u0103 a\u015f putea r\u0103m\u00eene \u00een o\u015ftire dup\u0103 ce am fost aruncat \u00een \u00eenchisoare al\u0103turi de criminali \u015fi borfa\u015fi de r\u00eend \u015fi dup\u0103 ce, prin arestarea mea, s-a dat posibilitate ziarelor s\u0103 m\u0103 considere mare vinovat de dezastrul \u0163\u0103rii \u015fi s\u0103 m\u0103 insulte nemotivat, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00eemplat. Am crezut \u00eens\u0103 c\u0103, \u00eenainte de a se hot\u0103r\u00ee asupra situa\u0163iei mele, voi avea dreptul, cum are dup\u0103 legiuirile actuale cel mai umil func\u0163ionar al \u0163\u0103rii, s\u0103 mi se dea posibilitatea s\u0103 cunosc acuza\u0163iile ce mi se aduc \u015fi s\u0103 mi se dea posibilitatea s\u0103 m\u0103 ap\u0103r. Cu documentele de care dispun, am convingerea absolut\u0103 c\u0103 voi putea dobor\u00ee, f\u0103r\u0103 nici o dificultate, orice acuza\u0163iune ce mi s-ar putea aduce \u015fi c\u0103 voi putea p\u0103r\u0103si o\u015ftirea cu demnitatea cu care am servit-o 39 de ani, sc\u0103p\u00eend de umilin\u0163a \u00een care am fost aruncat\u201d (Alexandru Du\u0163u \u015fi Florica Dobre. Idem, p. 264).
\nSau cazul generalului Ilie \u015eteflea, fost \u015eef al Marelui Stat Major \u015fi comandant al Armatei: nu i s-a dat dreptul la replic\u0103 pentru a-\u015fi salva onoarea, a lui \u015fi a o\u015ftirii totodat\u0103: dar a murit cur\u00eend \u00eentr-o mare mizerie \u015fi umilin\u0163\u0103, cu verdictul \u201ecriminal de r\u0103zboi\u201d dat de acuzatorul public Andrei Bunaciu. Aceea\u015fi durere sufleteasc\u0103, a umilin\u0163ei, l-a cuprins \u015fi pe generalul Radu Korne; considera c\u0103 \u201e,arestarea sa constituia, \u00een afara unei ilegalit\u0103\u0163i flagrante\u201d \u015fi \u201eo jignire adus\u0103 lui personal, c\u00eet \u015fi \u00eentregii institu\u0163ii ost\u0103\u015fe\u015fti\u201d (Idem, p. 154). Fusese decorat \u00een primul r\u0103zboi mondial cu ordinele \u201eCoroana Rom\u00e2niei\u201d \u015fi \u201eMihai Viteazul\u201d \u015fi era considerat \u201eunul dintre cei mai buni generali ai armatei rom\u00e2ne\u201d. Comuni\u015ftii l-au \u00eenchis pentru \u201euneltire contra siguran\u0163ei Statului\u201d, condamnare f\u0103r\u0103 temei, \u00eenscenare \u201eflagrant\u0103\u201d a Tribunalului poporului, \u00eentemeiat \u00een grab\u0103 dup\u0103 model moscovit. Nu s-a \u0163inut cont c\u0103 era grav bolnav. A \u015fi murit \u00een scurt\u0103 vreme, \u00een deten\u0163ie, la V\u0103c\u0103re\u015fti.
\nArmata rom\u00e2n\u0103 a fost victimizat\u0103 \u00een totalitate, at\u00eet prin modul scandalos prin care i s-au impus condi\u0163iile de armisti\u0163iu de c\u0103tre ru\u015fii ultrar\u0103zbun\u0103tori (\u00een complicitate tacit\u0103 cu alia\u0163ii lor din Vestul democratic \u015fi civilizat), c\u00eet \u015fi prin Tribunalul poporului, institu\u0163ie juridic\u0103 \u00eenfiin\u0163at\u0103 special pentru distrugerea institu\u0163iilor fundamentale. \u00cenainte de toate, a Armatei. De altfel, Tribunalul poporului a \u015fi fost dizolvat \u00een 1946, imediat dup\u0103 uciderea Mare\u015falului Ion Antonescu. I-au luat locul tribunalele militare centrale (Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Cluj) \u015fi regionale, cu scopul de a decima alte segmente ale elitelor rom\u00e2ne\u015fti, p\u00een\u0103 la etnocid.
\nDrama generalilor, la care m-am referit, reprezint\u0103 o ilustrare. Autorii c\u0103r\u0163ii citate \u00eenscriu \u00een fi\u015fe \u015fi documente destinele tragice a 34 de generali rom\u00e2ni \u00een frunte cu Ion Antonescu; scurte date biografice privind preg\u0103tirea militar\u0103, \u00een \u0163ar\u0103 ori \u00een str\u0103in\u0103tate, func\u0163ii \u00eendeplinite \u00een formarea tinerelor genera\u0163ii, fapte de arme, locuri de deten\u0163ie, de suferin\u0163\u0103 \u015fi de moarte: Jilava (unde au murit 6 generali p\u00een\u0103 \u00een anul 1953, \u00een condi\u0163ii de exterminare), V\u0103c\u0103re\u015fti (cu 8 victimiza\u0163i p\u00een\u0103 \u00een 1961), Aiud (cu 8 mor\u0163i p\u00een\u0103 \u00een 1952), Sighet (4), Gherla (3), R\u00eemnicu S\u0103rat (2), Pite\u015fti (1), F\u0103g\u0103ra\u015f (1), Capu Midia (1), Culme (1). Ei sunt (a\u015fa cum apar \u00een chip de aducere aminte \u015fi de pomenire pe coperta a IV-a a c\u0103r\u0163ii semnate de Alexandru Du\u0163u \u015fi Florica Dobre) generalii: Aldea Aurel, Antonescu Ion, Arbore Ion, B\u0103ldescu Radu, Ciuperc\u0103 Nicolae, Cornicioiu Grigore, Dobre Dumitru, Eftimiu Constantin, Iacobici Iosif, Ilasievici Constantin, Iord\u0103nescu Constantin, Kiriacescu Mihail, Korne Radu, Koslinski Gheorghe, Leoveanu Emanoil, Macici Nicolae, M\u0103inescu Vasile, Mih\u0103escu Ion, Negulescu Ion, Pantazi Constantin, Pascu Vasile, P\u0103i\u015f Nicolae, P\u0103l\u0103ngeanu Emil, Racovi\u0163\u0103 Mihail, Rosetti R. Radu, Rozin Gheorghe, Samsonovici Nicolae, Sichitiu Ion, Stavrescu Gheorghe, Stoenescu Nicolae, Vasiliu Constantin-Piky, Vasiliu Gheorghe, Voicu Mihail, Voiculescu Constantin.
\nP\u00een\u0103 \u00een 1961, nu a r\u0103mas \u00een via\u0163\u0103 niciunul; \u015fi-au g\u0103sit sf\u00eer\u015fitul \u00een temni\u0163e. Li se adaug\u0103 \u015fi al\u0163i generali, fie c\u0103 au murit \u00een deten\u0163ie, dar peste eviden\u0163a indicat\u0103 \u00een cartea citat\u0103 (contraamiralul Horia M\u0103celariu), fie c\u0103 au suportat tratamentul de izolare la domiciliu for\u0163at ori au reu\u015fit s\u0103 se refugieze \u00een Vest (Gheorghe R\u0103descu). Apare \u00eenc\u0103 o serie lung\u0103: Avramescu Gheorghe, Carlion\u0163 Dumitru, Cial\u00e2c Gheorghe, Constantinescu Claps-Constantin, D\u0103sc\u0103lescu Nicolae, Dragomir Nicolae, Dumitrescu Ion, Dumitrescu Petre, Ghineraru Nicolae, Jienescu Gheorghe, Mihail Gheorghe, Mosiu Gheorghe, Stavrat Olimpiu, \u015eova Nicolae, Teodorescu Iosif, Trincu Athanase. Iat\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 decapitarea unei institu\u0163ii \u00een timp de \u201epace\u201d, adic\u0103 \u00een stil bol\u015feocomunist. Acela\u015fi dezastru a fost provocat \u00een toate sectoarele vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, \u00eencep\u00eend cu primele zile ale \u201earmisti\u0163iului\u201d. O s\u0103 ne ocup\u0103m \u015fi de ele, \u00een cur\u00eend.
\nDeocamdat\u0103 am \u00een vedere Armata. Sunt \u00een eviden\u0163\u0103 peste 50 de generali \u015fi fiec\u0103ruia i s-a \u00eenscenat c\u00eete o variant\u0103 de proces, numai \u015fi numai cu inten\u0163ia de r\u0103zbunare \u015fi de asasinat \u00een stil asiatic. Dac\u0103 \u00eempricinatul a dat dovad\u0103 de comportament impecabil \u00een rolul s\u0103u de o\u015ftean, cu at\u00eet mai r\u0103u pentru el. Cum s\u0103-i treac\u0103 ru\u015fii cu vederea generalului Radu Konde faptul c\u0103 o\u015ftenii rom\u00e2ni, pe care \u00eei conducea (\u00eempreun\u0103 cu generalii Corneliu Teodorovici, Nicolae T\u0103t\u0103ranu, Octavian Georgescu) s-au dovedit superiori \u00een luptele din sudul Rusiei, pun\u00eend st\u0103p\u00eenire pe cetatea Sevastopol, considerat\u0103 cea mai puternic\u0103 fort\u0103rea\u0163\u0103 maritim\u0103 de pe planet\u0103 (dup\u0103 care urma Singapore), pe Crimeea \u015fi pe o parte \u00eensemnat\u0103 din zona caucazian\u0103? Sau lui Horia M\u0103celariu care a stopat cu succes, \u00een multe r\u00eenduri, n\u0103vala vaselor de r\u0103zboi moscovite asupra litoralului rom\u00e2nesc? Generalul Nicolae Macici nu era la locul faptei c\u00eend bol\u015fevicii au produs atentatul de la Odessa \u00eempotriva Comandamentului rom\u00e2nesc, dar a fost chemat \u00een instan\u0163\u0103 sub \u00eenvinuiri grave, inventate, absurde. Nicolae R\u0103desacu de\u0163inea un adev\u0103rat palmares: m\u0103suri legitime de ap\u0103rare \u015fi de redresare, \u00een numele na\u0163iunii rom\u00e2ne; dar s-au g\u0103sit pretexte de acuzare din partea opozan\u0163ilor porni\u0163i spre decapitare cu orice pre\u0163, fiind \u00eenarma\u0163i cu sat\u00eerul unei anume ideologii.
\nNu am cuprins numele tuturor generalilor din epoca respectiv\u0103. Dar am temeiuri s\u0103 cred c\u0103 mai niciunul n-a f\u0103cut pactul cu diavolul. Comuni\u015ftii n-au reu\u015fit (poate nici n-au \u00eendr\u0103znit!) s\u0103-i atrag\u0103 de partea lor, cu acela\u015fi \u201esucces\u201d cum au f\u0103cut-o cu civilii, oameni cu r\u0103spundere \u00een stat, fo\u015fti politicieni, juri\u015fti, ministeriabili, scriitori, chiar clerici. La drept vorbind, \u015fi ademenirea viza decapitarea, cu acela\u015fi pre\u0163 al umilin\u0163ei. \u015ei, am v\u0103zut, potrivit codului onoarei militare, umilin\u0163a e mai rea \u015fi mai ur\u00eet\u0103 dec\u00eet moartea.
\n\tPartea cealalt\u0103 a armatei, fondul \u015fi rezerva de cadre, de la tinerii absolven\u0163i ai \u015fcolilor militare la ofi\u0163erii superiori, c\u0103pitani, maiori \u015fi colonei, a fost supus\u0103 aceluia\u015fi proces de lichidare, \u00eencep\u00eend cu cei mai buni dintre cei mai buni: unii au c\u0103zut prizonieri \u015fi au luat drumul siberiilor, ca v\u00een\u0103torii de munte Aurel State \u015fi George Fonea; sau aviatorul de elit\u0103, Dan Vizanty, decorat cu ordinul \u201eMihai Viteazul\u201d, bine cunoscut \u015fi temut de pilo\u0163ii armatelor adverse: s-a remarcat prin luptele de ap\u0103rare a capitalei \u00een timpul bombardamentelor anglo-americane, ca apoi s\u0103 intervin\u0103 \u00een favoarea celor 1590 de prizonieri (-aviatori americani, englezi, canadieni), care, \u201ecu concursul meu, au fost elibera\u0163i \u015fi trimi\u015fi la Foggia, \u00een Italia, dup\u0103 armisti\u0163iul de la 23 August 1944, \u00eenainte de intrarea trupelor sovietice \u00een Bucure\u015fti\u201d (Daniel Foc\u015fa, Dan Vizanty. Destinul unui pilot de v\u00een\u0103toare. Institutul European, Ia\u015fi, 2010, p. 1029. S-a ales cu 5 ani de \u00eenchisoare. Se citeaz\u0103, printre sute \u015fi mii, cazul colonelului Ion Scurtu, comandantul Regimentului 11 Artilerie din Foc\u015fani: a c\u0103zut prizonier la Cotul Donului \u015fi dus \u00een lag\u0103rul de exterminare de la Oranki. Pentru c\u0103 a refuzat \u00eendemnul Anei Pauker de a se \u00eenrola \u00een divizia Tudor Vladimirescu, sovieticii l-au condamnat la munc\u0103 silnic\u0103. \u00centruc\u00eet a beneficiat de amnistia dat\u0103 de Hru\u015fciov \u00een 1955, s-a putut \u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103. Aici a luat-o de la cap\u0103t. \u201eA fost \u00eentemni\u0163at \u00een penitenciarul Gherla pentru a isp\u0103\u015fi \u2013 decizie samavolnic\u0103 \u2013 restul dintr-o pedeaps\u0103 amnistiat\u0103, cea primit\u0103 \u00een URSS. Mort \u00een februarie 1956, la doar dou\u0103 luni dup\u0103 \u00eencarcerare\u201d (Cicerone Ioni\u0163oiu, Victimele terorii comuniste. Aresta\u0163i. Tortura\u0163i. \u00centemni\u0163a\u0163i. Uci\u015fi. Dic\u0163ionar S. Editura Ma\u015fina de Scris, Bucure\u015fti, 2008, p. 165). A\u015fadar, la \u00eentoarcerea \u00een patrie, osta\u015fii au fost din nou arunca\u0163i dup\u0103 gratii, sub diferite pretexte. Cei mai mul\u0163i s-au trezit elimina\u0163i din cadrele armatei, ca s\u0103 fie adu\u015fi \u00een fa\u0163a tribunalelor militare \u015fi condamna\u0163i la ani grei de temni\u0163\u0103; sau li s-au rezervat locuri umilitoare de munc\u0103 \u00een via\u0163a civil\u0103, paznici de noapte, magazioneri, muncitori cu ziua, muta\u0163i dintr-un loc \u00een altul.
\n\t\u00centre 1944 \u015fi 1946 armata rom\u00e2n\u0103 era complet decapitat\u0103, iar \u00een intervalul 1946-1947, odat\u0103 cu asasinarea Mare\u015falului \u015fi cu abdicarea regelui, a avut loc ultimul act, anume desfiin\u0163area \u00een totalitate a o\u015ftirii rom\u00e2ne, de glorioas\u0103 tradi\u0163ie militar\u0103, cum s-a remarcat \u00een ultimele r\u0103zboaie \u00eencep\u00eend cu cel al Indepeneden\u0163ei, din 1877. \u00cen 1961 murea \u00een \u00eenchisoarea Gherla generalul Voicu Mihail iar \u00een spitalul V\u0103c\u0103re\u015fti se stingea Rozin Gheorghe. Nici pe patul de moarte nu era l\u0103sat \u00een pace, \u00een mijlocul familiei, sub \u00eengrijire medical\u0103. \u00cemp\u0103r\u0163ea acela\u015fi destin cu scriitorii V. Voiculescu \u015fi Vl. Streinu zv\u00eerli\u0163i \u015fi ei \u00een \u00eenchisori, cu suferin\u0163e de moarte \u00een spate. Dar c\u00ee\u0163i nu erau \u00een aceea\u015fi stare de inimaginabil\u0103 disperare!
\n\tA fost inventat\u0103, peste noapte, alt\u0103 armat\u0103, de \u00eenlocuitori, alc\u0103tuit\u0103 din indivizi cule\u015fi din cele mai r\u0103u famate zone ale societ\u0103\u0163ii: b\u0103t\u0103u\u015fi de profesie, derbedei de prin mahalale \u015fi porturi, s\u0103r\u0103ntoci ai satelor. Nu aveau nici Dumnezeu, nici repere morale; exact dup\u0103 dorin\u0163a comuni\u015ftilor instala\u0163i la Putere cu secere \u015fi ciocan, Putere care i-a instruit s\u0103 execute o singur\u0103 comand\u0103: s\u0103 ucid\u0103! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Daniel DR\u0102GAN Fascinantul fenomen al d\u0103inuirii Rareori o lectur\u0103 mi-a provocat o asemenea admira\u0163ie \u015fi un asemenea entuziasm nesperat ca<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20574"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20574"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20574\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20577,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20574\/revisions\/20577"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20574"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20574"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20574"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}