{"id":20521,"date":"2023-03-07T17:18:16","date_gmt":"2023-03-07T14:18:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20521"},"modified":"2023-03-07T17:18:16","modified_gmt":"2023-03-07T14:18:16","slug":"spatii-culturale-nr-21-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20521","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 21 (2)"},"content":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

Jurnalul Annei Frank<\/strong><\/p>\n

O carte monumental\u0103 ce face parte din seria Memorii. Jurnale, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2011 la Editura Humanitas, \u00een traducerea lui Gheorghe Nicolaescu, este Jurnalul Annei Frank, 12 iunie 1942 – 1 august 1944. Aceast\u0103 capodoper\u0103 literar\u0103 are o istorie minunat\u0103 \u015fi ne-a fost transmis\u0103 \u00eentr-un mod nemai\u00eent\u00e2lnit, pentru c\u0103 a fost salvat\u0103 de o fiin\u0163\u0103 aparent nesemnificativ\u0103 (de secretara tat\u0103lui Annei), p\u0103strat\u0103 cu sfin\u0163enie \u015fi apoi dat\u0103 tat\u0103lui autoarei jurnalului, care s-a ocupat de publicare. Ceea ce \u0163ine de miraculos \u0163ine nu numai v\u00e2rsta fraged\u0103 a autoarei (Anne Frank avea doar 13 ani c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 scrie acest jurnal), ci \u015fi de condi\u0163iile \u00een care scrie: evreic\u0103 fiind, este nevoit\u0103 s\u0103 se ascund\u0103 cu \u00eentreaga familie \u015fi timp de doi ani tr\u0103iesc \u00een clandestinitate – exact timpul \u00een care este \u0163inut acest jurnal, apoi sunt cu to\u0163ii prin\u015fi, aresta\u0163i \u015fi vor muri cu pu\u0163in \u00eenainte de a se sf\u00e2r\u015fi al doilea r\u0103zboi mondial; este o poveste tragic\u0103 a unei adolescente ce apar\u0163ine unui popor nefericit ce trebuie s\u0103 fug\u0103, s\u0103 se ascund\u0103, pentru a r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi demn \u00een fa\u0163a mor\u0163ii – evreic\u0103, Anne Frank \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte soarta acestui popor \u015fi va muri de tifos \u00een lag\u0103rul de concentrare \u00een care este dus\u0103 \u00eempreun\u0103 cu mama \u015fi sora sa, cu numai c\u00e2teva luni \u00eenainte de a se sf\u00e2r\u015fi r\u0103zboiul. Ea este un simbol al speran\u0163ei, al \u00eencrederii c\u0103 pacea va pune cap\u0103t urii \u00eentre popoare \u015fi va aduce cu sine modernizarea \u00eentregii lumi, emanciparea tinerilor, dezvoltarea omenirii, a rela\u0163iilor \u00eentre adul\u0163i \u015fi copii, \u00eentre p\u0103rin\u0163i \u015fi copiii lor, \u00eentre diferitele na\u0163ionalit\u0103\u0163i, culturi \u015fi moduri de via\u0163\u0103 sau de g\u00e2ndire. Acest copil ne \u00eenva\u0163\u0103 prin intermediul paginilor din jurnalul s\u0103u cum s\u0103 iubim via\u0163a, s\u0103 fim mai \u00eencrez\u0103tori \u00een noi, \u00een propriile for\u0163e, s\u0103 ur\u00e2m r\u0103zboaiele sau orice alte forme de opresiune.
\n Povestea este simpl\u0103 \u015fi ar putea porni de la momentul c\u00e2nd, \u00een ianuarie 1933, Otto Frank decide s\u0103 emigreze din Germania natal\u0103 \u00een \u0162\u0103rile de Jos, la Amsterdam (\u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia \u015fi cele dou\u0103 fiice, Margot, n. 1926 \u015fi Anne, n. 1929); aici fondeaz\u0103 o societate specializat\u0103 \u00een comer\u0163ul cu pectin\u0103 (produs folosit la prepararea dulce\u0163urilor), \u015fi, ulterior, \u00een v\u00e2nzarea de condimente. Amenajeaz\u0103, \u00een secret, \u00een cl\u0103direa \u00een care func\u0163iona firma sa, o ascunz\u0103toare, a\u015fa-numita Anex\u0103. Aici se vor ascunde \u00een 6 iulie 1942 to\u0163i cei patru componen\u0163i ai familiei Frank; li se al\u0103tur\u0103 \u00eenc\u0103 o familie, cu un b\u0103iat pe nume Peter, \u015fi un medic dentist, to\u0163i evrei. Cei opt locatari ai Anexei vor supravie\u0163ui datorit\u0103 protectorilor lor neerlandezi, colaboratori curajo\u015fi ai lui Otto Frank, care \u00eei aprovizioneaz\u0103 timp de doi ani. Vor fi prin\u015fi pe 1 august 1944, dup\u0103 debarcarea Alia\u0163ilor \u00een Normandia, c\u00e2nd \u00eenfr\u00e2ngerea Germaniei era iminent\u0103 \u015fi cei opt sperau s\u0103 fie liberi.
\n\u00cen tot aceast\u0103 perioad\u0103 a clandestinit\u0103\u0163ii sale, Anne Frank scrie Jurnalul s\u0103u pe un caiet pe care \u00eel primise de ziua sa, c\u00e2nd \u00eemplinea 13 ani: 12 iunie 1942, consemn\u00e2nd tot ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103, tot ce simte; \u00eel revizuie\u015fte, \u00eel completeaz\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1944, fiindc\u0103 \u00eel ascult\u0103 la radio pe ministrul educa\u0163iei din guvernul neerlandez, aflat \u00een exil la Londra, care spunea c\u0103, dup\u0103 r\u0103zboi, vor fi adunate \u015fi publicate toate m\u0103rturiile scrise ale suferin\u0163elor \u00eendurate de cei care locuiau \u00een \u0163\u0103rile ocupate de germani.
\n\u00censemn\u0103rile jurnalului au forma unor scrisori adresate unei fictive, Kitty (de aici nevoia de prieteni). Dac\u0103 la \u00eenceput a scris doar pentru sine – momentul debutului este acela al primirii caietului: ,,Voi \u00eencepe cu momentul \u00een care te-am primit, adic\u0103 \u00een care te-am v\u0103zut pe masa cu darurile de ziua mea\u2026\u201d (14 iunie 1942), dup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate, \u00een ascunz\u0103toare, apar complet\u0103ri de genul: ,,P\u00e2n\u0103 acum mi-ai fost de mare ajutor (\u2026). O, ce bucuroas\u0103 sunt c\u0103 te-am luat cu mine!\u201d (28 septembrie 1942).
\nColegii de \u015fcoal\u0103, orele de curs, profesorii, micile flirturi cu b\u0103ie\u0163ii, chiar notele luate sunt prezentate cu un orgoliu adolescentin, dar este f\u0103cut \u015fi un mic istoric al familiei sale (tat\u0103l, mama \u015fi sora sa, Margot), fiind \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een centrul aten\u0163iei datorit\u0103 firii sale pozitive, exuberante; veselia, optimismul dispar atunci c\u00e2nd sose\u015fte o cita\u0163ie pentru tat\u0103l lor pe 5 iulie 1942 (prigoana evreilor \u00eencepuse deja \u015fi \u00een \u0162\u0103rile de Jos) \u015fi existen\u0163a copilei de numai 13 ani este pus\u0103 sub semnul incertitudinii \u015fi al insecurit\u0103\u0163ii. Totul este \u00eempachetat \u00een grab\u0103, dar cu grij\u0103, multe din obiectele ce apar\u0163ineau familiei fuseser\u0103 deja c\u0103rate \u00een ascunz\u0103toare sau pe la diferi\u0163i cunoscu\u0163i \u2013 tat\u0103l Annei o avertizase cu c\u00e2teva zile \u00eenainte c\u0103 se vor muta, dar nu prev\u0103zuse c\u0103 schimbarea aceasta avea s\u0103 se petreac\u0103 cu zece zile mai \u00eenainte de termenul stabilit de el \u2013 pe data de 6 iulie 1942 erau instala\u0163i \u00een Anex\u0103. Fuga lor las\u0103 impresia c\u0103 au p\u0103r\u0103sit Amsterdamul, ca s\u0103 nu dea de b\u0103nuit \u015fi s\u0103 tr\u0103deze adev\u0103rata lor destina\u0163ie.
\nAvem s\u0103 afl\u0103m pozi\u0163ionarea Anexei \u015fi compartimentarea spa\u0163iului datorit\u0103 Annei; descrierile ei sunt foarte minu\u0163ioase \u015fi exacte, ceea ce demonstreaz\u0103 sim\u0163ul orient\u0103rii \u00een spa\u0163iu al acestei adolescente, dar \u015fi gradul dezvoltat al memoriei \u015fi aten\u0163iei unei pu\u015ftoaice maturizate \u00eenainte de vreme. Regulile convie\u0163uirii nu sunt tocmai pl\u0103cute, instalarea \u015fi acomodarea sunt anevoioase: treburile casnice, ca sp\u0103latul pe jos, amenajatul mobilierului redus la dimensiunile mici ale locuin\u0163ei, repara\u0163ii, aprovizionarea le iau foarte mult timp, a\u015fa c\u0103 nu au cum s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 prea mult la noua lor condi\u0163ie de clandestini; primele zile sunt obositoare \u015fi feti\u0163a abia are c\u00e2teva clipe de r\u0103gaz ca s\u0103 noteze, s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 limpede la ,,marea schimbare ap\u0103rut\u0103\u201d \u00een via\u0163a ei \u015fi a familiei sale. Dup\u0103 numai c\u00e2teva zile, apar \u00eenc\u0103 al\u0163i trei membri ai Anexei \u2013 familia Van Daan (nume conspirativ, \u00een realitate Van Pels: Hermann van Pels, tat\u0103l, Auguste van Pels, mama \u015fi Peter van Pels, fiul), ca apoi ultimul sosit s\u0103 fie un medic dentist, care nu se face deloc pl\u0103cut, mereu este moroc\u0103nos \u015fi tipicar, dar le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte soarta. Nici familia Van Daan nu este simpatic\u0103, certurile dintre cei doi so\u0163i nu sunt pe placul Annei \u015fi feti\u0163a simte c\u0103 nu sunt un model demn de urmat.
\nSunt descrise rela\u0163iile cu p\u0103rin\u0163ii s\u0103i; Anne este foarte apropiat\u0103 de tat\u0103l s\u0103u, pe care \u00eel alint\u0103 Pim \u015fi c\u0103ruia \u00eei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte toate g\u00e2ndurile ei, discut\u00e2nd deschis \u00eentotdeauna cu el, p\u00e2n\u0103 la un punct \u00een care, dup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate \u00een Anex\u0103, adolescenta \u00eei repro\u015feaz\u0103 \u00eentr-o scrisoare dureroas\u0103 c\u0103 nu a \u015ftiut s\u0103 o vad\u0103 c\u00e2t a pl\u00e2ns \u015fi c\u00e2t a suferit, c\u00e2t de mult a crescut, c\u00e2t de mult s-a maturizat prin aceast\u0103 experien\u0163\u0103, \u00eei repro\u015feaz\u0103 c\u0103 nu a \u015ftiut s\u0103 \u00eei fie al\u0103turi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, dar, v\u0103z\u00e2nd c\u00e2t de afectat este tat\u0103l s\u0103u de aceste repro\u015furi, va regreta c\u0103, pe de alt\u0103 parte, este nedreapt\u0103 cu el, dat\u0103 fiind conjunctura \u00een care se aflau cu to\u0163ii; nu se \u00een\u0163elege cu mama sa, de care se simte tot mai \u00eenstr\u0103inat\u0103, iar de sora sa, Margot se apropie mai tare spre sf\u00e2r\u015fitul perioadei de clandestinitate, c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103-i fac\u0103 numai ei confiden\u0163e.
\nM\u00e2ncarea insuficient\u0103, baia care are loc cu program riguros (numai s\u00e2mb\u0103ta sau duminica), sp\u0103latul vaselor, g\u0103titul, trasul apei la wc sunt tot at\u00e2tea lucruri insuportabile pe care Anne le consider\u0103 aproape ni\u015fte corvoade, pu\u0163inele lucruri care i-au r\u0103mas din libertate sunt c\u0103r\u0163ile, cursurile pe care le prime\u015fte prin coresponden\u0163\u0103 pe un nume fals (at\u00e2t ea, c\u00e2t \u015fi sora ei au continuat s\u0103 \u00eenve\u0163e materiile de la \u015fcoal\u0103: matematic\u0103, istorie, geografie, latin\u0103, englez\u0103, au f\u0103cut cursuri de dactilografie).
\nDincolo de aceste banalit\u0103\u0163i, Jurnalul este o carte monumental\u0103 despre devenire – ceea ce se cheam\u0103 \u00een termeni literari un bildungsroman: Anne, feti\u0163a de 13 ani, devine con\u015ftient\u0103 de ceea ce este \u2013 o adolescent\u0103 ce se transform\u0103 zi de zi, un spirit independent, o fire serioas\u0103, meditativ\u0103, con\u015ftient\u0103 de natura ei dual\u0103: \u00een exterior este o rebel\u0103, vesel\u0103 \u015fi ironic\u0103 \u00een acela\u015fi timp, \u00een interior este o fire bl\u00e2nd\u0103, romantic\u0103, meditativ\u0103. \u201cUn m\u0103nunchi de contradic\u0163ii\u201d se autodefine\u015fte ea la un moment dat, spre finalul clandestinit\u0103\u0163ii, c\u00e2nd \u00ee\u015fi face autoportretul: \u201c\u0162i-am povestit deja de mai multe ori c\u0103 sufletul meu este, ca s\u0103 zicem a\u015fa, \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103. Una din p\u0103r\u0163i ad\u0103poste\u015fte veselia mea exuberant\u0103, persifl\u0103rile mele \u00een leg\u0103tur\u0103 cu orice, bucuria de via\u0163\u0103, \u015fi, mai ales, felul meu de a lua u\u015for lucrurile. (\u2026) Partea asta st\u0103 de cele mai multe ori la p\u00e2nd\u0103 \u015fi o \u00eempinge deoparte pe cealalt\u0103, care este mult mai frumoas\u0103, mai pur\u0103 \u015fi mai profund\u0103\u201d. Autocunoa\u015fterea, autoanaliza \u00eei sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103 adolescentei (\u00eemplinise deja 15 ani) care concluzioneaz\u0103 ca un om matur: ,,Partea mea mai u\u015furatic\u0103, mai superficial\u0103 va fi \u00eentotdeauna mai iute dec\u00e2t partea mea mai profund\u0103, \u015fi de aceea va c\u00e2\u015ftiga mereu. Nici nu-\u0163i po\u0163i \u00eenchipui de c\u00e2te ori am \u00eencercat s\u0103 o resping pe aceast\u0103 Anne care nu este dec\u00e2t jum\u0103tate din cea pe care o cheam\u0103 Anne, s\u0103 o schimb radical, s-o ascund…\u201d.
\nProblemele specifice v\u00e2rstei \u0163in de identitate, de via\u0163a tumultuoas\u0103 sufleteasc\u0103, tr\u0103it\u0103 \u00een ascuns \u00een dubl\u0103 clandestinitate: ei sunt clandestini \u00een Anex\u0103, tr\u0103ind dup\u0103 anumite reguli stricte, pentru a nu fi descoperi\u0163i \u015fi aresta\u0163i, \u015fi ,,clandestinitatea\u201d a\u015fa-zis\u0103 a Annei meditative, ce trebuie s\u0103 se ,,ascund\u0103\u201d dup\u0103 un paravan: firea ei vesel\u0103 \u015fi exuberant\u0103. Pornind de la rela\u0163iile cu p\u0103rin\u0163ii ei, ea are o p\u0103rere foarte interesant\u0103 despre educa\u0163ie: ,,P\u0103rin\u0163ii nu pot da dec\u00e2t sfaturi sau bune \u00eendrum\u0103ri, de formarea definitiv\u0103 a propriului caracter r\u0103spunde fiecare\u2026\u201d, re\u0163in\u00e2nd ca pe un moto cuvintele tat\u0103lui s\u0103u: \u201cFiecare copil trebuie s\u0103 se autoeduce\u201d.
\nAutodidacticismul, dorin\u0163a de a \u015fti c\u00e2t mai multe merg m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu autoanaliza; studiindu-\u015fi propriul corp \u015fi psihicul, ea \u00ee\u015fi pune problema diferen\u0163ierii fizice \u015fi psihice \u00eentre fete \u015fi b\u0103ie\u0163i, tr\u0103s\u0103turile fizice devin mai puternic con\u015ftientizate atunci c\u00e2nd \u00eei vine ciclul, \u00ee\u015fi studiaz\u0103 propriul organ genital sau poart\u0103 discu\u0163ii tran\u015fante cu Peter despre organul genital al b\u0103ie\u0163ilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nimic vulgar \u00een asta (are loc \u015fi o compara\u0163ie cu organele pisicii); ideea general\u0103 care se desprinde este aceea de autocunoa\u015ftere, de obiectivare, aceast\u0103 capacitate fiind uimitoare la o persoan\u0103 at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r\u0103: \u201cM\u0103 pot studia \u00een tot ceea ce fac, ca \u015fi cum a\u015f fi o str\u0103in\u0103\u201d. Con\u015ftiin\u0163a de sine nu o p\u0103r\u0103se\u015fte niciodat\u0103, niciun moment, dimpotriv\u0103, ea se accentueaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce trece timpul petrecut \u00een Anex\u0103.
\nMaturitatea sa, at\u00e2t fizic\u0103, spiritual\u0103, c\u00e2t \u015fi cultural\u0103 are loc \u00eentr-un mod accelerat \u00eentre 13 \u015fi 15 ani \u015fi este str\u00e2ns legat\u0103 de firea ei energic\u0103, scrut\u0103toare, curioas\u0103. Anne poate s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi la rolul femeii \u00een societatea modern\u0103, influen\u0163at\u0103 fiind de o carte citit\u0103 acum: ,,Lupt\u0103tori pentru via\u0163\u0103\u201d \u00een care autorul, Paul de Kruif, afirma: ,,\u00een general, femeile, chiar \u015fi numai prin faptul c\u0103 aduc copii pe lume, \u00eendur\u0103 mai multe suferin\u0163e, mai multe boli \u015fi mai mult\u0103 mizerie dec\u00e2t oricare erou de r\u0103zboi. \u015ei cum este r\u0103spl\u0103tit\u0103 femeia pentru izb\u00e2nd\u0103 dup\u0103 toat\u0103 durerea suferit\u0103? Este \u00eempins\u0103 \u00eentr-un col\u0163 dac\u0103 na\u015fterea a slu\u0163it-o, copii ajung cur\u00e2nd s\u0103 nu-i mai apar\u0163in\u0103, frumuse\u0163ea i-a disp\u0103rut. Femeile sunt ni\u015fte solda\u0163i care lupt\u0103 \u015fi sufer\u0103 pentru supravie\u0163uirea omenirii, mult mai viteji, mult mai curajo\u015fi dec\u00e2t numero\u015fii eroi ai libert\u0103\u0163ii cu gura lor mare!\u201d. Con\u015ftient\u0103 c\u0103 ,,femeia a ocupat un loc mai pu\u0163in important \u00een societate dec\u00e2t b\u0103rbatul\u201d, sper\u0103 c\u0103 aceast\u0103 nedreptate va disp\u0103rea: ,,Din fericire, prin \u015fcoal\u0103, munc\u0103 \u015fi dezvoltare, femeilor li s-au deschis ochii\u201d, iar viitorul este \u015fi mai bun, femeia va rec\u0103p\u0103ta locul s\u0103u binemeritat: ,,\u00cen multe \u0163\u0103ri, ele au c\u0103p\u0103tat acelea\u015fi drepturi. Mul\u0163i oameni, mai ales femei, dar \u015fi b\u0103rba\u0163i v\u0103d acum ce gre\u015fit\u0103 a fost, timp \u00eendelungat, aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163ire a lumii. Femeile moderne vor dreptul la independen\u0163\u0103 total\u0103!\u201d.
\nUn alt punct nevralgic \u00een Anex\u0103, dincolo de condi\u0163iile precare de via\u0163\u0103 (m\u00e2ncare insuficient\u0103, igiena precar\u0103, teama de a nu face zgomot, perdelele l\u0103sate, u\u015file blocate \u015fi camuflate, lipsa aerului curat) este iubirea \u015fi Anne observ\u0103 cu un ochi atent \u015fi critic rela\u0163iile dintre adul\u0163i: tat\u0103l \u015fi mama ei nu sunt \u00eendr\u0103gosti\u0163i unul de cel\u0103lalt, nu se iubesc cu adev\u0103rat, de\u015fi mimeaz\u0103 \u00een fa\u0163a copiilor un soi de dragoste platonic\u0103, so\u0163ii Van Daan sunt o pereche nepotrivit\u0103 (doamna Van Daan face avansuri celorlal\u0163i doi b\u0103rba\u0163i din Anex\u0103, f\u0103r\u0103 vreo finalitate \u00eens\u0103). G\u00e2ndurile ei se concretizeaz\u0103 \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri emo\u0163ionante despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 iubirea, sim\u0163ind primii fiori ai dragostei la cei 15 ani ai s\u0103i: ,,Iubirea, ce este iubirea? Cred c\u0103 iubirea este ceva ce, de fapt, nu se poate traduce \u00een cuvinte. Iubire \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegi, s\u0103 \u0163ii la cineva, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fti cu el fericirea \u015fi necazul. \u015ei, la toate astea, se adaug\u0103 mai devreme sau mai t\u00e2rziu \u015fi iubirea fizic\u0103. Ai \u00eemp\u0103r\u0163it ceva, ai oferit ceva, ai primit ceva. \u015ei dac\u0103 te c\u0103s\u0103tore\u015fti sau nu, toate astea nu conteaz\u0103 dac\u0103 \u015ftii c\u0103 pentru tot restul vie\u0163ii ai pe cineva l\u00e2ng\u0103 tine care te \u00een\u0163elege \u015fi pe care nu trebuie s\u0103-l \u00eempar\u0163i cu nimeni!\u201d.
\nR\u0103zboiul \u015fi lipsa de perspectiv\u0103, clandestinitatea \u015fi perspectiva mor\u0163ii posibile nu o sperie, dimpotriv\u0103 o motiveaz\u0103 s\u0103 spere \u00een libertatea ei \u015fi a popoarelor, \u00een viitorul pe care \u00eel vrea frumos, senin; ar dori s\u0103 scrie, s\u0103 devin\u0103 scriitoare, pentru c\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 poate a\u015fterne pe h\u00e2rtie cu u\u015furin\u0163\u0103 g\u00e2nduri, idei, sentimente, poate crea (scrisese c\u00e2teva povestioare \u015fi nuvele pe care le ar\u0103ta celor apropia\u0163i), ar dori s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 condi\u0163ia de simpl\u0103 femeie, s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 doar la nivelul de gospodin\u0103, ci vrea s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103, s\u0103 \u00eenve\u0163e, s\u0103 ajute oamenii. Un asemenea spirit se na\u015fte mai rar \u015fi e p\u0103cat c\u0103 s-a pierdut \u00eenainte de vreme \u00een cavalcada nemiloas\u0103 a istoriei, sf\u00e2r\u015fitul ei fiind unul necru\u0163\u0103tor \u2013 Anne moare de tifos \u00een lag\u0103r (\u00eempreun\u0103 cu mama \u015fi sora ei) cu numai c\u00e2teva luni ca Germania s\u0103 fie \u00eenfr\u00e2nt\u0103 definitiv. De\u015fi ea fusese condamnat\u0103 la moarte, \u00eenainte de a fi arestat\u0103, numai prin simplul motiv de a se fi n\u0103scut \u00eentr-o familie de evrei, va supravie\u0163ui datorit\u0103 \u00eemprejur\u0103rilor minunate \u00een care este p\u0103strat \u015fi publicat Jurnalul s\u0103u, o m\u0103rturie cutremur\u0103toare a suferin\u0163ei \u015fi a umilin\u0163ei \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, toate criticile fiindu-i mai mult dec\u00e2t favorabile, pentru c\u0103 ea a devenit o portavoce pentru milioanele de victime inocente ale barbariei naziste. Anne Frank a devenit un nume simbolic.<\/p>\n


\nINTERVIU<\/strong><\/p>\n

Leo BUTNARU<\/strong><\/p>\n

LITERATURA AUTENTIC\u0102 ESTE EGOPARTINIC\u0102. \u015eI GELOAS\u0102. DE CUM O P\u0102R\u0102SE\u015eTI, O VREME, PENTRU ALTE \u00ceNDELETNICIRI, \u00ceNCEPE S\u0102-\u0162I JOACE FESTE<\/p>\n

\u2013 Domnule Leo Butnaru, amintea\u0163i undeva o constatare a lui Hemingway, conform c\u0103reia \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc nu doar r\u0103spunsurile, ci \u015fi \u00eentreb\u0103rile. Nici eu nu am \u00eencotro, o s\u0103 pun \u015fi \u00eentreb\u0103ri b\u0103tr\u00e2ne, pe care nu reu\u015fisem, din cauza spa\u0163iului \u015fi timpului, s\u0103 vi le adresez \u00een prima noastr\u0103 discu\u0163ie de acum c\u00e2\u0163iva ani, una dintre care e chiar aceasta, prima din interviu: Ce \u00eenseamn\u0103 totu\u015fi pentru dumneavoastr\u0103 scrisul?<\/p>\n

\u2013 Da, \u00eentrebarea are c\u00e2teva sute de ani. Nu sunt sigur c\u0103 e foarte t\u00e2n\u0103r nici r\u0103spunsul meu. Ei bine, cred c\u0103 scrisul pune c\u00e2t de c\u00e2t ordine \u00een existen\u0163a mea, \u00een destinul meu, oferindu-mi un sens \u015fi o \u00eendrept\u0103\u0163ire mie ca om. Apoi scrisul m\u0103 face mai pu\u0163in dependent de degringolada tot mai dezl\u0103n\u0163uit\u0103 a cotidianului.<\/p>\n

\u2013 Crede\u0163i c\u0103 a\u0163i r\u0103spuns deja la \u00eentrebarea cum a\u0163i devenit scriitor? C\u0103 a\u0163i r\u0103spuns\u2026 definitiv, nu mai ave\u0163i ce ad\u0103uga sau, pur \u015fi simplu, modifica?<\/p>\n

\u2013 Ai cumva impresia c\u0103 e cea mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u00eentrebare nu numai pentru ziari\u015fti, ci \u015fi pentru elevii claselor primare? (Sper s\u0103 nu te supere aceast\u0103 remarc\u0103, ea \u0163ine de rutina ping-pongului \u00eentreb\u0103ri-r\u0103spunsuri.) Fire\u015fte, am r\u0103spuns nu o singur\u0103 dat\u0103, f\u0103r\u0103 a devia mult, cred, de la un r\u0103spuns la altul, av\u00e2nd, adic\u0103, un nucleu stabil, a\u015fa cum am putut sau cum pot s\u0103-mi dau seama c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat, cum s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 ajung la literatur\u0103. \u015ei nu pot s\u0103 nu fiu de acord cu p\u0103rerea lui Henry Miller referitoare anume la atare tandem \u00eentrebare-r\u0103spuns, c\u0103 \u00een r\u0103spuns exist\u0103, incontestabil, o doz\u0103 mai mare sau mai mic\u0103 de adev\u0103r, \u00eens\u0103 dincolo de acesta r\u0103m\u00e2ne \u015fi o parte de necunoscut. Pentru c\u0103, atunci c\u00e2nd \u201edeveneai\u201d scriitor, numai de a te auto-spiona-supraveghea cum devii tu scriitor nu-\u0163i ardea. Ba nici nu te g\u00e2ndeai c\u0103 ar fi posibil sau important a\u015fa ceva, fiind prins de probleme ce-\u0163i p\u0103reau at\u00e2t de greu de rezolvat: tem\u0103, vocabular, stil, metafor\u0103, s\u0103 a\u015ftep\u0163i inspira\u0163ia sau s\u0103-i ie\u015fi \u00een \u00eent\u00e2mpinare\u2026 Dar cum?… etc. Astfel c\u0103, de data aceasta, nu voi mai relua, cu micile modific\u0103ri de rigoare \u015fi de circumstan\u0163\u0103, r\u0103spunsul dat alt\u0103 dat\u0103, repetat alteori cu varia\u0163ii de nuan\u0163e, oprindu-m\u0103 doar la at\u00e2t: un r\u0103spuns despre posibilul r\u0103spuns. <\/p>\n

\u2013 \u00cen ce rela\u0163ii sunte\u0163i cu popularitatea?<\/p>\n

\u2013 \u00cen cele mai cordiale, f\u0103r\u0103 a ne \u00eenainta reciproc preten\u0163ii, revendic\u0103ri. Bine\u00een\u0163eles, \u015ftiu perfect cum s-ar face acea captatio binevolentia, de care vorbea \u00eenc\u0103 Bogdan Istru pe la adun\u0103rile de partid de la USM, amestec\u00e2nd cultura cu cultul. <\/p>\n

\u2013 A\u0163i fost membru de partid?… Parc\u0103 nu, din c\u00e2te \u015ftiam\u2026<\/p>\n

\u2013 Nu, nu am fost. Uneori asistam la atare simulacre \u00een calitate de june jurnalist\u2026 Dar s\u0103 revenim la ideea ini\u0163ial\u0103\u2026 A\u015f fi putut s\u0103 ajung, s\u0103 zicem, relativ popular, \u00eens\u0103 am fost convins, m-am convins eu pe mine \u00eensumi c\u0103 a scrie c\u00e2t mai bine rom\u00e2ne\u015fte e mult mai important dec\u00e2t a g\u00e2dila auzul \u015fi pu\u0163ina \u00een\u0163elegere a pie\u0163ii cu textule\u0163e patriotarde, opintite de la tribun\u0103 sau b\u0103gate \u00een c\u00e2ntecele. Acestea, patriotardele-petardele, sunt specifice autorilor f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 cultur\u0103 \u015fi scrupule, pentru c\u0103 ei deja propag\u0103 \u015fi agit\u0103 rom\u00e2nismul \u00een acela\u015fi mod, cum o f\u0103ceau pe timpul RSSM \u015fi USSR cu comunismul, cu Lenin, c\u0103rora le dedicau opuri \u00eenfl\u0103c\u0103rate. Ei \u015fi-au p\u0103strat vechea \u015fcoal\u0103 de partid \u015fi de realism socialist, care \u00eensemna anume a c\u00e2\u015ftiga popularitate, miz\u00e2nd pe prostia gloatei sau chiar sporindu-i-o acesteia. <\/p>\n

\u2013 V\u0103 plac tinerii poe\u0163i?<\/p>\n

\u2013 Unii dintre ei, da, \u00een conformitate cu propria mea subiectivitate, cu propriu-mi mod de a \u00een\u0163elege \u015fi a aprecia poezia.<\/p>\n

\u2013 \u015ei care sunt ace\u015ftia, pe placul dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

\u2013 Cei care nu se las\u0103 sedu\u015fi de subiectivismul ac\u00e2nesc, de ispita de a lua realitatea cu lopata \u015fi a o de\u015ferta \u00een computator. La o adic\u0103, acesta nu e un malaxor, astfel c\u0103 neajutorata realitate, cum a fost rupt\u0103 h\u0103lci din ea \u00eens\u0103\u015fi, a\u015fa a \u015fi r\u0103mas \u00een computator, f\u0103r\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la sinteze poetice. Sunt de partea tinerilor autori care nu se dezic de atributele ontologice ale poeziei, \u00een primul r\u00e2nd g\u00e2ndindu-m\u0103 la metafor\u0103 ca \u201estrop de eternitate\u201d, vorba unui francez. Oric\u00e2t ar crede unii c\u0103 reportajul realist-intimist, CV-ist alandala poate fi declarat poem, adev\u0103rul nu va fi de partea lor. <\/p>\n

\u2013 S-ar putea \u00een\u0163elege, \u015fi din cele spuse acum, c\u0103 sunte\u0163i un adept al metaforei, metaforismului, \u015fi azi, c\u00e2nd mult\u0103 lume scriitoare renun\u0163\u0103 la a\u015fa ceva sau chiar blameaz\u0103 metafora?<\/p>\n

\u2013 Nu sunt un adept consecvent al metaforei, ci \u015fi al simbolului sugestiv, al adagiului metaforic etc. E o t\u00e2mpenie s\u0103 se renun\u0163e la metafor\u0103, dat fiind c\u0103 diapazonul limbajului nostru curent e unul foarte restr\u00e2ns, neputincios \u00een revelarea poeziei propriu-zise. Pardon, dar din limbajul argotic al str\u0103zii, din oralitatea reportericeasc\u0103 despre insignifiantele, banalele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de sine\/ de tine\/ de el versificate rudimentar \u2013 din astea nu prea po\u0163i extrage poezie. Poezia e \u015fi alchimie, nu recitativ de ac\u00e2n \u2013 spun ceea ce v\u0103d, ce cred eu c\u0103 simt\u2026 \u00cen ce prive\u015fte dac\u0103 \u201emult\u0103 lume scriitoare renun\u0163\u0103\u201d\u2026 Chiar c\u0103 e deja mult\u0103 lume scriitoare de nimicuri. Poezia \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne a fi mereu avid\u0103 de metafor\u0103 f\u0103r\u0103 care, \u00een genere, nu exist\u0103 arta. <\/p>\n

\u2013 V\u0103 pasioneaz\u0103 \u015fi pe dvs. discu\u0163iile despre genera\u0163ii?<\/p>\n

\u2013 Nu a\u015f putea spune c\u0103 m\u0103 pasioneaz\u0103, \u00eens\u0103, bine\u00een\u0163eles, am unele p\u0103reri despre atare pasiuni ale altora. \u00centr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, dar nu cu deplin\u0103 certitudine, \u015fi \u00een spa\u0163iul pruto-nistrean s-ar putea lua \u00een considera\u0163ie o genera\u0163ie, dou\u0103, hai s\u0103 zicem trei genera\u0163ii ca realitate\/ realit\u0103\u0163i istorice \u015fi culturale c\u00e2t de c\u00e2t distincte. Dar nu foarte distincte, totu\u015fi. Iar incompleta siguran\u0163\u0103 vine din considerentul c\u0103, din vreme \u00een vreme, ici \u015fi acolo \u00een cuprinsul\u2026 biologico-cultural, de crea\u0163ie, a vreunei schi\u0163\u0103ri teoretice vagi (nicicum altfel) a ceea ce s-ar putea numi genera\u0163ie ap\u0103rea c\u00e2te vreun creator (hai s\u0103 zicem scriitor) care avea o oarecare configura\u0163ie individual\u0103, o personalizare sus\u0163inut\u0103 \u015fi de valoare, pe c\u00e2nd \u00een rest domina aproape amorfismul platitudinilor tu\u015finate la frizeria ideologic\u0103 a realismului socialist ce \u201ecumin\u0163ea\u201d, depersonaliza\u2026 degenera\u0163ionaliza. Plus c\u0103, p\u00e2n\u0103 la perestroika, inclusiv cei declara\u0163i de critica oficial\u0103 \u201ev\u00e2rfuri\u201d ale \u201egenera\u0163iilor\u201d cincizeciste, \u015faizeciste, \u015faptezeciste, ba chiar \u015fi optzeciste (c\u00e2nd se p\u0103rea c\u0103 acestora nu le mai cerea nimeni insistent credin\u0163\u0103 \u00eentru sovietism), au tras poeme despre Lenin (\u00een copil\u0103rie \u015fi la maturitate) \u015fi despre partid, prostioare puse la deschideri de crestoma\u0163ii \u015fcolare, inclusiv de abecedare. O, cum \u00ee\u015fi mai gem ei insatisfac\u0163ia c\u0103 nu le este uitat colabora\u0163ionismul cu puterea bol\u015fevic\u0103! O, cu c\u00e2t\u0103 furie se arunc\u0103 fo\u015ftii acoli\u0163i ai ideologilor comuni\u015fti, colaboratorii cu\u2026 mausoleul leninist asupra celui care, uneori, se mir\u0103 cu c\u00e2t\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 au trecut \u201ev\u00e2rfurile\u201d (de)genera\u0163iilor de la patriotismul sovietic, de la c\u00e2ntarea lui Lenin \u2013 la na\u0163ionalismul (nostru) rom\u00e2nesc, la c\u00e2ntarea p\u00e2n\u0103 la r\u0103gu\u015fire a lui \u015etefan cel Mare sau Decebal. De ce acest bla-bla f\u0103\u0163arnic, oportunist?<\/p>\n

\u2013 A\u0163i apelat la unele persoane s\u0103 v\u0103 sponsorizeze?
\n\t\u2013 Poate c\u0103 o dat\u0103, de dou\u0103 ori, dup\u0103 care am renun\u0163at.
\n\t\u2013 Motivul?
\n\t\u2013 Nu mai \u015ftiu de ce dau oamenii pe la diferite funda\u0163ii \u2013 oricum, pre\u015fedin\u0163ii acestora sunt mereu \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i pe mapamond, cu probleme de culturalizare reciproc\u0103. Sau se afl\u0103 \u00een campanii electorale, sau oplo\u015fi\u0163i prin guvern.
\n\u2013 \u00cen ce rela\u0163ii sunte\u0163i cu colegii?
\n\u2013 \u00cen genere, bune. Cu mai mul\u0163i. Cu al\u0163ii, \u00eens\u0103, cam \u00een niciun fel de contacte, nu c\u0103 rela\u0163ii… Cu unii din cei ce s-ar crede c\u0103 \u00eemi sunt colegi pur \u015fi simplu nu m\u0103 pot \u00eent\u00e2lni: eu nu sunt \u00een academie, ei nu sunt \u00een literatur\u0103.
\n\u2013 \u015ei totu\u015fi, cu care dintre colegi v\u0103 vine mai greu s\u0103 v\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i?
\n\u2013 \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, a \u00een\u0163elegerii, parc\u0103 nu am complica\u0163ii deosebite\u2026 Dar, probabil, mai dificil \u00eemi este s\u0103 m\u0103 reg\u0103sesc pe aceea\u015fi und\u0103 de emisie sau receptare cu unii dintre colegii care nu sunt absolven\u0163i de universitate, ci de \u2013 c\u00e2ndva \u2013 institute pedagogice. Ei au fost condu\u015fi altfel oarecum spre literatur\u0103, estetic\u0103, informa\u0163ie, cultur\u0103 \u00een general\u0103. La institute exista un specific, o specializare mai restr\u00e2ns\u0103, mai dogmatic\u0103 sau, pur \u015fi simplu, didactic\u0103. \u00cemi amintesc cu c\u00e2t greu treceau la vreo \u015fedin\u0163\u0103 de cenaclu textele vreunui student de la institutul pedagogic. Unii au renun\u0163at, f\u0103c\u00e2ndu-se ziari\u015fti\u2026 cam ranchiuno\u015fi, a\u015f zice, invidio\u015fi \u00een continuare pe cei care au perseverat \u015fi persevereaz\u0103 \u00een crea\u0163ie, \u00een literatur\u0103. Oric\u00e2t s-ar str\u0103dui s\u0103 nu-\u015fi dea pe fa\u0163\u0103 invidia, mai c\u0103 nu izbutesc. Ar avea nevoie, probabil, de o psihoterapie \u015fi, mereu, de o completare a cuno\u015ftin\u0163elor, de studiu, de\u2026 cine mai \u015ftie de ce\u2026
\nApoi, niciodat\u0103 nu m-am \u00een\u0163eles cu cei ajun\u015fi poe\u0163i pe linie de partid, c\u0103rora, for\u0163at, li se vehicula numele ca \u201eimportan\u0163i\u201d (altora chiar spun\u00e2ndu-li-se\u2026 mari, Doamne, iart\u0103!). Modele de poe\u0163i de linie de partid au fost Arhip Cibotaru \u015fi acoli\u0163ii s\u0103i pe care \u00eei sus\u0163inea \u015fi \u00eei promova la ex-revista \u201eNistru\u201d, la uniunea scriitorilor. Parc\u0103 de ce scriau, \u00een vremuri comuniste, despre Lenin, partid, comsomol unii din cei care azi se \u0163in ca \u015fi cum nici usturoi nu au m\u00e2ncat, nici gura nu le pute? Scriau, ca s\u0103 fie remarca\u0163i de comsomol, partid, \u015fi s\u0103 ajung\u0103 scriitori \u201eimportan\u0163i, mari\u201d, redactori de ziare, reviste. P\u0103i era o b\u0103t\u0103lie de subterane pentru premiul uniunii leninist-comuniste a tineretului, pentru cel de stat, \u015fi dac\u0103 s-ar publica ast\u0103zi dosarele celor care candidau, care au \u015fi primit acele premii, ve\u0163i vedea cum toate sunt axate, accentuate pe linie ideologic\u0103 \u201ela zi\u201d. Bine\u00een\u0163eles, numai \u015fi numai comunist\u0103. De aia m-a mirat decizia d-lui Filat, prim-ministrul, conform c\u0103reia la premiul de stat al Republicii Moldova \u00een 2011 au putut participa doar scriitorii care au primit aceast\u0103 distinc\u0163ie p\u00e2n\u0103 la declararea independen\u0163ei, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1991. P\u0103i, domni-tovar\u0103\u015fi, astfel au fost favoriza\u0163i din nou cei care au mers \u015fi au ajuns \u201eimportan\u0163i\u201d pe linie de partid comunist! \u015ei pe linie de KGB, dac\u0103 vre\u0163i, pentru c\u0103 unele aprob\u0103ri se primeau sau nu anume de la acest organ odios.
\n\u2013 Ceea ce spune\u0163i, vine cam \u00een acela\u015fi context cu afirma\u0163ia dvs. Alma mater va fost parc\u0103 o\u2026 alta mater\u2026
\n\u2013 Cam a\u015fa a fost. Din acest motiv eu m-am pomenit printre cei care au f\u0103cut studii superioare, concomitent, \u00eens\u0103, urm\u00e2nd studiile hiper-superioare ale auto-didacticismului devorator de bibliotec\u0103, \u00een special \u2013 poezie, istoria poeziei \u015fi a esteticii.
\n\u2013 S\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 sunte\u0163i invidiat?
\n\u2013 Mai \u00eent\u00e2i s\u0103 precizez: nu generalizez, c\u00e2nd m\u0103 refer la absolven\u0163ii de institute pedagogice. Sunt destui hai-hui \u015fi printre cei ce au la baz\u0103 studiile universitare sadea.
\n\u00cen ce prive\u015fte invidia\u2026 \u015etiut c\u0103 mai sunt \u015fi pizmuit. Dovezi \u2013 multe. Dar s\u0103 nu le dezmorm\u00e2nt\u0103m din trecutul dep\u0103rtat. S\u0103 spun de unele mai recente. Spre exemplu, am trimis invita\u0163ie la lansarea antologiei de dramaturgie a avangardei ruse. De pretutindeni din lumea larg\u0103 am primit \u015fi unele felicit\u0103ri \u015fi doar de la colegii din Republica Moldova \u2013 nu. O ziarist\u0103, ce e \u015fi poet\u0103, \u00een relat\u0103rile sale nu o singur\u0103 dat\u0103 mi-a trecut sub t\u0103cere numele ca participant la o manifestare sau alta cultural\u0103, literar\u0103, la care nu am nimerit din \u00eent\u00e2mplare, ci la care fusesem chiar printre protagoni\u015fti. Mai acum c\u00e2\u0163iva ani, \u00een Armenia s-a \u0163inut un simpozion al traduc\u0103torilor, la care diriguitorii de la USM au trimis vreo 5-6 in\u015fi, dintre care doar unul sau, cel mult doi, aveau ce c\u0103uta acolo. Dar umila mea persoan\u0103, care a tradus \u015fi traduce mii de pagini din literatura universal\u0103, care a elaborat antologia traducerii \u00een Moldova din st\u00e2nga Prutului pe durata a unui secol, care\u2026 ei bine, eu nu am fost delegat nici la prima, nici la cea de-a doua \u00eentrunire de atare spe\u0163\u0103. Ce s\u0103 zici?… Apoi un coleg, care e \u015fi dramaturg, dar \u015fi prozator, conchide \u00eentr-o cronichet\u0103 de-a lui, compilat\u0103 de la altcineva, c\u0103 eu, cu volumul de nuvele \u201eRuleta rom\u00e2neasc\u0103\u201d, a\u015f fi vrut s\u0103\u2026 \u201erup gura t\u00e2rgului\u201d. \u015ei o repet\u0103, tot acolo! Inventeaz\u0103, \u201eafirm\u0103\u201d, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 cu probe, fie acestea \u015fi\u2026 presupuse. Pentru c\u0103 eu unul niciodat\u0103 nu am dat declara\u0163ii despre \u201eruperea gurii t\u00e2rgului\u201d. A-a, c\u0103 aceasta ar fi o boal\u0103\u2026 autoreferen\u0163ial\u0103 a respectivului compilator, nu este exclus. \u00cens\u0103 motivul e de \u00een\u0163eles: pizma, invidia, reaua credin\u0163\u0103. Apoi aluziile-insinu\u0103rile unor critici pitici care se refer\u0103 la persoana mea destul de pe ocolite, de-i po\u0163i descoperi dup\u0103 urmele balelor otr\u0103vite, \u015ferpuitoare ca cele ale limac\u015filor\u2026 Nu o dat\u0103, atare specimene \u201em-au fentat\u201d, cred ele, la decernarea premiilor literare de la USM, vot\u00e2nd pramatii sadea, numai nu o carte de L.B. care a \u00eentrunit elogiile criticii din dreapta Prutului\u2026 Din curiozitate, lua\u0163i listele premiilor din ultimii ani \u015fi vede\u0163i laurea\u0163ii \u015fi, tot din curiozitate, vede\u0163i ce am editat eu \u00een acele timpuri\u2026 <\/p>\n

\u2013 S\u0103 fie at\u00e2t de grav?<\/p>\n

\u2013 Chiar ai luat \u00een serios ce am spus despre posibila invidie?… Mai cur\u00e2nd e spus pentru a ne distra \u015fi nu de a ne \u00eentrista. Cred c\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at, de decenii deja, un lucru important: \u00een pofida dac\u0103 USM a fost diriguit\u0103 de Bo\u0163u sau de Cimpoi, eu trebuie s\u0103 fac ceea ce fac nu \u00een raport cu ei \u015fi func\u0163ion\u0103rimea m\u0103runt\u0103 \u015fi ranchiunoas\u0103 care \u00eei \u00eenconjoar\u0103, ci \u00een raport cu propria mea con\u015ftiin\u0163\u0103, demnitate, voin\u0163\u0103; \u00een raport cu propriul meu caracter. Numai c\u0103, asta e, apare-pop\u00e2nd\u0103u o \u0163a\u0163\u0103 care \u00eencearc\u0103 de vreo patruzeci de ani s\u0103 ajung\u0103 scriitoare (oare?), mai \u00eencearc\u0103 \u015fi azi, \u015fi unde zice c\u0103, s\u0103 vede\u0163i, eu cu Em. Galaicu-P\u0103un trecem prea des Prutul, c\u0103 suntem invita\u0163i numai noi (de unde a luat-o?) pe la manifest\u0103ri literare, culturale (la cele politice e invitat\u0103 c\u00e2rcota\u015fa), c\u0103 ni se acord\u0103 prea multe premii, c\u0103\u2026 Ei bine, iat\u0103 un exemplu cras cum, nici la peste 20 de ani de la dispari\u0163ia URSS, nu dispare mentalitatea insului sovietic ratat, frustrat. Pentru c\u0103 ce alta ar fi \u00een atare invective, dec\u00e2t dorin\u0163a ca noi, eu \u015fi cu Emilian, s\u0103 fim restric\u0163iona\u0163i, \u201epu\u015fi la punct\u201d, tempera\u0163i, por\u0163iona\u0163i \u00een ce credem c\u0103 avem de f\u0103cut \u00een libertate \u015fi e firesc s\u0103 facem \u2013 s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim cu colegii rom\u00e2ni de pretutindeni, cu cei din Europa, din America, din Asia. Dar \u2013 nel\u2019zea! vrea s\u0103 spun\u0103 respectiva fiin\u0163\u0103 ce se d\u0103 de prozatoare. (Nu-i spun scriitoare, pentru c\u0103 chiar ar crede c\u0103 este). D\u00e2nsa, cu mentalitatea-i de gr\u0103nicer \u015fi vame\u015f sovietic, ar dori s\u0103 existe un ordin ca noi s\u0103 nu mai fim l\u0103sa\u0163i s\u0103 trecem Prutul. S\u0103 nu mai fim publica\u0163i \u00een reviste, s\u0103 nu ne mai apar\u0103 c\u0103r\u0163i la edituri din Bucure\u015fti sau Ia\u015fi, Cluj sau Timi\u015foara, Madrid sau Moscova etc. S\u0103 nu mai fim premia\u0163i. Pretutindeni s\u0103 fie doar ea, anonima, s\u0103 fie cunoscut\u0103, apreciat\u0103, regalat\u0103, odat\u0103 \u015fi odat\u0103. S\u0103 controleze situa\u0163ia. Noi s\u0103 nu trecem Prutul, iar ea, basarabeanca, s\u0103 locuiasc\u0103 de ani de zile \u00een ora\u015ful regretatului poet Virgil Bulat, care, scria respectiva, nu trebuia s\u0103 vin\u0103 \u00een Moldova din st\u00e2nga Prutului, unde s-a n\u0103scut, a copil\u0103rit! Ea, care ar avea, parc\u0103, merite mai deosebite, drepturi speciale s\u0103 se situeze \u00een dreapta Prutului, pe care al\u0163ii nu au voie s\u0103-l treac\u0103! Asta e, repet: mentalitate de gr\u0103nicer \u015fi vame\u015f sovietic. Sau de agent de circula\u0163ie \u00een literatur\u0103. S\u0103 o \u00eentreb\u0103m de c\u00e2te ori e voie pe respectiva r\u0103t\u0103cit\u0103 care nu prea pricepe \u00eenc\u0103 pe ce lume \u015fi \u00een ce timpuri tr\u0103ie\u015fte?… Eh, neamul nevoii!… \u2013 vorba lui Eminescu\u2026
\n\t\u2013 Se mai poate vorbi ast\u0103zi de literatura zis\u0103 p\u0103\u015funist\u0103?
\n\t\u2013 Din p\u0103cate \u015fi\u2026 amuzament, da, se mai poate \u015fi trebuie vorbit despre ea.
\n\t\u2013 \u015ei ce reprezint\u0103 de fapt atare literatur\u0103?
\n\t\u2013 Aici termenul literatur\u0103 trebuie luat cel pu\u0163in \u00eentre semi-ghilimele\u2026 C\u00e2t prive\u015fte ce este ea\u2026 P\u0103i, eu \u00eemi imaginez literatura neao\u015f\u0103, localist\u0103, p\u0103\u015funist\u0103 ca pe ni\u015fte ima\u015furi lirice arse de soare, pe care mioarele \u00ee\u015fi las\u0103 punctele de suspensie ale \u2013 pardon \u2013 c\u0103c\u0103rezelor, ale interminabilelor trei puncte, zise \u015fi de suspensie. \u015ei de\u2026 suspendare a poeziei general-valabile.
\n\t\u2013 Am impresia c\u0103 undeva scria\u0163i despre g\u00e2ndirea de sentiment \u015fi sim\u0163irea de creier\u2026
\n\t\u2013 N-ar fi exclus. Pentru c\u0103, de c\u00e2nd este ea, poezia, pare s\u0103 (de)scrie istoria ideii de sentiment…
\n\t\u2013 \u015ei ast\u0103zi, \u00een postmodernismul\u2026 pragmatic, poezia mai \u0163ine \u015fi de tain\u0103?
\n\t\u2013 De ceva \u00eenrudit cu taina. De revela\u0163ie. \u015ei nu se exagereaz\u0103 deloc c\u00e2nd se sus\u0163ine c\u0103 poezia, actul de crea\u0163ie \u00een general, e ca o revela\u0163ie. E drept, nu totdeauna, \u00eens\u0103 de multe ori. Revela\u0163ia ca un act eliberator pe care con\u015ftiin\u0163a \u00eel tr\u0103ie\u015fte cu o intensitate deosebit de acut\u0103.
\n\t\u2013 V\u0103 g\u00e2ndi\u0163i la impactul mai \u201eaccentuat\u201d al poeziei dumneavoastr\u0103 \u00een st\u00e2nga sau \u00een dreapta Prutului?
\n \u2013 Doar \u00een varianta interogativ\u0103, dac\u0103 poezia te face necesar lumii sau tu faci necesar\u0103 poezia lumii. A\u015fa, discret, \u00een surdin\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc, m\u0103 \u00eentreb. \u00cen sens mult mai larg dec\u00e2t cele dou\u0103 maluri.
\n\t\t\u2013 Ce e totu\u015fi cu frecvent invocata, pro \u015fi contra, poezie pentru poezie?
\n\t\t\u2013 Cred c\u0103 e o stare de spirit chiar a unor st\u0103ri de spirit. E ceva sine qua non\u2026 \u00cen genere, \u00een cazul poeziei multe par oarecum ciudate, dat fiind c\u0103 ea poate fi asemuit\u0103 unei vegeta\u0163ii cu r\u0103d\u0103cinile \u00een cer \u015fi frunzi\u015ful \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103. Prin teritoriile ei, paradoxurile se afl\u0103 la ele acas\u0103. Sau \u2013 la ele \u00een \u0163ar\u0103, \u00een patrie\u2026
\n\u2013 Ce \u00eenseamn\u0103, totu\u015fi, avangarda pentru dvs.?
\n\u2013 A\u015f putea spune chiar dou\u0103 cuvinte mari: avangarda mea. \u00cens\u0103, chiar \u201emari\u201d fiind, ele nu ar echivala, asociativ-metaforic vorbind, cu via\u0163a mea, nici chiar cu, \u00een totalitate, literatura mea. Dar, bine\u00een\u0163eles, sunt parte component\u0103, substan\u0163ial\u0103 \u015fi a vie\u0163ii, \u015fi a literaturii mele.
\nApoi, dac\u0103 e s\u0103 extind pu\u0163in r\u0103spunsul, trebuie s\u0103 amintesc aproape cu fascina\u0163ie\u2026 detectivist\u0103 cum, cu vreo patruzeci \u015fi ceva de ani \u00een urm\u0103, din citatele din c\u0103r\u0163ile care \u00eenjurau\/ condamnau avangardismul, modernismul unii dintre noi (e drept, cam pu\u0163ini) \u00eencercam s\u0103 refacem \u015fi s\u0103 \u00een\u0163elegem \u00eentregul, s\u0103-l studiem ca antropologul care \u00een baza descoperirii unui os de animal sau pas\u0103re preistoric\u0103 are curajul s\u0103 contureze \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea lor.
\n\u2013 Nu v-a\u0163i g\u00e2ndit s\u0103 v\u0103 sus\u0163ine\u0163i un doctorat despre avangard\u0103?
\n\u2013 Mi-a trecut prin minte\u2026 \u015ei nu numai mie, lu\u00e2nd \u00een considera\u0163ie ce spun unii colegi de-ai mei. Acum nu demult, Mircea V. Ciobanu \u00eemi trimisese un mesaj despre antologia \u201eAvangarda \u2013 jertfa Gulagului\u201d, \u00een care spunea c\u0103 ar vedea \u00een ceea ce am f\u0103cut \u015fi fac \u00een acest domeniu \u201eo tez\u0103 de doctor, \u00een subsidiar\u201d\u2026
\nEi bine, dar cui o prezint eu, teza, \u00een fa\u0163a cui o sus\u0163in?… Cine dintre capii de doctorate, la Chi\u015fin\u0103u, cunoa\u015fte avangarda, \u00een general, \u015fi pe cea rus\u0103 sau ucrainean\u0103, \u00een special?… Probabil, nimeni\u2026 Bine\u00een\u0163eles, at\u00e2tea studii, c\u00e2te le-am elaborat eu despre fenomenologia avangardei sau despre mul\u0163i avangardi\u015fti lua\u0163i aparte, sau chiar \u015fi studiul-unicat despre traducerea literar\u0103 \u00een Moldova Transprutean\u0103 pe durata unui secol ar fi fost suficiente pentru\u2026 \u00cens\u0103, de multe ori, balan\u0163a academic\u0103 de la noi joac\u0103 tananica pe nimica\u2026
\n\u2013 Ce \u00eenseamn\u0103 traducerea \u00een rela\u0163ie cu crea\u0163ia literar\u0103 proprie?
\n\u2013 Traducerea este un mijloc, dar \u015fi o form\u0103, chiar o platform\u0103 de cunoa\u015ftere, de studiu, de acumulare \u015fi de perfec\u0163ionare. Cum ar veni, traducerea este acumulatorul \u2013 de informa\u0163ie, de \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een arta literar\u0103, dar \u015fi acumulatorul-baterie emi\u0163\u0103tor de energie, hai s\u0103 zicem artistic\u0103.
\nApoi, elementar vorbind, traducerea \u00eemi asigur\u0103 coliziunile (necesare !) cu alte literaturi, cu alte medii culturale, cu al\u0163i colegi \u00eenzestra\u0163i din lumea mare, zis\u0103 de peste hotare. Uite aici te afli \u00een plin\u0103 metonimie, fascinant\u0103 prin ceea ce presupune \u2013 ca \u00een DEX! \u2013 rocadele logice, dar \u015fi alogice, poate, \u00eentre \u00eentreg \u015fi parte, ca inversiune involuntar\u0103, dar at\u00e2t de eficace; rocade-inversiuni \u00eentre cauz\u0103 \u015fi efect, abstract \u015fi concret, ba \u00eemi vine s\u0103 zic \u2013 \u015fi cred c\u0103 nu a\u015f gre\u015fi \u2013 uneori, a originalului cu traducerea, a traducerii cu originalul…
\n\u00cen fine, traducerea te men\u0163ine \u00een sau te duce spre o bun\u0103 condi\u0163ie creatoare pentru propriul scris. \u00ce\u0163i poate diversifica \u015fi amplifica registrul ideatic, tematic, stilistic. Sugestiile \u015fi imboldurile traducerii pentru propria-\u0163i crea\u0163ie pot fi (mai depinde \u015fi de tine, nu?) surprinz\u0103toare, duc\u00e2nd spre piste noi \u015fi benefice \u0163ie, deja ca\u2026 ne-traduc\u0103tor, ci ca scriitor \u00een matricea limbii tale materne \u015fi a specificului propriei tale voca\u0163ii.
\n\u2013 Ave\u0163i o p\u0103rere mai special\u0103 despre critica literar\u0103?
\n\u2013 De ce una mai special\u0103? Am pur \u015fi simplu ni\u015fte opinii personale \u015fi, deci, subiective, exprimate deloc \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103. Le-am f\u0103cut publice \u015fi cu alte ocazii.
\n\u2013 Risca\u0163i de a v\u0103 repeta?
\n \u2013 Niciun risc. \u015ei nici chiar o repetare. \u00cen formulare. Plus ceva \u00eentru completarea ideii c\u0103, dup\u0103 mine, nu e sigur dac\u0103 \u00een Interriverania moldav\u0103 ar exista cu adev\u0103rat critici literari, \u00een deplinul sens al acestei no\u0163iunii. Mai cur\u00e2nd ar fi vorba despre ni\u015fte esei\u015fti, unii buni, al\u0163ii ca vai de ei, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 opineze despre literatur\u0103. Spre deosebire de prestan\u0163a profesionist\u0103 a unui critic literar \u2013 specimen ce se \u00eent\u00e2lne\u015fte rar, totu\u015fi, \u2013 eseistul d\u0103 fraze impresioniste, fumegoase, uneori improvizeaz\u0103 dup\u0103 ureche. Apoi trebuie s\u0103 \u0163inem cont c\u0103 unii dintre esei\u015ftii ce sunt considera\u0163i, inadecvat, critici literari sunt ei \u00een\u015fi\u015fi autori de texte literare \u2013 poezie, proz\u0103, dramaturgie, astfel c\u0103, citindu-le considera\u0163iile-improviza\u0163iile pseudo-criticiste despre textele altora, volens nolens te g\u00e2nde\u015fti la valoarea lor ca autori de literatur\u0103 \u201epur\u0103\u201d. Ei bine, la acest capitol unii sunt destul de oare\u015ficare, neconving\u0103tori, luneco\u015fi, dibuitori \u015fi dubitativi. \u00cen genere, autorii slabi de texte versificate sau de proz\u0103 impresionist-vorb\u0103rea\u0163\u0103 nu ar trebui s\u0103 \u00eencerce a se manifesta \u015fi \u00een (sub) calitate de \u201ecritici literari\u201d. Pentru c\u0103 este ilariant c\u00e2nd vreunul din cei iluzorii ca poe\u0163i, inexisten\u0163i ca prozatori cuteaz\u0103 s\u0103-\u0163i spun\u0103 cum ar fi fost mai bine s\u0103 fi scris tu un poem sau o proz\u0103 anume. Didacticismul lor e neavenit, mai totdeauna de prost gust. Cu de la sine putere-apreciere, vreun coleg modest la ale sale (cele literare) se d\u0103 drept autoritate \u00een domeniu, \u00ee\u0163i indic\u0103 nu doar ce e bine \u015fi ce e r\u0103u, ci chiar \u015fi cum ar fi trebuit tu s\u0103 regizezi cutare text, cum s\u0103 fi condus subiectul cut\u0103rei proze, de-\u0163i vine s\u0103-i zice: Stimabile, dac\u0103 \u015ftii at\u00e2tea, \u015ftii cum, scrie tu \u00eensu\u0163i \u015fi poezie, \u015fi proz\u0103! De ce o faci pe profesorul de literatur\u0103, \u00een timp ce, ca autor, ai nevoie o \u015fcolire mai de Doamne Ajut\u0103? \u015ei, bine\u00een\u0163eles, de har\u2026
\n\u00cen consecin\u0163\u0103, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd sunt \u00eemp\u0103nate (poate c\u0103 \u015fi\u2026 \u00eemp\u0103unate) cu citate din Eco (predilect) sau alte autorit\u0103\u0163i occidentale \u00een literaturologie, atare ticluiri vr\u00e2nd s\u0103 par\u0103 docte, nu sunt dec\u00e2t eclectic-compilative, arbitrare, neaplicate obiectului pe care, cic\u0103, \u00eel vizeaz\u0103, neput\u00e2nd sc\u0103pa de stigmatul \u2013 bl\u00e2nd, moldovenesc, \u2013 localismului, alias provincialismului. Dac\u0103 mai mult\u0103 poezie \u015fi ceva proz\u0103 care se scriu \u00een Interriverania s-au salvat de blajinul blestem al Pu\u0163inteilor, \u00een cele mai multe cazuri (\u015fi ne-cazuri, poate c\u0103 \u015fi nazuri) tentativele de axiologie literar\u0103 sunt, precum au fost, extra-literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103.
\nApoi, de asemenea legat de aceast\u0103 hib\u0103 generalizat\u0103 a amatorismului \u00een critica literar\u0103, \u0163ine \u015fi faptul c\u0103 succesul literar care \u0163i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu se tolereaz\u0103, ci se taxeaz\u0103 la Chi\u015fin\u0103u. Datul cu p\u0103rerea a unor \u201ecritici\u201d de pe aici e \u00een r\u0103sp\u0103r cu ceea ce s-a scris despre tine \u00een presa din dreapta Prutului.
\nAltfel spus, \u00een Basarabia se con\u015ftientizeaz\u0103 cu greu \u015fi alte valori autentice, ce ar fi din afara cli\u015feelor axiologice tr\u00e2mbi\u0163ate aberant, cu nume \u015fi textule\u0163e umflate, date drept geniale, na\u0163ionale, interna\u0163ionale, nobeliste. Cultura teoretic\u0103, estetic\u0103, literatutologia, s\u0103 zic, sunt foarte nesigure la Chi\u015fin\u0103u.
\n\u2013 Chiar s\u0103 nu existe pe aici critici literari \u00eenzestra\u0163i, cu adev\u0103rat, cu har?
\n\u2013 Eu cred c\u0103 a scrie critic\u0103 literar\u0103 nu \u0163ine obligatoriu de har, de talent, de voca\u0163ie, ci de o anume situa\u0163ie \u015fi de intensitatea str\u0103daniei, voin\u0163ei celui ce dore\u015fte s\u0103 ajung\u0103 un cititor (mai) bun. Mai bun ca al\u0163ii. Pentru c\u0103 acesta e criticul literar: un cititor versat, mai versat ca generalitatea cititoare (sau ba). \u015ei nu e f\u0103r\u0103 temei nici presupunerea c\u0103, nu o singur\u0103 dat\u0103, \u201eajunge\u201d critic literar cel care \u201ea fost respins\u201d de augurii poeziei sau prozei, crea\u0163iei literare \u00een general. Pentru c\u0103, hai s\u0103 ne \u00een\u0163elegem, critica nu \u0163ine de crea\u0163ie, ci de combina\u0163ie; nu \u0163ine de poezie, ci de teorie etc. Astfel c\u0103, bine\u00een\u0163eles, \u015fi pe la noi se \u00eent\u00e2lnesc c\u00e2\u0163iva cititori buni, c\u0103rora lume poate s\u0103 le spun\u0103 \u015fi critici literari. \u00cens\u0103 nu de pu\u0163ine ori ei nu sunt siguri \u00een diagnostic\u0103, alteori \u2013 de-a dreptul bizari. \u00cens\u0103 asta \u0163ine de riscul profesiei, de unde \u015fi opiniile controversate ce se bat cap \u00een cap ale diferitor cititori mai buni exprimate despre una \u015fi aceea\u015fi oper\u0103 literar\u0103.
\n\t\t\u2013 Nu vi se creeaz\u0103 impresia c\u0103, \u00een memoria vreunui scriitor, se pun la cale prea multe parastase?
\n\t\t\u2013 Nu doar a vreunui scriitor\u2026 \u015ei ce ar fi aici a mir\u0103rii?… Pentru c\u0103 nu \u00eencape \u00eendoial\u0103, din propunerile de a vizita un om viu (un filosof, s\u0103 zicem) \u015fi o mumie, mai mul\u0163i turi\u015fti ar alege mumia\u2026 Dar, \u00een plan global d\u00e2ndu-ne cu p\u0103rerea, nici de aici \u00eenainte nu se poate a\u015ftepta nimic bun \u00eentru ameliorarea condi\u0163iei morale a lumii, odat\u0103 ce aceasta se priveaz\u0103 de o metod\u0103 care ar fi extrem de eficient\u0103 \u00eentru tratament etic: spunerea adev\u0103rului despre r\u0103posa\u0163i sau barem trecerea lui sub t\u0103cere \u00een schimbul renun\u0163\u0103rii la necrologuri de multe ori false \u00een accentele pe care parc\u0103 ar dori s\u0103 le pun\u0103.
\n\t\t\u2013 \u00cen literatur\u0103, ave\u0163i adversari, ca s\u0103 nu le zic mai tare, du\u015fmani?
\n\t\t\u2013 Dac\u0103 i-a\u015f avea, nu mi-a\u015f neglija adversarii, pentru c\u0103 inten\u0163iile lor ar \u0163ine de buna func\u0163ionalitate a voin\u0163ei \u015fi str\u0103daniei mele\u2026 Apoi eu m\u0103 g\u00e2ndesc uneori, cu anumit regret, la c\u00e2\u0163iva colegi care nici prieteni nu-mi mai sunt, nici du\u015fmani nu mi-au ajuns: sunt un fel de amici vitregi. \u015ei cum s\u0103 faci abstrac\u0163ie de ei, dac\u0103 tinere\u0163ile noastre au fost aliate \u00een multe?
\n\t\t\u2013 Un timp, a\u0163i fost un om activ \u00een politica din Basarabia.
\n\t\t\u2013 Oarecum, dar f\u0103r\u0103 a jindui o carier\u0103 politic\u0103. Pur \u015fi simplu aveam, atunci, nevoie de sus\u0163inere reciproc\u0103, aveam nevoie s\u0103 fim mai mul\u0163i \u00eentru aceea\u015fi idee a libert\u0103\u0163ii. Am luat atitudine, \u015fi \u00een scris \u015fi \u00een fa\u0163a mul\u0163imilor, dar niciodat\u0103 nu m-a p\u0103r\u0103sit g\u00e2ndul s\u0103 m\u0103 ocup anume de cele pentru care cred c\u0103 am voca\u0163ie, predestina\u0163ie. Plus c\u0103 era tot mai evident: pe aici, ca \u015fi prin alte p\u0103r\u0163i, eticul nu are mai nimic \u00een comun cu politicul. Corup\u0163ia i-a \u00eenrobit pe mai to\u0163i patriotarzii basarabeni. Cu c\u00e2teva excep\u0163ii, doar, una din ele, s\u0103 zicem, viz\u00e2ndu-l pe un scriitor. Hai s\u0103 zicem pe doi. Ceilal\u0163i \u00eens\u0103, ajun\u015fi \u201epoliticieni\u201d, au devenit ordinarissimi, hr\u0103p\u0103re\u0163i, intrigan\u0163i\u2026
\n\t\t\u2013 Din acest motiv, probabil, nici nu a\u0163i aderat la vreun partid\u2026
\n\t\t\u2013 R\u0103stimp \u00een care mai mul\u0163i arti\u015fti de tot soiul, inclusiv scriitorii, au f\u0103cut navete printre partidule\u0163e\u2026 Unii \u015fi azi par a fi omniprezen\u0163i la zaiafeturile politice. Iar unul e at\u00e2t de pretutindeni prezent, \u00eenc\u00e2t i-am zis: omul-hait\u0103.
\n\t\tLa urma urmelor, fiecare cu op\u0163iunile sale. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, \u00eens\u0103, sunt sigur c\u0103 literatura autentic\u0103 este egopartinic\u0103. \u015ei geloas\u0103. De cum o p\u0103r\u0103se\u015fti, o vreme, pentru alte \u00eendeletniciri, inclusiv politice, \u00eencepe s\u0103-\u0163i joace feste, s\u0103 nu mai vin\u0103 neam\u00e2nat atunci c\u00e2nd chemi, s\u0103-\u0163i cam \u00eentoarc\u0103 spatele.
\n \u2013 S\u0103 r\u0103m\u00e2nem cam \u00een acela\u015fi perimetru. \u00cen ce rela\u0163ii sunte\u0163i cu a\u015fa-numi\u0163ii patriotarzi?
\n\t\t\u2013 \u00cen nicio rela\u0163ie de crea\u0163ie. Pot doar s\u0103 spun c\u0103, odat\u0103 cu c\u0103derea comunismului, unii poe\u0163i au ie\u015fit din condi\u0163ia de prad\u0103, pentru a ajunge \u00een clamoroasa pozi\u0163ie de parad\u0103.
\n\t\t\u2013 Dar totu\u015fi, patriotarzii se dau importan\u0163i, posesivi \u015fi egoi\u015fti, ticluindu-\u015fi liste de exclusivitate patriotard\u0103 pe care o de\u0163in\u2026
\n\t\t\u2013 \u00cens\u0103 mie mi se creeaz\u0103 impresia c\u0103 d\u00e2n\u015fii \u00ee\u015fi dau aere cu termenul deja expirat… Plus c\u0103-mi vine s\u0103-i zic vreunuia din \u0103\u015ftia: Bre, de ce \u0163ipi, de ce ridici vocea… con\u015ftiin\u0163ei? Dar, odat\u0103 neav\u00e2nd cu ei nicio rela\u0163ie de crea\u0163ie, totul r\u0103m\u00e2ne pe vechi\u2026
\n \u2013 \u00cen volumul de eseuri \u201e\u015elefuitorul de lentile\u201d a\u0163i surprins multe lucruri curioase despre crea\u0163ie, despre literatur\u0103 \u00een special. Dar ce crede\u0163i despre noroc, despre \u00eent\u00e2mplarea fericit\u0103 \u00een crea\u0163ie?
\n\t\t\u2013 Cred bine\u2026 Pentru c\u0103 Talentul \u015fi Fortuna sunt doi orbi\u2026 frumo\u015fi, uneori noroco\u015fi, care se mai \u015fi \u00eent\u00e2lnesc pe dibuite. Da, \u00eent\u00e2mplarea conteaz\u0103 \u015fi tu trebuie s\u0103 fii preg\u0103tit de a o surprinde, de a o fructifica. Preg\u0103tit \u00een sens profesionist. \u00cen sensul c\u0103 celebrul Cristofor Columb a fost un navigator foarte bun, dar \u015fi un adev\u0103rat geniu al… \u00eent\u00e2mpl\u0103torului. Plus c\u0103 de la propria ta intui\u0163ie te po\u0163i a\u015ftepta la orice nea\u015fteptat.<\/p>\n

A consemnat Silviu B\u0103c\u0103uanu-Neam\u0163,<\/strong>
\nfebruarie 2012<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA Jurnalul Annei Frank O carte monumental\u0103 ce face parte din seria Memorii. Jurnale, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2011 la<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20521"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20521"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20521\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20522,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20521\/revisions\/20522"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20521"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20521"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20521"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}