{"id":20511,"date":"2023-03-06T22:58:40","date_gmt":"2023-03-06T19:58:40","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20511"},"modified":"2023-03-12T22:45:08","modified_gmt":"2023-03-12T19:45:08","slug":"spatii-culturale-nr-21-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20511","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 21 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Mahalaua din cultur\u0103<\/strong><\/p>\n

Poate c\u0103 ceea ce s-a petrecut, dup\u0103 1989, cu literatura rom\u00e2n\u0103, intr\u0103 \u00eentr-o normalitate pe care noi nu ostenim s-o critic\u0103m, v\u0103it\u00e2ndu-ne \u00een toate cele patru z\u0103ri de soarta nedreapt\u0103, care \u00eel \u00eempiedic\u0103 pe scriitor s\u0103 fie \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een centrul aten\u0163iei publice, recunoscut, adulat, remunerat \u015f.a.m.d. Poate st\u0103 \u00een firescul lucrurilor ca literatura, odat\u0103 sc\u0103pat\u0103 de aservire, s\u0103 \u00eensemne nu numai talent, ci \u015fi competi\u0163ie, pretinz\u00e2nd, ca orice domeniu lucrativ, capacitate de adaptare la cerin\u0163ele pie\u0163ei, abilit\u0103\u0163i de promovare, tehnici de intimidare\/anihilare a concuren\u0163ei \u015fi, probabil, multe alte aspecte care \u0163in mai cur\u00e2nd de economia de pia\u0163\u0103 dec\u00e2t de crea\u0163ia propriu-zis\u0103. Fiindc\u0103 nu mai este suficient s\u0103 scrii \u2013 mai bine sau mai r\u0103u, cui \u00eei pas\u0103? \u2013 ci s\u0103 \u015ftii s\u0103-\u0163i faci lobby (ori s\u0103 \u015ftii pe cine angajezi s\u0103 \u0163i-l fac\u0103), s\u0103 fii agresiv p\u00e2n\u0103 la nesim\u0163ire \u015fi, iubindu-te f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103, s\u0103 te consideri cel mai bun, cel mai talentat, cel mai important creator de la Dumnezeu \u00eencoace.
\nS-a spus adesea c\u0103 revolu\u0163ia a permis mahalalei s\u0103 ias\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, s\u0103 ocupe toate func\u0163iile-cheie \u00een stat \u015fi s\u0103-\u015fi bat\u0103 joc, cu senin\u0103tatea analfabetului, de toate valorile na\u0163ionale. \u00cenclin s\u0103 cred c\u0103 \u015fi \u00een literatur\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat la fel. Avalan\u015fa de c\u0103r\u0163i proaste, publicate \u00een tiraje confiden\u0163iale \u015fi, de obicei, din bani publici, o demonstreaz\u0103. Orice consilier municipal, orice primar de comun\u0103\/t\u00e2rg\/sector poate s\u0103-\u015fi publice abera\u0163iile, orice parlamentar trebuie neap\u0103rat s\u0103 demonstreze c\u0103 are talent (chit c\u0103 acesta fuge de el ca dracul de t\u0103m\u00e2ie), m\u0103 rog, orice persoan\u0103 aflat\u0103 \u00eentr-o pasager\u0103 func\u0163ie public\u0103 simte nevoia s\u0103 demonstreze c\u0103 \u201erom\u00e2nul s-a n\u0103scut poet\u201d. To\u0163i par dornici s\u0103 intre \u00een nemurire, adeverind zicala conform c\u0103reia ce-i lipse\u015fte chelului este tichia de m\u0103rg\u0103ritar.
\n\u015ei-au ap\u0103rut poe\u0163i c\u00e2t\u0103 frunz\u0103 \u015fi iarb\u0103, stivuitori de cuvinte ce nu spun mare lucru, care mai de care silindu-se, cvasi-narativ, \u00een texte din care n-ai ce \u00een\u0163elege, s\u0103-\u015fi demonstreze \u201epostmodernismul\u201d, \u201etransmodernismul\u201d ori m\u0103car \u201esincronismul\u201d, cu alte cuvinte, alinierea, \u015fi \u00een domeniul poetic, la politicile UE. Porni\u0163i din fundul mahalalelor, cu un bagaj redus de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi cu un vocabular de circa 100 de cuvinte, \u201epoe\u0163ii\u201d de care geme \u0163ara se sclifosesc scriind despre nimic, \u00een ciuda preten\u0163iilor afi\u015fate, c\u0103 revolu\u0163ioneaz\u0103 scrisul, adun\u00e2nd \u00een text \u00eenjur\u0103turi, sex dezm\u0103\u0163at, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri stupide, sordide, trimiteri jalnice la ceea ce au scris al\u0163ii de mii de ori mai bine, precum \u015fi multe alte prostii. Dac\u0103 ar exista un decantor, dac\u0103 am putea vorbi, \u00een cazul acestor poe\u0163i fabrica\u0163i \u00een barurile de cartier, despre imagina\u0163ie\/for\u0163\u0103 transfiguratoare\/capacitate de z\u0103mislire a unui univers poetic etc., ar conta prea pu\u0163in dac\u0103 sursa lor de inspira\u0163ie ar fi Dumnezeu, natura, textul care se scrie pe sine ori papucii de cas\u0103 \u00een care pisica a l\u0103sat amintiri de ne\u015fters.
\nPoetul pornit din mahala e m\u00e2ndru c\u0103 n-are pic de cultur\u0103, c\u0103, lipsit de instruc\u0163ie, poate dispre\u0163ui tot ceea ce nu \u00een\u0163elege, \u00eencep\u00e2nd cu no\u0163iunile elementare de poetic\u0103 \u015fi termin\u00e2nd cu \u00eenainta\u015fii. Cel ce n-a avut bunul sim\u0163 de a parcurge lecturile obligatorii \u00een \u015fcoal\u0103, fiind mult prea ocupat cu haimanal\u00e2cul prin suburbii ori cu mersul \u00een ga\u015fc\u0103 la internet-cafe, are tot dreptul s\u0103 se considere genera\u0163ie spontanee. Literatura \u00eencepe cu el, tot ce scrie el este \u201enou \u015fi original\u201d, fiindc\u0103 a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd nu cite\u015fti nimic: nu \u015ftii c\u0103 exist\u0103 milioane \u015fi milioane de c\u0103r\u0163i \u00een care temele tale poetice au fost ilustrate cu incomparabil\u0103 for\u0163\u0103 de expresie \u015fi imaginativ\u0103.
\nMi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 cunosc astfel de \u201epoe\u0163i\u201d \u015fi, uit\u00e2nd de vorba aceea, c\u0103 nu-i bine s\u0103 te pui cu prostul, fiindc\u0103 are creierul odihnit, am intrat, nu o dat\u0103, \u00een belea. Unul, de exemplu, scria sonete \u00een vers alb. C\u00e2nd i-am atras aten\u0163ia c\u0103 sonetul este o poezie cu form\u0103 fix\u0103, mi-a r\u00e2s \u00een nas, anihil\u00e2ndu-m\u0103 cu afirma\u0163ia c\u0103 el \u201erevolu\u0163ioneaz\u0103\u201d sonetul, c\u0103-l scrie cum \u00eei dicteaz\u0103 inspira\u0163ia de moment \u015fi starea natural\u0103. L-am l\u0103sat \u00een pace pe sonetistul cu naturelul sim\u0163itor \u2013 \u00een fond ce altceva puteam face eu, o profesoar\u0103 de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103? \u2013 \u015fi aud c\u0103 e bine-merci, a ajuns la al nu \u015ftiu c\u00e2telea volum, e premiat, tradus \u00een limbi de circula\u0163ie, plimbat prin str\u0103in\u0103tate \u015fi foarte bine pl\u0103tit pentru ceea ce (nu) face \u00een domeniul culturii. Sigur, tr\u0103im \u00eentr-o lume pe dos, unde valorile sunt marginalizate, iar nonvalorile scoase \u00een frunte, o lume \u00een care, sub stindardul \u201e\u00eennoirii\u201d, se distruge totul \u015fi nu se pune nimic \u00een loc, o lume \u00een care golanii devin pre\u015fedin\u0163i de stat, analfabe\u0163ii \u2013 profesori universitari, orbii \u2013 ghizi turistici, iar pelticii \u2013 oratori ova\u0163iona\u0163i. \u00cen lumea noastr\u0103 pe dos, spiritul critic nu mai func\u0163ioneaz\u0103, ra\u0163iunea doarme, sufletul e marf\u0103 scoas\u0103 la v\u00e2nzare, iar ru\u015finea a disp\u0103rut cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. Obrazul gros a dep\u0103\u015fit politicul \u015fi a invadat inclusiv domeniul \u00een care nu avea ce c\u0103uta, respectiv cultura. A devenit… ceva normal, un r\u0103u acceptat cu resemnatul \u201ea\u015fa-i \u00een Rom\u00e2nia\u201d, de c\u00e2nd sunt \u201eoameni de art\u0103 \u015fi cultur\u0103\u201d versificatorii penibili de teapa celui care \u015fade-n capul statului, de c\u00e2nd finii, cumetrii, acoli\u0163ii, fanii \u015fi al\u0163i ipochimeni din structurile de tip mafiot au statut de consilieri pe probleme de cultur\u0103, de c\u00e2nd tot ce-au emanat mahalalele a devenit autoritate \u201eartistic\u0103\u201d (prin aceasta \u00een\u0163eleg\u00e2nd banii \u015fi puterea de a hot\u0103r\u00ee cine intr\u0103 \u00een manuale, \u00een dic\u0163ionare, \u00een USR \u015fi \u00een Academie, cine prime\u015fte fonduri pentru c\u0103r\u0163i \u015fi reviste, cine e premiat, cine e tradus, cine se plimb\u0103 pe afar\u0103, cine tr\u0103ie\u015fte bine \u015fi cine moare ne\u015ftiut).
\n\u015ei, cum nu poate opri planeta, ca s\u0103 coboare, ce face scriitorul autentic \u00een aceste condi\u0163ii? Uneori \u00eennebune\u015fte, alteori se apuc\u0103 de b\u0103ut sau de cultivat porumb \u015fi rapi\u0163\u0103, c\u00e2teodat\u0103 se sinucide dar, cel mai des, ajunge s\u0103 fraternizeze cu mahalagiul lipsit de talent, dar coco\u0163at \u00een structurile puterii; devenit o umbr\u0103 a celui care-a fost, se pup\u0103-n bot cu mitocanul, \u00eei scrie\/rescrie c\u0103r\u0163ile, \u00eei compune cronici de promovare \u015fi-l legitimeaz\u0103 ca scriitor al neamului. Aceasta pentru simplul motiv c\u0103, la noi, cu ru\u015finea mori de foame. <\/p>\n


\n Florea Costache<\/strong>
\n (7 iunie 1923 \u2013 13 aprilie 2012)<\/p>\n

G\u00eendul ascuns<\/strong><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul, cum ne poveste\u015fte cartea,
\nSt\u0103tea pe sarcina de crengi uscate
\nPe care \u015fi-o d\u0103duse jos din spate.
\n\u015ei istovit de ani \u00ee\u015fi strig\u0103 moartea.<\/p>\n

Apare-ndat\u0103 m\u00e2ndra lui cr\u0103ias\u0103,
\nIar el, \u00eeng\u0103im\u00eend, \u00eei face semne
\nS\u0103-i urce-n c\u00eerc\u0103 sarcina de lemne.
\n\u015ei-n toat\u0103 graba s-a pornit spre cas\u0103.<\/p>\n

\u015ei eu, dac\u0103 i-a\u015f cere ca s\u0103-mi vin\u0103,
\nChiar dac\u0103-n Rai mi-ar spune c\u0103 m\u0103 duce,
\nPrin ceruri, pe neb\u0103nuite trepte, <\/p>\n

I-a\u015f zice c\u0103-i s\u00eent vorbele n\u0103uce
\n\u015ei m-a\u015f ruga de ea s\u0103 mai a\u015ftepte
\nP\u00een\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 s\u0103-mi fac sicriu \u015fi cruce.<\/p>\n


\nAscunde, mam\u0103, cheia!…<\/strong><\/p>\n

Ascunde, mam\u0103, cheia de la u\u015f\u0103,
\nC\u0103 vine iar fl\u0103m\u00eenda ursitoare,
\nCu ochi vicleni \u015fi coasa de-a spinare,
\nS\u0103-mi \u0163intuiasc\u0103 visul \u00een c\u0103tu\u015f\u0103.<\/p>\n

Ascunde, mam\u0103, cheia de la stran\u0103,
\nC\u0103 vine proorocul s\u0103 m\u0103 cheme,
\nS\u0103 m\u0103 \u00eentrebe iar\u0103\u015fi c\u00eet\u0103 vreme
\nMi-a stat ascuns\u0103 lacrima pe ran\u0103.<\/p>\n

Ascunde, mam\u0103, cheia din altare,
\nS\u0103 nu m\u0103 fure demonii, eternii,
\n\u00cen templul lor zidit \u00een Ursa Mare.<\/p>\n

Ascunde, mam\u0103, cheia, la vecernii,
\nS\u0103 nu m\u0103 pr\u0103bu\u015fesc din alergare
\nPrin viscolirea v\u00eenturilor iernii.<\/p>\n


\nDe vorb\u0103 cu tata \u00een vis<\/strong><\/p>\n

S\u0103-mi spui pe unde vrei s\u0103 te mai caut,
\nS\u0103-mi pui o m\u00e2n\u0103 de \u0163\u0103r\u00een\u0103-n palm\u0103,
\nS-o sem\u0103n pe sub z\u0103ri de noapte calm\u0103
\nC\u00eend heruvimii vor c\u00eenta din flaut.<\/p>\n

De-o vei z\u0103ri pe mama prin izvoare,
\nOri pribegind prin r\u0103d\u0103cina ierbii,
\nS\u0103 chemi din fo\u015fnetul p\u0103durii cerbii,
\nS\u0103-i duc\u0103-n dar o ramur\u0103 de floare.<\/p>\n

Pe fra\u0163ii mei adun\u0103-i l\u00e2ng\u0103 tine\u2026
\nC\u0103 vin \u015fi eu c\u00eend mi-o sosi trimisul,
\nLumina ta pe cre\u015ftet s\u0103 ne-o scuturi.<\/p>\n

Cu tine s\u0103 str\u0103batem Paradisul,
\nPe umeri s\u0103 ne prinzi aripi de fluturi.
\nA\u015fa mi-a fost \u00een noaptea asta visul.<\/p>\n


\nHeruvim<\/strong><\/p>\n

O lacrim\u0103 din ochi i se prelinge
\nDe c\u00eend \u00eemi st\u0103 de paz\u0103 la r\u0103scruce.
\nAr vrea s\u0103-mi \u015ftie drumul care duce
\nSpre \u0163\u0103rmul unde soarele se stinge.<\/p>\n

Prive\u015fte lung prin gratii de lumin\u0103
\nO umbr\u0103 rece \u015fi \u00eentunecat\u0103.
\nE \u00eens\u0103\u015fi umbra mea \u00eenve\u015fm\u00eentat\u0103
\n\u00cen straie zdren\u0163uite de hermin\u0103.<\/p>\n

Gr\u0103be\u015fte, \u00eengere, de-\u0163i schimb\u0103 locul!…
\nEu am s-adorm, cum doarme tot p\u0103m\u00eentul,
\nVegheat din c\u00eend \u00een c\u00eend de fa\u0163a lunii.<\/p>\n

Dac\u0103 nicic\u00eend nu m-a tr\u0103dat cuv\u00eentul,
\nPe frunza c\u00eend \u015fi-o leag\u0103n\u0103 gorunii
\n\u00ce\u0163i va mai povesti de mine v\u00eentul.<\/p>\n


\nDrum \u00een cer<\/strong><\/p>\n

Am ajuns la Tine, Doamne-al meu cel sf\u00eent,
\nCa s\u0103-mi ier\u0163i p\u0103catul greu de la Adam
\n\u015ei pe celelalte cite le mai am,
\nCa to\u0163i muritorii t\u0103i de pe p\u0103m\u00eent.<\/p>\n

\u015etiu c\u0103 \u015fi pentru mine, Doamne, s\u00eengeri.
\nC\u00eend m\u0103 prime\u015fti la taina spovedirii,
\nD\u0103-mi c\u00eet mai po\u0163i din harul m\u00eentuirii,
\nS\u0103-mi c\u00eente psalmii cetele de \u00eengeri.<\/p>\n

C\u00eet stau \u00een trupul lutului fierbinte,
\nVin\u0103 la mine voia Ta st\u0103p\u00een\u0103,
\nS\u0103-mi creasc\u0103 somnul \u00een gr\u0103dini de floare;<\/p>\n

S\u0103-mi treac\u0103 visul puntea de \u0163\u0103r\u00een\u0103
\nSpre cerul tainic \u00eensetat de soare
\n\u015ei c\u0103tre apa vie\u0163ii din f\u00eent\u00een\u0103.<\/p>\n


\nRuga mea la cer<\/strong><\/p>\n

Un strop de rou\u0103 din potir de floare.
\nNu vreau lumina Raiului pe toat\u0103,
\nNici ochiul tot mereu s\u0103 mi se bat\u0103,
\nNici leb\u0103da pe scrum de lum\u00eenare.<\/p>\n

Un miez trudit din trup de p\u00eeine coapt\u0103.
\nNici lacrima lui Iov \u00eens\u00eengerat\u0103,
\nNici lauda cu spini \u00eencoronat\u0103.
\nIar din ad\u00e2nc de nop\u0163i, m\u0103car o \u015foapt\u0103.<\/p>\n

Din c\u0103r\u0163i doar un poem de elegie.
\nDin codrii mari un zvon de m\u00eeng\u00eeiere.
\nDin anotimpuri, semn de ve\u015fnicie.<\/p>\n

Din grai de p\u0103s\u0103ri, un c\u0103u\u015f de miere.
\n\u015ei pentru vam\u0103, banul de simbrie.
\nDin cerul sf\u00eent, o zi de re-nviere. <\/p>\n


\nMaria Briedis Macovei<\/strong>
\n\"\"

Catastrofele regimului sovietic<\/strong><\/p>\n

Despre deportare cunosc din dou\u0103 izvoare: din cele povestite de p\u0103rin\u0163ii mei \u015fi din ceea ce-mi aduc eu \u00eens\u0103mi aminte din timpul copil\u0103riei mele, petrecute \u00een Siberia.
\nProvin dintr-o familie \u00eenst\u0103rit\u0103, Macovei-Movil\u0103, R\u0103ze\u015fi-Voinescu, care, la fiecare cotitur\u0103 istoric\u0103 a avut de suportat catastrofele regimului de ocupa\u0163ie: deportarea din 40, migra\u0163ia, foametea, r\u0103zboiul, deportarea din 49. Crescusem f\u0103r\u0103 bunici \u015fi f\u0103r\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi m-am sim\u0163it \u00eentotdeauna ca o interplanetar\u0103, f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini \u015fi p\u0103m\u00e2nt sub picioare, de parc\u0103 a\u015f fi sosit\u0103 din cu totul alt\u0103 planet\u0103.
\nPurtam adev\u0103rul istoric al p\u0103rin\u0163ilor mei \u015fi al neamului meu ascuns ad\u00e2nc \u00een mine \u015fi priveam la lume dintr-o parte, a\u015fa cum privesc numai zeii. \u00cens\u0103 dac\u0103 pentru zei e o situa\u0163ie fireasc\u0103, apoi pentru un om aceast\u0103 situa\u0163ie este o povar\u0103 nefiresc de mare \u015fi peste puterile lui. A vedea lumea dintr-o parte \u00eenseamn\u0103 a vedea mereu mai mult dec\u00e2t poate duce omul \u00een soarta sa. E\u015fti permanent cu mintea \u015fi g\u00e2ndirea treaz\u0103, f\u0103r\u0103 iluzii \u015fi f\u0103r\u0103 idealuri. Este o existen\u0163\u0103 a unui copil \u00eemb\u0103tr\u00e2nit \u00eenainte de vreme. S\u0103 por\u0163i \u00een tine povara istoric\u0103 a neamului t\u0103u, s\u0103 treci prin toate catastrofele istoriei este o soart\u0103, \u00een care trebuie s\u0103 ai mult curaj pentru a-\u0163i p\u0103stra mintea \u015fi cugetul treaz \u00een orice \u00eemprejur\u0103ri ale vie\u0163ii.<\/p>\n

\"\"

P\u0103rin\u0163ii \u015fi bunicii l-au cunoscut pe ho\u0163ul de drumuri mari \u015fi primul comunist al regimului sovietic – Grigore Cotovschi.
\n Guvernul Rom\u00e2niei, dup\u0103 anul 1920, \u00eemp\u0103r\u0163ise c\u00e2te 20 de hectare de p\u0103m\u00e2nt la fiecare \u0163\u0103ran. \u00cens\u0103 mul\u0163i dintre ei fie c\u0103 nu au vrut sau nu au putut s\u0103-l cultive \u015fi l-au v\u00e2ndut. Bunicii mei dup\u0103 tat\u0103, Macovei, \u00eel cump\u0103rau \u015fi astfel, prin anul patruzeci, ei aveau peste o sut\u0103 de hectare de p\u0103m\u00e2nturi dintre cel mai fertile din R\u0103ze\u015fi. Fiind proprietari de p\u0103m\u00e2nt, bunicii \u015fi p\u0103rin\u0163ii mei cre\u015fteau roade, aveau herghelii de cai, turme de oi, cirezi de vaci \u015fi, muncind din zori \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een noapte, \u00eempreun\u0103 cu arga\u0163ii \u015fi cei \u00een\u0103imi\u0163i cu ziua, erau considera\u0163i boieri. At\u00e2t bunicul Gheorghe Movil\u0103 din Voinescu, c\u00e2t \u015fi Simion Macovei din Sarata-R\u0103ze\u015fi duceau la pia\u0163a din Chi\u015fin\u0103u produse alimentare de v\u00e2nzare: zarzavaturi, legume, fructe, carne, lactate etc. \u00cen drum spre Chi\u015fin\u0103u, aveau s\u0103 treac\u0103 prin p\u0103durea H\u00e2nce\u015ftiului, unde \u0163\u0103ranii care duceau produse la pia\u0163a Chi\u015fin\u0103ului erau ataca\u0163i \u015fi jefui\u0163i de ho\u0163ul la drumul mare, mai t\u00e2rziu primul comunist (cu care avea s\u0103 se m\u00e2ndreasc\u0103 regimul sovietic \u015fi c\u0103ruia companiile de filmare din Rusia \u015fi ast\u0103zi \u00eei dedic\u0103 filme), Grigore Cotovschi. Primul comunist a fost ho\u0163 ca \u015fi primii locuitori ai paradisului.<\/p>\n

\"\"

Anul 1940 <\/strong>
\n Prin anul 1940, solda\u0163ii n\u0103v\u0103leau pe la miezul nop\u0163ii \u00een casele \u0163\u0103ranilor, cu urlete \u00eentr-o limb\u0103 pe care ei n-o \u00een\u0163elegeau, ridic\u00e2nd lumea din pat \u015fi \u00eenc\u0103rc\u00e2nd-o \u00een camioane, duc\u00e2ndu-i pe ascuns \u015fi \u00een noapte, \u00een direc\u0163ie necunoscut\u0103. Astfel, \u015fi bunicii mei au fost trezi\u0163i din somn, la miez de noapte, de paturile pu\u015ftilor armatei sovietice \u015fi, cu \u0163evile armelor \u00eendreptate spre ei, au fost ridica\u0163i la miezul nop\u0163ii din somn, pu\u015fi s\u0103 se \u00eembrace, au fost urca\u0163i \u00een camioanele care aveau s\u0103-i duc\u0103 mai \u00eent\u00e2i la gar\u0103 \u015fi, de acolo, prin gulagurile din Siberia. De acum \u00eencolo, nimeni nu va mai avea nici o veste de la ei. Abia dup\u0103 moartea lui Stalin, tat\u0103l va afla de la cei pu\u0163ini, care au supravie\u0163uit gulagurilor \u015fi s-au \u00eentors din Siberia, c\u0103 bunicul a fost repartizat \u00een gulag, la muncile canalului Volga-Don, unde s-a \u015fi stins din via\u0163\u0103 \u015fi a fost \u00eengropat acolo, \u00een groapa comun\u0103, cu mii \u015fi mii de victime ale regimului sovietic. Morm\u00e2nt comun, despre care se spunea mai t\u00e2rziu c\u0103, pe timpul de conducere al lui Egor Ligaciov, s-a turnat acid, ca s\u0103 ascund\u0103 crimele regimului sovietic. \u00cen primul val de deportare familiile erau desp\u0103r\u0163ite; bunicul a fost dus \u00een gulag, iar bunica M\u0103ri\u0163a, cu sora mai mic\u0103 a tatei, Axinia, au fost duse \u00een Karaganda. Iar a\u015fa cum tat\u0103l avea familie, familia noastr\u0103 a r\u0103mas \u00een 40 la ba\u015ftin\u0103.
\n\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu deport\u0103rile din 40 a\u015f mai avea de spus c\u0103, pe atunci, pre\u015fedint\u0103 a sovietului s\u0103tesc era pus\u0103 o femeie din familia Roibu sau Roibuleasa, cum \u00eei ziceau r\u0103ze\u015fenii. \u00cens\u0103 ea era analfabet\u0103 \u015fi a fost pus\u0103 s\u0103 ,,semneze\u201d, adic\u0103 s\u0103-\u015fi pun\u0103 amprenta pe lista deporta\u0163ilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 habar de con\u0163inutul listei pe care o semneaz\u0103. De aceea, \u00een clipa c\u00e2nd a aflat ce ,,document\u201d sem\u0103nase (amprentase), s-a sinucis prin sp\u00e2nzurare.<\/p>\n

R\u0103zboiul \u015fi migra\u0163ia, 1941-1944<\/strong>
\nAv\u00e2nd trista experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 cu deportarea bunicilor din 40, p\u0103rin\u0163ii mei hot\u0103r\u0103sc, \u00een timpul r\u0103zboiului, s\u0103 migreze, adic\u0103 s\u0103 treac\u0103 cu via\u0163a peste Prut. \u00cen timpul r\u0103zboiului, frontiera de la Prut trecea din m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi tata era concentrat c\u00e2nd \u00eentr-o armat\u0103, c\u00e2nd \u00een alta. Se \u00eent\u00e2mpla ca \u00eentr-o singur\u0103 zi, de diminea\u0163\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 seara, s\u0103 fie concentrat c\u00e2nd de armata regimului de ocupa\u0163ie, c\u00e2nd de armata rom\u00e2n\u0103. Astfel, Tat\u0103l se afla permanent \u00een concentrare, iar mama, \u00een a\u015fteptarea lui, transferase o parte mare din avere peste Prut. Ea nu voia s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 R\u0103ze\u015fiul f\u0103r\u0103 tata. Aceasta a durat p\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd frontiera s-a \u00eenchis \u015fi astfel familia noastr\u0103 a r\u0103mas s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een URSS.
\nR\u0103z\u0103\u015fenii aveau un pod peste Prut, aruncat apoi \u00een aer de armata sovietic\u0103. \u00cen timpul r\u0103zboiului, sovieticii mergeau la atac, pun\u00e2nd \u00een fa\u0163\u0103 lor \u0163\u0103ranii concentra\u0163i\/acapara\u0163i \u00een mare grab\u0103 de prin satele de pe malul Prutului. Sovieticii procedau \u00eentocmai cum procedau c\u00e2ndva turcii care, c\u00e2nd porneau la atac, puneau \u00een fa\u0163a lor femei \u015fi copii din r\u00e2ndurile popula\u0163iei b\u0103\u015ftina\u015fe. \u0162\u0103ranii strigau celor din armata r\u0103m\u00e2n\u0103: ,,Fra\u0163ilor, nu trage\u0163i, c\u0103 suntem de-ai vo\u015ftri!\u201d. Iar, din spatele lor, solda\u0163ii sovietici \u00eei mitraliau pe cei din armata rom\u00e2n\u0103. Pe vremea r\u0103zboiului, Prutul era plin de oameni mor\u0163i, cadavre de cai, tancuri, care, tehnic\u0103 stricat\u0103, \u00eenc\u00e2t pe cel\u0103lalt mal puteai trece ca pe uscat. Iar apa Prutului era ro\u015fie de s\u00e2nge. <\/p>\n

Foametea din 46<\/strong>
\nAnul 46 a fost secetos \u015fi regimul, \u00een loc s\u0103 aduc\u0103 \u00een Moldova gr\u00e2u, dimpotriv\u0103, a umblat pe la casele oamenilor \u015fi a m\u0103turat totul, p\u00e2n\u0103 \u015fi boabele de s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103. \u0162\u0103ranul moare de foame, dar nu se atinge de boabele de gr\u00e2u pentru sem\u0103nat. Pentru c\u0103 el \u015ftie c\u0103 nu va avea cu ce sem\u0103na roada \u00een alt an \u015fi c\u0103-\u015fi va condamna copiii la moarte sigur\u0103. Iar faptul c\u0103 regimul de ocupa\u0163ie nu a adus gr\u00e2ne din alte col\u0163uri ale imperiului, ci a m\u0103turat \u015fi scuturat ultimele boabe din podurile oamenilor este un argument viu de politic\u0103 con\u015ftient\u0103 de distrugere a popula\u0163iei de pe malul Prutului. Care p\u0103stra memoria istoric\u0103 vie despre crimele regimului de ocupa\u0163ie. P\u0103rin\u0163ii mei trecuser\u0103 numai o parte din avere peste Prut, alta r\u0103m\u0103sese \u00een R\u0103ze\u015fi. V\u0103z\u00e2nd seceta feroce ce a cuprins Moldova \u00een anul 46 \u015fi \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 va fi foamete, ca s\u0103 nu murim noi, copiii lor, de foame, au \u00eengropat \u00een gr\u0103din\u0103 butoaie cu vin, f\u0103in\u0103 de gr\u00e2u \u015fi porumb, pastram\u0103 \u015fi carne topit\u0103. \u015ei astfel s-au aprovizionat cu hran\u0103 pe anul \u00eentreg. \u00cen schimb, bunicul Gheorghe Movil\u0103 din Voinescu transportase familia \u015fi \u00eentreaga lui avere peste Prut. Din mil\u0103, r\u0103mase s\u0103 \u00eempart\u0103 vitele la oameni, ca s\u0103 nu moar\u0103 ele de foame. \u00centre timp, frontiera se \u00eenchide \u015fi el r\u0103m\u00e2ne \u00een URSS, s\u0103rac \u015fi gol, iar averea \u015fi familia se afl\u0103 peste Prut, \u00een Rom\u00e2nia. Poate c\u0103 pu\u0163ini sunt cei care \u015ftiu c\u0103 regimul de ocupa\u0163ie va c\u0103uta, prin statele Pactului de la Var\u015fovia, oameni refugia\u0163i, \u00eei va aduce \u00een URSS \u015fi-i va trimite prin gulagurile din Siberia. Periodic, pe la casele oamenilor \u00een Rom\u00e2nia, veneau reprezentan\u0163ii regimului, c\u0103ut\u00e2ndu-i pe cei refugia\u0163i, ca s\u0103-i duc\u0103 direct prin gulagurile din Siberia. Bunica mea, Eugenia Movil\u0103, cu cei trei copii ai s\u0103i se aflau \u00een groaz\u0103 permanent\u0103 \u015fi se ascundeau cum puteau \u015fi unde puteau. \u015ei doar dup\u0103 moartea lui Stalin, bunica \u015fi cei trei copii ai ei vor fi l\u0103sa\u0163i \u00een pace, pe c\u00e2nd bunicul, Gheorghe Movil\u0103, r\u0103mas la Voinescu, se va stinge de foame \u00een 46. \u00centreaga tragedie e c\u0103 el tr\u0103ia la doar trei km. de familia noastr\u0103. Dar lumea de pe malurile Prutului m\u00e2nca pe timpul foametei nu numai c\u00e2ini \u015fi pisici (\u00eenc\u00e2t nu mai r\u0103m\u0103sese nici una \u00een jur \u00een timpul foametei, ci \u015fi carne de om. Mama era \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu mine (sunt n\u0103scut\u0103 \u00een 1947) \u015fi se temea mai mult pentru via\u0163a mea, dec\u00e2t pentru via\u0163a ei. Astfel, toat\u0103 via\u0163a a durut-o inima c\u0103 nu i-a putut duce de m\u00e2ncare ca s\u0103-l salveze pe tata de la moarte.
\n \u00cen ceea ce-o prive\u015fte pe mama mea, cu mama \u015fi surorile ei de peste Prut nu s-a v\u0103zut timp de 20 de ani. Se vor \u00eent\u00e2lni prima oar\u0103 prin anii 70 ai secolului trecut. C\u00e2nd s-au \u00eent\u00e2lnit, pl\u00e2ngeau ca la \u00eenmorm\u00e2ntare, vreme \u00eendelungat\u0103 neput\u00e2nd scoate o vorb\u0103. Eu eram nu numai martor\u0103, ci \u015fi participant\u0103 la acest spectacol al vie\u0163ii, declan\u015fat de regimul sovietic de ocupa\u0163ie. Este clar c\u0103 povara p\u0103rin\u0163ilor \u015fi a bunicilor mei era \u015fi povara noastr\u0103, din fraged\u0103 copil\u0103rie \u015fi p\u0103n\u0103 \u00een anii 90 ai secolului trecut, c\u00e2nd am participat activ pentru independen\u0163\u0103 at\u00e2t pentru Moldova, (edit\u00e2nd Glasul la Riga), c\u00e2t \u015fi pentru eliberarea Letoniei de sub jugul regimului fascist.<\/p>\n

Anul 1947, preludiul deport\u0103rilor<\/strong>
\n\u00cen toamna anului 1947 s-au f\u0103cut gospod\u0103riile colective, colhozurile, cum le numeau r\u0103z\u0103\u015fenii. Chiar a doua zi dup\u0103 formarea colhozurilor, solda\u0163ii cu lacheii lor locali au venit \u015fi au luat absolut totul din gospod\u0103ria tat\u0103lui: vitele, carul, plugul, p\u00e2n\u0103 \u015fi pleava. Pe tata au vrut s\u0103-l pun\u0103 pre\u015fedinte de colhoz \u015fi el a refuzat. Pentru faptul c\u0103 a refuzat, mereu c\u0103utau motiv de a-l aresta \u015fi \u00eenchide. Au vrut s\u0103 \u0163in\u0103 o vac\u0103, dar laptele trebuia s\u0103 fie dat la stat. C\u00e2nd duceau vaca la ciread\u0103, acolo a\u015ftepta c\u0103ru\u0163a cu bidoanele \u015fi se lua laptele de la \u0163\u0103rani. Mama \u015fi tata au lucrat un an \u00een colhoz. Dup\u0103 un an, sunt da\u0163i afar\u0103 din colhoz \u015fi pu\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 impozite mari la stat, pentru c\u0103 \u0163ineau o vac\u0103, adic\u0103 erau boieri. Impozitele trebuiau date prin p\u00e2ine \u015fi gr\u0103sime, pe care p\u0103rin\u0163ii mei, pentru a se putea achita cu statul, le cump\u0103rau. \u00cens\u0103 excluderea din colhoz \u015fi punerea impozitelor era semnul cert c\u0103 se preg\u0103tea pentru un nou val de represiuni.<\/p>\n

Anii 1947- 1949<\/strong>
\n\u00cen anul 1949 \u00eencepuse noul val de deport\u0103ri. Eu aveam, pe atunci, un an \u015fi jum\u0103tate c\u00e2nd regimul de ocupa\u0163ie ne-a declarat pe to\u0163i \u201edu\u015fmani ai poporului\u201d. Ne-au deportat numai din cauz\u0103 c\u0103 bunicii \u015fi p\u0103rin\u0163ii mei erau proprietari de p\u0103m\u00e2nt, aveau turme de oi, cirezi de vite \u015fi herghelii de cai. Regimul avea nevoie de urgen\u0163\u0103 de sedii \u015fi se luau cu for\u0163a de la proprietari nu numai p\u0103m\u00e2nturile, turmele \u015fi hergheliile cu care aveau s\u0103 organizeze colhozurile – gospod\u0103riile colective, ci se luau \u015fi casele cele mai frumoase de locuit, pe care le transformau de urgen\u0163\u0103 \u00een \u015fcolil, case de cultur\u0103, puncte medicale, magazine \u015fi soviete s\u0103te\u015fti. Astfel, ap\u0103ruser\u0103 peste noapte \u015fcolile sovietice, sovietele s\u0103te\u015fti, punctele medicale \u015fi celelalte sedii ale regimului de ocupa\u0163ie, care au func\u0163ionat prin satele Moldovei p\u0103n\u0103 \u00een anii 68, c\u00e2nd cutremurul de p\u0103m\u00e2nt le-a risipit pe toate. P\u0103n\u0103 \u00een anii 80, regimul nu a \u00een\u0103l\u0163at \u00een satul meu de ba\u015ftin\u0103 nici o cl\u0103dire nou\u0103, parazit\u00e2nd pe cele sustrase de la \u0163\u0103ranii pe care regimul \u00eei deportase.
\n\u00cen 49 deci \u00eencepuse al doilea val de represiuni. De\u015fi p\u0103rin\u0163ii pl\u0103teau impozite mari de stat, totu\u015fi erau considera\u0163i boieri\/colaci, care, dup\u0103 cum spuneau lichelele satului, trebuia ,,descul\u0103ci\u0163i\u201d. Tata avea studii \u015fi regimul, care avea nevoie de cadre, \u00eei propusese s\u0103 fie mai \u00eent\u00e2i pre\u015fedinte, apoi pedagog la \u015fcoala din sat. El a refuzat. L-am \u00eentrebat, mai t\u00e2rziu, de ce a refuzat \u015fi el mi-a r\u0103spuns c\u0103 i-au propus s\u0103 conduc\u0103 colhozul \u00een culmea foametei, prin 46, ceea ce ar\u0103ta mai mult a capcan\u0103 pentru a fi represat, deoarece nici un gospodar nu poate conduce o gospod\u0103rie \u00een care nu exista nici gr\u00e2u de sem\u0103nat. ,,\u0162\u0103ranul moare de foame, dar nu se atinge de gr\u00e2ul de sem\u0103nat\u201d, va spune el. \u00cen ce prive\u015fte propunerea de a fi pedagog, tat\u0103l o refuzase, pentru c\u0103 el nu putea colabora cu regimul care-I distrusese gospod\u0103ria, duc\u00e2ndu-i p\u0103rin\u0163ii \u015fi familia \u00een gulagurile din Siberia. Refuzul lui tata, Mitrofan Macovei, \u0163\u0103ran din satul S\u0103rata-R\u0103ze\u015fi, a pus \u00eens\u0103 \u00een func\u0163ie mecanismul represiv al imperiului: ,,dac\u0103 nu e\u015fti cu noi, atunci e\u015fti \u00eempotriva noastr\u0103”. Care \u015fi ne-a decis soarta \u015fi, la cel de al doilea val de represiuni, \u00een 49, am fost deporta\u0163i \u015fi noi \u00een Siberia.<\/p>\n

\"\"

Deportarea<\/strong>
\n \u00cen casa p\u0103rin\u0163ilor mei, solda\u0163ii au \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 \u00een u\u015f\u0103 \u015fi \u00een geamurile casei pe la trei noaptea \u015fi, n\u0103v\u0103lind \u00een cas\u0103, au \u00eendreptat \u0163eava armei spre tata. Mama mea a c\u0103zut f\u0103r\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103. Ne-au dus la gara feroviar\u0103 din Iargara, ne-au \u00eenchis \u00een vagoane de transportat vitele \u015fi nu ne-au dat toat\u0103 ziua nimic de m\u00e2ncare. Noi, cei trei copii, pl\u00e2ngeam de foame \u015fi lumea care apucase ceva de m\u00e2ncare, ne osp\u0103ta pe noi, copiii, pe c\u00e2nd mama \u015fi tata, trei zile, nu au avut o f\u0103r\u00e2m\u0103 de p\u00e2ine \u00een gur\u0103. C\u00e2nd c\u0103p\u0103tau c\u00e2te o buc\u0103\u0163ic\u0103 de p\u00e2ine, ne-o d\u0103deau nou\u0103, copiilor lor. Dup\u0103 a treia zi, au \u00eenceput s\u0103 ne dea o dat\u0103 pe zi de m\u00e2ncare. Apoi ne-au transportat din Iargara la Chi\u015fin\u0103u, unde ne-au \u00eenc\u0103rcat ca pe ni\u015fte vite \u00een vagoane negre, pline de praf de c\u0103rbune. Ne-au b\u0103gat c\u00e2te 30 de suflete \u00een vagoanele de transportat c\u0103rbune, pe pere\u0163ii c\u0103rora scria c\u0103 plec\u0103m benevol la muncile din Siberia. Ca hran\u0103 pe drum ne d\u0103deau o dat\u0103 pe zi pe\u015fte s\u0103rat \u015fi pu\u0163in\u0103 ap\u0103. C\u00e2nd oamenii erau du\u015fi s\u0103-\u015fi fac\u0103 nevoile, solda\u0163ii st\u0103teau cu arma de straj\u0103 l\u00e2ng\u0103 b\u0103rba\u0163i \u015fi femei. \u00cen drum, lumea murea ca mu\u015ftele, iar jandarmii sovietici, lu\u00e2ndu-i de m\u00e2ni \u015fi picioare, aruncau mor\u0163ii de-a lungul c\u0103ilor ferate, f\u0103r\u0103 s\u0103-i \u00eengroape. Astfel, mult\u0103 lume a r\u0103mas pe p\u0103m\u00e2nturile Siberiei ne\u00eengropat\u0103, l\u0103sat\u0103 prad\u0103 fiarelor s\u0103lbatice. Ne duceau numai noaptea \u015fi numai pe ascuns. C\u0103ci ziua, ca s\u0103 nu atrag\u0103 aten\u0163ia la crimelor lor, e\u015faloanele erau trase pe linii moarte. \u015ei \u0163\u0103ranilor li se p\u0103rea c\u0103-i duc la cap\u0103tul p\u0103m\u00e2ntului.
\nAr trebui s\u0103 spun c\u0103 mult\u0103 lume a pierit \u00een drum \u015fi c\u0103 p\u0103m\u00e2nturile Siberiei sunt pres\u0103rate de trupurile cona\u0163ionalilor no\u015ftri. Nu degeaba \u00een Rusia se vorbe\u015fte azi at\u00e2t de des despre locurile cu anomalii. Sunt locuri pres\u0103rate cu osemintele a mii \u015fi milioane de mor\u0163i. \u015ei sunt locuri pe unde r\u0103t\u0103cesc sufletele celor deporta\u0163i. Sufletele celor care nici ast\u0103zi nu au odihn\u0103. Multe dintre localit\u0103\u0163ile din Siberia sunt zidite pe oseminte \u015fi nu sunt bune de locuit. Printre osemintele celor omor\u00e2\u0163i de represiuni sunt \u015fi osemintele rudelor mele \u015fi ale cona\u0163ionalilor no\u015ftri.
\nC\u00e2nd au ajuns la Novosibirsk, tot cu \u0163evile armelor \u00eendreptate spre ei, oamenii au fost du\u015fi la ,,etub\u0103\u201d, ca s\u0103 se spele, c\u0103ci erau negri de c\u0103rbune \u015fi plini de p\u0103duchi.. Apoi i-au l\u0103sat \u00een ploaie, pe marginea c\u0103ii ferate. Era o ploaie rece ca ghea\u0163a \u015fi-i udase pe to\u0163i p\u00e2n\u0103 la piele. Era mult\u0103 lume \u015fi to\u0163i r\u0103cneau de vuiau p\u0103durile Siberiei. Peste c\u00e2teva ore, au ap\u0103rut ni\u015fte trenuri-vagonete de p\u0103dure \u015fi au \u00eenc\u0103rcat lumea \u00een ele. \u00cens\u0103, din cauza c\u0103ii ferate proasp\u0103t construite \u015fi \u00een mare grab\u0103, e\u015falonul de vagonete nu se putea urni din loc. Atunci au pus lumea ud\u0103, fl\u0103m\u00e2nd\u0103 \u015fi \u00eenghe\u0163at\u0103 s\u0103 \u00eemping\u0103 e\u015falonul de vagonete. Uzi, fl\u0103m\u00e2nzi, slei\u0163i de putere, oamenii \u00eempingeau cu m\u00e2nile \u015fi mul\u0163i c\u0103deau mor\u0163i de frig, foamete \u015fi oboseal\u0103. Eu aveam pe atunci doi ani\u015fori \u015fi mama m\u0103 \u0163inea sub palton \u015fi \u00eempingea cu mine vagoneta. Din cauza frigului \u015fi a ploii, aveam temperatur\u0103 \u015fi m\u0103 \u00eemboln\u0103visem de ftizie. Dar acest lucru \u00eel voi afla mult mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd, la na\u015fterea lui Adrian, a celui de-al doilea fiu al nostru, ftizia a re\u00eenviat. \u015ei medicii letoni \u00eemi vor spune c\u0103 am suferit \u00een copil\u0103rie de ftizie. Am \u00eentrebat-o pe mama \u015fi ea mi-a povestit c\u0103, \u00een drum spre Siberia, m\u0103 \u00eemboln\u0103visem \u015fi eram s\u0103 mor. Dar un medic b\u0103tr\u00e2n, care se afla \u015fi el printre cei deporta\u0163i, o sf\u0103tui s\u0103 m\u0103 hr\u0103neasc\u0103 cu pieptul \u015fi m\u0103 va \u00eentrema. Astfel, mama m-a alimentat cu pieptul p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de doi ani. \u015ei, de\u015fi \u00een drum spre Siberia \u015fi apoi \u00een Siberia via\u0163a nu era via\u0163\u0103, hrana nu era hran\u0103 \u015fi nici apa nu era ap\u0103, mama m-a al\u0103ptat cu pieptul \u015fi m-a salvat de la moarte. Dup\u0103 cum vede\u0163i, nimic nu r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 urm\u0103, c\u0103ci consecin\u0163ele deport\u0103rii mi-au creat \u015fi-mi creeaz\u0103 \u015fi azi mari probleme de s\u0103n\u0103tate \u015fi nu numai de s\u0103n\u0103tate, dar \u015fi mari problem existen\u0163iale.<\/p>\n

Despre copil\u0103ria mea petrecut\u0103 \u00een Siberia<\/strong>
\nMama \u00eemi povestea c\u0103 \u00een Siberia am fost instala\u0163i \u00eentr-o barac\u0103 din b\u00e2rne, f\u0103r\u0103 sob\u0103. Era toamn\u0103 t\u00e2rzie \u015fi era foarte frig, promoroaca se \u0163inea de dou\u0103 degete grosime pe pere\u0163ii bar\u0103cii. Aveam doi ani\u015fori \u015fi, ca s\u0103 nu mor de frig, mama m\u0103 purta zi \u015fi noapte sub paltonul ei de l\u00e2n\u0103. Ea m\u00e2nca, dormea, lucra purt\u00e2ndu-m\u0103 mereu sub palton. Tata a zidit o sob\u0103, dar cei de la \u201ecomendatur\u0103\u201d (ce denumire, ca \u00een timpul fascismului!), care \u00eei supravegheau pe cei deporta\u0163i, au venit \u015fi au risipit-o, zic\u00e2nd c\u0103 \u201edu\u015fmanii poporului\u201d nu au voie s\u0103 aib\u0103 \u00eenc\u0103lzire. Tat\u0103l o zidi din nou \u015fi, c\u00e2nd cei de la comendatur\u0103 venir\u0103 a doua oar\u0103 s\u0103 o strice, nu-i l\u0103s\u0103, zic\u00e2ndu-le c\u0103 vor risipi-o numai cu pre\u0163ul vie\u0163ii lui. El ceru s\u0103-i arate actele unde negru pe alb ar sta scris, c\u0103 copiii lui de doi, patru, \u015fase ani\u015fori sunt declara\u0163i \u201edu\u015fmani ai poporului\u201d. \u00cens\u0103, cum nu avusese loc nici un proces penal \u015fi nu existau nici un fel de acte, cei de la comendatur\u0103 ne-au l\u0103sat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00een pace. Dar sunt momente pe care le-am tr\u0103it eu \u00eens\u0103mi pe viu \u015fi care s-au \u00eentip\u0103rit ad\u00e2nc \u00een memoria mea de copil. <\/p>\n

\"\"

Siberia, \u00een mintea mea de copil, a r\u0103mas mai \u00eent\u00e2i de toate ca o Siberie plin\u0103 de morminte. \u00cen Siberia, familiile de deporta\u0163i erau instalate cu traiul \u00een bar\u0103ci din b\u00e2rne de lemn, f\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103lzire, \u00eenjghebate \u00een mare grab\u0103 de condamna\u0163ii din gulaguri. \u015ei cum iernile erau geroase, la peste 30 de grade cu minus, oamenii mureau ca mu\u015ftele. Peste tot erau morminte \u015fi noi, copiii, nu aveam unde ne juca \u015fi ne jucam printre ele. \u015ei minte c\u0103 morminte erau a\u015fa de multe, \u00eenc\u00e2t \u00een fiecare an regimul punea s\u0103 le niveleze \u015fi s\u0103 le fac\u0103 una cu p\u0103m\u00e2ntul. C\u0103ci imperiul avea nevoie s\u0103 fac\u0103 loc altor victime, aduse permanent de prin toate col\u0163urile; \u00een special, din Moldova, Letonia \u015fi Lituania. Siberia este plin\u0103 de oseminte \u015fi de sufletele celor r\u0103posa\u0163i, ce r\u0103t\u0103cesc, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 poat\u0103 g\u0103si trecerea \u00een lumea celor cu odihn\u0103 ve\u015fnic\u0103. De aceea nu este de mirare c\u0103 extrasenzorialii de azi \u015fi popula\u0163ia din Siberia vorbesc acum din ce \u00een ce mai des despre locurile paranormale, despre stafiile care r\u0103t\u0103cesc \u015fi nu-i las\u0103 \u00een pace pe cei vii. C\u0103ci locuitorii de azi din Siberia locuies pe oseminte, mii de oseminte care vor aminti permanent lumii de crimele comise. C\u0103ci sufletele martirilor vor r\u0103t\u0103ci ve\u015fnic prin Siberia \u015fi nu-\u015fi vor g\u0103si odihna ve\u015fnic\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t Rusia nu se va cur\u0103\u0163i de p\u0103catele s\u00e2ngelui v\u0103rsat.
\nAlt moment care mi-a r\u0103mas pentru totdeauna \u00eentip\u0103rit \u00een memorie mea despre Siberia \u015fi siberieni este de pe vremea c\u00e2nd aveam cinci ani\u015fori. Era iarn\u0103 geroas\u0103 \u015fi st\u0103team la geam, urm\u0103rind lumea de afar\u0103. Urm\u0103ream cum un b\u0103rbat \u015fi vreo zece femei, stand coco\u0163a\u0163i pe o gr\u0103mada de lemne, tr\u0103geau pe r\u00e2nd c\u00e2teva g\u00e2turi din sticla de vodk\u0103. Cei de pe loc, cum primeau salariul, cum se apucau de b\u0103ut \u015fi nu se mai trezeau p\u00e2n\u0103 nu li se terminau banii. Abia atunci ie\u015feau c\u00e2teva zile la lucru \u015fi lucrau p\u00e2n\u0103 primeau salariul \u015fi, de fiecare dat\u0103, totul se repeta de la \u00eenceput.
\nMama se dusese s\u0103 aduc\u0103 ap\u0103 de la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u015fi eu urm\u0103ream grupul de oameni be\u0163i, \u00eentre care se st\u00e2rnise ceart\u0103. B\u0103rbatul disp\u0103ruse \u015fi dup\u0103 c\u00e2teva minute l-am v\u0103zut c\u0103 apare cu toporul \u00een m\u00e2n\u0103. Toate femeile, \u00eentr-o clip\u0103, se f\u0103cur\u0103 nev\u0103zute, \u015fi el o z\u0103ri deodat\u0103 pe mama, care scotea apa din f\u00e2nt\u00e2n\u0103. \u015ei eu urm\u0103ream cu groaz\u0103 cum b\u0103rbatul beat cri\u0163\u0103 ridic\u0103 toporul deasupra capului mamei, gata s-o loveasc\u0103. Dar mama nu se pierdu cu firea, \u00eel \u00eempinse cu putere \u015fi a\u015fa cum el era beat \u015fi era ghe\u0163u\u015f mare, acesta lunec\u0103 \u015fi c\u0103zu. Iar mama se folosi de moment \u015fi fugi spre cas\u0103. Acestea sunt memoriile mele despre Siberia \u015fi siberieni, care mi se asociaz\u0103 permanent cu Rusia \u015fi ru\u015fii.
\nLumea deportat\u0103 era dus\u0103 la t\u0103iatul p\u0103durii. Tat\u0103l lucra ca brigadier \u015fi brigada lui lucra \u00een trei schimburi. Noi, copiii, eram permanent trezi\u0163i pe la miezul nop\u0163ii de b\u0103t\u0103i puternice \u00een geam, \u00eenso\u0163ite de un glas ce sp\u0103rgea strident lini\u015ftea nop\u0163ii \u015fi ne scula pe noi, copiii, din somn: ,,Tovari\u015fci Macovei, na rabote!\u201d. Nim\u0103nui nu i-ar fi trecut prin cap s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o alt\u0103 modalitate de-a scoate noaptea lumea la lucru, ca s\u0103 nu umble de la cas\u0103 la cas\u0103 ca strigoii noaptea, trezind \u015fi speriind copii. Am fost deporta\u0163i \u015fi stabili\u0163i cu traiul \u00een Haracatul, raionul Zaiegraievo. Dar, din motiv c\u0103 p\u0103rin\u0163ii mei, fiind gospodari \u015fi neput\u00e2nd tr\u0103i ca \u00een cote\u0163ul de porci \u015fi permanent lucrau, prelucrau, tencuiau, \u00eempodobeau \u015fi transformau bar\u0103cile \u00een c\u0103su\u0163e pl\u0103cute de locuit, familia noastr\u0103 era permanent mutat\u0103 dintr-o barac\u0103 \u00een alta. Iar \u00een locu nostru se instalau cu traiul cei din conducerea local\u0103. De fiecare dat\u0103 situa\u0163ia se repeta \u015fi, \u00een decursul celor \u015fapte ani de deportare, am fost de \u015fapte ori muta\u0163i dintr-o barac\u0103 \u00eentr-alta. Situa\u0163ie care a durat p\u0103n\u0103 la moartea lui Stalin, c\u00e2nd ni s-a dat voie s\u0103 ne \u00eentoarcem la ba\u015ftin\u0103.
\nDespre muncile forestiere de la t\u0103ierea copacilor mi-a mai r\u0103mas o imagine trist\u0103 din copil\u0103rie. De-a lungul c\u0103ilor ferate erau aranjate gr\u0103mezi nenum\u0103rate de lemne, t\u0103iate de cei deporta\u0163i. Iar a\u015fa cum pe c\u0103ile ferate circulau numai e\u015faloane trase de paravozul, din hogeagul c\u0103ruia ie\u015feau afar\u0103 \u015fuvoaie de foc \u015fi sc\u00e2ntei, gr\u0103mezile de lemne se aprindeau \u015fi ardeau. Incendii erau aproape \u00een fiecare zi. A\u015fa c\u0103 incendiile, sirenele, be\u0163iile \u015fi \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile din fiece zi erau via\u0163a mea obi\u015fnuit\u0103 din copil\u0103ria petrecut\u0103 \u00een Siberia.<\/p>\n

\"\"

La \u015fcoala din Siberia<\/strong>
\n Despre \u015fcoala din Siberia a\u015f avea de spus c\u0103 predarea era \u00een limba rus\u0103. \u00cen clasa noastr\u0103 erau copii de deporta\u0163i de prin toate col\u0163urile imperiului; ru\u015fi, buirea\u0163i, mongoli, rom\u00e2ni, letoni, lituanieni, bulgari, germani etc. Deoarece, dup\u0103 cum spuneam anterior, imperiul deporta oameni nu numai din cadrul hotarelor sale, ci \u015fi din toate statele Pactului de la Var\u015fovia. \u00cen amintire mi-a r\u0103mas \u00eentip\u0103rit un coleg de \u015fcoal\u0103 german, blond \u015fi frumos, cu ochii alba\u015ftri (al doilea din r\u00e2ndul de sus), pe care \u00eel chema Villis \u015fi pe care to\u0163i stalini\u015ftii care se considerau c\u0103 sunt singurii cu educa\u0163ia ,,dreapt\u0103”, \u00eel prigoneau, \u00eel b\u0103teau \u015fi-l porecleau ,,fascist”. Sper c\u0103 a r\u0103mas, ca \u015fi mine, \u00een via\u0163\u0103 \u015fi c\u0103 a ie\u015fit viu din acest vacarm ru\u015finos, unde de la mic \u015fi p\u00e2n\u0103 la mare erau \u00een fiecare zi \u015fi clip\u0103 amenin\u0163a\u0163i cu moartea.<\/p>\n

Moartea lui Stalin<\/strong>
\nLa moartea lui Stalin, \u0163ipau sirenele fabricilor, \u0163ipau sirenele de alarm\u0103, claxonau ma\u015finile. Era un vacarm de urlete \u015fi \u0163ipete, pl\u00e2nsete \u015fi strig\u0103te. \u0162in foarte bine minte cum surioara mea de nou\u0103 ani\u015fori, Jenica, se \u00eentorsese de la \u015fcoal\u0103, pl\u00e2ng\u00e2nd de i se scutura rochi\u0163a pe ea. De ce pl\u00e2ngi? o \u00eentreb\u0103 mama. Pentru c\u0103 a murit Stalin, r\u0103spunse ea. Nu mai pl\u00e2nge, prostu\u0163o, o m\u00e2ng\u00e2ia mama, c\u0103ci ne vom \u00eentoarce acas\u0103! \u015ei mama avusese dreptate, pentru c\u0103, dup\u0103 moartea lui Stalin, deporta\u0163ilor li s-a permis s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la ba\u015ftin\u0103. Dar pentru mine era pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd primisem o lec\u0163ie de istorie. Descoperisem c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 istorii: una a imperiului sovietic \u015fi alta a p\u0103rin\u0163ilor mei \u015fi neamului meu. Pentru c\u0103, \u00een psihoza general\u0103, c\u00e2nd \u0163ipau sirenele, claxonau automobilele, \u0163ipau trenurile, anun\u0163\u00e2nd sf\u00e2r\u015fitul lui ,,t\u0103tuca al tuturor popoarelor ” \u015fi c\u00e2nd toat\u0103 lumea din \u00eentreprinderi, \u015fcoli, strad\u0103 urla \u00een hohote de pl\u00e2ns, printre toate acestea r\u0103suna firul ginga\u015f al glasului mamei, care anun\u0163a c\u0103 \u00een cur\u00e2nd se va sf\u00e2r\u015fi moartea ce ne d\u0103dea de at\u00e2tea ori t\u00e2rcoale. A\u015fa c\u0103, din fraged\u0103 copil\u0103rie, moartea lui Stalin se va asocia cu ceva bun \u015fi luminos. Este adev\u0103rat c\u0103, dup\u0103 moartea lui Stalin, regimul a permis re\u00eentoarcerea deporta\u0163ilor la ba\u015ftin\u0103. Numai c\u0103, dac\u0103 spre Siberia ne-au dus cu de-a sila, apoi \u00eenapoi trebuia s\u0103 ne \u00eentoarcem pe cont propriu. \u00cen marea s\u0103r\u0103cie a deporta\u0163ilor, mult\u0103 lume nu putea s\u0103-\u015fi permit\u0103 acest lucru. Cu at\u00e2t mai grav\u0103 \u015fi problematic\u0103 devenea \u00eentoarcerea pentru b\u0103tr\u00e2ni \u015fi cei cu familia mare, cum era familia noastr\u0103. De aceea au trebuit ca s\u0103 mai treac\u0103 patru ani de munc\u0103 grea \u015fi intens\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor mei, s\u0103 v\u00e2nd\u0103 tot ce au avut, ca s\u0103 agoniseasc\u0103 suma necesar\u0103. Astfel, prin anul 1957, suma a fost adunat\u0103 \u015fi noi am pornit la drum, spre Moldova.<\/p>\n

\"\"

Re\u00eentoarcerea<\/strong>
\n C\u00e2nd ne-am re\u00eentors \u00een Moldova, eu aveam nou\u0103 ani. Lumea din sat ne-a primit bine. Fiecare venea s\u0103-l vad\u0103 pe domnul Macovei, aduc\u00e2nd cu sine c\u00e2te o leg\u0103turic\u0103 de f\u0103in\u0103, br\u00e2nz\u0103, carne. Mul\u0163i dintre ei luaser\u0103 cu sine \u015fi p\u0103straser\u0103 obiecte din casa noastr\u0103, pe care acum ni le \u00eentorceau \u00eenapoi. Numai mobila din lemn \u00eencrustat, furat\u0103 de Mihail Corobceanu, nu ne-a fost \u00eentoars\u0103. Ne-am \u00eentors \u00een satul de ba\u015ftin\u0103 al tat\u0103lui meu, Sarata-R\u0103ze\u015fi, de unde fusesem deporta\u0163i. \u015ei c\u00e2nd tata v\u0103zu ce pu\u015flamalele \u015fi cozi de topor sunt la putere, l-am v\u0103zut pentru prima oar\u0103 cum energia de via\u0163\u0103 \u00eencepu \u00een el s\u0103 se sting\u0103. Erau ni\u015fte pu\u015flamale \u015fi lichele, care \u00eentocmiser\u0103 lista deporta\u0163ilor. Pentru c\u0103 directivele venite de la Moscova erau executate de aceste lichele, care erau invidioase \u015fi care niciodat\u0103 \u00een via\u0163a lor nu au tras din greu, s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi s\u0103 plug\u0103reasc\u0103 al\u0103turi de \u0163\u0103rani, a\u015fa cum f\u0103cea to\u0163i cei din familia noastr\u0103, care munceau din zori \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een noapte.<\/p>\n

Casa mea natal\u0103<\/strong>
\nEram peste seam\u0103 de surprins\u0103 c\u0103 cei care au locuit \u00een bojdeuci \u015fi \u00een numele c\u0103rora se f\u0103cuse ocupa\u0163ia continuau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een s\u0103r\u0103cie \u015fi bojdeuci. De\u015fi familia noastr\u0103 era numeroas\u0103 \u015fi mama avea medalie de mam\u0103-eroin\u0103, regimul nu ne-a \u00eentors nici casa, nu ne-a dat nici mijloace b\u0103ne\u015fti \u015fi nici materiale de construc\u0163ie. P\u00e2n\u0103 ne-am construit casa, am tr\u0103it la rude. \u015ei a\u015fa cum p\u0103rin\u0163ii erau obi\u015fnui\u0163i ca toat\u0103 via\u0163a s\u0103 munceasc\u0103 din greu \u015fi niciodat\u0103 nu ar fi putut tr\u0103i \u00een bojdeuc\u0103, au ridicat cu m\u00e2inile proprii o cas\u0103 mare \u015fi frumoas\u0103. Pe care ne-au ajutat s-o ridic\u0103m r\u0103ze\u015fenii \u015fi la care am muncit \u015fi noi, copiii. P\u0103rin\u0163ii au ridicat o cas\u0103 care, prin anii 60, era una dintre cele mai frumoase case din sat. Mama muncea \u00een t\u0103cere. Pe c\u00e2nd tata, care era foarte talentat \u015fi \u015ftia s\u0103 me\u015ftereasc\u0103 totul cu m\u00e2inile sale, p\u00e2n\u0103 \u015fi mobila din cas\u0103, era peste seam\u0103 de \u00eencordat. \u015ei, de\u015fi au trecut mul\u0163i ani de atunci, imaginea \u00een continuare e foarte vie \u00een memoria mea. El lucra, rostind ne\u00eencetat: ,,Of! Iar au s\u0103 ne ridice”… <\/p>\n

Ecoul interdic\u0163iilor<\/strong>
\nTat\u0103l regreta c\u0103 \u00een tinere\u0163ea lui zbuciumat\u0103 nu avusese c\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 studii superioare \u015fi de aceea supraveghea cu stricte\u0163e mersul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii noastre. El voia ca noi to\u0163i s\u0103 avem studii superioare. Dar pentru sora mea cu \u015fase ani mai mare ca mine \u015fi pe care o chema Jenica, \u00een onoarea bunicii de la Mogo\u015foaia, era imposibil acest lucru. Din cauz\u0103 c\u0103, prin anii 60, tot mai circula, de\u015fi neoficial, interdic\u0163ia de a primi prin \u015fcolile medii \u015fi institu\u0163iile superioare de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pe copiii fo\u015ftilor deporta\u0163i. Prin anii 70, aceast\u0103 interdic\u0163ie a fost anulat\u0103 \u015fi eu mi-am putut continua studiile la \u015fcoala medie \u015fi superioar\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Poate c\u0103 noi suntem prima promo\u0163ie de copii ai fo\u015ftilor deporta\u0163i care am putut face studiile pe la institu\u0163iile superioare de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, unde uneori vedeam, de\u015fi arar, c\u00e2te un coleg cu care ne cuno\u015fteam din Siberia.<\/p>\n

\u00cen Moldova<\/strong>
\nRe\u00eentoarcerea \u00een Moldova a fost pentru mine ca o intrarea \u00een paradis. Dup\u0103 Siberia, cu natura sumbr\u0103 \u015fi auster\u0103, cu nesf\u00e2r\u015fitele ei morminte \u015fi mor\u0163i, cu bar\u0103cile s\u0103race din b\u00e2rne de lemn, ridicate de de\u0163inu\u0163i, m-am trezit deodat\u0103 \u00een cu totul alt\u0103 lume. Moldova ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu natura ei sclipitoare de prim\u0103var\u0103, cu triluri de p\u0103s\u0103ri, avalan\u015f\u0103 de forme \u015fi culori, \u00eenc\u00e2t \u00eemi ame\u0163ise capul \u015fi m\u0103 sim\u0163eam cu adev\u0103rat „Pe un picior de plai, \/ Pe-o gur\u0103 de rai”, ca \u00een Miori\u0163a.
\n\u00cen ziua sosirii, s-a adunat tot satul la noi, ,,s\u0103-l vad\u0103 pe domnul Macovei cu doamna lui”. Fiecare venea aduc\u00e2nd cu sine c\u00e2te o leg\u0103turic\u0103 de f\u0103in\u0103 de gr\u00e2u, p\u0103pu\u015foi, bidon de ulei sau vin. Mult\u0103 lume a luat \u015fi p\u0103strat lucrurile din casa noastr\u0103, pe care acum ni le \u00eentorceau \u00eenapoi. Dar printre s\u0103teni erau \u015fi dintre acei ce au furat. Cei din neamul lui Corpceanu furaser\u0103 mobila din lemn de nuc \u00eencrustat, pe care nu ne-o \u00eentoarser\u0103. Cei mai buni \u015fi cei mai fideli prieteni ai tat\u0103lui meu erau fo\u015ftii lui arga\u0163i, cu care el st\u0103tea ore \u00eentregi de vorb\u0103. Eu eram extrem de \u015focat\u0103, ascult\u00e2nd cum ei vorbeau despre timpurile de \u00eenainte
\nde 40 ca despre epoca de aur. Vorbeau astfel acei s\u0103raci, \u00een numele c\u0103rora se f\u0103cuse \u00een 1917 revolu\u0163ia \u015fi \u00een 40 ocupa\u0163ia \u015fi deport\u0103rile. Eram copil, dar eram deja martor\u0103 la cele dou\u0103 istorii: a regimului \u015fi a familiei \u015fi neamului nostru. Dar am t\u0103cut, nu din motiv c\u0103 m-a\u015f fi temut de Siberia, ci pentru c\u0103 nimeni mai t\u00e2rziu, din genera\u0163ia mea, crescut\u0103 \u015fi educat\u0103 de regim \u015fi cu care mi-a fost dat \u00een via\u0163a mea s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc, nu \u00een\u0163elegea despre ce este vorba. Unii se temeau, al\u0163ii voiau s\u0103-\u015fi fac\u0103 carier\u0103. Astfel am crescut, purt\u00e2nd povara istoriei neamului nostru. De aceea, c\u00e2nd am avut ocazia, am participat activ \u00een procesul de independen\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi prin aceasta m-am achitat cu trecutul. Dar ecoul trecutului a trecut permanent ca un val de foc prin via\u0163a mea \u015fi mi-a determinat definitiv soarta. <\/p>\n

Despre limb\u0103 \u015fi grafie<\/strong>
\nMama absolvise \u015fcoala primar\u0103 \u015fi, \u00een semn de protest, nu a \u00eenv\u0103\u0163at chirili\u0163a. \u00cen schimb, ne \u00eenv\u0103\u0163ase pe noi \u015fi ne punea s\u0103-i scriem mesaje \u00een latini\u0163\u0103. Prin anii 70, se abonase la revistele de peste Prut: Flac\u0103ra, Femeia, Familia, priveam emisiunile TV din Rom\u00e2nia. Ar trebui s\u0103 spun c\u0103, pentru a prinde emisiunile TV de la Chi\u015fin\u0103u, aveam nevoie de antene speciale. Pe c\u00e2nd emisiunile TV din Rom\u00e2nia le prindeam liber. Astfel am crescut cu limba mamei – cu revistele \u015fi emisiunile de limba rom\u00e2n\u0103 \u00een latini\u0163a \u015fi nu am avut nici o problem\u0103 de trecere la latini\u0163\u0103. Nu de mult, eu cu Leons Briedis am vizitat Moldova, unde am participat la festivalul Grigore Vieru – marele nostru prieten. Pe noi ne-a surprins pl\u0103cut genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 care vorbea o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 frumoas\u0103. Primul punct din programul de eliberare na\u0163ional\u0103 este deci \u00eendeplinit. Spre deosebire de Letonia, unde ieri, la 18 februarie, 2012, a avut loc referendumul, unde am votat \u00eempotriva introducerii limbii ruse ca a doua limb\u0103 de stat. Aceast\u0103 lume nu \u015ftie s\u0103 respecte oamenii, limba \u015fi tradi\u0163iile \u00een mijlocul c\u0103rora s-a stabilit cu traiul, cu cas\u0103 \u015fi mas\u0103, spre deosebire de noi, cei care am trecut prin toate cercurile iadului. Pentru c\u0103, \u00een marea criz\u0103 de ast\u0103zi, s\u0103 cheltui 4 milioane de dolari \u00een v\u00e2nt, c\u00e2nd \u015ftii dinainte c\u0103 rezultatul referendumului nu va fi \u00een favoarea ta, este o neru\u015finat\u0103 provocare. Iar \u00een ziua referendumului, s-au adunat s\u0103 str\u00e2ng\u0103 semn\u0103turi pentru a intenta un nou referendum. De ast\u0103 dat\u0103 vor pune lumea ca s\u0103 voteze, ca s\u0103 le dea cet\u0103\u0163enie la to\u0163i. \u00cenc\u0103 patru milioane de dolari vor fi arunca\u0163i \u00een v\u00e2nt, pentru c\u0103 rezultatul se \u015ftie dinainte. \u00cen timp de mare criz\u0103, c\u00e2nd spitalele, \u015fcolile, copiii \u015fi b\u0103tr\u00e2nii au nevoie de v\u0103rsare de bani, ei opt milioane vor pune statul s\u0103 cheltuiasc\u0103 din contul impozitelor noastre. Lor le este mai u\u015for s\u0103 urle prin smiurile de la Moscova, c\u0103 sunt personaje de sortul doi, \u00een loc s\u0103 dea examenul de limb\u0103 \u015fi s\u0103 devin\u0103 cet\u0103\u0163eni ai statului \u00een care locuiesc. Mul\u0163i dintre ei cunosc limba, dar nu vor s\u0103 respecte legea, s\u0103 treac\u0103 prin procedurile ei \u015fi s\u0103 se naturalizeze, cum a procedat o parte dintre ei.
\nSpuneam mai sus c\u0103 m-a surprins pl\u0103cut c\u00e2nd am v\u0103zut cum lumea la Chi\u015fin\u0103u vorbe\u015fte \u00eentr-o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 pl\u0103cut\u0103 \u015fi frumoas\u0103, c\u0103 prin \u015fcoli se \u00eenva\u0163\u0103 \u00een latini\u0163\u0103. Este limba cea adev\u0103rat\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor \u015fi bunicilor mei \u015fi a neamului nostru. A mai r\u0103mas doar ca demnitarii de stat s\u0103 adopte legi care ar favoriza dezvoltarea economic\u0103, cu care ar asigura perspective de viitor ale genera\u0163iei tinere, copiilor no\u015ftri de ast\u0103zi. F\u0103r\u0103 aceste perspective de viitor, orice realizare n-are putere de via\u0163\u0103. Acest lucru se refer\u0103 at\u00e2t la cei din Moldova \u015fi Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi la cei din Letonia. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Mahalaua din cultur\u0103 Poate c\u0103 ceea ce s-a petrecut, dup\u0103 1989, cu literatura rom\u00e2n\u0103, intr\u0103 \u00eentr-o<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20511"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20511"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20511\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20590,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20511\/revisions\/20590"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20511"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20511"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20511"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}