{"id":20490,"date":"2023-03-03T12:21:50","date_gmt":"2023-03-03T09:21:50","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20490"},"modified":"2023-03-03T12:21:50","modified_gmt":"2023-03-03T09:21:50","slug":"spatii-culturale-nr-22-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20490","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 22 (12)"},"content":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA <\/strong>
\n\"\"

\u201eZamolxe\u201d \u2013 Poem dramatic expresionist<\/strong><\/p>\n

Ca orice curent literar \u015fi expresionismul poate fi \u00eencadrat \u00eentr-un \u201epattern\u201d comun tuturor literaturilor care l-au adoptat. Astfel, provenind din francezul \u201eexpressionisme\u201d, engl. \u201eexpressionism\u201d), termenul denume\u015fte o serie de manifest\u0103ri ale modernismului \u00een arta \u015fi literatura lumii, \u00eentre anii 1911-1925, \u201ecu reprezent\u0103ri fundamental deosebite de acelea ale impresionismului \u015fi naturalismului: spiritul eului creator nu r\u0103m\u00e2ne pasiv, supus obiectului, \u00eenregistr\u00e2nd totul cu fidelitate, \u00een relativitatea unor determin\u0103ri de moment, ci vine s\u0103 dea lucrurilor expresia nou\u0103 a unei raport\u0103ri la absolut cu un acut patos subiectiv.\u201d (Dic\u0163ionar de termeni literari, p.161).
\n Termenul de expresionism a c\u0103p\u0103tat pentru prima oar\u0103 r\u0103sunet \u00een Germania, printr-un eseu publicat de esteticianul W.Worringer \u00een revista \u201eDer Sturm\u201d din 1911 (\u201eDespre dezvoltarea istoric\u0103 a picturii moderne\u201d), cu privire la noutatea pe care o aduceau in pictur\u0103 Van Gogh \u015fi Munch.
\n Concep\u0163ia expresioni\u015ftilor germani \u0163ine de o imagine apocaliptic\u0103, rezultat\u0103 dintr-o criz\u0103 spiritual\u0103 care se resimte \u00eentr-o lume filistin\u0103, dezumanizant\u0103 a marelui ora\u015f care devine acum traumatizant.
\n \u00cen limbajul manifest\u0103rilor literare, expresionismul tinde s\u0103 eticheteze diverse moduri de expresie ale febrei creative care consum\u0103 o serie de poe\u0163i germani din epoca de criz\u0103 ap\u0103rut\u0103 in jurul primului r\u0103zboi mondial. Reprezentan\u0163ii germani expresioni\u015fti sunt: \u00een poezie – G.Trakl, G. Heym, J. Becher, P. Zech , iar in teatru promoveaz\u0103 drama de idei: A. Strindberg, Wedekind, G. Kaiser, B.Brecht, E. Toller.
\n Mi\u015fcarea expresionist\u0103 s-a n\u0103scut ca o expresie a unei triple reac\u0163ii : social-politice(\u00eempotriva structurii rigide \u015fi conformiste a regimului lui Whilhelm, a capitalismului angoasant, a ma\u015finismului dezumanizant \u015fi a r\u0103zboiului), artistico-literare, at\u00e2t contra naturalismului, c\u00e2t \u015fi a impresionismului, \u015fi, \u00een al treilea r\u00e2nd din motive filozofice, promov\u00e2nd, \u00een opozi\u0163ie cu ra\u0163ionalismul \u015fi pozitivismul scientist, o concep\u0163ie \u015fi o atitudine marcat idealist-subiectiv\u0103.
\n Astfel, eul expresionist se revars\u0103 asupra lumii, artistul recre\u00e2nd lumea dup\u0103 propriul chip. Spa\u0163iul expresionist devine unul puternic spiritualizat deoarece spiritualitatea este tot ce conteaz\u0103, realitatea fiind considerat\u0103 o eroare. Aceasta pozi\u0163ie a teoreticienilor curentului expresionist indic\u0103 tendin\u0163a lor de a pune la baza operei, nu imaginea obiectiv\u0103 adecvat\u0103 a lumii, ci viziunea interioar\u0103 a eului artistului. Ca urmare acestui fapt, personajul din teatrul expresionist nu va fi omul real, concret istoric, ci \u201eomul\u201d \u00een sine, iar ca tem\u0103, vom \u00eent\u00e2lni, nu situa\u0163ia omului determinat social, ci \u201econdi\u0163ia uman\u0103 \u201d, general\u0103, abstract\u0103, metafizic\u0103.
\n De aici, afirma Ovidiu Dr\u00e2mba, \u201eo exaltare a personalit\u0103\u0163ii, \u00een ceea ce are mai dinamic, mai angoasat, chiar mai brutal; de aici, apoi, o declan\u015fare violent\u0103 a eului vital, a ira\u0163ionalului \u2013uneori \u015fi a misticismului, a impulsurilor elementare, a instinctualului, a aspectelor celor mai contradictorii ale sufletului uman; de aici \u2013 un gust pentru fantastic \u015fi strident, un stil abrupt, eliptic, o exprimare contorsionat\u0103, folosind des exclama\u0163ia \u015fi interjec\u0163ia.\u201d (Ovidiu Dr\u00e2mba, \u201eTeatrul de la origini \u015fi p\u00e2n\u0103 azi\u201d, p.298).
\n Acest \u201enou stil\u201d este dezb\u0103tut \u015fi de Lucian Blaga \u00een volumul \u201eFe\u0163ele unui veac\u201d: \u201eDe c\u00e2te ori o oper\u0103 de art\u0103 red\u0103 astfel un lucru \u00eenc\u00e2t puterea, tensiunea interioar\u0103 transcende lucrul, tr\u0103d\u00e2nd rela\u0163iuni cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul, avem de-a face cu un produs expresionist\u201d.
\n In crea\u0163ia sa, Lucian Blaga poate fi considerat principalul reprezentant al expresionismului \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, at\u00e2t ca poet, \u00een volumele \u201ePoemele luminii\u201d, \u201ePa\u015fii profetului\u201d, \u201e\u00cen marea trecere \u201d , \u201eLauda somnului\u201d, c\u00e2t \u015fi ca dramaturg, mai ales cu teatrul mitic reprezentat de piesele \u201eZamolxe\u201d, \u201eTulburarea apelor\u201d, \u201eMe\u015fterul Manole\u201d, \u201eCruciada copiilor\u201d, \u201eArca lui Noe\u201d.
\n Dramaturgia lui L. Blaga se distinge prin bog\u0103\u0163ia \u015fi ad\u00e2ncimea sensurilor filozofice, sugerate prin simbolistica motivelor, personajelor, situa\u0163iilor, la care se adaug\u0103 acel rafinat sim\u0163 al mitului \u015fi al folclorului rom\u00e2nesc. Impresionant\u0103 este, de asemenea, sugestivitatea verbului care e marea for\u0163\u0103 poetic\u0103 a limbii sale.
\n Prima sa lucrare dramatic\u0103, \u00een versuri, \u201eZamolxe\u201d(1921) este subintitulat \u201emister p\u0103g\u00e2n\u201d, reprezent\u00e2nd, a\u015fa cum afirma Ovidiu Dr\u00e2mba, \u201eo investiga\u0163ie liric\u0103 a fondului nostru etnic ancestral trac\u201d.
\n Alc\u0103tuit\u0103 din trei acte, cu c\u00e2te trei tablouri fiecare, piesa de teatru \u201eZamolxe \u201d aduce \u00een prim plan personaje inedite simboluri ale unei lumi situate la grani\u0163a \u00eentre divin \u015fi magie, \u00eentre istorie \u015fi eresuri: Zamolxe (\u201e\u00een floarea v\u00e2rstei\u201d), Magul (b\u0103tr\u00e2n), Vr\u0103jitorul, Cioplitorul grec, Zemora, fiica Magului, Ciobanul, Mo\u015fneagul, T\u00e2n\u0103rul.
\n Spatio-temporal, ac\u0163iunea este plasat\u0103 \u00eenapoi \u00een timpul istorico-mitic al Daciei str\u0103bune, fiind men\u0163ionat\u0103 de la \u00eenceputul piesei: \u201eAc\u0163iunea se petrece \u00een mun\u0163ii Daciei\u201d. Ne afl\u0103m, a\u015fadar, \u00een plin peisaj dacic cu credin\u0163ele \u015fi obiceiurile acestora, firul pove\u015ftii lui Zamolxe, al \u00eenceputurilor, \u201etr\u0103g\u00e2ndu-ne \u00eenapoi \u00een p\u0103rin\u0163i\u201d (la fel ca \u00een poemul \u201eSomn\u201d, al aceluia\u015fi autor).
\n Actul \u00eent\u00e2i debuteaz\u0103 cu imaginea lui Zamolxe, filozof\u00e2nd singur, la gura unei pe\u015fteri, pe o piatr\u0103, \u00eentr-un peisaj st\u00e2ncos: \u201eO pe\u015fter\u0103 larg c\u0103scat\u0103. Multe st\u00e2nci. Amurg. Un stejar b\u0103tr\u00e2n cu o scorbur\u0103. Zamolxe, cu o piele de c\u0103prioar\u0103 pe umeri, \u015fade \u00een fa\u0163a pe\u015fterii, pe o piatr\u0103 \u201d. (Lucian Blaga, \u201eTeatru. Proza autobiografic\u0103\u201d, p.7). El este reprezentantul unei noi religii, a Marelui Orb, o metafor\u0103 prin care este definit Dumnezeu, care e un \u201eorb b\u0103tr\u00e2n\u201d sau \u201ene-n\u0163elesul orb\u201d pe care \u00eel propov\u0103duie\u015fte Zamolxe \u015fi din aceast\u0103 cauz\u0103 acesta din urm\u0103 este alungat din cetate: \u201eDe ce mi-au sf\u00e2rtecat cu pietre gura \/ c\u00e2nd astfel le vorbisem despre tine \/ \u00een diminea\u0163a ceea?\u201d \u015fi, totodat\u0103, se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 se va putea \u00eentoarce vreodat\u0103 printre oameni: \u201eStelele se-ntorc \u00een lume!\/ Dar pa\u015fii mei sco\u0163\u00e2nd \/sc\u00e2ntei din cremene, \/vor mai g\u0103si vreodat\u0103 drumul \/spre cetate, \/spre lume?\u201d.
\n \u00cen acest timp, osta\u015fii care p\u0103zesc templul din cetate, discut\u0103 despre pre\u0163ul pus pe capul lui Zamolxe: premiul pentru acela care \u00eel va aduce este chiar Zemora, fiica Magului, cel care pusese la cale alungarea profetului. Unul dintre osta\u015fi sper\u0103 la acest premiu, g\u0103sind doar opincile lui Zamolxe. Discu\u0163ia osta\u015filor (numi\u0163i ca \u015fi me\u015fterii lui Manole, \u201eal treilea osta\u015f\u201d, \u201eal patrulea osta\u015f\u201d, \u201eal nou\u0103lea osta\u015f\u201d) este \u00eentrerupt\u0103 de ie\u015firea din altar a Magului care se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre bordeiul Vr\u0103jitorului. Ace\u015ftia doi ini\u0163iaz\u0103 un plan ca s\u0103 \u00eel determine pe Zamolxe s\u0103 ias\u0103 din ascunz\u0103toare.
\n Viclenia Vr\u0103jitorului este o for\u0163\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103, considerat\u0103 chiar o virtute: \u201eizvorul nesecat de bune sfaturi\u201d. De\u015fi nu a fost de acord cu izgonirea lui Zamolxe: \u201eSunt tocmai \u015fapte ani de c\u00e2nd ai \u00eend\u00e2rjit \/ mul\u0163imea s\u0103-l alunge. \/ Eu nu te-am sf\u0103tuit, c\u0103ci un profet \/ nu e nimic, dar un profet lovit e mult\u201d, pentru a sc\u0103pa de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Zamolxe , \u00eei vor face un cult, ridic\u00e2ndu-l la rang de zeu: \u201eCe-ar fi sa r\u0103sp\u00e2ndim povestea \u00een popor \/ c\u0103 Zamolxe a fost un zeu el \u00eensu\u015fi? \/Ce pierdem? \/ Avem un zeu mai mult \u00een primitorul nostru templu,\/ dar astfel m\u00e2ntuim \u00eentreg soborul zeilor. \/Oamenii diviniz\u00e2nd pe Zamolxe \/ \u00eei vor uita \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura.\u201d De aceea, ideea de a-l zeifica pe Zamolxe, profetul noii religii a Orbului, este pus\u0103 \u00een practic\u0103 prin crearea unei statui care s\u0103 fie pus\u0103 \u00een templu al\u0103turi de a celorlal\u0163i zei (dacii fiind politei\u015fti). Dar, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, se adaug\u0103 faptul de a-l convinge pe Ciobanul lunatic (cel care \u00eel lovise primul pe Zamolxe: \u201eAm fost \u00eent\u00e2iul care l-am lovit c-o piatr\u0103 \/ \u00een obraz. Ne a\u0163\u00e2\u0163ase Magul.\u201d) c\u0103 Zamolxe este zeu \u015fi \u00eel va vindeca, numai c\u0103 trebuie s\u0103 i se fac\u0103 \u201eun chip cioplit \/ cum se cuvine unui zeu\u201d.
\n Lunaticului i se da o b\u0103utur\u0103 \u201evr\u0103jit\u0103 \u201d dintr-un craniu \u015fi este sf\u0103tuit s\u0103 i se \u00eenchine \u201ezeului\u201d pe care l-a lovit ca s\u0103 fie astfel vindecat.
\n Actul al doilea reia de data aceasta ac\u0163iunea \u00eentr-un peisaj deluros: \u201eo livad\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de vii \u00eempr\u0103\u015ftiate pe dealuri. P\u0103dure la dreapta\u201d, unde culeg\u0103torii vin cu h\u00e2rdaiele pline de must (\u201e\u00eent\u00e2iul culeg\u0103tor\u201d, \u201eal doilea culeg\u0103tor\u201d, \u201eal treilea culeg\u0103tor\u201d) \u015fi vorbesc despre Ghebosul care \u00eei apostrofeaz\u0103 batjocoritor, ironic, r\u0103ut\u0103cios c\u0103 \u015fi-au f\u0103cut un cult pentru Zamolxe care a devenit zeul lor. Acest lucru a fost posibil \u015fi datorit\u0103 Ciobanului: \u201eDe c\u00e2nd ne-ai cobor\u00e2t din visuri \/ vestea lui Zamolxe zeul \/ e lini\u015fte \u2013n cetate \u201d. Culeg\u0103torii viei cred ca Ciobanul este sf\u00e2nt: \u201eTu e\u015fti sf\u00e2nt\u201d.
\n Apare un grup de copii care se tem de acest Cioban \u015fi se feresc de dansul bacantelor. Atmosfera dionisiac\u0103 este completat\u0103 de strig\u0103te \u015fi urale: \u201eEhove! Ehove!\u201d
\n \u00cen tabloul al doilea \u00eel re\u00eent\u00e2lnim pe Zamolxe \u00een pe\u015ftera sa, unde apar dou\u0103 personaje simbolice: Mo\u015fneagul \u015fi T\u00e2n\u0103rul (pot fi considerate \u00eentrup\u0103ri ale Dumnezeirii, mai ales c\u0103 T\u00e2n\u0103rul are coroana de spini pe frunte). Zamolxe se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eentre oameni : \u201eS\u0103 plec a doua oar\u0103-n \u0163ara care m-a-n\u015felat?\u201d pentru c\u0103 Orbul \u00eei cere aceast\u0103 jertf\u0103: \u201eVino , Orbule, vino- \/ s\u0103-\u0163i durez un vad \/ spre via\u0163a noroadelor.\u201d
\n Tabloul al treilea \u00eei aduce \u00een prim plan pe Magul \u015fi pe Cioplitorul grec, plimb\u00e2ndu-se noaptea \u00een \u201e\u015fes \u00eentins\u201d sub \u201eCalea laptelui\u201d; Cioplitorul a \u00eenceput s\u0103 f\u0103ureasc\u0103 statuia lui Zamolxe. Afl\u0103m acum ce fel de popor sunt dacii: \u201enu nasc om din om\u201d, un popor care \u201enu tr\u0103ie\u015fte\u201d, ci \u201ese tr\u0103ie\u015fte\u201d \u015fi \u201ecum un fulger nu e om – \/ tot at\u00e2ta de pu\u0163in e dacul om\u201d, pentru c\u0103 e un neam \u201es\u0103lbatic, chinuit, orb, straniu \u015fi ve\u015fnic fr\u0103m\u00e2ntat\u201d.
\n Actul al treilea o surprinde pe Zemora, \u201et\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi s\u0103lbatic\u0103\u201d, \u201ecu ciulini \u00een p\u0103rul despletit\u201d, o copila curioas\u0103 \u015fi inocent\u0103. Ea este cea care l-a ajutat pe Zamolxe s\u0103 prind\u0103 un roi de albine. Cei doi sunt simboluri ale frumuse\u0163ii \u015fi tinere\u0163ii, ale \u00een\u0163elepciunii, ale aspira\u0163iei c\u0103tre absolut, Zemora n\u0103zuind spre soare \u015fi p\u0103dure ca orice fiin\u0163\u0103 pur\u0103, primar\u0103, s\u0103lbatic\u0103: \u201eHoin\u0103resc spre soare\u201d. Nu \u00eel recunoa\u015fte pe str\u0103inul \u00eent\u00e2lnit \u00een livad\u0103, a\u015fa c\u0103 nu \u00eei poate spune c\u0103 Cioplitorul \u00eei preg\u0103te\u015fte un chip din marmur\u0103 cioplit. Zamolxe se \u00eendreapt\u0103 spre cetate unde z\u0103re\u015fte mul\u0163imea care se adun\u0103 pentru a-l sl\u0103vi pe el \u015fi intr\u0103 \u00een templu. Acolo, Magul s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte ceremonialul \u00een calitate de preot al lui Zamolxe. \u00cen templu intr\u0103 mul\u0163imea, corul de copii c\u00e2nt\u0103 imnuri \u00een slava lui Zamolxe, fecioarele vin s\u0103 se \u00eenchine statuii noului zeu (printre ele se num\u0103r\u0103 \u015fi Zemora), dar omul Zamolxe d\u0103r\u00e2m\u0103 statuia cu pumnii \u015fi, la r\u00e2ndul lui, este dobor\u00e2t de vreo c\u00e2\u0163iva ciobani, pentru a fi recunoscut apoi de Ghebosul.
\n In finalul apoteotic, moartea profetului \u00eei face pe daci s\u0103 primeasc\u0103 \u00een sufletele lor, abia acum, religia Marelui Orb :
\n \u201e UNUL
\n (l\u00e2ng\u0103 columna din fa\u0163\u0103, c\u0103tre vecinul s\u0103u)
\n Zamolxe e mort.
\n AL DOILEA
\n Dar ne-a adus pe Dumnezeu.
\n INTAIUL
\n Orbul e iar\u0103\u015fi printre noi.
\n AL DOILEA
\n \u015ei-n noi.\u201d
\n Vechea religie a dacilor e \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 aici ca o contopire a indivizilor cu for\u0163ele cosmice elementare. Oamenii acestor locuri simt ca sunt \u201efulgere\u201d, \u201eizvoare\u201d, \u201efr\u0103m\u00e2nt\u0103ri de via\u0163\u0103 ca un imens clocot neistovit\u201d.(Ovidiu S. Crohm\u0103lniceanu, \u201eLiteratura rom\u00e2n\u0103 \u015fi expresionismul\u201d, p.69).
\n Preotul Zamolxe, despre care se presupune c\u0103 a avut o existen\u0163\u0103 istoric\u0103, \u00eentruchipeaz\u0103 spiritul \u201eprofetic\u201d, \u201evizionar\u201d, departe de a fi o fire romantic\u0103, torturat de setea \u201eabsolutului \u201d, de a \u00eemplini cuv\u00e2ntul Marelui Orb. El predic\u0103 religia Orbului, care ar \u00eenchipui pe Marele Anonim, \u201ene\u00een\u0163elesul\u201d existen\u0163ei. Dar ca s\u0103 ajung\u0103 la revela\u0163ia acestei credin\u0163e, \u00een care Dumnezeu, confundat cu natura, pare un \u201eorb b\u0103tr\u00e2n\u201d (\u201eFiecare e copilul lui -\/ \u015fi fiecare \u00eel purt\u0103m de m\u00e2n\u0103\u201d), dacii \u015fi-au lapidat profetul, pe \u201e\u00eenaintemerg\u0103torul\u201d Zamolx, pentru c\u0103 dacul e \u201eputere smuls\u0103 din potirul uria\u015fei flori\/ el n-are nici iubire pentru sine, nici iubire pentru al\u0163ii\u201d.
\n Practicile \u015fi ritualurile dacilor nu sunt uitate. Ei pl\u00e2ng atunci c\u00e2nd se na\u015fte un copil (\u201ePe-aicea se boce\u015fte na\u015fterea\u201d) \u015fi practic\u0103 jocuri s\u00e2ngeroase pentru a-\u015fi dovedi curajul:
\n \u201eIeri am v\u0103zut un joc.\/ Fl\u0103c\u0103i s\u0103reau peste o suli\u0163\u0103.\/ Se sprijineau de o pr\u0103jin\u0103 \u015fi zburau \/numai a\u015fa-u-hai-hop!\/ C\u00e2nd unul dintre ei r\u0103mase mort\/ cu burta spintecat\u0103 \u2013n \u0163eap\u0103, \/Ceilal\u0163i \u00eencepur-a r\u00e2de-n hohote de st\u00e2ng\u0103cia lui.\/ \u015ei totul fu numai un joc.\u201d
\n Personajele piesei: Magul, Cioplitorul grec, Ciobanul, Ghebosul, B\u0103tr\u00e2nul, T\u00e2n\u0103rul sunt simplific\u0103ri sintetice expresioniste. Magul, \u00een viziunea lui Ov. S. Crohm\u0103lniceanu, personific\u0103 \u201espiritul practic, \u00eenver\u015funat s\u0103 dirijeze necontenit pl\u0103smuirile min\u0163ii umane c\u0103tre \u0163inte utilitare. Pentru el, credin\u0163a e un mijloc de conservare a ordinii teoretice cu care se identifica.\u201d
\n Atunci c\u00e2nd Zamolxe \u00eencepe s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 noua religie a Orbului, Magul \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe daci s\u0103 \u00eel izgoneasc\u0103 din cetate. R\u0103spunz\u00e2nd \u00eens\u0103 firii acestora, ideile profetului cap\u0103t\u0103 o mai larg\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire \u015fi amenin\u0163\u0103 cu surparea vechilor zei: \u201eC-un bici de fulger\/ voi \u00eentoarce vremea \u00eenapoi,\/ \u015fi m\u00e2ne va fi ieri! \/(\u2026) \u015fi-atunci m-apropiu de urechea ta\/ \u015fi-ti zic\/ gr\u0103be\u015fte-te \u2013 \/ \u00eengroap\u0103-\u0163i zeii, cioclule b\u0103tr\u00e2n!\/ E plin de hoituri cerul t\u0103u!\u201d
\n Pe de alt\u0103 parte, Cioplitorul grec t\u0103lm\u0103ce\u015fte \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Zamolxe ca o reprezentare primordial\u0103 a firii, Dumnezeu fiind una cu natura: \u201eel nu zicea: \u201eTr\u0103ie\u015fte pentru al\u0163ii \u201d sau \u201eFii om\u201d, ci \u201eFii izvor\u201d , \u201eFii fulger\u201d.
\n Am\u00e2ndou\u0103 personajele sunt voci profetice, vatice, anun\u0163\u00e2nd sf\u00e2r\u015fitul \u015fi, totodat\u0103, na\u015fterea unei lumi; sentimentul catastrofic, precum \u015fi cel al speran\u0163ei, al credin\u0163ei \u00een apari\u0163ia unui \u201ehuomo novis\u201d sunt specifice expresionismului. Ov. S. Crohm\u0103lniceanu subliniaz\u0103 c\u0103 prin jertfirea lui Zamolxe din finalul piesei, Lucian Blaga \u201econverte\u015fte \u00abmisterul p\u0103g\u00e2n\u00bb \u00eentr-un eres cu ecouri spirituale cre\u015ftine. Dumnezeu, pentru a se revela, trebuie s\u0103-\u015fi sacrifice cuv\u00e2ntul care-l face cunoscut oamenilor.\u201d
\n Ca \u00een orice dram\u0103 expresionist\u0103, conflictul este deplasat \u00een planul cosmic, \u201epersonajele sunt mi\u015fcate de marile puteri elementare, asist\u0103m nu la ciocnirea unor \u201epsihologii\u201d, ci la \u00eenfruntarea \u201estihiilor\u201d .
\n \u00centreaga pies\u0103, mai mult un poem dramatic, se compune dintr-o succesiune de viziuni extatice; prin fa\u0163a ochilor ne trec \u00eentruchip\u0103ri ale ame\u0163itorului v\u00e2rtej care mi\u015fc\u0103 tot ce exista de jur \u00eemprejur. Astfel, Zamolxe \u00eel aude pe Orb \u00een glasul unei mierle; c\u00e2nd r\u0103sare luna, Ciobanul devine fiar\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi sf\u00e2\u015fie oile; Ghebosul fur\u0103 sufletele copiilor \u015fi nu \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte niciodat\u0103; via \u00ee\u015fi trage seva din s\u00e2ngele mor\u0163ilor; bacantele trezesc cu glasul lor duhul vie\u0163ii.
\n Influen\u0163at de opera lui Nietzsche (\u201eNa\u015fterea tragediei\u201d), la Blaga se desprinde \u201eacel sentiment frenetic al vie\u0163ii \u00een care constat\u0103m cu groaz\u0103 \u015fi voluptate fragilitatea tiparelor individualit\u0103\u0163ii, mai \u00eent\u00e2i amenin\u0163at\u0103, apoi resorbit\u0103 \u00een curentul eliberator al energiei universale.\u201d (Tudor Vianu, \u201eTeatrul d-lui Lucian Blaga\u201d, \u00een \u201eScriitori rom\u00e2ni din secolul XX\u201d, p.76).
\n Motivul dansului eliberator \u00eel vom \u00eent\u00e2lni, deasemenea, \u015fi \u00een volumul de versuri \u201ePoemele luminii \u201d(cu care Blaga a debutat \u00een 1919) :
\n \u201eO, vreau sa joc, cum niciodat\u0103 n-am jucat!\/ S\u0103 nu se simt\u0103 Dumnezeu \/ \u00een mine \/un rob \u00een temni\u0163\u0103 \u2013 \u00eenc\u0103tu\u015fat.\/ P\u0103m\u00e2ntule, d\u0103-mi aripi:\/ S\u0103geat\u0103 vreau s\u0103 fiu s\u0103 spintec \/Nem\u0103rginirea \/ S\u0103 nu mai v\u0103d \u00een preajm\u0103 dec\u00e2t cer,\/ De – asupra cer, \/ \u015ei cer sub mine \u2013 (\u2026)\u201d. (\u201eVreau s\u0103 joc!)
\n Vitalismul acesta este o manifestare original\u0103 a expresionismului c\u0103reia i se poate asocia o viziune a \u201edezm\u0103rginirii\u201d eului poetic care \u201egust\u0103 be\u0163ia pierderii lui \u00een infinitul \u015fi neistovitul clocot ontic\u201d (Ov. S. Crohm\u0103lniceanu); este, \u00een acela\u015fi timp, o contopire a eului panic cu \u201eMarele Tot\u201d. De aceea, e izbitoare asem\u0103narea lui Zamolxe cu Pan, zeul naturii, \u201ep\u0103rinte a tot ce tr\u0103ie\u015fte\u201d: \u201eAcoperit de frunze ve\u015ftede pe-o st\u00e2nca zace Pan. \/E orb \u015fi e b\u0103tr\u00e2n.\/ Pleoapele-i sunt cremene,\/ zadarnic cearc-a mai clipi,\/ c\u0103ci ochii-i s-au \u00eenchis \u2013 ca melcii \u2013 peste iarn\u0103.\/ Stropi calzi de rou\u0103-i cad pe buze:\/ unu,\/ doi,\/ trei.\/ Natura \u00ee\u015fi adap\u0103 zeul.\u201d Universul lor coincide, drama \u201eZamolxe\u201d fiind publicat\u0103 \u00een paralel cu volumul de poezii \u201ePa\u015fii profetului\u201d.
\n Poetul caut\u0103 aceast\u0103 surs\u0103 ancestral\u0103, de care vorbea criticul Ov. S. Crohmalniceanu, nu at\u00e2t \u00een direc\u0163ie spa\u0163ial\u0103, c\u00e2t pe firul timpului, cobor\u00e2nd la \u201eob\u00e2r\u015fii\u201d, la acel \u201eillo tempore \u201d, la \u201emisterul p\u0103g\u00e2n \u201d al lui Zamolxe.
\n Personajele devin \u00een concep\u0163ia lui Blaga \u201eo schem\u0103\u201d, sunt menite \u201es\u0103 se abstractizeze\u201d: \u201ePsihologismul, at\u00e2t de iubit \u00eenainte, e \u00eencetul cu \u00eencetul p\u0103r\u0103sit. \u00cen dram\u0103, \u00een roman, eroii sunt tot mai simple \u201eidei \u00eenzestrate cu voin\u0163\u0103\u201d, idei ce mi\u015fc\u0103 din ad\u00e2ncimi neb\u0103nuite omenirea. Fiin\u0163e care condenseaz\u0103 \u00een energica sintez\u0103 via\u0163a \u00een una din multiplele ei \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri iau locul caracterelor cu nesf\u00e2r\u015fite nuan\u0163\u0103ri \u015fi complica\u0163ii de con\u015ftiin\u0163\u0103. S\u00e2mburele vie\u0163ii, lucrul \u00een sine, transcendentul sunt c\u0103utate cu patima cresc\u00e2nd\u0103\u201d. (Lucian Blaga, \u201eFilozofia stilului\u201d).
\n Expresivitatea limbajului se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een acest poem dramatic, fiind dat\u0103 de metaforele plasticizante \u015fi revelatorii (\u201eDespre Dumnezeu nu po\u0163i vorbi dec\u00e2t a\u015fa: \/ \u00eel \u00eentrupezi \u00een floare \u015fi-l ridici \u00een palme,\/ \u00eel prefaci \u00een g\u00e2nd \u015fi-l t\u0103inuie\u015fti \u00een suflet,\/ \u00eel asemeni c-un izvor \u015fi-l la\u015fi s\u0103-ti curg\u0103 lin \/ peste picioare,\/ \u00eel prefaci \u00een soare \u015fi-l aduni cu ochii,\/ \u00eel \u00eenchipui om \u015fi-l rogi s\u0103 vie-n sat,\/ unde-l a\u015fteapt\u0103 toate visurile omene\u015fti\u201d), compara\u0163ii dezvoltate: \u201eStupul mi-e satul, \u015fi mierea\u2013i curge de pe buze\/ ca laptele din gura unui prunc ce-a supt prea mult\u201d, epitete inedite, surprinz\u0103toare (\u201eZemora turbur\u0103toarea\u201d) sau enumera\u0163ii plasticizante (\u201eRostogoli\u0163i-v\u0103 cerurile, nebunia \u015fi apele\u201d), interoga\u0163ii retorice chinuitoare (\u201eM\u0103 strigi?\/ M\u0103 chemi?\/ Din fundul unei m\u0103ri?\u201d), interjec\u0163ii: \u201eEhei \u201d, \u201eHa-ha \u201d, \u201eE-ha! E-ho!\u201d, precum \u015fi de muzicalitatea versurilor, uneori dup\u0103 model popular: \u201eNou\u0103 preotese verzi\/ sar prin codri \u015fi livezi.\/\/ Trec r\u0103zoarele cu spini,\/ s\u00e2nge curge prin ciulini.\/\/ Flutur\u0103 cu \u015ferpi \u00een v\u00e2nt\/ peste stele \u015fi p\u0103m\u00e2nt.\/\/Ele nu cunosc c\u0103r\u0103ri,\/ ar juca \u015fi-n fund de m\u0103ri.\/\/ Duc\u0103-se ca un fior\/ dup\u0103 dumnezeii lor.\/\/ Nebuneasc\u0103\u2013n vai cu chiu\/ tot ce-i mort \u015fi tot ce-i viu.\u201d
\n Prin for\u0163a limbajului metaforic, cre\u00e2nd personaje\u2013simbol care \u00eentruchipeaz\u0103 idei filozofice, prin tragismul condi\u0163iei umane reprezentat\u0103 \u00eentr-un mod original, mitul dramatizat \u201eZamolxe\u201d este opera de cea mai izbitoare factur\u0103 expresionist\u0103 a lui Lucian Blaga. \u00cel apropie de teatrul expresionist \u201emai ales tendin\u0163a spre abstractizare \u015fi pasiunea pentru conflictele dualit\u0103\u0163ilor umane \u015fi teatrul s\u0103u fiind p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 unul poematic\u2026\u201d (Marian Popa, \u201eLucian Blaga\u201d).
\n Astfel, Lucian Blaga las\u0103 mo\u015ftenire o serie de piese de teatru valoroase, reprezent\u00e2nd un reper con\u015ftientizat \u015fi asumat al expresionismului \u00een literatura noastr\u0103, pentru c\u0103, a\u015fa cum afirma \u015fi criticul Ov. S. Crohmalniceanu: \u201ePrin expresionism, mai mult ca prin oricare alta mi\u015fcare literar\u0103 \u015fi artistic\u0103, ivit\u0103 \u00een epoca noastr\u0103, o enorm\u0103 varietate de manifest\u0103ri ale modernit\u0103\u0163ii au \u0163\u00e2\u015fnit la suprafa\u0163\u0103. Particularitatea lui e de a le fi f\u0103cut sensibile pe toate sub o forma posibil\u0103, virtual\u0103. \u00cen aceasta rezid\u0103 norocul \u015fi drama expresionismului. Fiindc\u0103 a continuat \u201ein nuce\u201d at\u00e2tea sugestii de dezvoltare viitoare a artei \u015fi literaturii moderne, a cunoscut o r\u0103sp\u00e2ndire relativ rapid\u0103 \u015fi foarte \u00eentins\u0103. Fiecare \u015fi-a luat din el ce i-a convenit. Expresionismul a fost mai u\u015for acceptat, exercit\u00e2nd o influen\u0163\u0103 foarte larg\u0103 \u015fi ad\u00e2nc\u0103. Dar, din aceea\u015fi cauz\u0103, produsele literare \u015fi artistice, la na\u015fterea c\u0103rora a avut o contribu\u0163ie \u00eensemnat\u0103, au ap\u0103rut nu rareori sub numele altor orient\u0103ri. Ca \u015fi cucul, el \u015fi-a v\u0103zut foarte adesea progeniturile n\u0103sc\u00e2ndu-i-se \u00een cuiburi str\u0103ine. Expresionismul a \u015fi pierit la un moment dat at\u00e2t de brusc tot din acest motiv. Alte orient\u0103ri, pe care el le schi\u0163ase, vor c\u0103p\u0103ta fiin\u0163a \u015fi vor deveni realit\u0103\u0163i, substituindu-i-se. \u00cen cazul lui, asist\u0103m la o mitologie r\u0103sturnat\u0103. Nu Cronos \u00ee\u015fi m\u0103n\u00e2nc\u0103 urma\u015fii, ci ace\u015ftia \u00eel devoreaz\u0103 pe el.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA \u201eZamolxe\u201d \u2013 Poem dramatic expresionist Ca orice curent literar \u015fi expresionismul poate fi \u00eencadrat \u00eentr-un \u201epattern\u201d comun<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20490"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20490"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20490\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20491,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20490\/revisions\/20491"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20490"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20490"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20490"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}