{"id":20485,"date":"2023-03-02T13:16:48","date_gmt":"2023-03-02T10:16:48","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20485"},"modified":"2023-03-02T13:16:48","modified_gmt":"2023-03-02T10:16:48","slug":"spatii-culturale-nr-22-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20485","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 22 (11)"},"content":{"rendered":"

Florentin Popescu – Portrete \u00een peni\u0163\u0103<\/strong>
\n\"\"

\t\t\t\tBucuriile senectu\u0163ii<\/strong><\/p>\n

Adulat de unii, b\u00e2rfit pe la col\u0163uri de al\u0163ii, dar unanim recunoscut drept una din importantele personalit\u0103\u0163i de la sf\u00e2r\u015fit de secol XX \u015fi \u00eenceput de secol XXI, d-l Dinu S\u0103raru, care a \u00eemplinit \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva luni venerabila v\u00e2rst\u0103 de 80 de ani, are \u2013 privit\u0103 din acest pisc al r\u0103sp\u00e2ntiei biografice \u2013 o oper\u0103 literar\u0103 care-I asigur\u0103, f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103, un loc de prim-plan at\u00e2t \u00een istoriile literare ale ultimelor trei decenii, c\u00e2t \u015fi \u00een cele care se vor scrie \u00een viitor. \u00cen plus, numele d-sale se leag\u0103\/ se va lega de o serie de \u00eenf\u0103ptuiri culturale care las\u0103\/ vor l\u0103sa urme ad\u00e2nci \u00een hronicul vremii: a fost\/ este publicist \u015fi fondator de publica\u0163ii, animator teatral, ctitor de institu\u0163ii de binemeritat prestigiu: Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Civiliza\u0163ie Rural\u0103 \u201eNi\u015fte \u0163\u0103rani\u201d, Academia Oamenilor de \u015etiin\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia. La acest palmares, notat \u00een fug\u0103, se mai adaug\u0103 \u015fi presta\u0163ia sa ca\/ de director al Direc\u0163iei Culturale a Radio-Televiziunii Rom\u00e2ne, director al Teatrului Mic \u015fi Teatrului foarte Mic, director, mai apoi, general al Teatrului Na\u0163ional \u201eI.L.Caragiale\u201d din Bucure\u015fti, director al Televiziunii Rom\u00e2nia de m\u00e2ine \u015fi de creator al Teatrului Na\u0163ional de Televiziune.
\nS\u0103 fi fost prin toamna anului 1964 c\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit pentru prima oar\u0103. Eram unul din mul\u0163ii, foarte mul\u0163ii tineri care fuseser\u0103 atra\u015fi ca de un magnet de cenaclul \u201eNicolae Labi\u015f\u201d, ale c\u0103rui \u015fedin\u0163e se desf\u0103\u015furau \u00een Sala Oglinzilor de la Casa Scriitorilor, loc de dezbateri aprinse, mai ales \u00eentre scriitorii de notorietate ai momentului, dar totodat\u0103 \u015fi spa\u0163iul din care \u201e\u00ee\u015fi luau zborul\u201d, ca s\u0103 folosesc un termen comun, \u201ecatargele\u201d prozei \u015fi poeziei tinere. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, la care Dinu S\u0103raru era secretar general de redac\u0163ie \u00ee\u015fi intitulase o rubric\u0103 pentru debutan\u0163i \u00eemprumut\u00e2nd celebrul vers eminescian \u201eDintre sute de catarge\u201d.
\nInsul sl\u0103bu\u0163 \u015fi brunet, mi\u015f\u0163c\u00e2ndu-se ca un argint viu printre cenacli\u015ftii de acolo, v\u0103zut de cele mai multe ori \u00een compania lui Eugen Barbu, venind la\/ sau plec\u00e2nd din locul amintit, dar \u015fi pe strad\u0103, nu putea s\u0103 nu-mi atrag\u0103 aten\u0163ia, de\u015fi, la drept vorbind, despre Dinu S\u0103raru nu prea \u015ftiam mare lucru atunci. \u015ei cu at\u00e2t mai pu\u0163in n-a\u015f fi putut b\u0103nui ce carier\u0103 str\u0103lucit\u0103 de scriitor, de animator cultural, de publicist \u015fi om de cultur\u0103 \u00een general avea s\u0103 fac\u0103 \u00een deceniile urm\u0103toare.
\nAm \u00een fa\u0163\u0103 volumul omagial \u201eDinu S\u0103raru 80\u201d, pe care l-a scos de cur\u00e2nd de sub teascuri Editura Biblioteca Bucure\u015ftilor \u015fi, r\u0103sfoindu-l, nu numai c\u0103-mi pot completa imaginea omului \u015fi a operei lui, ci \u00eemi pot rememora \u015fi o serie de momente (evident, legate de activitatea lui, a omului \u00een cauz\u0103) care cred c\u0103 spun mult (\u015fi multe!) celor care am tr\u0103it \u00een ultimele decenii ale veacului trecut \u015fi \u2013 mul\u0163umit\u0103 Domnului \u2013 tr\u0103im \u015fi acum, a\u015fa \u00eenc\u00e2t ne putem pronun\u0163a c\u00e2t de c\u00e2t \u015fi asupra \u00eemplinirilor acestui om de cultur\u0103 dup\u0103 anul 2000.
\n\u00cen mod firesc, volumul cu pricina adun\u0103 articole, amintiri, comentarii, cronici, evoc\u0103ri sugestive \u015fi gr\u0103itoare, pe care editorul le-a sistematizat \u00een c\u00e2teva mari capitole: Romancierul, Cronicarul dramatic, Gazetarul, Directorul de teatru, Omul. \u015ei din toate – \u015fi la tot pasul \u2013 se adaug\u0103 noi \u015fi noi linii la un portret de personalitate cultural\u0103 complex\u0103, h\u0103r\u0103zit\u0103 \u201es\u0103 lase urme\u201d \u00een cultura na\u0163ional\u0103.
\nDar nu at\u00e2t textele amintite m-au impresionat \u015fi nu despre ele vreau s\u0103 scriu aci (\u00een fond cine dore\u015fte s\u0103 le parcurg\u0103 poate merge la carte), ci despre altceva: despre fotografiile de acolo. \u00centr-una \u00eel v\u0103d pe d-l Dinu S\u0103raru convers\u00e2nd cu al\u0163i doi \u201emon\u015ftri sacri\u201d ai vremii: F\u0103nu\u015f Neagu \u015fi Eugen Barbu. Pelicula fotografic\u0103 i-a re\u0163inut \u00een perioada cenaclului \u201eNicolae Labi\u015f\u201d \u015fi a revistei \u201eLuceaf\u0103rul\u201d. To\u0163i sunt tineri, imberbi, \u00eencrez\u0103tori \u00een ei, plini de entuziasm, adic\u0103 exact cum se revelau \u015fi mie, t\u00e2n\u0103rul student din deceniul \u015fapte. \u00centr-o alt\u0103 imagine \u00eel v\u0103d pe d-l Dinu S\u0103raru st\u00e2nd pe o banc\u0103 \u00eentre Nicolae Drago\u015f \u0219i Eugen Barbu. Autorul \u201eGropii\u201d \u015fi al \u201ePrincipelui\u201d cite\u015fte ceva dintr-o revist\u0103 \u015fi to\u0163i trei z\u00e2mbesc, probabil la ceva ce era scris acolo\u2026
\nAjung prin anii 1977-1978 \u015fi o fotografie cu valoare de document pentru istoria culturii noastre m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 realizez imaginea omului de teatru Dinu S\u0103raru, cel care \u00een acea vreme de prea pu\u0163ine \u015fi rare bucurii a f\u0103cut din Teatrul Mic un necesar refugiu din fa\u0163a necazurilor sociale pentru to\u0163i cei care c\u0103utau \u00een arta spectacolului o supap\u0103 intelectual\u0103, un balsam, o iluzie a evad\u0103rii din banalul cotidian. Fotografia arat\u0103 o imens\u0103 coad\u0103 la bilete, o coad\u0103 ce se \u00eentinde pe multe zeci de metri \u00een strad\u0103. C\u00e2teva umbrele sugereaz\u0103 o burni\u0163\u0103 m\u0103runt\u0103 de toamn\u0103, dar care nu-I sperie pe spectatori. Ei stau r\u0103bd\u0103tori la r\u00e2nd, cu speran\u0163a c\u0103 vor mai prinde un bilet la piesa care se va juca pe scena Teatrului Mic. Numai cine a cunoscut acele timpuri \u015ftie ce a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 Dinu S\u0103raru din Teatrul Mic: un loc \u00een care se montau piese de mare valoare, cu actori care \u00ee\u015fi interpretau rolurile pe m\u0103sura celebrit\u0103\u0163ii textelor \u015fi ale autorilor. \u015ei atunci cum s\u0103 nu fie cozi la astfel de spectacole? Cum s\u0103 nu se alerge zile \u00eentregi pentru procurarea unui bilet? Astfel de revela\u0163ii nu se tr\u0103iau, la ora aceea, la niciun teatru din Capital\u0103 \u015fi de aceea bucure\u015ftenii veneau \u00een sala de pe S\u0103rindar ca la o agora \u00een care tr\u0103iau clipe rare de bucurie intelectual\u0103 \u015fi sufleteasc\u0103.
\nOm al cet\u0103\u0163ii, Dinu S\u0103raru se manifesta, cum avea s-o fac\u0103 \u015fi mai t\u00e2rziu, pe mai multe planuri: diriguia montarea unor piese de teatru valoroase, dar scria \u015fi cronic\u0103 de spectacol, f\u0103r\u0103 a neglija nici proiectele literare. Bogata lui carier\u0103 de scriitor (\u00eenceput\u0103 \u00een 1974 cu romanul Ni\u015fte \u0163\u0103rani, continu\u0103 apoi cu Clipa, cu Dragostea \u015fi Revolu\u0163ia \u015fi cu toate celelalte romane care le-au urmat acestora) i-a creat o aur\u0103 de scriitor de mare curaj, original \u015fi valoros f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dar c\u0103ruia, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la noi, du\u015fmanii n-aveau s\u0103-i \u201eierte\u201d, imediat dup\u0103 1990, un a\u015fa-numit oportunism, o anumit\u0103 obedien\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de puterea politic\u0103 a timpului. De aceea n-au \u015fov\u0103it s\u0103-l atace, s\u0103-l comenteze \u00een fel \u015fi chip, a\u015fa \u00eenc\u00e2t a ajuns s\u0103 fie un autor controversat.
\nD-l Dinu S\u0103raru, scriitor n\u0103scut \u015fi nu f\u0103cut, personaj de o mare robuste\u0163e moral\u0103 \u015fi intelectual\u0103, n-a putut fi nici r\u0103pus \u015fi nici marginalizat, cum ar fi vrut, mai pu\u0163ini la num\u0103r, s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. L-am \u00eent\u00e2lnit prin 1999-2000 la Centrul Interna\u0163ional Ecumenic, unde edita dou\u0103 reviste pe c\u00e2t de necesare \u015fi de interesante atunci, tot at\u00e2t de efemere: \u0162\u0103ranul Rom\u00e2n \u015fi Armonia. \u00cen paginile am\u00e2ndurora \u00ee\u015fi propusese (\u015fi \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 a \u015fi reu\u015fit) s\u0103 promoveze valorile de ieri \u015fi de azi ale Rom\u00e2niei rurale, dar \u015fi ale celei urbane. De altfel, cine va fi curios \u015fi va c\u0103uta \u00een colec\u0163iile celor dou\u0103 tip\u0103rituri va descoperi cu u\u015furin\u0163\u0103, \u00eentre altele, \u015fi \u201eamprentele\u201d inconfundabile ale acestui om de cultur\u0103. \u00cen vremea despre care este vorba, am fost invitat, la un moment dat, la o festivitate de premiere la nu \u015ftiu care concurs \u015fi cu acel prilej l-am re\u00eent\u00e2lnit \u015fi pe cel c\u0103ruia \u00eei evoc figura \u00een aceste r\u00e2nduri. D-l Dinu S\u0103raru nu l\u0103sa nici pe departe impresia c\u0103 atacurile primite nu de mult (\u015fi, culmea! \u2013 multe veniser\u0103\/ veneau din partea unor confra\u0163i \u00eentr-ale literaturii) c\u0103 s-ar fi pierdut cu firea, ori c\u0103 ar fi dezarmat. D-sa \u015ftia foarte bine ce are de f\u0103cut, cum trebuie s\u0103 procedeze \u015fi, mai ales, cum s\u0103-\u015fi urmeze destinul. Entuziastul \u00eent\u00e2lnit de mine la Cenaclul \u201eNicolae Labi\u015f\u201d \u00een urm\u0103 cu vreo patruzeci \u015fi cinci de ani nu se dezmin\u0163ea. \u00ce\u015fi urma pas cu pas proiectele c\u0103rora le d\u0103dea via\u0163\u0103 \u00een clipa aceea \u015fi croia planuri temeinice pentru viitor. Asta avea s\u0103 se vad\u0103 nu peste mult\u0103 vreme, c\u00e2nd Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Civiliza\u0163ie Rural\u0103 \u201eNi\u015fte \u0163\u0103rani\u201d, un nou \u201ecopil de suflet\u201d al d-sale, avea s\u0103-\u015fi spun\u0103 cuv\u00e2ntul prin activit\u0103\u0163i de amploare na\u0163ional\u0103, pe care \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri ar fi trebuit s\u0103 le proiecteze \u015fi s\u0103 le desf\u0103\u015foare institu\u0163ii acreditate ale statului.
\n\u015ei din nou arunc un arc peste timp, ajung\u00e2nd \u00eentr-o zi de martie a anului 2012. Particip, al\u0103turi de mul\u0163i al\u0163ii, la o festivitate prin care scriitorul, omul de cultur\u0103, animatorul Dinu S\u0103raru este omagiat, la opt decenii de via\u0163\u0103, \u00een libr\u0103ria \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Bucure\u015fti. Anii \u015fi-au mai pus ceva urme pe figura \u015fi \u00een trupul omului: riduri pe fa\u0163\u0103, p\u00e2ntecele mai proeminent, mi\u015fc\u0103rile ceva mai lente dec\u00e2t alt\u0103dat\u0103. Neschimbat, nealterat a r\u0103mas, \u00eens\u0103, entuziasmul \u2013 semn sigur al unei tinere\u0163i spirituale f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. Aflu c\u0103 nu peste mult\u0103 vreme vor fi tip\u0103rite memoriile s\u0103rb\u0103toritului. Acesta ne relateaz\u0103, \u00een cuvinte pu\u0163ine, c\u00e2teva din momentele \u00een care a fost atacat \u00een pres\u0103 ori la televiziuni, a\u015fadar public, de c\u0103tre unii \u015fi de c\u0103tre al\u0163ii, dar nu s-a descurajat \u015fi a mers \u00eenainte. M\u0103rturise\u015fte c\u0103 memoriile d-sale vor st\u00e2rni ecouri puternice \u015fi \u00een r\u00e2ndul prietenilor, dar \u015fi \u00een cel al du\u015fmanilor, pentru c\u0103 adun\u0103 \u00een paginile lor fapte \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri p\u00e2n\u0103 acum necunoscute, care vor da la iveal\u0103 adev\u0103ruri \u015focante pentru mul\u0163i.
\nN-am niciun motiv s\u0103 nu-l cred, r\u0103m\u00e2n \u00een a\u015fteptarea c\u0103r\u0163ii de memorii \u015fi-mi spun c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, dincolo de mizeriile unora sau altora, dincolo de ingratitudinea c\u00e2torva contemporani ai d-sale, Dinu S\u0103raru are toate motivele ca la optzeci de ani de via\u0163\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din plin bucuriile senectu\u0163ii. Bucurii pe care i le creeaz\u0103 o oper\u0103 cultural\u0103 demn\u0103 de \u00eentreaga pre\u0163uire a noastr\u0103, a tuturor, dar \u015fi a celor care vor veni dup\u0103 noi.<\/p>\n


\nIOAN DUMITRU DENCIU<\/strong><\/p>\n

\u00centre coliba lui Romulus \u015fi palatul papei<\/strong><\/p>\n

(Fragment din romanul \u201eCRE\u015eTIN\u0102TATE\u201d)<\/p>\n

Casian \u015fi Gherman s-au topit, parc\u0103, \u00een anturajul papei. Timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni n-au mai dat semn de existen\u0163\u0103. Dar ai mei nu s-au nelini\u015ftit, c\u0103ci bunicul intuia complica\u0163iile unei interven\u0163ii care trebuia s\u0103 scoat\u0103 din iner\u0163ie persoane sus-puse, capabile s\u0103 trag\u0103 sforile peste limitele \u015fi rupturile dintre dou\u0103 lumi. El, deci, \u015fi-a poruncit r\u0103bdare, a l\u0103sat celorlal\u0163i libertatea de a petrece cu Leliu pe unde voia acesta s\u0103-i antreneze \u2013 numai nu \u00een case de\u015fucheate \u015fi scandaluri ce i-ar fi putut costa via\u0163a \u2013 \u015fi \u00eempreun\u0103 cu Polihron a pornit s\u0103 cerceteze unele locuri, sacre sau foarte profane, ochite din vreme. Se duser\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00een insula Tiberin\u0103, la templul lui Esculap; \u015fi sper s\u0103 nu fi jertfit pe altar vreo vietate!
\n C\u0103utar\u0103 a\u015fa-numitul tugurium al lui Romulus \u015fi, cu toate c\u0103 se \u00eendoiau de autenticitatea lui, \u00eel g\u0103sir\u0103 asem\u0103n\u0103tor cu bordeiul-colib\u0103 de la noi. S\u0103-\u015fi fi amintit, vai!, de al mutului Gorda din mun\u0163ii Naruiei? Urmar\u0103 la r\u00e2nd l\u0103ca\u015furile lui Isis \u015fi Serapis, Apollo, Mithra, Dianei… Ocolir\u0103 \u00eend\u00e2rji\u0163i pe-alde Jupiter, Capitolin ori altcumva, Iunona \/de\u015fi i-ar fi interesat aspectul ei de Monet\u0103\/, Marte R\u0103zbun\u0103torul… \u015ei le venea s\u0103 scuipe peste um\u0103r c\u00e2nd auzeau de \u00abzeit\u0103\u0163i\u00bb precum Victoria, Pacea, Norocul, Onoarea, Dreptatea, S\u0103n\u0103tatea…
\n \u00cen pofida st\u0103ruin\u0163elor \u00eenso\u0163itorului s\u0103u, care spunea c\u0103 nu-i \u00een\u0163elept s\u0103 prive\u015fti cu m\u00e2nie \u00een trecut, dup\u0103 cum nu-i bine s\u0103-\u0163i faci n\u0103dejdi de viitor, Dada se ab\u0163inu \u00eendelung s\u0103 examineze monumentele lui Traian \u015fi chiar ale \u00eemp\u0103ra\u0163ilor [ulteriori] ce folosiser\u0103 multe statui de daci. \u2013 Au umplut Roma de daci \u00eenghe\u0163a\u0163i! cic\u0103 a exclamat. \u015ei ar fi afirmat c\u0103 doar \u00eentr-una din bibliotecile du\u015fmanului \u015fi-ar fi b\u0103gat nasul, s\u0103 citeasc\u0103 scrierea medicului Criton, spre a se l\u0103muri cum se desf\u0103\u015furase t\u0103r\u0103\u015fenia cuceririi. Totu\u015fi, mai t\u00e2rziu nu se sfii s\u0103-i recunoasc\u0103 marelui \u00eemp\u0103rat meritele \u00een construc\u0163iile pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea traiului \u00een capital\u0103. Asta c\u00e2nd d\u0103du de conductele sale care aduceau ap\u0103 de la o distan\u0163\u0103 uria\u015f\u0103, din lacul Sabatin.
\n Fiindc\u0103, \u00een estimp, \u00ee\u015fi schimbase preocup\u0103rile: alerga de zor, urc\u00e2nd de la Cloac\u0103 \u015fi Sc\u0103ld\u0103toarea ob\u015fteasc\u0103*, pe traseele apeductelor, c\u0103ilor l\u0103turalnice \u015fi fortifica\u0163iilor. Axa r\u0103m\u00e2nea albia Tibrului \u00een amonte, dar fu fericit \u015fi c\u00e2nd avu inspira\u0163ia de a cere luntra\u015filor s\u0103 alunece \u00een Portul Roman \u015fi la Ostia. <\/p>\n

*<\/p>\n

Aproape cu regret c\u0103 li se \u00eentrerupeau cercet\u0103rile \u015fi distrac\u0163iile primir\u0103 vorb\u0103 de la Casian \u015fi Gherman s\u0103 se adune \u015fi s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 de plecare. Dar m\u0103car aveau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, la c\u0103minele, familiile, camarazii lor? Nu \u2013 le comunicau prin c\u0103lug\u0103rul purt\u0103tor de mesaj. Trebuiau s\u0103-i \u00eenso\u0163easc\u0103 \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie la Betleem, Ierusalim \u015fi Antiohia \u015fi poate s\u0103 revin\u0103 la Roma. Rug\u0103minte de la sanctisimul Inocen\u0163iu. Bine c\u0103 nu-i trimitea \u00een Egipt prin Galia, Spania \u015fi Africa! Se consolar\u0103 cu g\u00e2ndul c\u0103 excursia nu va dura prea mult, petrec\u00e2ndu-se ea mai ales pe mare, \u015fi speran\u0163a c\u0103, ajun\u015fi \u00een Siria, cei doi se vor dispensa de protec\u0163ia lor \u015fi-i vor slobozi spre patrie.
\n Se apucar\u0103, a\u015fadar, s\u0103-\u015fi fac\u0103 bagajele, unii t\u00e2njind deja din pricina desp\u0103r\u0163irilor apropiate. Pe o\u015fteni Leliu reu\u015fise a-i ispiti s\u0103 concureze pe un hipodrom, pariind pe ei \u015fi c\u00e2\u015ftig\u00e2nd o sum\u0103 bunicic\u0103, pe care o \u00eemp\u0103r\u0163iser\u0103 sau o b\u0103user\u0103 \u00eempreun\u0103. Iar t\u00e2n\u0103rul Alexandru Tarca \u2013 ce nu visa deloc s\u0103 devin\u0103 tat\u0103l meu \u2013 se \u00eenamorase de o feti\u015fcan\u0103 din ograda negustorului. Ba se pare c\u0103 la un moment dat se \u00eemb\u0103\u0163o\u015f\u0103 \u00eenaintea p\u0103rintelui s\u0103u, declar\u00e2nd c\u0103 nu pleac\u0103 f\u0103r\u0103 prad\u0103 \u015fi \u00eenvrednicindu-se de o pereche de palme. Cum nu mai primise a\u015fa-ceva \u015fi faptul se \u00eent\u00e2mpla \u00een fa\u0163a copilei, astea \u00eel lecuir\u0103 subit: dac\u0103 prin miracol idila ar fi continuat, s-ar fi ru\u015finat ori de c\u00e2te ori ar fi privit \u00een ochii dr\u0103g\u0103la\u015fi!
\n Se mai scurse \u00eens\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi nu fur\u0103 chema\u0163i s\u0103 se \u00eembarce. Z\u0103d\u0103r\u00e2\u0163i, au \u00eenjurat \u00een sinea lor \u015fi s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat iar\u0103\u015fi. Numai c\u0103 acum Dada nu-\u015fi mai l\u0103s\u0103 fiul \u00een tov\u0103r\u0103\u015fia lui Faniu sau Leliu, ci \u00eel lu\u0103 cu el s\u0103 vad\u0103 \u015fi s\u0103 culeag\u0103 lucruri mai serioase.
\n Dup\u0103 \u00eenc\u0103 o vreme, se \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103 Casian \u00eensu\u015fi ca s\u0103 le spun\u0103 c\u0103 planurile se schimbaser\u0103. Porneau, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een misiune \u00een c\u00e2teva zile. Dar nu era nevoie de \u00eenso\u0163ire, deoarece el, Gherman \u015fi al\u0163i trei c\u0103lug\u0103ri fuseser\u0103 alipi\u0163i unei delega\u0163ii conduse de un comite din consistoriul \u00eemp\u0103ratului \u015fi un senator, \u00eens\u0103rcina\u0163i s\u0103 mearg\u0103 la Constantinopole, aparent pentru a solicita ajutor \u00een lupta contra amenin\u0163\u0103rilor din miaz\u0103noapte. Bine\u00een\u0163eles, ei nu puteau s\u0103 se arate \u00een capitala R\u0103s\u0103ritului; de aceea cu iscodirea treburilor de acolo urmau s\u0103 se ocupe confra\u0163ii lor italici, dota\u0163i cu acte \u015fi permise \u00een regul\u0103. \u00cen fine, aveau s\u0103 a\u015ftepte \u00eentoarcerea soliei \u00een Antiohia \u015fi…
\n – \u015ei noi ce vom face \u00een r\u0103stimpul acesta? a \u00eentrebat Dada.
\n – Haide\u0163i cu mine \u015fi ve\u0163i afla, a r\u0103spuns misterios Casianul. De altminteri, prea-sfin\u0163itul dore\u015fte demult s\u0103 v\u0103 cunoasc\u0103.
\n Nu \u015ftiu cu ce sentimente vor fi p\u0103\u015fit \u00een fa\u0163a papei (\u00eei invitase pe to\u0163i, inclusiv solda\u0163ii). Mi s-a povestit doar c\u0103 numaidec\u00e2t acesta, un b\u0103rbat bonom, neceremonios \u015fi ne\u00eenclinat spre fals\u0103 smerenie, g\u0103si chipul cel mai firesc de a-i stimula s\u0103 se simt\u0103 bine. Nu se str\u0103dui s\u0103 le stoarc\u0103 nici o m\u0103rturisire de credin\u0163\u0103, nici un ascunzi\u015f de con\u015ftiin\u0163\u0103, nici un am\u0103nunt din via\u0163a lor pe care n-ar fi vrut s\u0103-l \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103. Era mai curios \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ce vizitaser\u0103, tr\u0103iser\u0103, g\u00e2ndiser\u0103 \u00een Urbe, dar \u015fi pe tema asta se interes\u0103 cu m\u0103sur\u0103. Le oferi un mic pr\u00e2nz \u015fi apoi, suger\u00e2nd cu delicate\u0163e celorlal\u0163i s\u0103 se plimbe, se retrase \u00een cancelaria sa cu Casian, Gherman \u015fi bunicul.
\n \u00cens\u0103 n-ai s\u0103 pretinzi, \u00eengere sau demone care a\u0163inte\u015fti cu mine foaia nescris\u0103, ca eu s\u0103 fi auzit ce au discutat ei la acel sfat de tain\u0103. Neparticip\u00e2nd Polihron ori tata, nu ne va parveni m\u0103car un ecou, a\u015fa c\u0103 vom \u00eencerca s\u0103 ghicim dup\u0103 desfirarea ulterioar\u0103 a evenimentelor.
\n E de crezut mai \u00eent\u00e2i c\u0103 l-au rugat pe Dada s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Roma cu oamenii s\u0103i \u015fi \u015fi-au dat silin\u0163a s\u0103-l conving\u0103. Ceea ce nu va fi fost u\u015for, \u00eentruc\u00e2t suta\u015ful avea autonomia de a hot\u0103r\u00ee p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u015fi unde i se \u00eentindea datoria, iar pentru misiunea monahilor \u015fi oficialilor nu se stabilise un termen precis, put\u00e2nd s\u0103 t\u0103r\u0103g\u0103neze c\u00e2teva luni. Or fi aruncat \u00een balan\u0163\u0103 laude, argumente… Or fi c\u00e2nt\u0103rit primejdii \u015fi avantaje… B\u0103nuiesc, totu\u015fi, c\u0103 nu acelea l-au decis, ci motive l\u0103untrice: imbolduri \u015fi n\u0103zuin\u0163e proprii. \u015ei-o fi reamintit de asemenea situa\u0163ia ciudat\u0103 \u00een care se aflase la pornirea din Tomis, cu bun\u0103voin\u0163a nea\u015fteptat\u0103 a episcopului Teotim \u015fi atitudinea ambigu\u0103 a \u015fefilor militari. (Voiser\u0103 aceia s\u0103 scape de el?)
\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, trebuie s\u0103 i se fi propus un anumit program, o \u00eenl\u0103n\u0163uire de ocupa\u0163ii care s\u0103 nu le \u015ftirbeasc\u0103 prea mult libertatea \u015fi s\u0103 fie de folos at\u00e2t lor, c\u00e2t \u015fi episcopului \u015fi Dada s\u0103 fi acceptat. Fapt este c\u0103 \u00een perioada urm\u0103toare \u00eei vedem locuind \u00eentr-o insula \u00eenchiriat\u0103 de Biserica roman\u0103 \u015fi lucr\u00e2nd ba una, ba alta, cu sau f\u0103r\u0103 plat\u0103. Umbl\u0103 ca \u015fi cum ar \u00eempleti un fir tors de Inocen\u0163iu cu cele menite lor \u2013 \u015fi p\u00e2ndite \u2013 de Parce. O fac pe paznicii, c\u0103r\u0103u\u015fii, \u00eemp\u0103r\u0163itorii de milostenii, buc\u0103tarii, t\u0103ietorii de lemne, cioplitorii de piatr\u0103… \u00cenva\u0163\u0103 de toate. Cr\u00e2cnesc sau se bucur\u0103, dorm ne\u00eentor\u015fi dup\u0103 corvoad\u0103, trag c\u00e2te un chef \u00eentr-o c\u00e2rcium\u0103 \u2013 c\u0103ci, odat\u0103 c\u0103zu\u0163i pe scara eforturilor brute, \u015feful li se mai \u00eembl\u00e2nzise. Duminica se \u00eemb\u0103iaz\u0103 la termele cele mai apropiate, lenevesc, joac\u0103 zaruri… De c\u00e2nd papa i-a recomandat unui subprefect al vigililor, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fie chema\u0163i la vreo petrecere simandicoas\u0103, dar \u015fi s\u0103 sting\u0103 un incendiu. Muncesc la preschimbarea unor bazilici \u00een biserici, \u00eens\u0103 nu-i z\u0103rim \u00eentr-un col\u0163 asist\u00e2nd la o liturghie cre\u015ftin\u0103!
\n De mult\u0103 vreme, bunicul \u015fi Polihron erau atra\u015fi de repara\u0163iile la zidurile \u015fi turnurile incintei, poruncite de \u00eemp\u0103ratul-consul [Honoriu], dar nu \u00eendr\u0103zniser\u0103 s\u0103 se apropie dec\u00e2t de unul dintre locuri, acela unde se lucra cu sclavi \u015fi \u0163\u0103rani. Celelalte dou\u0103, \u00eencredin\u0163ate militarilor din Castrul Pretorian \u015fi respectiv me\u015fterilor oficiului urban, le p\u0103ruser\u0103 primejdioase din pricina santinelelor \u015fi, dincoace, a agen\u0163ilor, v\u0103tafi ori \u00abcurio\u015fi\u00bb infiltra\u0163i. Ei bine, iat\u0103-i trimi\u015fi s\u0103 duc\u0103 geni\u015ftilor o provizie de alimente \u015fi apoi s\u0103 dea o m\u00e2n\u0103 de ajutor edilitarilor sau extra-comunitarilor. \u00ce\u015fi ofer\u0103 bra\u0163ele primilor \u015fi sunt pu\u015fi la probe, cu neascuns dispre\u0163. Aleg (?) pe ultimii \u015fi… nu vor regreta: vor petrece p\u00e2n\u0103 \u015fi Saturnaliile \u00eempreun\u0103!
\n \u00cen prim\u0103var\u0103, Casian \u015fi Gherman revenir\u0103 cu solii cezaro-senatoriali \u015fi episcopali, mai to\u0163i istovi\u0163i, dezam\u0103gi\u0163i, bolnavi. Nu izbutiser\u0103 nimic nici pentru patriarhul surghiunit, nici \u00een privin\u0163a unui eventual sprijin armat. Nimeriser\u0103 tocmai \u00een urma mor\u0163ii \u00eemp\u0103r\u0103tesei Eudoxia \u015fi, drept e c\u0103 pierise un du\u015fman \u00eenver\u015funat al sf\u00e2ntului Ioan, dar al\u0163ii continuau s\u0103 exercite asupra bietului \u00eemp\u0103rat [Arcadie], ce \u00ee\u015fi pl\u00e2ngea consoarta, influen\u0163ele nefaste: prefectul pretoriului Antemiu \u015fi o unealt\u0103 a lui Teofil din Alexandria, preotul Atticus. Acesta \u00eel manevra pe b\u0103tr\u00e2nul Arsaciu, improvizatul succesor al marelui alungat, \u015fi \u0163esea intrigi s\u0103-i ia scaunul.
\n Dada \u015fi ai s\u0103i crezur\u0103 atunci c\u0103 nu vor mai z\u0103bovi pe acele meleaguri, unde tensiunea cre\u015ftea \u015fi totul se \u00eencurca, din alte cauze dec\u00e2t problemele Orientului. \u00cens\u0103, dac\u0103 ei mai \u0163ineau de ni\u015fte r\u0103d\u0103cini de dincolo, de la Dun\u0103re \u015fi Pont, \u00abDioscurii c\u0103lug\u0103ri\u0163i\u00bb \u2013 cum \u00eei numeau ironic-afectuos, \u015fi impropriu, pe fra\u0163ii misionari \u2013 chiar nu mai aveau ce c\u0103uta \u00een zarea aceea. S\u0103 mearg\u0103 s\u0103 comunice un amarnic e\u015fec? Se putea face \u015fi printr-o epistol\u0103. \u015ei, de altfel, o \u015fi scriau \u00een paralel cu papa, care dicta secretarului propria misiv\u0103. S\u0103 se \u00eenfunde \u00eentr-o chinovie \u015fi s\u0103 rumege amintiri devenite dureroase? Singura lor leg\u0103tur\u0103 cu originile r\u0103m\u0103sese sora lui Casian, dar ea se afla departe de ba\u015ftin\u0103, \u00een m\u0103n\u0103stirea de maici de la Betleem, unde or fi rev\u0103zut-o \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat de cur\u00e2nd.
\n Inocen\u0163iu se ata\u015fase v\u0103dit de cei doi \u015fi mai cu seam\u0103 de mintosul diacon, un adev\u0103rat expert \u00een cele orientale, cunosc\u0103tor de multe limbi \u015fi iubitor al lui Cicero \u015fi Socrate deopotriv\u0103. \u00cei trecea cu vederea sl\u0103biciunea pentru pustnicie \u015fi pove\u015ftile ei, precum \u015fi restul de impulsivitate ce \u00eel f\u0103cea s\u0103-i citeze sarcasmele poetului Persius, de care el habar n-avea, \u015fi se g\u00e2ndea cum s\u0103-l p\u0103streze pe l\u00e2ng\u0103 sine. Dup\u0103 numai c\u00e2teva zile \u00eel hirotoni preot, rug\u00e2ndu-i pe binecuv\u00e2nta\u0163ii oaspe\u0163i s\u0103-\u015fi al\u0103ture glasul la corul clericilor ce intona: \u00abVrednic este!\u00bb. (Mi s-a spus \u2013 de cine? de Polihron? \u2013 c\u0103 pontiful ar fi dorit nici mai mult nici mai pu\u0163in dec\u00e2t s\u0103-l lase pe Casian urma\u015f al s\u0103u la tronul Sf. Petru!)
\n \u00cen sf\u00e2r\u015fit, n-a\u015f vrea s\u0103 dau de \u00een\u0163eles c\u0103 pe laicii mei i-a ademenit ori sedus. Mai notez doar c\u0103 li s-a \u00eencredin\u0163at repede o nou\u0103 sarcin\u0103, ca unora obi\u015fnui\u0163i s\u0103 asculte \u015fi s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103. Oare nu r\u00e2vnea m\u0103car unul dintre ei, cel care z\u0103rise c\u00e2ndva bicisnica fa\u0163\u0103 a R\u0103s\u0103ritului, s\u0103 vad\u0103 \u015fi chipul Apusului?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florentin Popescu – Portrete \u00een peni\u0163\u0103 Bucuriile senectu\u0163ii Adulat de unii, b\u00e2rfit pe la col\u0163uri de al\u0163ii, dar unanim recunoscut<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20485"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20485"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20485\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20486,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20485\/revisions\/20486"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20485"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20485"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20485"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}