{"id":20454,"date":"2023-02-26T21:25:16","date_gmt":"2023-02-26T18:25:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20454"},"modified":"2023-02-26T21:25:16","modified_gmt":"2023-02-26T18:25:16","slug":"spatii-culturale-nr-22-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20454","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 22 (7)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

DEGRAB\u0102 IMITATORI<\/strong>
\n\u015fi\/vs<\/strong>
\nDEGRAB\u0102 AUTOHTONI?<\/strong><\/p>\n

Sub aceast\u0103 sintagm\u0103 interogativ\u0103, cu posibilele ei variante lingvistico-semantice, poate fi pus recentul volum al Martei Petreu, De la Junimea la Noica. Studii de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Ed. Polirom, 2011, ce reune\u015fte studii despre originea unor idei ideologice \u015fi filosofice \u015fi mi\u015fcarea lor \u00een intervalul temporal indicat de titlu.
\nIstoria noastr\u0103 ca popor \u015fi na\u0163iune s-a m\u0103cinat, \u00eentr-un echilibru fragil, \u00eentre buna dispozi\u0163ie (cite\u015fte: superficialitate, del\u0103sare, automul\u0163umire, permeabilitate) \u015fi efort (cite\u015fte: munc\u0103, solidaritate, jertf\u0103). Acest melanj, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nefericit, care ne-a guvernat (\u015fi ne guverneaz\u0103) fapta existen\u0163ial\u0103, a fost consemnat, de mult, de c\u0103tre cronicarul filosof, Miron Costin, \u015fi voievodul c\u0103rturar, Dimitrie Cantemir. Consecin\u0163ele acestui melanj s-au agravat odat\u0103 cu intrarea t\u00e2n\u0103rului stat rom\u00e2n pe drumul moderniz\u0103rii; cu c\u00e2t statul \u00eenainta pe drumul europeniz\u0103rii, cu at\u00e2t consecin\u0163ele melanjului deveneau mai nocive \u015fi permisibile metamorfozelor ideologice, politice \u015fi filosofice. Din acest cernoziom, mai ales \u00een secolul al XX-lea, cre\u015fte o bogat\u0103 literatur\u0103 despre problema identitar\u0103, despre specificul na\u0163ional. Fenomenologia acestor metamorfoz\u0103ri din cultura rom\u00e2n\u0103 \u00een context european formeaz\u0103 subiectul celor 12 studii din cartea c\u0103reia \u00eencerc s\u0103-i fac o prezentare analitic\u0103 (merit\u0103 acest lucru!) \u00een r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103.
\n\u00cencep cu o observa\u0163ie: la viitoarea edi\u0163ie (sunt convins c\u0103 va urma) titlul volumului poate fi completat, ,,\u2026 Studii de cultur\u0103 ideologic\u0103 \u015fi filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d.
\nCele 12 studii graviteaz\u0103 \u00een jurul celor dou\u0103 focare ale elipsei ideologico-filosofice, aflate la o distan\u0163\u0103 de o sut\u0103 cincizeci de ani, fiecare focar fiind marcat de c\u00e2te un studiu bine armat documentar: ,,Evreofilii \u015fi evreofagii\u201d \u015fi ,,Genera\u0163ia \u201927 \u00eentre Holocaust \u015fi Gulag\u201d. Subiectul central al studiilor este implicarea elitei rom\u00e2ne\u015fti \u00een geneza \u015fi evolu\u0163ia problemei iudaice \u00een lumea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi evolu\u0163ia ei la antisemitism, de la 1866 la 1944. Pentru \u00eentregirea tabloului: ,,De la Junimea la Genera\u0163ia \u201927\u201d sunt integrate urm\u0103toarele studii: ,,De la lupta de ras\u0103 la lupta de clas\u0103 \u2013 Constantin R\u0103dulescu-Motru\u201d; ,,Filosofia \u00een Universitatea din Cluj\u201d; ,,Despre \u00abira\u0163ionalele definitive\u00bb sau influen\u0163a lui Blaga asupra lui D.D.Ro\u015fca; ,,Portretul \u00ab\u00eenv\u0103\u0163\u0103torului\u00bb ca diavol.\u201d
\nA\u015fa cum ne-a obi\u015fnuit, Marta Petreu, un excelent istoric al filosofiei \u015fi, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, comentator al ei, atac\u0103 f\u0103r\u0103 nici un complex teme delicate \u015fi complexe din istoria ideilor din cultura rom\u00e2n\u0103 din dramaticul secol XX. Autoarea lucreaz\u0103 cu materialul clientului, f\u0103r\u0103 parti pris-uri, ,,cestiunea\u201d este examinat\u0103 f\u0103r\u0103 puseuri \u015fi permanent contextualizat\u0103 european. \u00cen acest fel se delimiteaz\u0103 de unii mari politologi \u015fi istorici, puzderie dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, care au pus \u00een circula\u0163ie, din necunoa\u015ftere sau \u00een mod tenden\u0163ios (?!) idei de felul acesta (citez din\u2026 citatul MP): ,,Nu este o exagerare s\u0103 spunem c\u0103 Rom\u00e2nia era cea mai antisemit\u0103 \u0163ar\u0103 a Europei antebelice\u201d (e vorba de perioada 1866-1920). Aduc\u00e2nd argumente clare \u015fi concrete scoase din documente \u015fi din, chiar, m\u0103rturiile unor elite evreie\u015fti din \u0163ar\u0103, Marta Petreu arat\u0103 c\u0103 la noi problema iudaic\u0103 \u015fi apoi antisemitismul de p\u00e2n\u0103 \u00een deceniul trei al veacului XX au avut \u00een primul r\u00e2nd cauze economice \u015fi nicidecum cauze rasiale \u015fi religioase. \u00cen aceast\u0103 idee se \u00eenscrie primul studiu: ,,Evreofilii \u015fi evreofagii\u201d. Respectivul studiu analizeaz\u0103 ,,cestiunea evreiasc\u0103\u201d la Junimea (P.P. Carp, Maiorescu, Eminescu, Conta), la postjunimi\u015ftii A.D. Xenopol, A.C. Cuza \u015fi la Ha\u015fdeu. La nivelul elitei vremii respective a predominat atitudinea realist\u0103 (Carp, Maiorescu); \u00een cazul lui Xenopol \u015fi Ha\u015fdeu este surprins\u0103 evolu\u0163ia lor de la pozi\u0163ia ambigu\u0103 la cea rezonabil\u0103 a convie\u0163uirii. \u00cen paginile despre Eminescu, cercet\u0103toarea puncteaz\u0103 c\u00e2teva aspecte de mare importan\u0163\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea ideologiei eminesciene \u00een adev\u0103rul ei. Pe toate tonurile, Eminescu a fost considerat un antisemit incurabil, furibund. Or, adev\u0103rul este altul. Din cercul Junimii \u00eel \u00eentrece cu asupra m\u0103sur\u0103 Conta. Cu extrase din ziaristica poetului arat\u0103 c\u0103 problema antievreiasc\u0103 apare la Eminescu permanent \u00eenglobat\u0103 \u00een atitudinea sa antiliberal\u0103, mult mai belicoas\u0103 dec\u00e2t antisemitismul. \u00cen atitudinea fa\u0163\u0103 de ,,cestiune\u201d, Eminescu nu a apelat la criterii de ras\u0103 sau religie, ci la criteriul economic, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 vinova\u0163i pentru nerezolvarea problemei la noi sunt ,,ro\u015fii\u201d, cum \u00eei numea poetul pe liberali.
\nCapitolul despre A.C. Cuza, fost junimist \u00een tinere\u0163e, este important pentru c\u0103 arat\u0103 cum, \u00een contextul socio-politic intern \u015fi european (Malthus, Marx, bine cunoscu\u0163i de A.C. Cuza) antiiudaismul alunec\u0103 spre antisemitism. \u00cempreun\u0103 cu Iorga \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u00een 1910 Partidul Na\u0163ional Democrat, apoi, \u00een 1919, dup\u0103 retragerea lui Iorga, \u00eempreun\u0103 cu N.C. Paulescu \u00eentemeiaz\u0103 Uniunea Na\u0163ional Cre\u015ftin\u0103, care devine \u00een 1923 Liga Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale Cre\u015ftine, ca \u00een 1936, \u00eempreun\u0103 cu Goga s\u0103 formeze Partidul Na\u0163ional Cre\u015ftin, a c\u0103rui guvernare efemer\u0103 de c\u00e2teva luni a r\u0103mas \u00een istoria \u0163\u0103rii prin legisla\u0163ia antisemit\u0103. Din LANC, \u00een 1927 se desprinde ,,disidentul\u201d Corneliu Zelea Codreanu cu Legiunea Arhanghelului Mihail. Privit retro, drumul politico-ideologic al lui A.C. Cuza este simptom al genezei ideologiei legionare.
\n,,Nu rom\u00e2nii au invitat antisemitismul, ei numai l-au \u00eemprumutat \u015fi adaptat condi\u0163iilor interne.\u201d Aici era oportun\u0103, din partea autoarei, cel pu\u0163in o not\u0103 de subsol care s\u0103 fac\u0103 trimitere la r\u0103d\u0103cinile \u00eendep\u0103rtate \u00een istoria Europei ale antiiudaismului \u015fi apoi ale antisemitismului. Pentru Holocaust (\u015fi apoi \u015fi pentru Gulag) este vinovat \u015fi Apusul de dincolo de fascismul lui Hitler. \u00cen aceast\u0103 idee, autoarea noteaz\u0103:\u201d [\u2026] Marea Britanie \u015fi Statele Unite ale Americii au \u015ftiut ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ei (evreii). Cu toate astea, a\u015fa cum arat\u0103 Paul Johnson, s-au ab\u0163inut de la o ,,politic\u0103 agresiv\u0103 proevreiasc\u0103\u00bb, pentru a nu-l provoca pe Hitler s\u0103-i expulzeze \u00een mas\u0103 pe evrei, c\u0103ci, spune istoricul \u00abnici una dintre puteri nu era preg\u0103tit\u0103 s\u0103 salveze vie\u0163ile evreilor, accept\u00e2nd un num\u0103r mare de refugia\u0163i\u00bb\u201d [Muzeul Holocaustului era absolut necesar, dar insuficient pentru sp\u0103larea vinov\u0103\u0163iilor!; pe c\u00e2nd \u015fi unul al Gulagului comunist?!] \u00centr-o situa\u0163ie similar\u0103 s-a aflat \u015fi t\u00e2n\u0103rul stat rom\u00e2n la sf\u00e2r\u015fitul sec. al XIX-lea, c\u00e2nd el a primit un mare num\u0103r de refugia\u0163i evrei prigoni\u0163i, din Rusia \u015fi provinciile limitrofe. \u015ei acum vine nu \u015ftiu care mare politolog sau istoric din inocentul Apus s\u0103 ne \u00eenvinov\u0103\u0163easc\u0103 pentru c\u0103 nu am rezolvat nu \u015ftiu ce problem\u0103 pe care el nu a rezolvat-o la el la vremea respectiv\u0103, pentru c\u0103 n-au putut (sau n-au vrut!).
\n\u201c\u00cenv\u0103\u0163\u0103torii\u201d lui Hitler, Houston Stewort Chamberlain, Artur de Gobinenon (\u015fi mai t\u00e2rziu tovar\u0103\u015ful s\u0103u Alfred Rosenberg) au deschis f\u0103r\u0103 ezitare, \u00een mod con\u015ftient, robinetul antisemitismului, rasismului, totalitarismului \u2013 boli care au pus st\u0103p\u00e2nire pe Europa interbelic\u0103 de la Ocean la Urali.
\nUn bun cunosc\u0103tor al mi\u015fc\u0103rii acestor idei \u00een vremea sa este Constantin R\u0103dulescu-Motru. Ecouri ale acestor idei ideologice \u015fi filosofice sunt prezente, pro \u015fi contra, \u00een lucr\u0103rile: \u201cRom\u00e2nismul, catehismul unei noi spiritualit\u0103\u0163i\u201d; ,,Cultura rom\u00e2n\u0103 \u015fi politicianismul\u201d; \u201cEticul rom\u00e2nesc\u201d. Una din ideile cu adev\u0103rat pozitive din aceste lucr\u0103ri este pledoaria pentru educarea \u015fi instruc\u0163ia pentru munc\u0103. O alt\u0103 idee extras\u0103 din lucr\u0103rile lui Motru, \u00een formularea Martei Petreu sun\u0103 a\u015fa: ,,Pe baza experien\u0163ei istorice din Europa occidental\u0103, el preveste\u015fte \u2013 \u015fi din p\u0103cate a avut perfect\u0103 dreptate, c\u0103 \u00abmi\u015fcarea antisemit\u0103\u00bb cu c\u00e2t se va \u00eentinde \u00een stratele de jos, ale popula\u0163iunei, cu at\u00e2t va lua treptat un caracter \u00abreligios\u00bb, dar \u00eentov\u0103r\u0103\u015firea antisemitismului cu clercarismul va fi \u00abfunest\u00bb\u201d. Prin ideile \u015fi atitudinile sale, C.R. Motru e un simptom al tropismelor elitei rom\u00e2ne\u015fti de la sf\u00e2r\u015fitul deceniului trei \u015fi din deceniul patru din veacul XX.
\nNu trebuie trecut cu vederea ,,Portretul \u00ab\u00eenv\u0103\u0163\u0103torului\u00bb ca diavol\u201d. \u00cen interiorul ramei problemei volumului, studiul este o suit\u0103 de fi\u015fe pentru portretul (fizic, psihologic, moral \u015fi spiritual) al lui Nae Ionescu, ca personaj de roman. Sursele de documentare sunt bogate \u015fi variate, toate provenind de la persoane care l-au cunoscut \u015fi au avut rela\u0163ii directe cu personajul. Men\u0163ionez doar c\u00e2teva nume cu greutate \u00een rela\u0163ia respectiv\u0103: M\u0103ruca Cantacuzino-Enescu, Elena-Margareta Fotino, Mircea Vulc\u0103nescu, Mihail Sebastian. Merit\u0103 citat incipitul studiului, deoarece ceea ce p\u0103rea la \u00eenceput anecdot\u0103 s-a dovedit a fi adev\u0103r: ,,\u00cen anul 1934, c\u00e2nd a ref\u0103cut, din porunca patriarhului Miron Cristea \u00abzugr\u0103veala\u00bb de la Catedrala Patriarhiei, pictorul Dimitrie Belizarie [\u2026] l-a portretizat \u00een fresca din tind\u0103 \u015fi pe Nae Ionescu. \u00ab\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul\u00bb, cum \u00eei spunea unul dintre \u00abelevii\u00bb s\u0103i apropia\u0163i, apare, \u00een chip de diavol, \u00een partea dreapt\u0103 a frescei din pridvorul catedralei, acolo unde este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat iadul.\u201d Paginile acestui capitol, \u00een care documentul \u015fi comentariul se contopesc, se citesc precum o pagin\u0103 de roman.
\n,,Filosofia \u00een Universitatea din Cluj\u201d \u015fi ,,Despre \u00abira\u0163ionalele definitive\u00bb sau influen\u0163a lui Blaga asupra lui D.D. Ro\u015fca\u201d sunt, dup\u0103 p\u0103rerea mea, modeste, de circumstan\u0163\u0103 \u00een sensul c\u0103 vehiculeaz\u0103 date \u015fi idei \u00eendeob\u015fte cunoscute de cei c\u00e2t de c\u00e2t cunosc\u0103tori ai vie\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice \u015fi filosofice din centrul universal clujean \u015fi ai operei celor doi filosofi.
\nCompletarea radiografiei Genera\u0163iei \u201927 se face prin c\u00e2teva studii axate, la modul concret, pe autori \u015fi opere: ,,Eliade par lui-m\u00eame, Codul ascuns al Nop\u0163ii de S\u00e2nziene\u201d; ,,Lacrimi \u015fi sfin\u0163i sau cartea misticului refuzat\u201d. Aceste dou\u0103 studii sunt de departe, zic eu, cele mai pertinente analize a celor dou\u0103 opere.
\nStudiul ,,Eliade, Sebastian, Ionescu, Cioran \u00abcopii din flori\u00bb ai Rom\u00e2niei interbelice\u201d, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte autoarea, este unul de concluzii, scoase din lucr\u0103rile monografice consacrate acestora, menit s\u0103 ordoneze global \u015fi s\u0103 sublinieze drumul dramatic al celor patru prin labirintul ideologico-politic al vremii lor. Cu argumente \u015fi cu onestitate desparte apele \u015fi arat\u0103 c\u00e2t\u0103 vinov\u0103\u0163ie personal\u0103 \u015fi c\u00e2t\u0103 a istoriei exist\u0103 \u00een drama respectiv\u0103. Interesant prin noutate este \u015fi studiul ,,Ideile politice ale lui Gherasim Luca \u00een perioada sa rom\u00e2neasc\u0103\u201d. Gherasim Luca este o figur\u0103 important\u0103 a avangardei literare rom\u00e2ne\u015fti.
\n\u00cen studiul ,,Cioran \u015fi Eliade \u00een vizorul legionarilor din exil\u201d, cu cele dou\u0103 subcapitole ,,studiu de caz\u201d, autoarea caut\u0103 un r\u0103spuns la greaua \u00eentrebare: ,,Oare de ce nu s-au desp\u0103r\u0163it pe fa\u0163\u0103 \u015fi la vedere\u201d de perioada lor legionar\u0103? Dup\u0103 lectura paginilor respective \u00een coroborare cu alte analize (oneste, obiective) ale problemei, m\u0103 al\u0103tur opiniei autoarei: Cioran \u015fi Eliade s-au desp\u0103r\u0163it, fiecare \u00een mod personal, total \u015fi din convingere, de trecutul lor legionar. Nu are rost s\u0103 rezum\u0103m cele dou\u0103 studii de caz. Las pl\u0103cerea lecturii cititorului. Prin cele dou\u0103 studii de caz, Marta Petru d\u0103 un r\u0103spuns care mai tempereaz\u0103 nesf\u00e2r\u015fitele dezbateri pe tema respectiv\u0103, multe din ele tenden\u0163ioase, iar altele de-a dreptul amatoriste. Pun\u00e2nd sub lup\u0103 ideologia \u015fi filosofia Genera\u0163iei \u201927 \u015fi alunecarea ei de la simpatie, la adeziune, la legionarism, cercet\u0103toarea nu caut\u0103 scuze, dar nici nu inventeaz\u0103 culpe, d\u00e2nd dovad\u0103 de discern\u0103m\u00e2nt \u015fi logic\u0103.
\nCartea Martei Petreu se \u00eencheie cu un incitant studiu despre Constantin Noica postcarceral, despre acel mare naiv \u015fi idealist \u00eenvins politic, dar c\u00e2\u015ftig\u0103tor \u00een \u015fi prin cultur\u0103. Dincolo de datele legate de procesul lotului Noica-Pillat, aten\u0163ia autoarei se opre\u015fte la dou\u0103 aspecte majore: suferin\u0163a tr\u0103it\u0103 de Noica dup\u0103 eliberare, consider\u00e2ndu-se vinovat pentru arestarea \u015fi condamnarea celorlal\u0163i din lot, \u015fi analiza volumului memorialistic ,,Ruga\u0163i-v\u0103 pentru fratele Alexandru\u201d, ap\u0103rut \u00een 1990, primit cov\u00e2r\u015fitor de critic din cauza conjuncturii momentului \u015fi a unei lecturi neprofesioniste. \u00cen mod just, Marta Petreu porne\u015fte \u00een comentariul ei de la una din c\u0103r\u0163ile fundamentale ale lui Noica, ,,Povestiri despre om. Dup\u0103 o carte a lui Hegel\u201d. Pe un schelet filosofic, Noica construie\u015fte \u00een ,,Ruga\u0163i-v\u0103 pentru Alexandru\u201d o mare parabol\u0103 moral\u0103.
\nStudiile str\u00e2nse \u00een acest volum reconstituie ideologia \u015fi filosofia unui segment fundamental din istoria rom\u00e2neasc\u0103, cunoscut sub denomina\u0163ia interbelic. Sunt atitudini \u015fi comentarii referitoare la problemele acelei epoci fa\u0163\u0103 de care Marta Petreu ar fi putut fi mult mai combativ\u0103. Dar, dincolo de aceast\u0103 ,,acuz\u0103\u201d e de remarcat, spre lauda ei, acel echilibru \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 analizele \u015fi demonstra\u0163iile de o str\u00e2ns\u0103 logic\u0103.
\nSpuneam, \u00een alt\u0103 cronic\u0103, c\u0103 Marta Petreu se num\u0103r\u0103 printre pu\u0163inii care, cu adev\u0103rat, cunosc \u00een profunzime perioada interbelic\u0103 \u00een toat\u0103 bog\u0103\u0163ia \u015fi complexitatea ei ideologic\u0103 \u015fi filosofic\u0103.
\nMulte din paginile Martei Petreu, consacrate interbelicului \u015fi \u00een special Genera\u0163iei \u201927, con\u0163in nuclee epico-romane\u015fti. A\u015fa c\u0103 nu va fi prea mare surpriza \u2013 precedentul exist\u0103, dac\u0103 peste ceva timp ne va oferi un roman cu subiect \u015fi personaje extrase din aceast\u0103 materie.
\nE drept c\u0103 Genera\u0163ia \u201927 este Everestul culturii noastre, dar p\u00e2n\u0103 la el trebuie escaladate alte piscuri. A\u015ftept\u0103m, doamn\u0103 Marta Petreu!<\/p>\n


\nIonel NECULA<\/strong>
\n\"\"

Cioran \u00een pretexte diatribice<\/strong><\/p>\n

Rar s-a \u00eent\u00e2mplat ca un scriitor s\u0103 fie a\u015fa de aprig \u015fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 detestat \u015fi elogiat ca scepticul de la R\u0103\u015finari. A contribuit probabil la aceast\u0103 situa\u0163ie contradictorie \u015fi maniera inconfundabil\u0103 de a lua \u00een r\u0103sp\u0103r valorile lumii moderne, de la ideea de familie \u015fi de progres p\u00e2n\u0103 la dezm\u0103\u0163ul generat de evolu\u0163ia nestingherit\u0103 a \u015ftiin\u0163ei \u015fi tehnicii contemporane. Trebuia, dup\u0103 at\u00e2tea clam\u0103ri abrazive la adresa lumii, pe care o str\u0103b\u0103tea cu toate dezabuz\u0103rile la butonier\u0103, s\u0103 se a\u015ftepte \u015fi la asemenea atitudini oscilante, de nu cumva de-a dreptul histrionice, p\u0103tima\u015fe \u015fi iconoclaste.
\n Vorbim \u00eens\u0103 despre percep\u0163ia lui Cioran \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, unde reac\u0163iile au fost de-a dreptul antitetice, resorbeau \u00eentregul evantai de nuan\u0163e cuprins \u00eentre hul\u0103 \u015fi prosl\u0103vire. \u015ei nu ne referim doar la pozi\u0163ion\u0103rile din perioada rom\u00e2neasc\u0103 a activit\u0103\u0163ii sale, c\u00e2nd reac\u0163iile la Schimbarea la fa\u0163\u0103 au antrenat at\u00e2tea creioane \u00eenfrigurate, dar \u015fi la reac\u0163iile ulterioare, de dup\u0103 revolu\u0163ia decembrist\u0103, c\u00e2nd atitudinile, de\u015fi mai re\u0163inute, n-au lipsit din presa noastr\u0103 cultural\u0103. Sigur, Cioran devenise o personalitate cu recunoa\u015fteri europene, iar o atitudine mai rigid\u0103 fa\u0163\u0103 de apelpisirile lui devenise contraproductiv\u0103, nu mai d\u0103dea bine \u015fi critica a ezitat s\u0103 se pronun\u0163e frontal, cu toat\u0103 gama de irit\u0103ri, cum se obi\u015fnuia, dar au fost \u015fi reac\u0163ii astringente \u015fi ofuscate.
\n Surpriza este c\u0103 atitudinile mai \u00eembufnate fa\u0163\u0103 de o\u0163\u0103r\u00e2rile scepticului \u2013 repet, este vorba de reac\u0163iile postdecembriste – proveneau mai ales din partea lumii clericale, fapt f\u0103r\u0103 precedent \u00een ansamblul recept\u0103rilor lui Cioran. S\u0103 amintim m\u0103car fugitiv\/telegrafic, c\u0103 la apari\u0163ia Schimb\u0103rii la fa\u0163\u0103, unde Cioran vorbe\u015fte destul de acid despre credin\u0163a formal\u0103, de m\u00e2ntuial\u0103 a rom\u00e2nilor, cu excep\u0163ia lui Nichifor Crainic, care nu \u015ftim \u00een ce m\u0103sur\u0103 apar\u0163inea lumii teologale, nu s-a pronun\u0163at nici o fa\u0163\u0103 bisericeasc\u0103. \u015ei chiar atunci, c\u00e2nd a ap\u0103rut Lacrimi \u015fi sfin\u0163i \u015fi s-a con\u015ftientizat c\u0103 este totu\u015fi nevoie \u015fi de o atitudine din partea bisericii noastre ortodoxe, s-a f\u0103cut apel la apeten\u0163a unui om de \u015ftiin\u0163\u0103, Al. Mironescu, pentru a replica insurgen\u0163elor lui Cioran.
\n Acum \u00eens\u0103, dup\u0103 revolu\u0163ie, c\u00e2nd opera lui Cioran, dup\u0103 lungile decenii de interdic\u0163ie, a ap\u0103rut \u015fi pe pia\u0163a cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pozi\u0163ionarea bisericii fa\u0163\u0103 de ideile lui Cioran a devenit necesar\u0103 \u015fi chiar imperativ\u0103. Prea devenise un nume, o glorie \u015fi un moment de referin\u0163\u0103 \u00een cultura european\u0103 pentru a mai fi ignorat \u015fi trecut cu vederea. O reac\u0163ie din partea bisericii devenise iminent\u0103.
\n Dintre cei ce \u015fi-au asumat aceast\u0103 misiune grea de tombater \u015fi de ap\u0103r\u0103tor al dogmelor \u015fi credin\u0163ei, \u00eel amintim pe dr. Mircea V. Homescu, care a publicat \u00een ziarul Cotidianul din 19 mai 1995 (Suplimentul Alfa \u015fi Omega) articolul fulminant despre exerci\u0163iile de defulare programat\u0103, o diatrib\u0103 \u00eenver\u015funat\u0103 la adresa rela\u0163iilor lui Cioran cu divinul \u015fi la adresa areligiozit\u0103\u0163ii sale declarate.
\n D-l Homescu, intuim, este un spirit inclement, p\u0103truns de m\u00e2ng\u00e2ierea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor evanghelice, at\u00e2t de p\u0103truns, \u00eenc\u00e2t verbul s\u0103u devine vituperant, necru\u0163\u0103tor \u015fi demolator. Nimic din ceea ce \u015ftiam c\u0103 reprezint\u0103 \u00eensemnele personalit\u0103\u0163ii lui Cioran, spontaneitatea, luarea \u00een r\u0103sp\u0103r, pertinen\u0163a observa\u0163iei, stilul inconfundabil \u2013 nu mai are trecere \u00een ochii d-lui Homescu. Omul Cioran, este de p\u0103rere temutul exeget teologic, ar fi, chipurile, orgolios p\u00e2n\u0103 la suspiciune de pu\u0163in\u0103tate mintal\u0103, mai sufer\u0103 \u015fi de un deficit congenital de g\u00e2ndire.
\n De fapt, ceea ce-l consterneaz\u0103 cel mai mult pe autorul exerci\u0163iilor de defulare programat\u0103 este presupusa necredin\u0163\u0103 \u00eencercat\u0103 de scepticul de pe rue de l\u2019Odeon. Nimic nu \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte pe Emil Cioran s\u0103 ne spurce altarele credin\u0163ei noastre cu mizeria pornofilosofic\u0103 a g\u00e2ndirii lui, mai spune bunul evlavios \u00eentr-o explozie verbal\u0103 amintind de vechile afurisenii medievale, neezit\u00e2nd, fire\u015fte, s\u0103-l considere cel mai murdar ateu-filosof al Rom\u00e2niei din \u201992.
\n L\u0103s\u00e2nd la o parte contonden\u0163a limbajului necru\u0163\u0103tor, nu tocmai potrivit pentru o fa\u0163\u0103 religioas\u0103 care ne-a obi\u015fnuit cu acea blajin\u0103tate duhovniceasc\u0103, specific\u0103 ap\u0103r\u0103torilor de credin\u0163\u0103, remarc\u0103m iritarea neobi\u015fnuit\u0103 a bunului duhovnic.
\n Nu-i greu de observat c\u0103 chiar obiectul filipicei activat de Mircea V. Homescu este o chestiune discutabil\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme \u00eentreaga devenire uman\u0103 este originat\u0103 de Cioran \u00eentr-un act biblic, cel al c\u0103derii \u2013 considerat principiu \u015fi temei al oric\u0103rei epistemologii istorice. C\u0103derea \u00een istorie \u015fi \u00een vremelnicie este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o c\u0103dere \u00een moarte \u015fi o r\u0103t\u0103cire \u00een cunoa\u015ftere. Oric\u00e2t demonism ar presupune aceast\u0103 nelini\u015fte comprehensiv\u0103, ea nu poate fi desp\u0103r\u0163it\u0103 de condi\u0163ia omului modern.
\n Iluzia c\u0103 putem reveni \u00een punctul biblic originar, de unde s\u0103 relu\u0103m procesul evolu\u0163iei, nu mai este nici credibil\u0103 \u015fi, probabil, nici pl\u0103cut\u0103 lui Dumnezeu. Ar fi greu, de nu cumva imposibil, ca din punctul unde-am ajuns s\u0103 ne mai consider\u0103m ni\u015fte bie\u0163i inocen\u0163i ce-\u015fi reprim\u0103 orice form\u0103 de inteligen\u0163\u0103 \u015fi de interoga\u0163ie despre lume \u015fi despre propria noastr\u0103 condi\u0163ie. Dup\u0103 c\u00e2te \u015ftim, chiar teologia contemporan\u0103 se intereseaz\u0103 mai mult de compatibilitatea \u015ftiin\u0163ei cu credin\u0163a dec\u00e2t de dihotomizarea lor. Nu serve\u015fte nici uneia, nici alteia s\u0103 implor\u0103m puterea divin\u0103 pentru a ne repara siguran\u0163a ars\u0103 de la tabloul electric. Dumnezeu n-a dat omului inteligen\u0163a pentru a nu se folosi de ea. Pe Dumnezeu, o spune chiar d-l Homescu, \u00eel ai mai \u00eent\u00e2i \u00een inim\u0103 \u015fi abia mai t\u00e2rziu \u00een minte \u015fi \u00een g\u00e2nd. \u00centr-un fel, la fel g\u00e2ndea \u015fi Cioran: Sfin\u0163enia este o genialitate a inimii, spunea \u00een Lacrimi \u015fi sfin\u0163i (p.213).
\n Prin urmare, Dumnezeu trebuie asumat mai \u00eent\u00e2i afectiv \u015fi numai dup\u0103 aceea ra\u0163ional, dar exact acela\u015fi lucru \u00eel afirmase \u015fi g\u00e2nditorul din R\u0103\u015finari; defectul nostru este c\u0103 avem destul\u0103 pasiune pentru a ne apropia de El, dar nu destul\u0103 naivitate pentru a crede (Scrisori c\u0103tre cei de-acas\u0103, p. 233).
\n Cioran n-a t\u0103g\u0103duit niciodat\u0103 c\u0103 drumul spre Cer trebuie pavat cu iubire, dar nici n-a radicalizat distinc\u0163ia dintre pasiune \u015fi ra\u0163iune. Tot ce cre\u015fte peste iubirea terestr\u0103 zide\u015fte temeliile lui Dumnezeu, spunea \u00een Amurgul g\u00e2ndurilor, (p.180). Sigur c\u0103 nu facem din Cioran un bigot, dar nici nu trebuie privit ca un ateu. S-a declarat totdeauna un areligios, adic\u0103 un credincios f\u0103r\u0103 religie, dar \u00een nici un caz f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103. Acest lucru nu l-a \u00een\u0163eles d-l Homescu \u00een deful\u0103rile sale, nu doar programate, dar \u015fi hipopotamice.
\n Problema credin\u0163ei \u015fi presupusele abateri de la spiritul dogmelor religioase constituia, \u00eentr-adev\u0103r, un pretext al pozi\u0163ion\u0103rilor mustr\u0103toare la adresa lui Cioran \u015fi era firesc ca asemenea atitudini s\u0103 vin\u0103 din partea bisericii \u015fi a slujitorilor ei. S\u0103 ne amintim c\u0103 nici Blaga, cu mult \u00eenaintea lui Cioran, nu sc\u0103pase de suspec\u0163iile c\u0103 filosofia sa despre Marele Anonim este o deformare a imaginii lui Dumnezeu, de la \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea statornicit\u0103 \u00een Biblie.
\n Credin\u0163a \u015fi religiozitatea lui Cioran nu erau singurele care au declan\u015fat reac\u0163ii frontale din partea cona\u0163ionalilor s\u0103i. O alt\u0103 tem\u0103, mult mai generoas\u0103 sub aspectul reac\u0163iilor anticioraniene, era presupusul s\u0103u antirom\u00e2nism, escavarea defectelor noastre organice \u015fi exacerbarea, colosalizarea lor. Faptul nu era neobi\u015fnuit \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, le mai desfoliaser\u0103 \u00eenaintea lui Cioran \u015fi al\u0163i g\u00e2nditori, dar fiul protopopului de Sibiu le gonfla a\u015fa de radical, c\u0103 aproape nu mai r\u0103m\u00e2nea loc \u015fi pentru sublinierea calit\u0103\u0163ilor. Urma o direc\u0163ie eseistic\u0103 ini\u0163iat\u0103 cu mult \u00eenaintea sa \u015fi va fi urmat\u0103 \u015fi de alte pozi\u0163ion\u0103ri eseistice asem\u0103n\u0103toare, dar Cioran se remarca tocmai prin verbul s\u0103u c\u0103tr\u0103nit, nevrotic \u015fi corosiv. Prea se identifica organic cu fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi prea \u00ee\u015fi iubea \u0163ara \u015fi etnia din care f\u0103cea parte, ca s\u0103-i treac\u0103 cu vederea numeroasele bete\u015fuguri pe care le identifica la cheia devenirii sale istorice. Cum obiectul iubirii sale se dovedea nevrednic de afec\u0163iunea sa, mai ales c\u0103 se reg\u0103sea el \u00eensu\u015fi \u00een toat\u0103 gama defectelor identificate \u00een firea rom\u00e2neasc\u0103, nu-i mai r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t s\u0103-\u015fi transforme iubirea \u00een ur\u0103, \u00eentr-o ur\u0103 grea, cum recunoa\u015fte \u00een Schimbarea la fa\u0163\u0103 \u2013 cea mai tulbur\u0103toare depozi\u0163ie cioranian\u0103 despre specificul rom\u00e2nesc.
\n Dar, pentru c\u0103 lucrarea \u015fi toat\u0103 opera lui Cioran a fost interzis\u0103 \u00een toat\u0103 perioada regimului totalitar, reac\u0163iile abrazive la c\u0103tr\u0103nirile lui Cioran pentru presupusul s\u0103u antirom\u00e2nism au \u00eent\u00e2rziat \u015fi ele. Se vor reedita abia dup\u0103 1989, dup\u0103 mai bine de \u015fase decenii de interdic\u0163ie, c\u00e2nd Cioran era pe val, devenise un nume, o glorie, a\u015fa c\u0103 \u015fi tonul reac\u0163iilor s-a mai \u00eendulcit, a devenit concesiv, \u00eeng\u0103duitor, tolerant. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 lung\u0103 perioad\u0103 de dictatur\u0103 inclement\u0103, Cioran a fost integrat unei pleiade de pribegi \u2013 M. Eliade, Eug. Ionescu, \u015etefan Lupa\u015fcu, Vintil\u0103 Horia, Constantin Am\u0103riu\u0163ei – interzi\u015fi nu doar ca oper\u0103, dar chiar \u015fi ca simpl\u0103 pronun\u0163are a numelui lor. Lumea rom\u00e2neasc\u0103 afla c\u00e2te ceva despre ei, despre succesele lor literare din Occident, de la Europa liber\u0103, c\u0103ci aducerea lor \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi introducerea \u00een circuitul cultural rom\u00e2nesc se dovedea o treab\u0103 anevoioas\u0103, riscant\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de perspectiv\u0103. Din acest punct de vedere, securitatea nu era dispus\u0103 la toleran\u0163\u0103. \u00cen 1956, c\u00e2nd Marieta Sadova a ajuns la Paris, s-a \u00eent\u00e2lnit cu Eliade \u015fi Cioran \u015fi-a adus \u00een \u0163ar\u0103 dou\u0103 din c\u0103r\u0163ile lor (La tentation d\u2019exister de Cioran \u015fi La foret interdite de Mircea Eliade, pentru a fi lecturate de prietenii lor r\u0103ma\u015fi \u00een \u0163ar\u0103, securitatea i-a adunat pe to\u0163i \u00eentr-un singur lot, Lotul Noica, \u015fi l-a \u00eempov\u0103rat cu 271 de ani de temni\u0163\u0103 grea. Au fost \u015fi perioade mai relaxate, dar editarea lui \u00een \u0163ar\u0103 n-a fost posibil\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1988, c\u00e2nd Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 a publicat o culegere de eseuri \u00een traducerea lui Modest Moraru.
\n Scutit de diatribe fulminante n-a fost niciodat\u0103, nici \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi nici \u00een str\u0103in\u0103tate, dar toat\u0103 partitura acestor \u00eembufn\u0103ri c\u0103tr\u0103nite, de la st\u00e2nga la dreapta \u015fi de la dreapta la st\u00e2nga, le vom dispune \u00eentr-o alt\u0103 diviziune a acestei c\u0103r\u0163i. <\/p>\n

(Fragment din volumul \u00een preg\u0103tire \u201eCioran \u00een pretexte diatribice<\/em>\u201d) <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA DEGRAB\u0102 IMITATORI \u015fi\/vs DEGRAB\u0102 AUTOHTONI? Sub aceast\u0103 sintagm\u0103 interogativ\u0103, cu posibilele ei variante lingvistico-semantice, poate fi pus recentul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20454"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20454"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20454\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20455,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20454\/revisions\/20455"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20454"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20454"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20454"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}