{"id":20441,"date":"2023-02-24T13:29:52","date_gmt":"2023-02-24T10:29:52","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20441"},"modified":"2023-02-25T10:30:59","modified_gmt":"2023-02-25T07:30:59","slug":"spatii-culturale-nr-22-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20441","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 22 (5)"},"content":{"rendered":"

Doina POPA<\/strong>
\n\"\"

– Nu \u015ftiu cum se \u00eent\u00e2mpla, c\u0103 mereu \u00eemi propuneam s\u0103 nu-i mai fac figuri lui George. Chiar nu merita, bietul b\u0103iat, s\u0103 m\u0103 port a\u015fa ur\u00e2t, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t nu aveam nici un g\u00e2nd s\u0103-mi petrec restul vie\u0163ii cu el. Dar, cum se f\u0103cea, cum nu se f\u0103cea, parc\u0103 m\u0103 lua apa \u015fi iar d\u0103deam cu b\u00e2ta-n balt\u0103. Odat\u0103, c\u00e2nd s\u0103 mergem la un bal, am acceptat \u00een ultima clip\u0103 invita\u0163ia unui ofi\u0163er care-mi tot f\u0103cea ochi dulci, un gest absolut gratuit, pe care nici acum nu-l pot explica. M\u0103car s\u0103 fi sim\u0163it pentru ofi\u0163er o atrac\u0163ie, ca s\u0103-mi pot spune: fie ce-o fi, m\u0103 distrez \u015fi eu cu b\u0103iatul \u0103sta la bal, c\u0103 doar n-o fi foc. Dar nici pomeneal\u0103 de a\u015fa ceva. Uniforma de ofi\u0163er \u00eei venea ca turnat\u0103, dar eu nu f\u0103cusem o pasiune pentru acel t\u00e2n\u0103r. Noi, fetele, ne cam feream de ofi\u0163eri, \u015ftiam c\u0103 ei nu ne pot oferi o rela\u0163ie stabil\u0103, azi aici, m\u00e2ine-n Foc\u015fani, a\u015fa vine vorba, nu, te mai trezeai \u015fi cu mingea la centru \u015fi pe urm\u0103 umblai din garnizoan\u0103 \u00een garnizoan\u0103 ca s\u0103-l cau\u0163i pe tat\u0103l copilului. Atunci, c\u00e2nd cu balul de care-\u0163i spun, era o mic\u0103 trup\u0103 \u00eencartiruit\u0103 \u00een sat, se f\u0103ceau cazemate din beton cu acoperi\u015ful la baza p\u0103m\u00e2ntului. Pe acoperi\u015f solda\u0163ii puneau p\u0103m\u00e2nt \u015fi sem\u0103nau iarb\u0103 ca s\u0103 nu se vad\u0103 din avion c\u0103 ar fi pe acolo vreun sistem de ap\u0103rare. Bine c\u0103 nu s-a purtat nici o lupt\u0103 decisiv\u0103 la noi \u00een sat, cazematele erau chiar pe malul Siretului, foarte aproape de sat, ne-ar fi terminat, ne-ar fi f\u0103cut una cu p\u0103m\u00e2ntul. Prin urmare am plecat \u00eempreun\u0103 cu ofi\u0163erul spre locul unde era se f\u0103cea balul, nu mai \u015ftiu acum unde anume, \u00een timp ce George mergea \u00een urma noastr\u0103 \u00eempreun\u0103 cu mama, c\u0103 doar mama era fata de m\u0103ritat \u015fi nu eu. Uite, povestesc \u015fi chiar mi se face mil\u0103 dar atunci parc\u0103 eram din piatr\u0103 seac\u0103. Uite a\u015fa, l-am l\u0103sat s\u0103 vin\u0103 \u00eempreun\u0103 cu mama la bal, asta dup\u0103 ce \u00eel alergasem ca pe un ogar \u015fi \u00eel trimisesem de nu \u015ftiu c\u00e2te ori s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 a \u00eenceput balul pentru c\u0103 mai eram \u015fi mofturoase, nu voiam s\u0103 ajungem acolo chiar de la \u00eenceput, s\u0103 deschidem noi balul, ni se p\u0103rea ceva de prost gust. A\u015fa c\u0103, aveam nevoie de spioni care s\u0103 culeag\u0103 pentru noi informa\u0163ii, ca pe baza lor s\u0103 hot\u0103r\u00e2m care era momentul cel mai potrivit de-a ne face intrarea. Da, toate fetele din sat veneau la bal \u00eenso\u0163ite de mame, nu se punea problema s\u0103 pleci de capul t\u0103u, mamele erau un fel de accesoriu al fetelor, nici nu pl\u0103teau bilet de intrare la bal. \u00cen schimb b\u0103ie\u0163ii le tratau cu limonad\u0103, ca s\u0103 se pun\u0103 bine cu ele \u015fi at\u00e2ta limonad\u0103 ce beau, \u00eenc\u00e2t trebuiau adesea s\u0103 se duc\u0103 afar\u0103 la closet. Vara mai era cum mai era, dar iarna \u00eencepea greul. Trebuia s\u0103 ias\u0103, bietele femei, afar\u0103 \u00een frig, dup\u0103 ce st\u0103tuser\u0103 at\u00e2ta timp \u00een n\u0103du\u015feala din bal \u015fi se \u00eent\u00e2mpla adesea s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cabinele ocupate \u015fi s\u0103 fie nevoite s\u0103 a\u015ftepte. S\u0103 a\u015ftepte \u015fi s\u0103 aud\u0103 fel de fel de comentarii ale b\u0103ie\u0163ilor sau ale fetelor, vorbe \u00een doi peri ce se \u0163eseau de la o cabin\u0103 la alta. S\u0103 aud\u0103 \u015fi s\u0103 tac\u0103, ca s\u0103 nu \u00ee\u015fi tr\u0103deze prezen\u0163a pentru c\u0103, orice informa\u0163ie avea importan\u0163a ei. Devenea un fel de puls necenzurat al societ\u0103\u0163ii prezente. Exista o surescitare general\u0103. To\u0163i acei tineri parc\u0103 erau locomotive \u00een plin av\u00e2nt gata, gata s\u0103 deraieze de pe \u015fine. Oricum, fiind nevoite s\u0103 ias\u0103 afar\u0103, se mai dezmor\u0163eau \u015fi mamele un pic pentru c\u0103 altfel \u00een\u0163epeneau acolo pe scaune, mai picoteau, \u00ee\u015fi mai povesteau una alteia c\u00e2te \u00een lun\u0103 \u015fi-n stele. Ca mamele. Nu, nu m\u0103 deranja c\u0103 mergeam cu mama la bal. Mamele se obi\u015fnuiser\u0103 s\u0103 vad\u0103 multe, multe din cele permise. Nu ca ast\u0103zi, c\u00e2nd habar nu ai pe unde-\u0163i umbl\u0103 fata \u015fi-\u0163i tot dai cu presupusul \u015fi-\u0163i tot faci fel de fel de probleme chiar \u015fi atunci c\u00e2nd nu este cazul. Uite a\u015fa, din ne\u015ftiin\u0163\u0103, se st\u00e2rnesc discu\u0163ii nepl\u0103cute care modific\u0103 rela\u0163ia dintre mam\u0103 \u015fi fat\u0103. Mamele erau pe vremuri ca ni\u015fte paratr\u0103snete te fereau de tot felul de rele, inclusiv de r\u0103ul din tine. Iar euforia unui bal \u00eensemna un pericol important pe care-l dep\u0103\u015feai cu bine vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd. Furat\u0103 de v\u00e2rtejul balului \u00ee\u0163i puteai pierde lesne capul, ori mama era acolo ca s\u0103 \u0163i-l a\u015feze la loc pe umeri \u015fi s\u0103 \u0163i-l monteze bine, prin r\u0103sucire, p\u00e2n\u0103 se auzea clicul mecanismului de fixare. Chiar dac\u0103 apucai s\u0103 promi\u0163i vreunui fl\u0103c\u0103u marea cu sarea, p\u00e2n\u0103 a doua zi, c\u00e2nd sc\u0103pai de sub controlul matern, deja \u00eenvolburarea trecuse, iar pisica nu mai p\u0103rea la fel de neagr\u0103 ca \u00een timpul nop\u0163ii. Altceva m\u0103 deranja pe mine. Aveam nevoie de mult\u0103, mult\u0103 putere de convingere ca s-o fac pe mama s\u0103 m\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103. Nu numai putere de convingere. C\u00e2t\u0103 munc\u0103 voluntar\u0103 nu am f\u0103cut eu prin curte numai \u015fi numai ca s-o \u00eenduplec pe mama, nu m\u0103 \u00eentreba! Pentru ea era cu adev\u0103rat un chin \u00eengrozitor, acum o \u00een\u0163eleg mai bine, s\u0103r\u0103cu\u0163a. Fr\u00e2nt\u0103 de oboseal\u0103, dup\u0103 ce treb\u0103luise o zi \u00eentreag\u0103, \u00een loc s\u0103 se \u00eentind\u0103 \u00eentr-un pat pentru binemeritata odihn\u0103 ea trebuia s\u0103 se \u00eembrace frumos \u015fi s\u0103 stea pironit\u0103 \u00eentr-un scaun ore \u00een \u015fir, dreapt\u0103, z\u00e2mbitoare, vigilent\u0103. Pentru c\u0103 balurile \u0163ineau p\u00e2n\u0103 diminea\u0163a c\u00e2nd se alegea regina balului iar eu nu m-a\u015f fi dat plecat\u0103 mai \u00eenainte pentru nimic \u00een lume. Ce-mi p\u0103sa mie c\u0103 pe parcursul acelor ore nesf\u00e2r\u015fite mama \u00een\u0163epenea, c\u0103 o apucau junghiurile, c\u0103 suferea de n\u0103du\u015feal\u0103, c\u0103 inima ei sl\u0103bit\u0103 b\u0103tea mai s\u0103 sparg\u0103 pieptul. Atunci nu-mi era g\u00e2ndul dec\u00e2t la dans \u015fi iar la dans. Dar mereu exist\u0103 \u015fi altceva, imprecis \u015fi tulbure, pe l\u00e2ng\u0103 dans. Acel ceva sau altceva m\u0103 scormonea \u015fi pe mine \u015fi m\u0103 scotea din min\u0163i \u015fi \u00eemi d\u0103dea aripi \u015fi m\u0103 f\u0103cea s\u0103 fiu rea cu George. Pentru c\u0103 George era o redut\u0103 deja cucerit\u0103, nu mai aveam ce jocuri s\u0103 fac \u00een privin\u0163a lui. El era omul care-mi pl\u0103tea biletul la bal, tocmea c\u0103ru\u0163a\u015ful care s\u0103 ne duc\u0103 unde aveam de mers, m\u0103 ap\u0103ra de manevrele b\u0103ie\u0163ilor \u015fi avea grij\u0103 de mine ca de ochii din cap. Din partea lui nu m\u0103 a\u015ftepta nici o surpriz\u0103. Or eu aveam succes, le eram drag\u0103 b\u0103ie\u0163ilor \u015fi nu numai b\u0103ie\u0163ilor. Odat\u0103, la un bal care s-a \u0163inut \u00eentr-un sat vecin, p\u0103rintele a avut pl\u0103cerea s\u0103 joace cu mine un dans. A dezbr\u0103cat anteriul, l-a at\u00e2rnat \u00een cuier \u015fi i-a spus: – Hai, stai p\u0103rin\u0163ele frumu\u015fel aici c\u0103 doar n-o fi foc! Apoi a pornit \u00een dans \u00eempreun\u0103 cu mine de-a lungul \u015fi de-a latul s\u0103lii de bal de nu ni se mai vedeau picioarele. Nu m-a str\u00e2ns prea tare \u00een bra\u0163e, nici un gest n-a fost nepotrivit, cred c\u0103 a fost cel mai curat dans posibil dar, c\u00e2nd m-a adus din nou l\u00e2ng\u0103 mama, aveam chilo\u0163ii flea\u015fc\u0103 \u015fi c\u00e2nd am privit \u00een urma lui parc\u0103 am v\u0103zut prin ceaf\u0103 tulburarea popii care se \u00eendrepta hot\u0103r\u00e2t spre cuier ca s\u0103-si \u00eembrace anteriul. Atunci am vrut s\u0103 plec acas\u0103 \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul balului, m\u0103 sim\u0163eam obosit\u0103, mai obosit\u0103 ca alt\u0103dat\u0103. \u00cel trimisesem pe George s\u0103 apropie c\u0103ru\u0163a de intrarea salonului, ca s\u0103 nu-mi intre z\u0103pada \u00een pantofi. Tocmai m\u0103 \u00eencheiam la palton, se purtau paltoanele str\u00e2nse pe corp cu nasturi mul\u0163i, unul \u00eentr-altul; era un adev\u0103rat chin s\u0103 petreci g\u0103icile dup\u0103 tot acel \u015fir nesf\u00e2r\u015fit de nasturi, dar mie \u00eemi pl\u0103cea la nebunie paltona\u015ful pentru c\u0103, \u00een timp ce eram ocupat\u0103 cu nasturii, puteam s\u0103 arunc ocheade prin sal\u0103, s\u0103 mai z\u0103bovesc, s\u0103 mai spun una \u015fi alta spre disperarea mamei care m\u0103 tot \u00eendemna: – Hai, dar hai odat\u0103! M\u0103 \u00eencheiam, cum \u00ee\u0163i spuneam la nasturi, c\u00e2nd s-a strigat regina balului. Atunci c\u00e2nd mergeai la bal \u00een alt sat, jocurile se f\u0103ceau acolo, nu prea avea cine s\u0103 te sus\u0163in\u0103 cu ilustrate de aceea nici nu mai voisem s\u0103 a\u015ftept sf\u00e2r\u015fitul balului \u015ftiind prea bine c\u0103 nu mai am de ce \u00eent\u00e2rzia. Am fost foarte surprins\u0103 s\u0103-mi aud numele, rostit a\u015fa, cu rezonan\u0163\u0103, prin prelungirea la nesf\u00e2r\u015fit a vocalelor. Organizatorul, probabil, observase c\u0103 tocmai m\u0103 preg\u0103team s\u0103 ies pe u\u015f\u0103 \u015fi a procedat a\u015fa de dragul spectacolului. Mie mi s-a str\u00e2ns inima g\u00e2ndindu-m\u0103 c\u0103, cine \u015ftie, p\u0103rintele scrisese ilustrate cu numele meu, m\u0103 z\u0103p\u0103cisem \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eemi venea s\u0103 m\u0103 scurg \u00een podele. P\u0103rintele era \u00eensurat \u015fi s-ar fi st\u00e2rnit un adev\u0103rat scandal dac\u0103 el ar fi completat ilustrate. C\u00e2te b\u00e2rfe s-ar fi iscat, c\u00e2t\u0103 ap\u0103 la moar\u0103 ar fi curs pe seama mea! Dar, undeva \u00eentr-un str\u0103fund de interior, unde sim\u0163eam adev\u0103rate v\u0103p\u0103i \u015fi n\u0103vala s\u00e2ngelui clocotit, \u00eemi doream ca p\u0103rintele s\u0103 fi completat ilustratele. Am p\u0103\u015fit c\u0103tre mijlocul salonului, nu avea nici un rost s\u0103-mi mai dau jos paltonul, ar fi durat prea mult descheiatul nasturilor. M\u0103 priveau to\u0163i cu un fel de \u00eenc\u00e2ntare, o \u00eenc\u00e2ntare care mai real\u0103, care mai for\u0163at\u0103, fiecare dup\u0103 cum se pricepea s\u0103 arate iar eu abia dac\u0103 am reu\u015fit s\u0103 murmur: – Dar, cine este regele? Cu cine s\u0103 dansez valsul de \u00eenchidere a balului? Mi s-a spus un nume, nu l-am \u00een\u0163eles prea bine, a r\u0103s\u0103rit l\u00e2ng\u0103 mine un b\u0103iat, nu era de la noi din sat \u015fi-l cuno\u015fteam prea pu\u0163in. Cur\u00e2nd orhestra a \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte iar eu am dansat de parc\u0103 aveam aripi, cu to\u0163i ochii a\u0163inti\u0163i pe mine, at\u00e2rna\u0163i de poalele paltonului gata, gata, s\u0103 m\u0103 trag\u0103 \u00een jos. C\u00e2te fete, de acolo din bal, nu-ar fi vrut s\u0103 m\u0103 vad\u0103 la p\u0103m\u00e2nt \u015fi eventual s\u0103 m\u0103 calce \u00een picioare, s\u0103-\u015fi \u00eenfig\u0103 tocurile \u00een carnea mea \u015fi s\u0103 r\u0103suceasc\u0103 piciorul de c\u00e2te ori aveau poft\u0103 p\u00e2n\u0103 le trecea n\u0103duful! Cine eram eu s\u0103 vin la ele \u00een sat \u015fi s\u0103 r\u0103storn clasamentele \u015fi preferin\u0163ele locale? Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103-\u015fi ziceau: – Nu se mai m\u0103rit\u0103 \u015fi asta odat\u0103 ca s\u0103 lase liber tronul de regin\u0103? Or mai fi \u015fi alte fete frumoase n-o fi ea unica sub soare! Ce fel de regin\u0103 pe care nu vrea nimeni s-o ia de nevast\u0103? Spre ciuda lor picioarele mele parc\u0103 erau dou\u0103 sf\u00e2rleze. Cu toat\u0103 greutatea paltonului spatele mi-l \u0163ineam mai drept ca niciodat\u0103 \u015fi m\u0103 ml\u0103diam \u015fi aveam a\u015fa o satisfac\u0163ie de nu mai \u00eenc\u0103pea la mine \u00een piept. Cu b\u0103iatul care a cheltuit at\u00e2\u0163ia bani cu ilustratele completate pe numele meu? Habar nu am ce-a fost, c\u0103 s-au precipitat lucrurile, \u00eencepuse pu\u0163in viscolul \u015fi toat\u0103 lumea s-a \u00eembulzit spre ie\u015fire. Noi aveam deja c\u0103ru\u0163a tras\u0103 \u015fi c\u0103ru\u0163a\u015ful m\u0103 tot gr\u0103bea: – Hai, domni\u015foar\u0103, c\u0103 turbatul \u0103sta de v\u00e2nt urne\u015fte z\u0103pada \u015fi r\u0103m\u00e2nem pe c\u00e2mp \u015fi George care se ferea s\u0103 m\u0103 priveasc\u0103 \u015fi devenea c\u00e2nd stacojiu, c\u00e2nd albastru: – Hai, odat\u0103 \u015fi mama care se ridicase deja icnind \u00een c\u0103ru\u0163\u0103: – Hai, gata, ajung\u0103-\u0163i, pentru numele lui Dumnezeu! Iar eu c\u00e2nd m-am instalat l\u00e2ng\u0103 George am privit roat\u0103 de jur \u00eemprejur dar nu \u015ftiu dac\u0103 m\u0103 uitam dup\u0103 regele balului, pierdut \u00een mul\u0163ime, sau dup\u0103 popa din sat care parc\u0103-mi r\u0103scolise m\u0103runtaiele. Inten\u0163ia mea era s\u0103-i mul\u0163umesc fl\u0103c\u0103ului pentru surpriza pe care mi-a f\u0103cut-o \u015fi eventual s\u0103-l invit la un pahar de vorb\u0103, cum se obi\u015fnuia. Dar nu l-am v\u0103zut dec\u00e2t atunci c\u00e2nd ne \u00eendep\u0103rtasem bini\u015for de intrarea salonului. R\u0103m\u0103sese \u00een drum cu ochii a\u0163inti\u0163i dup\u0103 c\u0103ru\u0163a noastr\u0103, iar v\u00e2ntul \u00eei flutura poalele paltonului. I-am f\u0103cut cu m\u00e2na \u015fi apoi l-am l\u0103sat pe George s\u0103 m\u0103 \u0163in\u0103 pe dup\u0103 umeri \u015fi s\u0103 m\u0103 str\u00e2ng\u0103 \u00een bra\u0163e pentru c\u0103 v\u00e2ntul \u00eencepea s\u0103 m\u0103 p\u0103trund\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenghe\u0163e transpira\u0163ia care m\u0103 n\u0103cl\u0103ise \u00een timpul ultimului dans, valsul reginei balului. Cum de nu-mi degerau picioarele-n pantofi \u015fi cu o singur\u0103 pereche de ciorapi de m\u0103tase nici acum nu pricep.<\/p>\n


\nGheorghe Mocanu<\/strong>
\n\"\"

BLESTEMUL<\/strong><\/p>\n

\u00cen odaie, singur \u00eentre patru pere\u0163i, cel ce alt\u0103dat\u0103 se credea a fi zmeul zmeilor \u00ee\u015fi pl\u00e2ngea blestemul faptelor sale. Dorul de a fi iubit \u015fi sentimentul sublim de a fi p\u0103rinte nu l-au p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103, dar azi, t\u00e2rziu \u015fi la apusul vie\u0163ii s-ar fi putut spune, devenise mai practic, \u00een lupta cr\u00e2ncen\u0103 pentru trai. Acum, fiecare floricic\u0103, fiecare col\u0163 \u00eenc\u00e2nt\u0103tor de natur\u0103 \u00eei aducea aminte de copiii lui pe care \u00eei alungase \u015fi, c\u00e2nd z\u0103rea unul pe uli\u0163\u0103, \u00eei admira cu duio\u015fie \u015fi cu lacrimi amare de remu\u015fcare, chipul, mersul, firea, iar pieptul i se sf\u00e2\u015fia de durerea c\u0103 niciodat\u0103 el nu va mai avea un copil \u00een cas\u0103. Nici m\u0103car boala cea grea care \u00eei sugruma via\u0163a, care \u00eel chinuia de ani de zile, nu putuse s\u0103-i nimiceasc\u0103 \u00een suflet acest sim\u0163\u0103m\u00e2nt al iubirii. Blestemul \u00eel zdrobise cu totul, \u00eei luase orice putere, orice voin\u0163\u0103, orice energie, dar dorul nebun dup\u0103 copiii lui, dup\u0103 o inim\u0103 de copil care s\u0103-i m\u00e2ng\u00e2ie singur\u0103tatea era acum mai \u00eenfl\u0103c\u0103rat ca niciodat\u0103. Sim\u0163ea, acolo, \u00een inima de care nu prea \u0163inuse cont, un vierme, mai r\u0103u poate dec\u00e2t boala. Se c\u0103ina, se blestema \u015fi se ru\u015fina amarnic \u00een t\u00e2rziul trupului s\u0103u \u015fubred pe care abia acum \u00eel observa c\u00e2t de nevolnic este.
\nToate aceste g\u00e2nduri treceau prin mintea lui, pe c\u00e2nd st\u0103tea nemi\u015fcat pe patul de sc\u00e2nduri, \u00een fa\u0163a ferestrei deschise. Aceea\u015fi imagine, aceia\u015fi copaci, acelea\u015fi frunze. \u00cen fiecare diminea\u0163\u0103 de toamn\u0103 num\u0103ra frunzele vi\u015finului din fa\u0163a ferestrei, iar acestea erau din ce \u00een ce mai pu\u0163ine. \u201eA\u015fa se duc \u015fi zilele\u2026 Niciodat\u0103 nu-mi va mai fi dat s\u0103 gust din adev\u0103rata pl\u0103cere a vie\u0163ii!\u201d – venea din ad\u00e2nc suspinul, iar lacrimile curgeau \u015firoaie pe obraji. \u015ei se g\u00e2ndea, din ce \u00een ce mai st\u0103ruitor, \u00een ce parte a cimitirului va fi morm\u00e2ntul lui.
\nEra t\u00e2rziu de tot, c\u00e2nd se \u00eennoptase, Doamne, a\u015fa deodat\u0103? \u2013 dar chinurile trupe\u015fti \u015fi suflete\u015fti nu-l l\u0103sau s\u0103-\u015fi ia privirea din fereastr\u0103. Luna, ascuns\u0103 \u00een dosul p\u0103durii, se \u00een\u0103l\u0163a pe bolta cereasc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 mai \u0163in\u0103 cont de el, de visele lui \u2013 oare le-a avut, cu adev\u0103rat, vreodat\u0103? \u2013 \u015fi de remu\u015fc\u0103rile lui. Din dep\u0103rtare se auzea j\u0103luirea unei cucuvele. \u201eM\u0103 cheam\u0103!\u201d \u00ee\u015fi zise. \u015ei, deodat\u0103, ca din senin, \u00een t\u0103cerea ad\u00e2nc\u0103, se auzi \u00een dep\u0103rtare huruitul unui motor. Se apropia din ce \u00een ce mai mult. Bolnavul se \u00eentreba cine poate s\u0103 fie musafirul de pe drum la o or\u0103 a\u015fa de t\u00e2rzie a nop\u0163ii \u015fi, melancolic, f\u0103cu o compara\u0163ie \u00eentre acel c\u0103l\u0103tor, ce se mi\u015fca liber, f\u0103r\u0103 s\u0103-i pese de nimic, pleca la orice or\u0103 a zilei \u015fi nop\u0163ii, pe c\u00e2nd el era legat locului \u015fi nu putea ie\u015fi din odaia lui.
\n\u00cen dreptul casei, motorul se opri brusc. Aproape c\u0103 \u00eei \u00eencet\u0103 \u015fi lui inima. \u201eCine o fi venind la mine?\u201d \u00ee\u015fi mai spuse, \u00een timp ce cineva b\u0103tea \u00een poart\u0103 cu putere. \u201eSe vede c\u0103 s-a stricat iar soneria, dobitocii iar nu nimeresc butonul!\u201d. El voi s\u0103 strige, s\u0103 de\u015ftepte pe cei din cas\u0103, pe cine \u00eens\u0103? Un acces de tuse puternic\u0103 \u00eel apuc\u0103 \u015fi, f\u0103r\u0103 de putere, se resemn\u0103 cu privirea alunec\u00e2nd pe \u00eentunericul ferestrei, ca de fiecare dat\u0103. Cumnata lui intr\u0103 repede \u00een odaie. Buna femeie n-auzise b\u0103t\u0103ile din poart\u0103, doar tusea cumnatului. \u201eTu\u015fe\u015fti Micle? P\u0103i negre\u015fit, dac\u0103 \u0163i-am uitat fereastra deschis\u0103!\u201d.
\nApoi, firesc, se \u00eendrept\u0103 spre ea \u015fi o \u00eenchise. \u201eLas\u0103 fereastra!\u201d, \u00eei zise Micle, f\u0103r\u0103 putere \u00een glas. \u201eN-auzi c\u0103 a venit cineva \u015fi bate \u00een poart\u0103? Sau mi s-a p\u0103rut?\u201d se opri el speriat, tem\u00e2ndu-se c\u0103 nu o fi nimeni \u015fi c\u0103 numai lui, \u00een fantezia-i aprins\u0103, i s-a p\u0103rut a\u015fa ceva, ceea ce ar fi fost ca un semn fatal.
\nDar cineva b\u0103tea, \u00eentr-adev\u0103r, din ce \u00een ce mai tare, \u00een poart\u0103.
\n\u201eDa! Da!\u201d se ag\u0103\u0163\u0103 b\u0103rbatul de o speran\u0163\u0103 pierdut\u0103 a amintirilor lui. \u201eCine s\u0103 fie!? Vezi cine-i, nu mai z\u0103bovi, cumnat\u0103, du-te \u015fi deschide poarta! Du-te, te rog!\u201d, mai mult gemu el ner\u0103bd\u0103tor.
\nFemeia se duse, ca s\u0103 nu-l supere, \u015fi l\u0103s\u0103 lum\u00e2narea aprins\u0103 la c\u0103p\u0103t\u00e2iul lui Micle.
\n\u00cen clipele de a\u015fteptare, ca din senin, c\u00e2teva vorbe rostite de o voce t\u00e2n\u0103r\u0103 ce-i aducea aminte de o alt\u0103 via\u0163\u0103 parc\u0103, r\u0103zb\u0103tur\u0103 \u00een odaia lui: \u201eBun\u0103 seara, tat\u0103!\u201d: din u\u015fa camerei \u00eei z\u00e2mbea un chip de femeie sau de \u00eenger, de adolescent\u0103 \u015fi de bucurie \u00een acela\u015fi timp. Era chipul Floric\u0103i, chipul copilei lui, a mezinei, de care se desp\u0103r\u0163ise cu prea mare u\u015furin\u0163\u0103. N-o mai v\u0103zuse de mult\u0103 vreme, de c\u00e2nd plecase cu mama ei \u015fi cu fr\u0103\u0163iorii, descul\u0163i, alunga\u0163i, f\u0103r\u0103 mil\u0103, \u00een miezul copil\u0103riei, l\u0103sa\u0163i \u00een voia sor\u0163ii, chiar de el. Era pe-atunci o copil\u0103, pe c\u00e2nd acum, o frumuse\u0163e orbitoare.
\nSe ghemui \u00een el instinctiv, muri pu\u0163in \u00een suflet \u015fi nu \u015ftiu cum s\u0103-i zic\u0103. Voi s\u0103 se ridice pu\u0163in de la locul lui \u015fi trupul suferind nu putu. Dar, imediat, feti\u0163a, \u00eenc\u0103 feti\u0163a lui de alt\u0103dat\u0103, \u00eei veni \u00een ajutor, observ\u0103 efortul \u015fi se duse l\u00e2ng\u0103 el, \u00eei apuc\u0103 obrajii \u00een palmele ei albe: \u201eNu te deranja!\u2026\u201d
\n\u201eM\u0103 simt obosit!\u201d \u015fopti cu greutate Micle. Era pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd nu m\u0103rturisea c\u0103 este bolnav. \u201eDar, poftim, fata mea, \u015fezi aici, l\u00e2ng\u0103 mine\u201d Sim\u0163eam c\u0103 ai s\u0103 vii! \u00cenainte de s\u0103rb\u0103tori trec sfin\u0163ii, c\u00e2teodat\u0103 chiar \u015fi Dumnezeu, pe la cei nec\u0103ji\u0163i \u015fi singuri, nu-i a\u015fa?\u201d.
\n Copila era plin\u0103 de via\u0163\u0103, parc\u0103 gusta via\u0163a prin to\u0163i porii ei. \u015ei Micle o privea mereu. Se sim\u0163ea bine, nu mai tu\u015fea \u015fi nici nu mai sim\u0163ea junghiul de sub coaste.
\n\u201eS\u0103rut m\u00e2nu\u0163ele tale c-ai venit la mine! Niciodat\u0103 \u00een via\u0163a mea nu am fost at\u00e2t de fericit \u015fi de mul\u0163umit ca acum! Oh, sufletule, sufletule, unde ai fost p\u00e2n\u0103 acum?\u2026\u201d.
\nTimpul trecea repede, ca orice timp de vizit\u0103, \u015fi el \u00eencerca din toate puterile s\u0103 \u0163in\u0103 clipa \u00een loc, s\u0103 nu mai oboseasc\u0103 \u015fi s\u0103 nu adoarm\u0103. C\u00e2nd se desp\u0103r\u0163ir\u0103, voi cu orice pre\u0163 s\u0103-i s\u0103rute m\u00e2na. Nu \u00een\u0163elese totu\u015fi de ce domni\u015foara \u00eenc\u00e2nt\u0103toare purta rochie neagr\u0103.
\nDin prispa casei r\u0103zb\u0103tur\u0103, cu t\u0103rie, cuvintele cumnatei spre odaia lui, \u201eNu-i nimeni la poart\u0103, Micle! Ce-oi fi auzit, numai tu \u015ftii!\u201d.
\nApoi se l\u0103s\u0103 o t\u0103cere lung\u0103 \u015fi un ger cumplit. I se p\u0103rea c\u0103 o sanie luminoas\u0103, tras\u0103 de reni albi, a trecut pe uli\u0163a lui \u015fi n-a oprit\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Doina POPA Regina Balului (Fragment) – Nu \u015ftiu cum se \u00eent\u00e2mpla, c\u0103 mereu \u00eemi propuneam s\u0103 nu-i mai fac figuri<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20441"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20441"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20441\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20448,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20441\/revisions\/20448"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20441"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20441"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20441"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}