{"id":20424,"date":"2023-02-22T14:47:49","date_gmt":"2023-02-22T11:47:49","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20424"},"modified":"2023-02-22T14:47:49","modified_gmt":"2023-02-22T11:47:49","slug":"spatii-culturale-nr-22-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20424","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 22 (3)"},"content":{"rendered":"

Leo BUTNARU<\/strong>
\n\"\"

\tIMPRESII (\u015eI EXPRESII) DIN PARIS<\/strong><\/p>\n

Luvrul<\/strong><\/p>\n

Pentru ca vizitatorii s\u0103 nu rateze, din \u00eent\u00e2mplare sau din ne\u015ftiin\u0163\u0103, \u00eent\u00e2lnirea cu capodoperele (capodoperelor), pe pere\u0163i sunt plasate indicatoare ce con\u0163in o imagine sau alta a p\u00e2nzei sau sculpturii ce ar interesa (fie \u015fi din snobism). N-ar fi lipsit\u0103 de temei presupunerea c\u0103 o mare parte dintre vizitatori (sau doar\u2026 turi\u015fti) nu urm\u0103re\u015fte dec\u00e2t aceste semnale, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eenvredniceasc\u0103 de oarecare aten\u0163ie \u015fi alte (tot alte!) capodopere ce fac Gloria Luvrului \u015fi a Lumii.
\n\u00cen imensul spa\u0163iu cu lucr\u0103rile marilor, ale genialilor pictori italieni, \u015fuvoiul de oameni, \u00een marea sa cuprindere, pare a duce doar spre sala cu num\u0103rul 6, unde este expus\u0103 \u201eMona Lisa\u201d. Cam\u2026 near\u0103toas\u0103 \u00een dimensiuni, \u0163inut\u0103 la c\u00e2\u0163iva metri distan\u0163\u0103 de vizitatori, capodopera poate s\u0103 \u015fi dezam\u0103geasc\u0103 pe cineva, pe mul\u0163i cineva, care se a\u015fteptau nu c\u0103 la mai mult, ci mai c\u0103 (maic\u0103\u2026 Lisa!) la o minune de revela\u0163ie. Dar nu este chiar a\u015fa. To\u0163i \u00eencearc\u0103 s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 z\u00e2mbetul Giocondei ar fi cu adev\u0103rat misterios. \u015ei lumea tot fotografiaz\u0103, fotografiaz\u0103, gr\u0103bit\u0103 de supraveghetori s\u0103 \u00eenainteze, s\u0103 tot \u00eenainteze, s\u0103 nu creeze ambuteiaje\u2026 estetice, artistice, muzeale, \u2013 cum ar mai fi s\u0103 se numeasc\u0103 ele. Asiatici m\u0103run\u0163ei se ridic\u0103 \u00een v\u00e2rful picioarele scurtu\u0163e, al\u0163ii pur \u015fi simplu sar \u00een sus de dup\u0103 spatele celor din fa\u0163a lor, \u2013 \u015fi tot d\u0103-i \u015fi d\u0103-i cu blitzurile spre Mona Lisa [sau \u2013 Mona-Monada, cum ar zice prietenul, poetul Lucian Vasiliu; aici, \u00een sens de cea mai simpl\u0103 (dar ce\u2026 complex\u0103!) unitate indivizibil\u0103 din care ar fi alc\u0103tuit\u0103 lumea\u2026 frumosului, ca parafraz\u0103 imprevizibil\u0103 \u2013 sau\u2026 imperialvizibil\u0103 \u2013 a vreunei fraze din filosofia lui Leibniz\u2026] E aici, \u00een toate, unitate-mul\u0163ime, ceva ce te duce cu g\u00e2ndul \u015fi imagina\u0163ia (percep\u0163ia) de la mono la \u2013 stereo Lisa; de la mono tip la \u2013 stereo tipi\u2026
\n\u015ei dac\u0103 unii pricep \u00een timp real c\u0103 unicul lucru (sau unica\u2026 abstrac\u0163iune) care-i deficitar(\u0103) la Luvru este timpul (m\u0103ria sa alerg\u0103toare), aici, acolo, \u00een fa\u0163a misteriosului z\u00e2mbet de madon\u0103 ar dori s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 peste timp, numai c\u0103\u2026 \u201eNu-i vina ta, a\u015fa e scris\u0103 nemilostiva lege-a firii\u201d (ca s\u0103 ne amintim, la Luvru, de poezia rom\u00e2n\u0103, de Goga) \u2013 \u015fi supraveghetorul, gardianul te \u00eendeamn\u0103 cu: \u201eAllez, allez, s’il vous plait!\u201d. \u015ei nu gre\u015fe\u015fti c\u0103 \u00eenaintezi, deoarece \u00een sala urm\u0103toare, imens\u0103 \u015fi ea, \u0163i se deschid, panoramic, n\u0103valnicele haruri ale francezilor Jacques-Louis David, Jean-Germain Drouais, Antoine-Jean Gros…
\nPe mai mul\u0163i pere\u0163i, de mai mul\u0163i autori \u2013 tablouri cu Magdalena cea cu privirea ca un \u00eentr-un aval al poc\u0103in\u0163ei. \u015ei tot alte \u015fi alte s\u0103li populate de capodopere-opere ale geniului uman de pretutindeni \u015fi dintotdeauna, astfel c\u0103, parcurg\u00e2nd \u00een sens invers, retro-istoria \u2013 de la aeroplanul (Boeing!) al zilelor \u015fi cerurilor noastre spre areopagul atenian sau spre egipteana Nefertiti, ajungem la concluzia c\u0103, de fapt, e greu s\u0103 tragem vreo concluzie ce ar satisface mai mult\u0103 lume. O vizit\u0103 la muzeu e o motiva\u0163ie, o necesitate \u015fi o \u00een\u0163elegere personal\u0103. Aici, \u00een tain\u0103, po\u0163i discuta cu zeii de marmor\u0103, cu Pan, cu Orfeu, cu Hermes cel hipertainic \u00een misterele sale, rar vorbitor, dar ale c\u0103rui cuvinte sunt florile, apoi fructele sufletului, \u2013 \u00ee\u0163i zici, pentru c\u0103 nu po\u0163i \u015fi nici nu dore\u015fti s\u0103 \u201eneutralizezi\u201d, s\u0103 sterilizezi completamente atmosfera de mit, pe care \u0163i-o inculc\u0103 oarecum \u015fi Luvrul. <\/p>\n

Trocadero<\/strong><\/p>\n

Spre chindie, str\u0103b\u0103t\u00e2nd cam jum\u0103tate din panta ce duce dinspre Podul Jena, Pia\u0163a Var\u015foviei spre Trocadero, de unde Turnul Eiffel poate fi admirat \u00een toat\u0103 f\u0103lnicia lui, m\u0103 a\u015fez, de scurt popas, pe o banc\u0103. Involuntar, bine\u00een\u0163eles c\u0103 prind fr\u00e2nturi din vorbele trec\u0103torilor: toate atlasele lingvistice ale lumii!
\nLa un moment dat, aud vorb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00eentorc capul \u015fi v\u0103d patru tineri, doi ei \u015fi dou\u0103 ele, precum ar fi zis St\u0103nescu. Se opresc, privesc de jur-\u00eemprejur. Frumos, ce mai! \u00cens\u0103, dintr-o dat\u0103, t\u00e2n\u0103ra bine legat\u0103, atletic\u0103, plus ceva gr\u0103sime, scoate din buzunar un pache\u0163el, ia din el un \u015ferve\u0163el, se apleac\u0103 \u015fi prinde a \u015fterge… adida\u015fii partenerului ei \u2013 cine \u015ftie: prieten, so\u0163, concubin… \u2013 pe care se vede, se \u00een\u0163elege c\u0103 \u00eel iube\u015fte, c\u0103 \u0163ine la el, dorind ca \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile lui sport(ive) s\u0103 arate albe-albe, ca nou-nou\u0163e, s\u0103 se men\u0163in\u0103 c\u00e2t mai mult timp imaculate. De altfel, \u015fi ceilal\u0163i trei poart\u0103 adida\u015fi albi-albi, noi. \u00cens\u0103 gestul tinerei bine legate, de a-i \u015fterge \u00eenso\u0163itorului \u00eenc\u0103l\u0163\u0103(mintea), mai c\u0103 \u00eengenunchind \u00een fa\u0163a lui, s-o recunoa\u015ftem \u2013 nu se \u00eent\u00e2lne\u015fte des \u015fi oriunde! \u015ei, dintr-o dat\u0103, \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 \u00eemi sc\u00e2nteiaz\u0103 mai c\u0103, s\u0103 zic, convingerea: \u201eSigur c\u0103 ea e basarabean\u0103! Nu \u00eencape \u00eendoial\u0103! O bucure\u015ftean\u0103 \u2013 s\u0103 se aplece ea, s\u0103-i cure\u0163e \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile lui Mitic\u0103, iubitului? De necrezut…\u201d. Dar, vorba aia: doar Dumnezeu \u015ftie ce \u015fi cum. Nu este exclus s\u0103 nu am dreptate. Pentru c\u0103 necunoscute sunt c\u0103ile (\u015fi… gesturile) poporului nostru \u00een unitatea lui at\u00e2t de dispersat\u0103… \u00cens\u0103, \u00een autonomia sa, gestul tinerei conteaz\u0103, surprinde, r\u0103m\u00e2ne (aproape… biblic fiind).
\nIar sub aspect practic vorbind, v\u0103z\u00e2nd zilnic (\u015fi… noptic!) cum se \u00een\u015firuie interminabile r\u00e2uriri turistice, privind la adida\u015fii t\u0103i cam… obosi\u0163i deja, \u00ee\u0163i spui c\u0103, pentru colindarea Parisului, lucreaz\u0103 non-stop multe fabrici de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte din lume. <\/p>\n

Omul cu aparatul de filmat-fotografiat<\/strong><\/p>\n

La Paris, pe turist \u00eel recuno\u015fti dup\u0103 aparatul de fotografiat sau camera de filmat, iar pe localnic \u2013 dup\u0103 biciclet\u0103. Dar \u015fi dup\u0103 trotinet\u0103. Pentru c\u0103 acest mijloc \u201ede transport\u201d, considerat la noi exclusiv pentru copii, aici e utilizat \u015fi de domni ce au v\u00e2rsta trecut\u0103 bini\u015for de 50 de ani. Domnul are nevoie s\u0103 se mi\u015fte mai repede, mai u\u015for, indiferent cu ce mijloc de transport, inclusiv cu trotineta. \u00cen Fran\u0163a, nimeni nu se holbeaz\u0103 la v\u00e2rsta a treia care d\u0103 cu un picior de asfalt, ca s\u0103 alunece pe cele dou\u0103 ro\u0163i mici.
\nAm impresia c\u0103 \u015fi Parisului i s-a putea potrivi \u2013 nu ca popula\u0163ie, ci ca… fluctua\u0163ie turistic\u0103 \u00een melanj cu localnicii \u2013 ceva statistic\u0103 din concluziile demografilor globaliz\u0103rii, care sus\u0163in c\u0103, dac\u0103 am reduce toat\u0103 popula\u0163ia p\u0103m\u00e2ntului la o un s\u0103tuc de 100 de oameni, 8 dintre ei ar fi africani, 14 \u2013 americani, din nord \u015fi din sud, 21 europeni \u015fi 57 asiatici. Raportul, zic, s-ar potrivi oarecum metropolei franceze \u00een care, \u00eentr-adev\u0103r, par a predomina asiaticii cu aparate de fotografiat sau de filmat. Dar s\u0103 nu se cread\u0103 c\u0103 ace\u015ftia, sensibili cum sunt, \u00een preajma Turnului Eiffel, pe malurile Senei, pe Champs-\u00c9lys\u00e9es etc. se simt \u00een plin\u0103tatea confortului. Unii, (foarte!) din contra. Pentru c\u0103, din vreme \u00een vreme, printre teme, mass-media reia povestea, aproape dramatic\u0103, despre a\u015fa-numitul sindrom japonez, care spune c\u0103 turi\u015ftii veni\u0163i din \u0163ara soarelui-r\u0103sare, vizit\u00e2nd Ora\u015ful Luminilor, se aleg cu traume psihologice, fiind nevoi\u0163i s\u0103 se adreseze psihoterapeutului. Cauzele pornesc, primo, de la diferen\u0163a de mentalitate \u015fi cultur\u0103. Apoi, bariera lingvistic\u0103. Nu prea mul\u0163i japonezi vorbesc franceza, iar, dimpreun\u0103 cu americanul \u015fi britanicul, ceilal\u0163i constat\u0103 c\u0103, la Paris, limba englez\u0103 nu mai este una interna\u0163ional\u0103. Iar la traducerea din francez\u0103 \u00een japonez\u0103, dac\u0103 te \u0163ii de sensul strict, juxtaliniar, se dovede\u015fte c\u0103 unele fraze sunt f\u0103r\u0103 sens, produc\u00e2nd confuzie, dezorientare. Plus c\u0103 europenii comunic\u0103 \u00eentre ei la nivel interpersonal, pe c\u00e2nd japonezii se mai \u0163in de rigorile culturii oficializate. Astfel c\u0103 nu \u00eencerca\u0163i s-o da\u0163i \u00een umor cu niponii, pentru c\u0103 i-a\u0163i putea b\u0103ga \u00een \u015foc! Delicate\u0163ea persoanei din \u0163ara soarelui-r\u0103sare nu e pe aceea\u015fi und\u0103 cu modul deschis (gol!), frontal, u\u015for a\u0163\u00e2\u0163at al str\u0103zii pariziene, cu ceea ce li se pare niponilor nepolite\u0163e la fiece pas, dar mai ales \u00een magazine. Plus cinismul ho\u0163ilor de buzunar (\u015fi nu numai). Se dovede\u015fte c\u0103 ceea ce p\u0103rea ceva ideal, romantic \u2013 Parisul cu toate ale lui, \u2013 pentru musafirii din extremul asiat nu concord\u0103 cu realitatea cam dur\u0103. Ad\u0103uga\u0163i diferen\u0163a de ritm biologic, fus orar \u015fi \u2013 gata cu japonezul, trebuie dus la psihiatru! Astfel c\u0103, anual (nemiloas\u0103-i statistica, mereu la post!), mai mult de 100 de str\u0103ini, majoritatea dintre ei japonezi, cad \u00een starea de prostra\u0163ie numit\u0103 \u201esindromul parizian\u201d, caracterizat(\u0103) prin mania urm\u0103ririi \u015fi tendin\u0163e suicidare. Probabil, \u00een acela\u015fi context vine \u015fi ceea ce se nume\u015fte r\u0103u de muzeu; de abunden\u0163\u0103… muzeistic\u0103…
\nLa un moment dat, ambasada japonez\u0103 la Paris s-a v\u0103zut nevoit\u0103 s\u0103 \u00eentoarc\u0103 \u00een stare de urgen\u0163\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 dou\u0103 nipone c\u0103rora li se tot p\u0103rea c\u0103 le este ascultat\u0103 camera de hotel \u015fi c\u0103 se preg\u0103te\u015fte o agresiune fa\u0163\u0103 de ele. Iar unuia dintre musafirii niponi i se n\u0103z\u0103rea c\u0103 el nu e nimeni altul dec\u00e2t regele Fran\u0163ei Ludovic al XIV-lea… L-o fi v\u0103zut pe la Versailles pe undeva, \u00een portrete, statui. La drept vorbind, alegerea bietului turist nu e rea, deoarece acesta a fost suveranul cu cea mai lung\u0103 domnie \u00een zbuciumata istorie nu c\u0103 doar francez\u0103, ci \u015fi european\u0103 \u2013 72 de ani! Da, se adun\u0103 suma asta, dac\u0103 te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 Ludovic a fost urcat pe tron cam pe la 5 ani\u015fori, iar guvernul l-a condus personal abia peste al\u0163i 18 ani, \u00eencep\u00e2nd cu 1761.
\nConsulatul Japoniei \u00een metropola francez\u0103 de\u0163ine date c\u0103, oficial, \u00eenregistra\u0163i, la Paris ar locui circa 14 mii de niponi, dar \u015fi alte c\u00e2teva mii, r\u0103mase \u00een afara statisticii: studen\u0163i, arti\u015fti (pictori), businessmeni, func\u0163ionari \u00een companii transna\u0163ionale.<\/p>\n

Ele \u015fi ei: parizienii<\/strong><\/p>\n

O parte, e drept \u2013 nu prea mare, din partea feminin\u0103 a Parisului, are elegan\u0163a neglijent\u0103 a poetelor de c\u00e2ndva. Dar s\u0103 vezi o doamn\u0103 pe tocuri \u00eenalte pe aici e o raritate. Cred c\u0103 \u00een micu\u0163ele noastre urbe Orhei sau Ungheni, R\u00e2mnicu S\u0103rat sau One\u015fti \u00eent\u00e2lne\u015fti de c\u00e2teva ori mai multe doamne pe tocuri \u00eenalte, dec\u00e2t \u00een \u00eentreg Parisul cu 12 milioane de locuitori. S\u0103 zicem c\u0103 metropola de pe Sena e una a confortului cap-picioare. Iar tocurile cam cer jertf\u0103 \u2013 ceva disconfort, sfor\u0163are, cred c\u0103 duc \u015fi la nervozit\u0103\u0163i.
\nPrinzi a da peste cap unele dintre cli\u015feele pe care le credeai irefutabile \u00eenc\u0103 de prin adolescen\u0163a ta curioas\u0103. Spre exemplu, nu e obligatoriu s\u0103 sus\u0163ii c\u0103 (absolut) toate fran\u0163uzoaicele sunt elegante p\u00e2n\u0103 la demen\u0163\u0103, c\u0103 pe aici b\u0103rba\u0163ii reprezint\u0103 model de elegan\u0163\u0103. Printre francezi de mult nu se mai obi\u015fnuie\u015fte ca b\u0103rbatul s\u0103-i \u00eentind\u0103 m\u00e2na doamnei la cobor\u00e2re din transport sau s\u0103-i ofere haina la garderoba teatrului. Femeile \u00ee\u015fi afi\u015feaz\u0103 independen\u0163a, egalitatea (\u015fi\u2026 modalitatea).
\nChiar dac\u0103 nu po\u0163i \u00eenchide ochii s\u0103 nu vezi c\u0103 \u00eentregul Paris e cam unisex, c\u0103 rar vei vedea o doamn\u0103 (femeie) \u00een fust\u0103, c\u0103 genul frumos nu prea folose\u015fte cosmetica, \u00een schimb pare a fi mai fum\u0103tor dec\u00e2t genul tare, nu trebuie s\u0103 \u00eencerci a-i aduce la realitate pe cei care mai cred c\u0103 Fran\u0163a continu\u0103 s\u0103 fie \u0163ara \u00een care se nasc moda \u015fi parfumurile. De ce am suprima definitiv miturile? Eu, unul, nu a\u015f putea renun\u0163a la p\u0103rerea c\u0103 Parisul mai r\u0103m\u00e2ne metropola unui destin superior sui generis. E ca o \u00eencorporare \u00een cosmos \u2013 ca spa\u0163iu stelar, dar \u015fi ca recep\u0163ie \u00een con\u015ftiin\u0163a uman\u0103, ca o participare net\u0103g\u0103duit\u0103 la diversitatea, bog\u0103\u0163ie \u015fi posibila armonie sau doar ordine universal\u0103.
\nSe mai zice c\u0103 Parisul nu recunoa\u015fte a\u015fa-numitul vip-ism. Senza\u0163ia c\u0103 aici se \u00eent\u00e2mpl\u0103 permanentul exerci\u0163iu al libert\u0103\u0163ii \u00eentru libertate. (Mai pu\u0163in totu\u015fi \u015fi al egalit\u0103\u0163ii \u00eentru egalitate etc.). Libertatea ca demnitate \u015fi grandoare a unui popor \u00een care individul se simte implicat plenar cu m\u0103sura singularit\u0103\u0163ii sale. (Dac\u0103 nu vorbesc, totu\u015fi, pe un ton pur idealist…). Iar arhitectura Parisului exprim\u0103 patetism st\u0103p\u00e2nit de temeinicie. Parisul te face s\u0103 tr\u0103ie\u015fti sentimentul esen\u0163ialului nu ca urbanitate, ci ca umanitate. Este ora\u015ful care amorseaz\u0103 perpetuu curiozitatea ca energie \u015fi dorin\u0163\u0103 de a vedea, de a cunoa\u015fte, de a \u00een\u0163elege \u015fi \u00eenainta dublu-vectorial: \u00een trecut \u015fi \u00een prezent. Posibil, triplu \u2013 \u015fi \u00een viitor.
\nApoi nu po\u0163i s\u0103 nu re\u0163ii afabilitatea francezilor chiar fa\u0163\u0103 de persoane pu\u0163in cunoscute.
\nPentru cel care deja a vizitat Parisul, multina\u0163ionalitatea sa pluricromatic\u0103 nu mai \u0163ine de mirare sau de descoperire. \u00cen majoritatea lor, francezii nu sunt \u015fovini, astfel c\u0103 pe aici po\u0163i \u00eent\u00e2lni frecvent perechi intercontinentale, trans-rasiale. Pur \u015fi simplu, aminte\u015fte-\u0163i cam pe unde au fost coloniile franceze \u015fi o mai fi r\u0103mas \u015fi ast\u0103zi c\u00e2te un protectorat, \u015fi lucrurile, ideile se a\u015feaz\u0103 de la sine. Astfel c\u0103 parizienii nu sunt doar cei \u201ede la Pierre Cardin\u201d, ci \u015fi de la alte genuri de haute couture \u2013 de burnuzuri, feregele, halate orientale, c\u0103m\u0103\u015fi lungi, foarte colorate, de pe coastele \u015fi coapsele africane, pelerine latinoamericane, ve\u015fminte de c\u0103lug\u0103rime budist\u0103 etc.
\nTotul e adev\u0103rat, cu o singur\u0103 precizare: chiar dac\u0103 nu sunt \u015fovini, rasi\u015fti, francezii se arat\u0103 foarte deranja\u0163i, c\u00e2nd \u00een spa\u0163iile lor \u00eencearc\u0103 s\u0103 se infiltreze culturi \u015fi tradi\u0163ii str\u0103ine. \u00cen special cele de extrac\u0163ie americane c\u0103rora, \u00eens\u0103, ca \u015fi noi, cam greu le pot pune stavile. Concomitent, posibil \u201emustr\u00e2ndu-l\u201d pe Derrida care, printre altele, contribuia activ la r\u0103sp\u00e2ndirea \u00een Fran\u0163a a multiculturalismului, pleda public pentru ap\u0103rarea imigran\u0163ilor ilegali, iar \u00een postmodernitate cerceta fenomenologia filosofic\u0103 numit\u0103 deconstruc\u0163ie… Iar nou\u0103 de ce nu ni s-ar crea impresia c\u0103 oarecum \u00eentreaga lume e \u00eentr-o deconstruc\u0163ie \u00een toate?…<\/p>\n

\u201eAi no\u015ftri\u201d\u2026<\/strong><\/p>\n

P\u0103\u015find pe fosta Pasarel\u0103 Passy, privesc (\u2026passyonat) spre actuala Pasarel\u0103 Debilly, situat\u0103 \u00eentre podurile Jena \u015fi Alma (ca s\u0103 v\u0103 da\u0163i seama ce apropiate sunt una de alta c\u0103ile de traversare a Senei). Acolo, pe Debilly mi s-a \u00eent\u00e2mplat primul lucru nepl\u0103cut la Paris, adic\u0103 mi s-a spulberat buna dispozi\u0163ie cu o escrocherie pe care o cunosc \u00eenc\u0103 de pe timpul URSS \u015fi pe care am \u00eent\u00e2lnit-o pentru prima oar\u0103 pare-se h\u0103t \u00een ora\u015ful Ta\u015fkent, capitala Uzbekistanului.
\nCum a fost?… Un ins cam smolit, \u201edintr-ai no\u015ftri\u201d, pe care noi, rom\u00e2nii, \u00eei depist\u0103m dintr-o mie, face ce face \u015fi, pe nev\u0103zute, chipurile, rostogole\u015fte \u00een fa\u0163a mea un inel barosan, chiar \u015fi lucitor, ce ar p\u0103rea s\u0103 fie de aur. Bu-u-un, prind firul \u015fi intru \u00een joc. Oache\u015ful nu prea \u015ftie a zice multe lucruri \u00een francez\u0103, ci ridic\u0103 inelul gros ca un… limax de aram\u0103 (lustruit\u0103), se apropie, face semn c\u0103 l-a g\u0103sit \u015fi, dac\u0103 doresc, poate s\u0103 mi-l cedeze. S\u0103 vezi, dom\u2019le, preg\u0103tire logistic\u0103: \u201egenerosul\u201d de el chiar \u00eemi arat\u0103, imprimat\u0103 \u00een interiorul inelului, sigla numeric\u0103, ce ar reprezenta certitudinea probei \u00eenalte a aurului, apoi se preface c\u0103 vrea s\u0103-\u015fi treac\u0103 inelul-limax pe deget, dar \u2013 vezi \u015fi dumneata, cucoane! \u2013 nu-i vine, chipurile. \u015eti\u0163i ce urmeaz\u0103? \u00cen fine, dac\u0103 accep\u0163i \u201ecadoul\u201d, barosanul inel \u201ede aur\u201d, escrocul face c\u00e2\u0163iva pa\u015fi, a cabotin\u0103 plecare… dezinteresat\u0103, dup\u0103 care revine \u015fi \u00eencepe s\u0103 te s\u00e2c\u00e2ie: \u201eMonsieur, pour manger… pour manger!\u201d Cu alte cuvinte, lipsa de suficiente cuvinte a oache\u015fului vrea s\u0103-\u0163i dea de \u00een\u0163eles urm\u0103toarele: p\u0103i, domnule, \u0163i-am cedat, po\u0163i s\u0103 spui c\u0103 \u0163i-am d\u0103ruit un co\u015fcogea inel(oi) de aur, astfel c\u0103 fii \u015fi dumneata bun de-mi d\u0103 ni\u015fte bani pentru a-mi cump\u0103ra \u015fi eu ceva de-ale gurii etc. Iar tu, de cuno\u015fti la obraz \u015fi nu e\u015fti \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de… caz, sigur c\u0103 sco\u0163i c\u00e2\u0163iva euro \u015fi-i \u00eentinzi \u201egenerosului\u201d. Oric\u00e2\u0163i euro i-ai oferi, 5, 10 sau, poate, 20, fii sigur c\u0103 ordinarissima aram\u0103 din care e modelat inelul nu cost\u0103 mai nimic! Trist e c\u0103 atare escroci fojg\u0103iesc \u015fi pe Champs-\u00c9lys\u00e9es, nu departe de Arcul de Triumf. Escroci \u015fi escroace! \u015ei este imposibil ca cei doi sau trei poli\u0163i\u015fti ce stau la trecerile spre Arc s\u0103 nu \u015ftie cu ce se ocup\u0103 \u0103\u015ftia, genero\u015fii \u015fnapani ai inelelor. \u00cen genere, cred c\u0103 poli\u0163ia francez\u0103 cunoa\u015fte majoritatea metodelor de \u00een\u015fel\u0103ciune c\u0103rora le cad jertf\u0103 parizienii sau turi\u015ftii, dar nu prea are chef s\u0103 se implice. Oricum, e greu s\u0103 dovede\u015fti frauda unui escroc (pe deasupra \u2013 cet\u0103\u0163ean al UE!), iar de o dovede\u015fti \u2013 ce faci cu el? \u00cei pl\u0103te\u015fti biletul spre B\u0103neasa?
\nSpecimene de punga\u015fi \u201ede-ai no\u015ftri\u201d am \u00eent\u00e2lnit prin multe locuri ale Parisului, am fost acostat de ei \u00een Place Concorde sau l\u00e2ng\u0103 Turnul Eiffel. Nu era greu s\u0103 m\u0103 debarasez de s\u00e2c\u00e2itori \u2013 pur \u015fi simplu \u00eei \u00eentrebam rom\u00e2ne\u015fte: \u201eCe-i, monsieur impostor?\u201d S\u0103 vezi c\u0103 to\u0163i cuno\u015fteau aproape neologisticul cuv\u00e2nt \u201eimpostor\u201d \u00een rima sa interioar\u0103 cu \u201emonsieur\u201d.
\nUn alt caz: c\u00e2t timp a\u015fteapt\u0103 deschiderea \u201eAtelierului Br\u00e2ncu\u015fi\u201d de la Centrul Pompidou, poten\u0163ialii vizitatori sunt acosta\u0163i de multe copili\u0163e oache\u015fe \u015fi… surdo-mute, ar reie\u015fi. Ele solicit\u0103 semn\u0103turi \u00eentru sus\u0163inerea copiilor cu dizabilit\u0103\u0163i. Bine, d\u0103 el francezul, fran\u0163uzoaica o semn\u0103tur\u0103, numai c\u0103 dup\u0103 aceasta \u201esurdo-mutele\u201d pretind \u015fi contribu\u0163ie pecuniar\u0103. Nimic nou: le-am v\u0103zut, pe acelea\u015fi, prin Cartierul Latin. Ca \u015fi acolo, la un moment dat apare mah\u0103ra, o vl\u0103jgan\u0103, oache\u015f\u0103 \u015fi ea, care, \u0163ig\u0103ne\u015fte \u00een melanj cu rom\u00e2ne\u015fte, strig\u0103 adunarea, mu\u015ftruluindu-\u015fi albinele c\u0103 nu sunt prea zeloase, insistente, conving\u0103toare, c\u0103 las\u0103 \u201es\u0103 le scape\u201d clien\u0163ii… Asta e, unul dintre trucurile anumitor cet\u0103\u0163eni carpatini care, din p\u0103cate, sunt inventivi la escrocherii, tertipuri…
\nAl\u0163i in\u015fi \u0163in s\u0103 impresioneze trec\u0103torii, av\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 ei ni\u015fte animale, \u00een special c\u0103\u0163ei, c\u00e2ini pitici. Ace\u015ftia nu sunt sut\u0103 la sut\u0103 (sau\u2026 mie la mie!) to\u0163i \u201ede-ai no\u015ftri\u201d, ci \u015fi clochard(zi), boschetari autohtoni. Diferen\u0163a e c\u0103 localnicii nu insist\u0103 prin rug\u0103min\u0163i, p\u00e2n\u0103 la obr\u0103znicie, agresivitate, precum o fac veneticii. Scenele sunt, ai crede, regizate, odat\u0103 ce vezi nu departe de Notre-Dame, pe unde fluxul turistic e n\u0103valnic, un clochard st\u00e2nd pe asfalt, rezemat de un st\u00e2lp oarecare, el \u2013 dormind, iar la pieptul s\u0103u \u2013 doi spanieli care, la r\u00e2ndul lor, \u00een pozi\u0163ie simetric\u0103, spiegel im spiegel (oglind\u0103 \u00een oglind\u0103), dorm \u015fi ei \u00eenduio\u015f\u0103tor. Sigur c\u0103 nu sunt pu\u0163ini cei care \u00ee\u015fi amintesc c\u0103 \u015fi d\u00e2n\u015fii, undeva \u00een Japonia sau America, Australia sau Marea Britanie, \u00een Rom\u00e2nia sau Rusia, au l\u0103sat acas\u0103 anim\u0103lu\u015fe ata\u015fante, prietenoase, fidele, care \u00eei a\u015fteapt\u0103 s\u0103 li se \u00eencheie cu bine concediul parizian! \u015ei las\u0103 un euro sau c\u00e2\u0163iva eurocen\u0163i \u00een cutia \u00eentr-ajutor\u0103rii omului \u015fi patrupezilor s\u0103i.
\nNu departe de Pia\u0163a Bastiliei, pe c\u00e2nd mergeam spre Pia\u0163a Vosgi, la Casa-Muzeu Victor Hugo, mi-a fost dat s\u0103-l v\u0103d \u015fi pe unul \u201ede-al nostru\u201d, st\u00e2nd \u015fi el cu fundul pe asfalt, cu un c\u0103\u0163el negru al\u0103turi, flocos, ne\u00eengrijit, prins cu un lan\u0163, pe care cer\u015fetorul \u015fi-l trecuse de vreo dou\u0103 ori pe dup\u0103 picior, s\u0103 nu fug\u0103 care cumva patrupedul. La un moment dat, apare pe motoret\u0103 un altul, care \u00eencepe a discuta rom\u00e2ne\u015fte cu milogul (de altfel, nu era unul oache\u015f, ci aducea a \u0163\u0103ran oarecare de pe la Maglavit sau Seli\u015fte). Am \u00een\u0163eles c\u0103 motociclistul era un fel de superior peste mai mul\u0163i aranja\u0163i\/ angaja\u0163i pe trotuare, pe la col\u0163uri de str\u0103zi, pe care, seara, \u00eei v\u0103muie\u015fte. Nu-i exclus c\u0103 el le asigur\u0103 cine \u015ftie ce local sordid pentru mas, le \u201eob\u0163ine\u201d c\u0103\u0163eii, l\u0103s\u00e2ndu-le \u015fi un procent oarecare din c\u00e2\u015ftigul de peste zi.
\n\u00cens\u0103 aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Parisul cunoa\u015fte doar clochard(zi), cer\u015fetori \u015fi boschetari ordinari. Eh, prin acest ora\u015f al luminilor, dar \u015fi al beznei de afaceri dubioase, activeaz\u0103 \u015fi altfel de escroci. Ace\u015ftia circul\u0103 \u00een ma\u015fini luxoase, \u00eembr\u0103ca\u0163i la patru ace, \u015fi caut\u0103 victime sadea, cu bani, dar naive. Escrocul de lux se opre\u015fte \u00een dreptul omului, \u00eencepe s\u0103-i vorbeasc\u0103 \u00een italian\u0103, apoi \u201est\u00e2lcit\u201d (inten\u0163ionat) \u00een francez\u0103, rug\u00e2ndu-l s\u0103 se apropie de portiera cu geamul l\u0103sat al limuzinei \u015fi \u00eentreb\u00e2ndu-l dac\u0103 nu \u015ftie cum s-o ia, s\u0103 zicem, spre Place de Concorde (cea cu dou\u0103 f\u00e2nt\u00e2ni \u015fi opt statui, simboliz\u00e2nd principalele ora\u015fe franceze). Omul de la volan e destul de elegant, \u00een m\u00e2n\u0103 \u0163ine o hart\u0103 a Parisului, numai c\u0103, de unul singur \u015fi str\u0103in, nu se prea descurc\u0103. \u00cei po\u0163i ar\u0103ta cumva cum s-o ia \u00eencotro are nevoie? Apoi se pune pe confesiuni c\u0103, chipurile, e directorul unei firme italiene de mod\u0103, iat\u0103, aici, are mostre excelente de vestimenta\u0163ie, care i-au r\u0103mas de la prezentarea de ieri sear\u0103 \u015fi, uite a\u015fa, din senin, dar mai mult din simpatie, el, directorul de firm\u0103 italian\u0103, \u00ee\u0163i face cadou, poftim, aceast\u0103 c\u0103ma\u015f\u0103, ambalat\u0103, dar v\u0103dit rarisim\u0103 ca fason. Dar mai stai, mai stai, mon\u015fer, pentru c\u0103 \u201eitalianul\u201d \u00ee\u0163i ofer\u0103, dezinteresat, \u015fi o vest\u0103 din piele de antilop\u0103, fiindc\u0103, oricum, a \u00eencheiat prezent\u0103rile la Paris, m\u00e2ine va pleca spre Italia, astfel c\u0103 vrea s\u0103-\u0163i lase \u0163ie, om \u00eent\u00e2lnit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een cale (nu, nu \u201ev\u00e2nat\u201d cu inten\u0163ie!), ceva drept pl\u0103cut\u0103 amintire, pentru c\u0103 printre cei din tagma lui, a directorilor de \u00eentreprindere etc., e r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 credin\u0163a c\u0103, dac\u0103 fac bine, dac\u0103 fac cadouri, le va merge din plin \u00een afaceri…
\nEu \u00eens\u0103 cunosc cazuri similare \u00eenc\u0103 de la Chi\u015fin\u0103u, c\u00e2nd escrocii delica\u0163i, la patru ace, opresc ma\u015fina \u00een preajma ta, te \u00eentreab\u0103 \u2013 \u00eentr-o rom\u00e2neasc\u0103 aproape bun\u0103, dar, bine\u00een\u0163eles, cu accent str\u0103in, \u2013 cum s-o ia \u00eencotrova, apoi \u00ee\u0163i spune c\u0103 vin de la o prezentare a produselor Zepter \u2013 singura companie \u2013 nu? \u2013 care te poate ajuta s\u0103 fii s\u0103n\u0103tos printr-o alimenta\u0163ie corect\u0103 etc. \u2013 prezentare pe care au avut-o la Ambasada Ungariei. Dar, iat\u0103, m\u00e2ine pornesc spre cas\u0103 \u015fi, ca s\u0103 nu aib\u0103 probleme la vam\u0103, ar vrea s\u0103 scape de unele mostre de marf\u0103 \u2013 tig\u0103i, cu\u0163ite, alte ustensile de buc\u0103t\u0103rie, \u2013 asta \u015fi din considerentul c\u0103 au cam cheltuit to\u0163i banii \u015fi ar avea cel pu\u0163in nevoie s\u0103 se alimenteze cu benzin\u0103, iar p\u00e2n\u0103 la Budapesta este cale lung\u0103, astfel c\u0103, drag\u0103 domn, \u00een primul r\u00e2nd v\u0103 facem un cadou din partea firmei Zepter \u2013 nu, nu v\u0103 \u00eempotrivi\u0163i, lua\u0163i, e pe cinste, e pl\u0103cerea noastr\u0103 s\u0103 v\u0103 vedem cu cadoul, dar, dac\u0103 mai dori\u0163i \u015fi alte produse de-al noastre \u2013 da, la un pre\u0163 derizoriu, de nimic! \u2013 iat\u0103 acest set de cu\u0163ite, care, \u00een realitate cost\u0103 300 de euro, pe c\u00e2nd noi vi-l ced\u0103m doar cu o sut\u0103… Bine, fie, 50… Nu ave\u0163i nici 50 de euro?… Dar c\u00e2t ave\u0163i?… Nu rata\u0163i \u015fansa s\u0103 v\u0103 bucura\u0163i so\u0163ia, duc\u00e2ndu-i, pe un pre\u0163 simbolic, atare marf\u0103…
\nNumai c\u0103 toate astea par a fi doar v\u00e2rfuri de iceberg, cele mari \u015fi grele, \u00eentru ale \u015farlataniei, t\u0103inuindu-se \u00een ad\u00e2ncurile marilor ora\u015fe, inclusiv ale Parisului, unde nu se poate face abstrac\u0163ie de mafia ruseasc\u0103 sau cea chinez\u0103, de abilit\u0103\u0163ile r\u0103sp\u00e2ndirii drogurilor ale latinoamericanilor sau, pur \u015fi simplu, de agresivitatea din cartierele m\u0103rgina\u015fe, r\u0103u famate, populate de aluviuni interetnice intercontinentale…
\n\u015ei iar la Hemingway revenind, po\u0163i spune cu certitudine c\u0103, \u00een nuvela memorialistic\u0103 Paris est une f\u00eate, nu \u00eent\u00e2lne\u015fti barem o umbr\u0103 de caz de \u015farlatanie at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 ast\u0103zi, din p\u0103cate, \u015fi pe malurile Senei…. Ba nu, s\u0103 am pardon, cam exagerez, pentru c\u0103, iat\u0103, \u00eemi amintesc c\u0103 \u00een celebra sa carte despre s\u0103rb\u0103toarea de neuitat Hemingway spune despre manuscrisul unui roman aproape \u00eencheiat, care i-a disp\u0103rut odat\u0103 cu o valiz\u0103 ce i se furase la Gare de Lyon.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Leo BUTNARU IMPRESII (\u015eI EXPRESII) DIN PARIS Luvrul Pentru ca vizitatorii s\u0103 nu rateze, din \u00eent\u00e2mplare sau din ne\u015ftiin\u0163\u0103, \u00eent\u00e2lnirea<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20424"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20424"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20424\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20425,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20424\/revisions\/20425"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20424"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20424"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20424"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}