{"id":20227,"date":"2023-01-28T23:42:32","date_gmt":"2023-01-28T20:42:32","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20227"},"modified":"2023-01-28T23:56:50","modified_gmt":"2023-01-28T20:56:50","slug":"spatii-culturale-nr-23-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20227","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 23 (6)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Marius NECULAE<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/marius-neculae-2.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/marius-neculae-2.jpg\" alt=\"\" width=\"231\" height=\"222\" class=\"alignnone size-full wp-image-15187 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 231px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 231\/222;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/marius-neculae-2.jpg\" alt=\"\" width=\"231\" height=\"222\" class=\"alignnone size-full wp-image-15187\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Amplasarea statuii Lupa Capitolina, \u00een fa\u0163a Prim\u0103riei din  R\u00e2mnicu S\u0103rat.<\/strong><\/p>\n<p>\tR\u00e2mnicu S\u0103rat este o localitate cu un bogat istoric, cu numeroase monumente istorice \u015fi de arhitectur\u0103, dar cu prea pu\u0163ine opere de for public care s\u0103-i ilustreze trecutul (doar trei, ridicate \u00een secolul XX, care s-au men\u0163inut p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi) Astfel, ora\u015ful cu pu\u0163in peste 30.000 locuitori este atestat documentar la 8 septembrie 1439, \u00eentr-un privilegiu dat bra\u015fovenilor de c\u0103tre domnitorul Vlad Dracul, dar descoperirile arheologice au scos la vedere urme de locuire \u00eenc\u0103 din neoliticul mijlociu (Boian II).<br \/>\n\tNoua oper\u0103 de for public, menit\u0103 at\u00e2t s\u0103 \u00eenfrumuse\u0163eze localitatea, c\u00e2t \u015fi s\u0103 aduc\u0103 aminte trec\u0103torului de originile poporului \u015fi ale limbii rom\u00e2ne, va fi ridicat\u0103 \u00een fa\u0163a Palatului Administrativ (azi Prim\u0103ria), din strada Nicolae B\u0103lcescu, nr. 1, cl\u0103dire construit\u0103 \u00een perioada 1895-1898, monument istoric, cod LMI 2010: BZ-II-m-A-02453. Aici au func\u0163ionat, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, consecutiv, Prefectura Jude\u0163ului, Sfatul Raional \u015fi Prim\u0103ria.<br \/>\n\tPrivind \u00een urm\u0103 putem observa c\u0103 nu este prima ini\u0163iativ\u0103 de acest gen, astfel:<br \/>\n1.\t\u00cen fa\u0163a sc\u0103rilor Palatului Administrativ a existat, dup\u0103 construc\u0163ie, un spa\u0163iu verde, de form\u0103 circular\u0103 (foto 1- vedere anul 1928);<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/1-e1674939204158.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/1-e1674939204158.jpg\" alt=\"\" width=\"544\" height=\"350\" class=\"alignnone size-full wp-image-20231 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 544px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 544\/350;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/1-e1674939204158.jpg\" alt=\"\" width=\"544\" height=\"350\" class=\"alignnone size-full wp-image-20231\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n2.\t\u00cen primii ani ai deceniului patru al secolului XX, \u00een centrul acestui spa\u0163iu verde (acum de form\u0103 triunghiular\u0103, cum se poate observa din vederi), a fost amplasat bustul prefectului \u015fi omului politic Alexandru T\u0103t\u0103ranu, statuie despre care avem, din p\u0103cate, foarte pu\u0163ine date, fiind identificate, ca surs\u0103 de informa\u0163ii, doar trei vederi de epoc\u0103. Din acestea putem observa c\u0103 bustul din bronz era pe un soclu destul de \u00eenalt  (aproximativ  trei  metri) &#8211; foto 2 &#8211; vedere din 1933.<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/2-e1674939239103.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/2-e1674939239103.jpg\" alt=\"\" width=\"535\" height=\"350\" class=\"alignnone size-full wp-image-20232 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 535px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 535\/350;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/2-e1674939239103.jpg\" alt=\"\" width=\"535\" height=\"350\" class=\"alignnone size-full wp-image-20232\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n\u00cen anul 1948, statuia a fost demolat\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i, ne\u015ftiindu-se ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu bustul din bronz, p\u0103str\u00e2ndu-se doar o mic\u0103 parte din soclu, aflat\u0103 azi \u00een curtea Muzeului Municipal (foto 3).<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/3-scaled-e1674939265656.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-3\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/3-768x1024.jpg\" alt=\"\" width=\"768\" height=\"1024\" class=\"alignnone size-large wp-image-20233 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 768px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 768\/1024;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/3-768x1024.jpg\" alt=\"\" width=\"768\" height=\"1024\" class=\"alignnone size-large wp-image-20233\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n3. \u00cen deceniul \u015fase, noua putere a ridicat, pe acela\u015fi loc, un monument \u00eenchinat \u0163\u0103ranilor r\u0103scula\u0163i de la 1907 (foto 4).<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/4-e1674939310576.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-4\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/4-e1674939310576.jpg\" alt=\"\" width=\"443\" height=\"350\" class=\"alignnone size-full wp-image-20234 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 443px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 443\/350;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/4-e1674939310576.jpg\" alt=\"\" width=\"443\" height=\"350\" class=\"alignnone size-full wp-image-20234\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\nDup\u0103 noua \u00eemp\u0103r\u0163ire administrativ\u0103 din 1968, \u015fi acest monument a fost demolat, disp\u0103r\u00e2nd \u015fi spa\u0163iul verde, placa de marmur\u0103 fiind montat\u0103 direct pe zidul Prim\u0103riei, unde se afl\u0103 \u015fi acum.<br \/>\nDin fotografiile de epoc\u0103, dar \u015fi din similarit\u0103\u0163ile cu alte zone ale ora\u015fului, unde s-au f\u0103cut s\u0103p\u0103turi arheologice preventive, se poate observa c\u0103, \u00een deceniile III-IV ale secolului XX, arterele din centrul ora\u015fului, implicit pia\u0163eta din fa\u0163a Prim\u0103riei, au fost pavate cu macadam, materialul folosit fiind un granit de culoare cenu\u015fie.<br \/>\nIni\u0163iativa Asocia\u0163iei de Tineret, Cultur\u0103 \u015fi Educa\u0163ie Speran\u0163a R\u00e2mnicean\u0103, de a ridica aici, ca diseminare a unui proiect finan\u0163at de Comunitatea European\u0103, este mai mult dec\u00e2t bine venit\u0103, acest lucru fiind sprijinit de autorit\u0103\u0163ile locale \u015fi de cet\u0103\u0163eni. Statuia va aduce aminte de originea latin\u0103 a limbii rom\u00e2ne, lucru confirmat din timpuri istorice de izvoarele scrise, origine c\u00e2ntat\u0103 de poe\u0163i \u015fi sus\u0163inut\u0103 din toate puterile de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii neamului: Neamul care se folose\u015fte de una \u015fi aceea\u015fi limb\u0103, corupt\u0103 ne\u00eendoios, dar Roman\u0103 sau Latin\u0103&#8230; (Gentem, quae una eademque lingua, corrupta nempe Romana, sive Latina&#8230;).<br \/>\nCa simbolistic\u0103, Lupoaica reprezint\u0103 momentul dinaintea \u00eentemeierii Romei (753 \u00ee. Hr.), c\u00e2nd gemenii Rheei Silvia, Romulus \u015fi Remus, au fost abandona\u0163i, iar Lupoaica, g\u0103sindu-i, \u00eei al\u0103pteaz\u0103 ca pe propriii pui. \u00cen izvoarele scrise, statuia antic\u0103 din Capitoliu este amintit\u0103 de autori ca Cicero (106-43 \u00ee.Hr.)  \u015fi Titus Livius (59 \u00ee. Hr. 17 d. Hr.). \u00cen privin\u0163a izvoarelor numismatice, prima reprezentare a Lupei cu gemenii o avem abia pe la 137 \u00ee. Hr., pe un denar emis de Sextus Pompeius Fostlus.<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/5-scaled-e1674939360595.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-5\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/5-1024x683.jpg\" alt=\"\" width=\"800\" height=\"534\" class=\"alignnone size-large wp-image-20235 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 800px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 800\/534;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/5-1024x683.jpg\" alt=\"\" width=\"800\" height=\"534\" class=\"alignnone size-large wp-image-20235\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\nNoua statuie din bronz (foto 5), realizat\u0103 de sculptorul Leontin P\u0103un, va fi dispus\u0103 pe un soclu din ciment, \u00eenalt de doi metri, pe exact acela\u015fi loc unde au fost monumentele anterioare, la 10 metri distan\u0163\u0103 de treptele Prim\u0103riei, respectiv 15 metri de zid .<br \/>\nAsemenea ini\u0163iativ\u0103 va introduce R\u00e2mnicu S\u0103rat pe harta ora\u015felor cu asemenea monumente, al\u0103turi de Roma, Bucure\u015fti, Alba Iulia, Cluj-Napoca, T\u00e2rgu Mure\u015f, Constan\u0163a, Blaj, Bra\u015fov, Gala\u0163i, Timi\u015foara, Turda, Chi\u015fin\u0103u, Tokyo, Pisa (Italia), Segovia (Spania),  Cincinnati (Ohio) \u015fi, nu \u00een cele din urm\u0103, Edine\u0163 (Republica Modova), ora\u015f \u00eenfr\u0103\u0163it \u015fi care are multe leg\u0103turi cu R\u00e2mnicu S\u0103rat.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nAdriana PLUGARU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/plugaru-e1674938502645.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-6\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/plugaru-1024x683.jpg\" alt=\"\" width=\"800\" height=\"534\" class=\"alignnone size-large wp-image-20228 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 800px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 800\/534;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/plugaru-1024x683.jpg\" alt=\"\" width=\"800\" height=\"534\" class=\"alignnone size-large wp-image-20228\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p> <strong>Biblioteca Municipal\u0103 din Rm. S\u0103rat<\/strong><\/p>\n<p> \u00cen municipiul Rm. S\u0103rat, pe strada Principele Ferdinand, nr. 37, fiin\u0163eaz\u0103 biblioteca. Aflat\u0103 \u00een centrul ora\u015fului, biblioteca, prin \u00eens\u0103\u015fi prezen\u0163a ei, dezv\u0103luie privitorului o arhitectur\u0103 \u015fi o atmosfer\u0103 de \u00eenceput de secol XX, chiar dac\u0103 recenta renovare i-a imprimat o tent\u0103 din modernitatea timpului pe care \u00eel respir\u0103.<br \/>\n      Problema \u00eenfiin\u0163\u0103rii unei biblioteci publice la Rm. S\u0103rat s-a pus \u00eenc\u0103 din data de 21 octombrie 1911, de c\u0103tre N. Dicescu, \u00een cadrul unei manifest\u0103ri organizate de Cercul cultural \u201eJunimea\u201d, iar Cercul studen\u0163esc \u201eAl. Sihleanu\u201d solicit\u0103 prim\u0103riei acordarea unei subven\u0163ii \u00een acest scop. Interven\u0163ii pentru \u00eenfiin\u0163area unei biblioteci publice se mai fac \u00een 1931, refuzul fiind motivat de lipsuri financiare. \u00cen 1934, Cercul cultural \u201eAl. Vlahu\u0163\u0103\u201d organizeaz\u0103 serb\u0103ri \u00een gr\u0103dina public\u0103 pentru str\u00e2ngere de fonduri \u00een vederea \u00eenfiin\u0163\u0103rii unei biblioteci populare. \u00cen 1935 Al. Or\u0103\u015feanu propune \u00eenfiin\u0163area unei biblioteci \u015fi a unui muzeu comunal \u00een str. Victoriei nr. 49, f\u0103c\u00e2nd apel la intelectualitatea ora\u015fului \u00een vederea constituirii fondului ini\u0163ial de carte. Dr Gabriel Dobreanu doneaz\u0103 biblioteca sa pentru \u00eenfiin\u0163area bibliotecii Casei Culturale. \u00cen acela\u015fi an, cu prilejul inaugur\u0103rii Casei Culturale, a fost, se pare, inaugurat\u0103 \u015fi biblioteca. \u00cen 1936, biblioteca \u00ee\u015fi avea sediul \u00een casele Pene\u015f, din strada Caracal, nr. 33. \u00cen 1940, biblioteca fostei Case Culturale era \u00een subordinea Serviciului social al C\u0103minului Cultural Or\u0103\u015fenesc C. Br\u00e2ncoveanu \u015fi func\u0163iona \u00een regim de bibliotec\u0103 public\u0103. \u00cen 1941, fondul de carte \u00eenregistrat era de 3214 volume, \u00een 1947 era de       3.467 volume. Din 1951, prin decret, se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 bibliotecile publice \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103. Apare acum \u015fi cadrul legislativ al func\u0163ion\u0103rii acestora. Biblioteca Raional\u0103 Rm. S\u0103rat \u00eenscrie primele documente \u00een registrul de eviden\u0163\u0103 primar\u0103 (R.M.F.) \u00een 1951, fondul de carte \u00eenregistrat fiind de      3.930 volume. \u00cen 1960, cre\u015fte la 24.725 volume, \u00een 1970 \u2013 40.477 volume, \u00een 1980 \u2013 84.608 volume,  iar la sf\u00e2r\u015fitul anului 2011  num\u0103rul de volume era de 103.569.<br \/>\nTrebuie men\u0163ionat faptul c\u0103 biblioteca a func\u0163ionat la mai multe adrese din ora\u015f, \u015fi anume \u00een vechiul sediu al Parchetului de pe Strada Mare, \u00een  cadrul Casei  de Cultur\u0103 din str. T. Vladimirescu, \u00een cl\u0103direa Muzeului Municipal din str. Prim\u0103verii \u015fi abia din 1990, c\u00e2nd s-a desfiin\u0163at restaurantul cantin\u0103 \u201eC\u0103su\u0163a R\u00e2mnicean\u0103\u201d, spa\u0163iul a fost renovat \u015fi amenajat cu depozite \u015fi astfel Biblioteca Municipal\u0103 Rm. S\u0103rat \u015fi-a g\u0103sit \u00een sf\u00e2r\u015fit lini\u015ftea \u00een str. Principele Ferdinand, nr 37. Tot acest periplu nu a r\u0103mas f\u0103r\u0103 urm\u0103ri, fondul de carte a avut de suferit, c\u0103r\u0163ile fiind iremediabil deteriorate.<br \/>\nVorbind \u00eens\u0103 de biblioteca zilelor noastre, putem spune c\u0103, prin structura colec\u0163iilor sale, institu\u0163ia noastr\u0103 are un caracter enciclopedic, ea se adreseaz\u0103 tuturor membrilor comunit\u0103\u0163ii, f\u0103r\u0103 discriminare de v\u00e2rst\u0103, ras\u0103, sex, religie, na\u0163ionalitate, limb\u0103, situa\u0163ie social\u0103. Num\u0103rul de  vizite la bibliotec\u0103 pe anul 2011 a fost de 39.068, dintre care 4.505 efectuate \u00een cadrul serviciului de Calculatoare cu Internet pentru public.<\/p>\n<p>Zilnic, biblioteca pune la dispozi\u0163ia utilizatorilor materiale de informare din diferite domenii, pentru toate nivelele de preg\u0103tire. Colec\u0163iile bibliotecii cuprind:<br \/>\n\uf02d\tpublica\u0163ii de filosofie \u015fi istorie;<br \/>\n\uf02d\tpublica\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice \u015fi tehnice;<br \/>\n\uf02d\tpublica\u0163ii legislative \u015fi economice;<br \/>\n\uf02d\tpublica\u0163ii literare \u015fi artistice;<br \/>\n\uf02d\tpublica\u0163ii sportive, turistice, de mod\u0103 \u015fi gospod\u0103rie;<br \/>\n\uf02d\tpublica\u0163ii cotidiene centrale \u015fi locale;<br \/>\n\uf02d\tlucr\u0103ri de bibliografie r\u00e2mnicean\u0103 \u015fi buzoian\u0103;<br \/>\n\uf02d\tc\u0103r\u0163i de patrimoniu: Biblia de la Blaj (1795), Liturghier (1798).<\/p>\n<p>\u00cen anului 2010, biblioteca a primit 20 de calculatoare prin intermediul a dou\u0103 funda\u0163ii: Digital AID \u015fi Funda\u0163ia Melinda \u015fi Bill Gates. \u00cen data de 17 iunie 2010, Funda\u0163ia Digital AID, reprezentat\u0103 de domni\u015foara Crucioiu Oana, a donat Bibliotecii Municipale 10 calculatoare, care au fost conectate la Internet \u015fi sunt folosite de c\u0103tre utilizatori \u015fi bibliotecari pentru informare \u015fi documentare. Dou\u0103 dintre aceste calculatoare sunt utilizate \u00een cadrul unui parteneriat de promovare a culturii, dar \u015fi a personalit\u0103\u0163ilor r\u00e2mnicene intitulat \u201eCultura r\u00e2mnicean\u0103 \u015fi creatori de cultur\u0103 r\u00e2mnicean\u0103\u201d, ce a fost ini\u0163iat din luna septembrie a anului 2010, \u00een cooperare cu Casa Municipal\u0103 de Cultur\u0103 \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d \u015fi cu cenaclul literar \u201eAl. Sihleanu\u201d. Din 15 decembrie 2010, Biblioteca Municipal\u0103 Rm. S\u0103rat a fost  cooptat\u0103 \u00een programul Biblionet, program finan\u0163at de Funda\u0163ia Melinda \u015fi Bill Gates, ce are ca obiectiv facilitarea accesului gratuit la Internet \u015fi instalarea de calculatoare \u00een bibliotecile publice din Rom\u00e2nia. \u015ei prin intermediul acestui program, institu\u0163ia noastr\u0103 a demarat o serie de parteneriate ce au fost realizate \u00een colaborare cu institu\u0163ii culturale, educa\u0163ionale, organiza\u0163ii nonguvernamentale etc. Pentru acest program, am avut sus\u0163inere at\u00e2t din partea Prim\u0103riei Municipiului Rm. S\u0103rat, care a finan\u0163at o parte a proiectului, moderniz\u00e2nd localul \u015fi cump\u0103r\u00e2nd  mobilierul destinat noului serviciu, c\u00e2t \u015fi a Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eV. Voiculescu\u201d \u2013 Buz\u0103u, institu\u0163ii  care, de altfel, ne-au sprijinit \u00een tot ce am realizat \u00een ultimii ani.<br \/>\nDin luna septembrie a anului 2011, Biblioteca Municipal\u0103 Rm. S\u0103rat are personalitate juridic\u0103, iar conducerea este asigurat\u0103 \u00een momentul actual de un director \u015fi nu de c\u0103tre un bibliotecar-\u015fef.<br \/>\n                   Biblioteca Municipal\u0103 Rm. S\u0103rat func\u0163ioneaz\u0103 cu urm\u0103toarele  servicii (compartimente):<\/p>\n<p>I.\tSERVICIUL DE COMUNICARE A COLEC\u0162IILOR<br \/>\n\uf0d8\tSec\u0163ia \u00eemprumut carte pentru  adul\u0163i<br \/>\n\uf0d8\tSec\u0163ia \u00eemprumut carte  pentru  copii<br \/>\n\uf0d8\tSala  de lectur\u0103<br \/>\n  Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 institu\u0163ia noastr\u0103 de\u0163ine un important fond de documente, activitatea de comunicare a colec\u0163iilor ce se desf\u0103\u015foar\u0103 zilnic la cele trei sec\u0163ii ale bibliotecii ofer\u0103 posibilitatea membrilor comunit\u0103\u0163ii locale s\u0103 se poat\u0103 instrui, informa, petrece timpul liber, forma profesional etc.<br \/>\n      Fiecare din sec\u0163iile men\u0163ionate efectueaz\u0103 periodic, sondaje de opinie, cercet\u0103ri sociologice etc., pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea activit\u0103\u0163ii sec\u0163iei.<\/p>\n<p>II. SERVICIUL DE CALCULATOARE CU INTERNET PENTRU PUBLIC<br \/>\n  Serviciul de\u0163ine 10 calculatoare \u015fi func\u0163ioneaz\u0103 la capacitate maxim\u0103, oferind persoanelor care p\u00e2n\u0103 acum nu accesau re\u0163eaua Internet, noi variante de r\u0103spuns la problemele pe care le \u00eent\u00e2lnesc \u00een via\u0163a de zi cu zi: un loc de munc\u0103 mai bun, comunicare rapid\u0103 cu prietenii \u015fi familia prin skype, mess \u015fi e-mail, cursuri de formare profesional\u0103 etc. Acest serviciu se afl\u0103 \u00een cadrul s\u0103lii de lectur\u0103 \u015fi poate fi accesat gratuit. <\/p>\n<p>III.\tSERVICIUL DEZVOLTARE, EVIDEN\u0162\u0102 PRELUCRARE<br \/>\n  Acest serviciu asigur\u0103 dezvoltarea fondului de carte prin achizi\u0163ii, dona\u0163ii, transfer de documente, pe care le \u00eenregistreaz\u0103 \u00een registrele de eviden\u0163\u0103 ale bibliotecii \u015fi apoi le prelucreaz\u0103 \u00een vederea repartiz\u0103rii acestora pe sec\u0163ii.<\/p>\n<p>      De men\u0163ionat c\u0103, \u00een afara activit\u0103\u0163ilor de comunicare a colec\u0163iilor \u015fi a celor culturale pe care Biblioteca Municipal\u0103 Rm. S\u0103rat le realizeaz\u0103 \u00een mod obi\u015fnuit, institu\u0163ia noastr\u0103 ofer\u0103 ocazia comunit\u0103\u0163ii locale de a cunoa\u015fte serviciile \u015fi colec\u0163iile de care dispune, prin realizarea unor pliante, c\u0103r\u0163i de vizit\u0103, afi\u015fe \u015fi ghiduri de prezentare. A devenit o tradi\u0163ie ca biblioteca s\u0103 deschid\u0103  \u201epor\u0163ile\u201d  membrilor comunit\u0103\u0163ii locale, anual, pentru ca ace\u015ftia s\u0103 fac\u0103 un tur al institu\u0163iei \u015fi s\u0103 cunoasc\u0103 oferta noastr\u0103 informa\u0163ional\u0103. De \u201eZilele R\u00e2mnicului\u201d, institu\u0163ia noastr\u0103 este al\u0103turi de Prim\u0103ria Municipiului \u015fi de  partenerii culturali din localitate, organiz\u00e2nd expozi\u0163ii de carte, care s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare at\u00e2t locurile cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 spiritual\u0103 ale R\u00e2mnicului, c\u00e2t \u015fi  personalit\u0103\u0163ile culturale ale municipiului. Sper\u0103m ca, \u00een cur\u00e2nd, institu\u0163ia noastr\u0103, prin speciali\u015ftii de care dispune, prin achizi\u0163ionarea unui program de bibliotec\u0103 \u015fi prin oportunit\u0103\u0163ile pe care le ofer\u0103 noile tehnologii, s\u0103 poat\u0103 oferi servicii de calitate pentru utilizatorilor s\u0103i. <\/p>\n<p>  Pozi\u0163iile 741-768, 817,  856 din LMI-2010, pentru jude\u0163ul Buz\u0103u, dar \u015fi monumente de arhitectur\u0103 netrecute \u00een LMI: Casa Lupescu, Casa Iteanu-Ni\u0163escu, Casa Chircu, Biserica Cuvioasa Parascheva, sinagoga din str. Gheorghi\u0163\u0103 Lupescu etc.<br \/>\n  Busturile  lui Alexandru Vlahu\u0163\u0103, Alecu Bagdad \u015fi cel al lui  G. M. Murgoci, la care se adaug\u0103 bustul poetului Grigore Vieru, dezvelit in 2010.<br \/>\n 33118 locuitori, dup\u0103 rezultatele par\u0163iale ale Recens\u0103m\u00e2ntului popula\u0163iei \u015fi locuin\u0163elor-2011 .<br \/>\n  Florentin Liviu Cristea, Cercet\u0103ri arheologice \u00een cadrul Complexului Br\u00e2ncovenesc, \u00een Musaios, Vol. IV, partea I, Buz\u0103u, 1994, p. 255.<br \/>\n Gheorghe \u015eincai,  Elementa lingue \u00een  \u015ecoala Ardelean\u0103, vol. I, Ed. Minerva, Bucure\u015fti, 1983, p.595.<br \/>\n  Marcus Tullius Cicero, In Catilinam, III, 19: \u2026Romulus, quem inauratum in Capitolio parvum atque lactantem uberibus lupinis inhiantem fuisse meministis.<br \/>\n  Titus Livius, Ab urbe condita,  X, 23: &#8230; simulacra infantium conditorum urbis sub uberibus lupae posuerunt semitamque saxo quadrato a Capena porta ad Martis strauerunt.<br \/>\n  Michael H. Crawford,  Roman Republican  Coinage, Cambridge University Press, Cambridge , 1974, pozi\u0163ia catalog 235.<br \/>\n  Lat. N 45\u00b0 22&#8242; 44.10&#8243;, Long. E  27\u00b0 2&#8242; 53.23&#8243;.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nDoina CERNICA<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/20-1-e1598112009940.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-7\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/20-1-e1598112009940.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"335\" class=\"alignnone size-full wp-image-10214 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/335;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/20-1-e1598112009940.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"335\" class=\"alignnone size-full wp-image-10214\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>                           <strong> Sub cerul Capelei Sixtine<\/strong><\/p>\n<p>        De\u015fi vacan\u0163\u0103 dup\u0103 vacan\u0163\u0103, \u00een excursii, expedi\u0163ii \u015fi tabere \u015fcolare, la neamuri \u015fi at\u00e2t de des \u00een capital\u0103 la surorile mamei, colind\u00e2nd practic \u0163ara de la un cap\u0103t la altul, plecasem mereu de acas\u0103,  \u00een toamna lui 1967 g\u00e2ndul desp\u0103r\u0163irii de C\u00e2mpulung, de Bucovina natal\u0103 pentru cinci ani de studen\u0163ie la Bucure\u015fti, pe l\u00e2ng\u0103 bucuria savurat\u0103 vreme de trei luni, dup\u0103 reu\u015fita admiterii, mi-a pus pe nea\u015fteptate un nod \u00een g\u00e2t. \u015ei cum \u00een via\u0163\u0103, \u015fi c\u00e2nd mi-a fost prea bine, \u015fi c\u00e2nd prea r\u0103u, am g\u0103sit sprijin mai ales \u00een c\u0103r\u0163i, primul lucru pe care l-am pus \u00een geamantan a fost cea mai voluminoas\u0103 din cele recent cump\u0103rate, cred c\u0103 avea peste o mie de pagini, prima edi\u0163ie \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a c\u0103r\u0163ii dedicate de Irving Stone lui Michelangelo. S\u0103-mi ajung\u0103, s\u0103 contrabalanseze dificultatea \u00eenceputului! \u00centr-adev\u0103r, singur\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een micu\u0163a \u00eenc\u0103pere de la etajul V al unuia din c\u0103minele de la Groz\u0103ve\u015fti, zi \u015fi noapte am citit-o pe ner\u0103suflate, aveam 18 ani!, cu un soi de \u00eenfl\u0103c\u0103rare \u015fi cu acea participare care face de neegalat lecturile tinere\u0163ii. M\u0103 aflam aproape de cer, \u00eentr-o camer\u0103 proasp\u0103t v\u0103ruit\u0103, ai c\u0103rei pere\u0163i \u00eemi induceau o tensiune a a\u015ftept\u0103rii, de a fi zugr\u0103vi\u0163i cu visurile mele policrome, o tensiune a c\u0103rei for\u0163\u0103 \u015fi prospe\u0163ime aveam s\u0103 o mai tr\u0103iesc uneori, \u00eens\u0103 doar ca o fulgerare,  \u00een fa\u0163a colii albe  de h\u00e2rtie.<br \/>\n\u00cen ziua aceea, la Roma, c\u00e2nd \u00eenaintam \u00een sens invers \u015firului de oameni format pentru vizitarea Muzeelor Vaticanului, f\u0103r\u0103 s\u0103-i atingem cap\u0103tul &#8211; at\u00e2t de mul\u0163i c\u00e2t pelerinii \u00eentr-un alt august pentru F\u00e1tima, c\u00e2nd nu izbuteam s\u0103-i dep\u0103\u015fim cu autocarul, ei venind pe jos nu numai din Portugalia, dar  \u015fi din Spania \u015fi Fran\u0163a, sau mai degrab\u0103 nu c\u00e2t paginile, ci parc\u0103 at\u00e2\u0163ia c\u00e2t cuvintele pove\u015ftii lui Michelangelo spus\u0103 de Irving Stone -, mi-am adus aminte de \u00eenceputul toamnei de demult \u015fi de nelini\u015ftea ei, dac\u0103 voi avea vreodat\u0103 \u015fansa s\u0103 v\u0103d Capela Sixtin\u0103 cu adev\u0103rat. \u015ei iat\u0103, dup\u0103 aproape jum\u0103tate de secol, r\u0103spunsul se afla \u00een fa\u0163a mea: la c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u015fi la c\u00e2teva mii de oameni.<br \/>\nCu biletul \u0163inut cu grij\u0103 \u00een palm\u0103 \u2013 \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd un detaliu din ,,\u015ecoala din Atena\u201d a lui Rafael, era el \u00eensu\u015fi o pre\u0163ioas\u0103 amintire -, micul nostru grup a ezitat doar o clip\u0103. Apoi ne-am dat pe m\u00e2na arheologului Valentina Bu\u015fil\u0103 \u015fi a lui Niadi, aleg\u00e2nd, \u00een m\u0103sura permis\u0103 de fluviul uman, privirea de ansamblu \u015fi mici \u00eent\u00e2rzieri \u00een preajma doar a c\u00e2torva exponate, cu o reveren\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a memoriei papilor Pius IV \u015fi Clement XIV, fondatorii acestor muzee \u00een secolul al XVIII-lea, acum cu numele reunite pe frontispiciul cl\u0103dirii primului dintre ele, Museo Pio Clementino. P\u0103\u015fim a\u015fadar pe coridoare \u015fi prin \u00eenc\u0103peri pentru care ne-ar trebui cu mult mai mul\u0163i ochi ca s\u0103 putem s\u0103 cuprindem simultan mozaicurile de sub t\u0103lpi, decora\u0163iile, frescele, marmura \u015fi aurul tavanelor \u015fi al pere\u0163ilor, str\u0103jui\u0163i de antichit\u0103\u0163i egiptene, grece\u015fti, etrusce, romane. \u015etiu \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 vertijul Stendhal, c\u00e2nd po\u0163i s\u0103 nu mai vezi nimic pentru c\u0103 ai v\u0103zut prea mult\u0103 splendoare, dar \u015fi c\u00e2t de bine venit\u0103, c\u00e2t de necesar\u0103, suflete\u015fte, este preg\u0103tirea \u00eent\u00e2lnirii cu geniul, capodopera, nu numai de c\u0103tre lecturi \u015fi  reproduceri din albume, dar \u015fi de originalul unor valori ale artei, culturii, istoriei. De aceea, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi p\u0103strez cump\u0103tul \u015fi emo\u0163ia proasp\u0103t\u0103, vie, aleg, atunci c\u00e2nd nu sunt, c\u00e2nd nu suntem alese, rom\u00e2nce fiind, de chipul nea\u015fteptat, \u00een marmur\u0103, al unui dac. Un prizonier, cu o expresie de patos profund, il Dace Chiaramonti, se poate compara cu sculpturile fragmentare descoperite la Forul lui Traian. Nobil nu numai prin ve\u015fminte, prin elegan\u0163a \u0163inutei, prin gestul a\u015fez\u0103rii palmei drepte peste \u00eencheietura m\u00e2inii st\u00e2ngi, dacul din Muzeele Vaticanului r\u0103m\u00e2ne \u00eensingurat \u00eentre cele dou\u0103 romane, un bust uria\u015f \u00eentre siluetele lor \u00een picioare. Din marmur\u0103 cu vine vine\u0163ii, pavonazzetta, el se distinge \u00eentre sutele de sculpturi greco-romane ale galeriei. Cel pu\u0163in, a\u015fa avem sentimentul. Tot de sentimente, de data aceasta ale neuitatului Rodos, \u0163ine \u015fi urm\u0103toarea \u00eent\u00e2lnire, cu ,,Laokoon \u015fi fiii lui \u00eenl\u0103n\u0163ui\u0163i de \u015ferpi\u201d, vestitul grup statuar din secolul I \u00eenainte de Hristos al sculptorilor rodieni Agesandros, Polydoros \u015fi Athenadoros. Acolo grupul vorbea de o culme a crea\u0163iei plastice a insularilor \u015fi avea s\u0103 o fac\u0103 \u015fi aici, la Roma, numero\u015fi arti\u015fti ai Rena\u015fterii pre\u0163uindu-i m\u0103iestria execu\u0163iei \u015fi lu\u00e2ndu-l ca model. \u00cens\u0103 nu numai at\u00e2t, g\u0103sit \u00een 1506 undeva sub vrejuri de vi\u0163\u0103 de vie \u00een zona Colosseului \u015fi a\u015fezat de  papa Iulius II \u00een Gr\u0103dina Vaticanului, ,,Laokoon\u201d \u00eencepe \u00eens\u0103\u015fi istoria Muzeelor Vaticanului, chiar dac\u0103 accesul publicului larg avea s\u0103 fie permis doar din vremea papilor Pius IV \u015fi Clement XIV. Manifest\u0103rile organizate \u00een 2006, la cinci sute de ani de la omagiul adus artei \u00een general \u015fi artei Rodosului \u00een special de papa Iulius II, au celebrat evenimentul,  precum \u015fi faptul, subliniat \u00een deschiderea lor de cardinalul Edmund Szoka, pre\u015fedintele din acea vreme al Guvernoratului Statului Vatican, c\u0103, pe de o parte, pontifii romani au adunat operele trecutului, ,,pentru a le feri de uitare \u015fi distrugere, conserv\u00e2ndu-le pentru genera\u0163iile viitoare\u201d, iar, pe de alta, arti\u015ftii din toate epocile \u015fi-au exprimat ,,propria voca\u0163ie \u00een slujba frumuse\u0163ii \u015fi credin\u0163ei\u201d. \u00centr-un timp, a mai spus, \u00een care se vorbe\u015fte despre muzeu ca loc de \u00eent\u00e2lnire, contact \u015fi dialog, de maturitate \u015fi reflec\u0163ie asupra religiilor, culturilor, experien\u0163elor \u015fi diverselor concep\u0163ii despre lume, Muzeele Vaticanului \u00eendeplinesc acest rol mai mult ca niciodat\u0103 \u015fi \u00eentr-un mod exemplar\u201d.<br \/>\nCaut p\u00e2n\u0103 g\u0103sesc \u00eentr-un volum al universitarului sucevean Vasile M. Demciuc portretul lui Iulius II: un chip supt, ascetic, cu ochi febrili. Acest pap\u0103 r\u0103zboinic, o prezen\u0163\u0103 memorabil\u0103 \u00een cartea lui Irving Stone, nu doar l-a a\u015fezat pe Laokoon \u00eempreun\u0103 cu \u015ferpii \u00eendoielilor noastre \u00een Gr\u0103dina Vaticanului, dar i-a cerut \u015fi lui Rafael celebrele fresce, iar sculptorului de geniu care a fost Michelangelo Buonarroti, ceea ce a devenit capodopera Muzeelor Vaticanului \u015fi a artei plastice universale, Capela Sixtin\u0103. Sub cerul ei respir\u0103 toate comorile de aici, toate traseele pe care le propun Muzeele vizitatorului culmineaz\u0103 cu vederea \u015fi viziunea ei. Oric\u00e2t de mult a\u015ftepta s\u0103  revad\u0103 antichit\u0103\u0163ile arheologul Valentina Bu\u015fil\u0103, oric\u00e2t de mult dorea Niadi s\u0103  vizioneze pinacoteca, oric\u00e2t de dispuse erau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cele mai frumoase surprize artistice Mira Grecu \u015fi Doina Sin \u015fi oric\u00e2t de mult visasem la ,,Cobor\u00e2rea de pe Cruce\u201d a lui Caravaggio, \u015ftiam c\u0103 erau doar etape, terase cu priveli\u015fti minunate, spre \u00een\u0103l\u0163imea ei. C\u0103, mai ales, o a\u015fteptam \u015fi ne a\u015ftepta. Era \u00eens\u0103 o a\u015fteptare ne\u00eenfrigurat\u0103, negr\u0103bit\u0103, avea \u00een ea ceva din presentimentul unei minuni, care \u00eenflorea \u00een noi, din ce \u00een ce mai multe, semin\u0163ele unei mari bucurii. De aceea, \u00een lini\u015fte, cu pas \u00eencet, fermecate, am \u00eent\u00e2rziat \u00eendelung, l\u0103s\u00e2ndu-ne chipul aurit de lumina ei, \u00een preajma ,,Schimb\u0103rii la fa\u0163\u0103\u201d, uria\u015fa lucrare care \u00eei urcase sufletul lui Rafael la cer; de aceea am parcurs c\u00e2nd lent, c\u00e2nd a\u015fez\u00e2ndu-ne ca s\u0103 admir\u0103m mai  cuprinz\u0103tor Sala di Costantino, Stanza di Eliodoro, Stanza della Segnatura, Stanza dell\u00b4Incendio di Borgo, adic\u0103 apartamentele papei Iulius II, cunoscute azi de iubitorii de art\u0103 de pretutindeni drept Stanze di Raffaello, cu faimoasa  ,,\u015ecoala din Atena\u201d, cu filosofii ei din vechime \u015fi cu Platon \u015fi Aristotel  \u00een centru, dar, posibil, \u015fi cu Leonardo da Vinci, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i c\u00e2\u0163iva arti\u015fti ai Rena\u015fterii. \u00cen ce ne prive\u015fte, aceasta a fost cea din urm\u0103 belvedere \u00eenainte de a ajunge \u00een v\u00e2rf.<br \/>\n ,,Dac\u0103 nu ai v\u0103zut Capela Sixtin\u0103, nu ai cum s\u0103-\u0163i faci o idee despre ceea ce omul este capabil s\u0103 realizeze\u201d, spunea Goethe. ,,Far\u0148 la pi\u00fa bella opera che si sia mai fatto in Italia\u201d, Voi face cea mai frumoas\u0103 oper\u0103 din c\u00e2te se vor fi f\u0103cut vreodat\u0103 \u00een Italia, a spus Michelangelo. D\u00e2nd at\u00e2t de mult dreptate am\u00e2ndurora, nu po\u0163i dec\u00e2t s\u0103 schi\u0163ezi senza\u0163ia unui ocean uman z\u0103g\u0103zuit \u00eentre \u0163\u0103rmurile dreptunghiului de 40,93 m lungime \u015fi 13,41 m l\u0103\u0163ime, av\u00e2nd, deci, propor\u0163iile pe care tradi\u0163ia biblic\u0103 i le confer\u0103 Templului lui Solomon. O mul\u0163ime spre care au confluit toate traseele, cu diferite durate ale Muzeelor Vaticanului, \u015fi \u00een care, indiferent unde s-ar fi aflat c\u00e2nd i-am trecut pragul, au ajuns \u00een aceea\u015fi secund\u0103, simultan, to\u0163i vizitatorii. Nu am fi putut s\u0103 \u00eenc\u0103pem altundeva at\u00e2\u0163ia c\u00e2\u0163i eram sub bolta Capelei Sixtine, dar cerul ei crescuse pentru to\u0163i, to\u0163i, \u00eentr-o lini\u015fte mai ad\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t se crede \u00een stare f\u0103ptura omeneasc\u0103, cu capul dat pe spate sorbindu-i nu numai prin ochi, ci \u015fi prin fiecare por al pielii viziunea. La nici jum\u0103tate de metru sub cei 20,7 la care se afla tavanul, sub stropii de culoare \u015ffichiuindu-i obrazul, orbindu-l, \u0163in\u00e2nd coatele lipite de trup, numai m\u00e2na, c\u00e2nd dreapta, c\u00e2nd st\u00e2nga, mi\u015fc\u00e2nd pensula pe tencuiala umed\u0103, Michelangelo \u00ee\u015fi zugr\u0103vea visul, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00eenal\u0163e acolo ,,o omenire mi\u015fun\u00e2nd, a\u015fa cum Dumnezeu atotputernicul o crease; omenirea \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 \u00een nespusa ei frumuse\u0163e, cu sl\u0103biciunile ei, cu for\u0163ele ei de ne\u00eenvins: un adev\u0103rat Dumnezeu, \u00een puterea lui de a face posibil orice. Trebuia s\u0103 proiecteze vitalitatea ei frem\u0103t\u0103toare, plin\u0103 de acel t\u00e2lc, care s\u0103 r\u0103stoarne universul, astfel \u00eenc\u00e2t bolta lui s\u0103 devin\u0103 realitate, iar lumea celor care o vor privi s\u0103 se prefac\u0103 \u00een iluzie\u201d. \u00cen t\u0103cerea profund\u0103, cartea celor 18 ani ai mei \u00ee\u015fi dep\u0103na povestea, un susur interior, abia perceptibil, ca tinere\u0163ea \u00eens\u0103\u015fi. M-am g\u00e2ndit atunci c\u0103 la 1 noiembrie 2012 se va \u00eemplini o jum\u0103tate de mileniu de c\u00e2nd Iulius o binecuv\u00e2ntase de s\u0103rb\u0103toarea Tuturor Sfin\u0163ilor. \u015ei, \u00een clipa aceea, tornada unui sim\u0163\u0103m\u00e2nt nedeslu\u015fit, de dezn\u0103dejde \u015fi orgoliu deopotriv\u0103, ne \u00eenl\u0103n\u0163ui pe to\u0163i \u015fi ne antren\u0103 spre \u00een\u0103l\u0163imea Capelei Sixtine, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-ne de ziua de august tot mai repede, pe m\u0103sur\u0103 ce cerul ei se suprapunea, \u00eentre\u0163es\u00e2ndu-se, cu bolta cereasc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Marius NECULAE Amplasarea statuii Lupa Capitolina, \u00een fa\u0163a Prim\u0103riei din R\u00e2mnicu S\u0103rat. R\u00e2mnicu S\u0103rat este o localitate cu un bogat<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20227"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20227"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20227\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20237,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20227\/revisions\/20237"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20227"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20227"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20227"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}