{"id":20213,"date":"2023-01-26T23:45:37","date_gmt":"2023-01-26T20:45:37","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20213"},"modified":"2023-01-26T23:45:37","modified_gmt":"2023-01-26T20:45:37","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-21-ianuarie-2023","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20213","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 21 Ianuarie 2023"},"content":{"rendered":"

ESTE BINE S\u0102 NE CUNOA\u0218TEM ISTORIA POPORULUI DIN CARE NE TRAGEM \u0218I S\u0102 NE CINSTIM PERSONALIT\u0102\u021aILE MARCANTE<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 ianuarie, ziua Sf. Cuv. Maxim M\u0103rturisitorul; Sf. Mc. Neofit; Sf. Mc. Agnia din Roma, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(Jocurile Unirii) Foc\u0219ani, Alba, Dealul Spirii,\/ Locuri ce aduc noroc,\/ S\u00e2rb\u0103 br\u00e2u, hora unirii,\/ \u00cens\u0103 f\u0103r\u0103\u2026 kazaciok. (Bahice) Profit\u00e2nd de-o zi frumoas\u0103\/ \u0218i-un merlot la b\u0103c\u0103nie,\/ L-a servit o t\u0103m\u00e2ioas\u0103,\/ D\u00e2nsa vrea\u2026 \u0219i-o cununie! (Aniversare) Noi s\u0103rb\u0103torim Unirea\/ A\u0219teptat\u0103 an de an,\/ Ne focaliz\u0103m g\u00e2ndirea \/ Pe fasole, cu\u2026 ciolan.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\u201e(Alegi, p\u00e2n\u0103 culegi) O cucoan\u0103 alintat\u0103,\/ De zece ori divor\u021bat\u0103,\/ A g\u0103sit unu-n sf\u00e2r\u0219it\/ \u0218i \u00eel \u021bine priponit. (\u0218i-a demolat-o singur) \u00cembr\u0103cat \u00een haine scumpe\/ \u0218i cu ma\u0219in\u0103 bengoas\u0103,\/ Bag\u0103 vitez\u0103 de rupe\/ \u0218i a intrat \u00een a lui cas\u0103.\u201d (Safta Leaut\u0103, prin telefon, cu drag de la N\u0103vodari)
\n\t\u201e(Unei traduc\u0103toare) Doamna bea, fumeaz\u0103 Kent,\/ La traduceri bate pasul.\/ Dar s\u0103 vezi cu ce talent\/ \u00cel traduce pe… b\u0103rbat-su’! (Unui meloman) Domnul meloman iube\u0219te\/ Instrumentele orbe\u0219te!\/ Numai so\u021bioarei Cu\u021ba\/ \u00cei mai stric\u0103 … muzicu\u021ba! (Unui poli\u021bist) A luat Viagra numa’\/ Patru luni. Nicio schimbare!\/ Folose\u0219te \u0219i acum\/ Tot… bastonul din dotare!\u201d (Nicu Alecu, Murge\u0219ti, grupul de epigrami\u0219ti Alexandru Sihleanu, prin internet)
\nA urmat lectorul de serviciu, Costic\u0103 Dr\u00eestaru, cu un material intitulat sugestiv 24 Ianuarie 2023. V\u0103 ofer lectura: \u201eNe afl\u0103m la 164 de ani de la Unirea Principatelor Rom\u00e2ne. \u00cen fiecare an la 24 ianuarie s\u0103rb\u0103torim Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, numit\u0103 \u0219i Mica Unire realizat\u0103 sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Cea mare s-a realizat la 1918. Nu se poate vorbi de 24 ianuarie f\u0103r\u0103 Alexandru Ioan Cuza, cum nu se poate vorbi de 13 septembrie 1848 f\u0103r\u0103 Pavel Z\u0103g\u0103nescu. Putem spune c\u0103 este o Zi simbolic\u0103 \u00een procesul de refacere a Daciei milenare care s-a destr\u0103mat \u00een urma cuceririi romane.
\nDe\u0219i sunt multe de spus despre Basarab I, Drago\u0219 \u0219i Bogdan, \u00eentemeietorii celor dou\u0103 \u021b\u0103ri, Moldova \u0219i Muntenia, vom s\u0103ri peste aceste evenimente. Basarab I cu victoria asupra maghiarilor (1330), o mare victorie asupra o\u0219tilor maghiare, conduse de Carol Robert de Anjou, ce au venit din Asia (pe la 800) \u0219i au format \u021bara ungureasc\u0103, sub \u0218tefan cel Sf\u00e2nt la anul 1000. Trecem \u0219i peste invazia mongolilor de la 1241, care pentru a fi protejat\u0103 Ungaria, \u0218tefan trimite pe Drago\u0219, voievod al Maramure\u0219ului \u00eempotriva invaziei. Acestuia, pl\u0103c\u00e2ndu-i zona \u00ee\u0219i formeaz\u0103 o \u021bar\u0103 cu capitala la Baia. (Legenda cu Zimbrul \u0219i c\u0103\u021beaua Molda). Bogdan intr\u00e2nd \u00een conflict cu regele Ungariei, este primit de boierii moldoveni. El a pus bazele statului medieval moldovenesc.
\nDacii au continuat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een cele trei provincii, prin c\u0103s\u0103torii mixte \u0219i impunerea de voievozi credincio\u0219i \u021b\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti vecine. De men\u021bionat: Iancu de Hunedoara, \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt, Petru Rare\u0219, Vlad \u021aepe\u0219, Mihai Viteazul, care au ales s\u0103-\u0219i dea via\u021ba dec\u00e2t s\u0103 plece capul \u00een fa\u021ba cotropitorilor.
\nSub impulsul revolu\u021biei de la 1848, un mare merit \u00eel reprezint\u0103 formarea unei elite rom\u00e2ne\u0219ti care va milita pentru eliberarea na\u021bional\u0103, pentru unitatea celor trei provincii rom\u00e2ne\u0219ti. (Pa\u0219opti\u0219tii B\u0103lcescu, Gole\u0219tii, Magheru, etc.) Ei au avut un rol important \u00een realizarea unui curent de opinie favorabil unirii, c\u00e2nd printr-o conversa\u021bie moldo-munteneasc\u0103 se desfiin\u021beaz\u0103 vama dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri (R\u00e2mnicu S\u0103rat) cu excep\u021bia s\u0103rii. R\u0103zboiul Crimeii (1853-1856), c\u00e2nd Fran\u021ba, Anglia \u0219i Imperiul Otoman au ie\u0219it victorioase \u00een fa\u021ba Rusiei, readuce \u00een prim plan ideea unirii sus\u021binut\u0103 de Napoleon III, fiind interesat de sl\u0103birea imperiului \u021barist \u0219i habsburgic care ne exploatau. Nu suntem str\u0103ini de asemenea fapte. Pentru realizarea acestui \u021bel, Br\u0103tianu vinde o parte din mo\u0219ia so\u021biei sale. Ce deosebire fa\u021b\u0103 de politicienii de azi! Oare c\u00e2\u021bi dintre ei sunt dispu\u0219i s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 averea pentru promovarea intereselor na\u021bionale? R\u0103zboiul Crimeii aduce o modificare a statutului celor dou\u0103 \u021b\u0103ri rom\u00e2ne, prin Tratatul de Pace de la Paris, din 1856. Potrivit acestui tratat, \u00een cele dou\u0103 principate urmau s\u0103 se organizeze Divane Ad-hoc, care s\u0103 se pronun\u021be asupra viitorului acestora. Divanele s-au pronun\u021bat de la \u00eenceput pentru unire.
\n\u00cen Moldova s-a resim\u021bit mai mult influen\u021ba imperiilor vecine, \u021barist \u0219i austriac, care au rupt buc\u0103\u021bi \u00eensemnate din trupul Moldovei a\u0219a cum o l\u0103sase \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt \u0219i care au ac\u021bionat \u00eempotriva unirii. S\u0103 nu uit\u0103m tr\u0103d\u0103torii unirii, \u00eempotriva lui Cuza, caimacamul Nicolae Vogoride, care avea promisiunea Por\u021bii Otomane s\u0103 devin\u0103 voievod al Moldovei. A procedat la falsificarea listelor electorale, lucru care se petrece frecvent \u00een zilele noastre, \u00eens\u0103 acum alte interese \u0219i puteri str\u0103ine se g\u0103sesc \u00een spatele falsificatorilor. Vedem c\u0103 istoria lumii se rote\u0219te, imperiile se duc \u0219i vin altele, vorba lui Eminescu. La insisten\u021bele lui Napoleon \u0219i al reginei Victoria, alegerile din Moldova au fost anulate. Poarta Otoman\u0103 a solicitat doi voievozi, dou\u0103 guverne, dou\u0103 adun\u0103ri legislative. Singura institu\u021bie comun\u0103 fiind \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie \u0219i Comisia Central\u0103 cu sediul la Foc\u0219ani.
\nAlegerile au fost marcate de amestecul Rusiei care \u00eencerca s\u0103-l pun\u0103 domn \u00een Moldova pe Mihail Sturza. Acesta, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i impun\u0103 candidatura prin compromiterea atragerea deputa\u021bilor, va \u00eencerca folosirea for\u021bei. Metodele ne sunt cunoscute, ele fiind folosite \u0219i \u00een zilele noastre.
\n\u00cen 24 ianuarie 1859, sub presiunea a 30 000 de oameni, aduna\u021bi de liberali, \u00eentr-o \u0219edin\u021b\u0103 secret\u0103 a adun\u0103rii elective din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, Vasile Boerescu, \u00eel propune tot pe Alexandru Ioan Cuza, care a fost votat la 5 ianuarie \u00een Moldova, domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. (S\u0103 ne amintim de \u00eent\u00e2lnirea secret\u0103 din locuin\u021ba lui Gabriel Oprea, \u00eenaintea ie\u0219irii c\u00e2\u0219tig\u0103torului, dar cu alte interese). Ziua de 24 ianuarie 1859 reprezint\u0103 pentru istoria Rom\u00e2niei un moment fundamental \u00een care ierarhii \u0219i clericii Bisericii, oamenii politici \u0219i poporul de atunci, aduna\u021bi \u00een Dealul Mitropoliei au avut un rol determinant pentru Unirea Principatelor Rom\u00e2ne. Unirea din 1859 a fost Unirea de baz\u0103 care a permis crearea \u00een 1862 a statului unitar modern, numit Rom\u00e2nia. Aceast\u0103 Rom\u00e2nie a fost capabil\u0103 la independen\u021b\u0103 total\u0103 fa\u021b\u0103 de Imperiul Otoman (1877), apoi la ridicarea \u00een 1881 la statutul de regat \u0219i a preg\u0103tirii Unirii Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei cu Rom\u00e2nia la 1918. La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza ales domnitor a fost unul dintre conduc\u0103torii care au marcat istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei. Reformele lui Cuza ne sunt cunoscute: primul Parlament, primul guvern, prima constitu\u021bie \u0219i multe altele ce sunt \u0219i azi valabile. Alegerea lui Cuza domn al Moldovei \u0219i al Munteniei, prin \u00een\u021belepciunea lor, rom\u00e2nii s-au folosit de o bre\u0219\u0103 din legisla\u021bie, de textul Conven\u021biei de la Paris, care nu stipula c\u0103 voievozii din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri s\u0103 fie persoane diferite. O specula\u021bie inteligent\u0103 folosit\u0103 \u00een interes na\u021bional, stabilindu-se capitala la Bucure\u0219ti, \u00een defavoarea Ia\u0219ului privind dezvoltarea Moldovei.
\nDar s\u0103 nu uit\u0103m: \u0219i Cuza, ca fiecare cet\u0103\u021bean, c\u00e2nd se vede pe o func\u021bie \u00eenalt\u0103, via\u021ba personal\u0103 spore\u0219te. Amante, jocuri de noroc, duritatea \u00een conducere, nu sunt v\u0103zute cu ochi buni. Ast\u0103zi, pe l\u00e2ng\u0103 acestea sunt averile. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u0219i Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) a fost tr\u0103dat de cei apropia\u021bi ca \u0219i Nicolae Ceau\u0219escu. \u00cen acest sens se spune c\u0103 un boier Neculai Istrati a construit biserica \u201eSf\u00e2nta Treime\u201d \u00een 1856 pe mo\u0219ia sa din satul Rotop\u0103re\u0219ti, jude\u021bul Suceava \u0219i \u00een curtea bisericii a ridicat o statuie sub numele Moldova Pl\u00e2nge. Boierul a fost otr\u0103vit la 01. 01. 1861, la v\u00e2rsta de 43 de ani. Statuia boierului Istrati continu\u0103 s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 din cauza conduc\u0103torilor de ieri \u0219i de azi, de la Bucure\u0219ti, care nu au ridicat nici un deget pentru readucerea la patria mam\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului furat din Sf\u00e2nta Moldov\u0103 a marelui voievod \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt. S\u0103 ne amintim de Doina \u0219i Aldea Teodorovici cum au murit pentru idealul lor, unirea cu Rom\u00e2nia mam\u0103.
\nZona Moldovei este singura regiune din Rom\u00e2nia care nu are nici un km de autostrad\u0103, toate fiind f\u0103cute \u00een celelalte zone ale \u021b\u0103rii. Doar \u00een anul 2022 au \u00eenceput lucr\u0103rile, vom vedea p\u00e2n\u0103 unde \u0219i c\u00e2t dureaz\u0103. Toat\u0103 Europa a uitat de vremurile c\u00e2nd marele nostru erou \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt al Moldovei sta ca o pav\u0103z\u0103 \u00een fa\u021ba p\u0103g\u00e2n\u0103t\u0103\u021bii pornit\u0103 s\u0103 o cotropeasc\u0103 \u0219i s\u0103 pun\u0103 pe zidurile Budei \u0219i a\u0219 Vienei stindardul Semilunii. Cu prea mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 se dau azi uit\u0103rii toate, cu prea mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 privim cu indiferen\u021b\u0103 la semenii no\u0219tri de dincolo de Milcov. Lipsa de dragoste \u0219i de recuno\u0219tin\u021b\u0103 aduce cum e firesc lacrimi, suferin\u021b\u0103, regrete \u0219i durere. \u00centoarce-te \u0218tefane, Vlad, Mihai, ridica\u021bi-v\u0103 din morm\u00e2nt, \u021bara are nevoie de voi!\u201d
\nUn material \u00een care dl Costic\u0103 Dr\u00eestaru, lectorul de serviciu, pune \u00een pagin\u0103, succint, evenimentele istorice justificative pentru data de 24 ianuarie 1859 \u0219i figura celui care a pus bazele statului modern Rom\u00e2nia, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, dar nu f\u0103r\u0103 a face, totodat\u0103, paralela dintre politica momentului \u0219i politica de ast\u0103zi. Felicit\u0103ri! \u00cel a\u0219tept\u0103m mai des la \u0219edin\u021bele Cenaclului Alexandru Sihleanu \u0219i cu noi materiale.
\n\t\u201e\u00cen lectura prezentat\u0103 ast\u0103zi de c\u0103tre dl Dr\u00eestaru este evocat un moment istoric \u0219i anume Unirea Principatelor Rom\u00e2ne. De re\u021binut faptele domnitorului Cuza care a pus bazele unui stat modern, ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een \u021bara noastr\u0103, a \u00eenfiin\u021b\u0103rii primelor universit\u0103\u021bi la Ia\u0219i \u0219i Bucure\u0219ti, a \u00eempropriet\u0103ririi \u021b\u0103ranilor, a form\u0103rii, \u00een mod oficial, a Armatei Na\u021bionale Rom\u00e2ne, a punerii \u00een aplicare a spiritului de dreptate. Ne amintim \u0219i ast\u0103zi de \u201eocaua lui Cuza\u201d. Acest domn a introdus, pentru prima dat\u0103, \u021b\u0103ranii \u00een Divanul Ad-Hoc, ex. Mo\u0219 Ion Roat\u0103. C\u00e2nd judec\u0103m oamenii s\u0103 ne pese mai pu\u021bin de dificult\u0103\u021bile personale \u0219i s\u0103 le cinstim memoria pentru realiz\u0103rile lor. Felicit\u0103ri, dlui lector de azi \u0219i tuturor s\u0103 ave\u021bi un an mai bun!\u201d (Georgeta Iuga)
\n\t\u201eEseul prezentat de dl Dr\u00eestaru \u00eembog\u0103\u021be\u0219te \u201eIstoria Unirii Principatelor\u201d prezentat\u0103 de t\u00e2n\u0103rul conferen\u021biar-doctorand Cristi Rusin. Meritul eseului aprofundeaz\u0103 cuno\u0219tin\u021bele mele referitoare la marele eveniment din 24 ianuarie 1859. Despre un asemenea uria\u0219 \u0219i important subiect pentru \u021bara noastr\u0103 \u0219i poporul rom\u00e2n se pot scrie romane\u2026 zeci de romane\u2026 \u0219i tot nu s-ar epuiza cuvintele! Arhivele p\u0103streaz\u0103 acte doveditoare ale acestui eveniment m\u0103re\u021b, benefic \u0219i necesar \u021b\u0103rii! Dorin\u021ba Unirii rom\u00e2nilor a fost permanent\u0103! Pozi\u021bia geografic\u0103 a Principatelor, la intersec\u021bia a trei imperii, toate trei erau hot\u0103r\u00e2te s\u0103 le cucereasc\u0103 \u0219i s\u0103 le alipeasc\u0103 imperiilor lor. \u00cen plus, bog\u0103\u021biile \u021b\u0103rii \u00eei atr\u0103geau \u00eenc\u0103 din primul secol al mileniului unu. \u00cencerc\u0103rile de unire pentru a se putea ap\u0103ra contra du\u0219manilor sunt numeroase. O prim\u0103 reu\u0219it\u0103 de unire a Principatelor istoria o consemneaz\u0103 prin domnitorul Mihai Viteazul, cu eforturi uria\u0219e \u0219i cu victime nenum\u0103rate. \u00cen septembrie 1593 Mihai Viteazul devine domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. De la \u00eenceputul domniei el \u00eencheie tratate cu Aron Tiranul (Moldova) \u0219i cu Sigismund (Ardeal), pentru lupta antiotoman\u0103. Mihai Viteazul, cu oastea munteneasc\u0103 bate pe turci (10 decembrie 1594), iar la 1 ianuarie 1595 \u00eei \u00eenvinge pe turci la H\u00e2r\u0219ova \u0219i dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 (8 ianuarie 1595) \u00eei \u00eenvinge la Silistra. La 25 ianuarie Mihai viteazul trece cu oastea sa Dun\u0103rea \u0219i captureaz\u0103 artileria otoman\u0103, ucig\u00e2nd pe pa\u0219a Hassan \u0219i pa\u0219a Mustafa. Urmeaz\u0103 b\u0103t\u0103lia de la C\u0103lug\u0103reni (13 august 1595), Vidin (ianuarie 1598), Cladova (mai 1598) \u0219i \u0218elimb\u0103r (18 octombrie 1599). Mihai Viteazul intr\u0103 triumf\u0103tor \u00een Alba Iulia (21 octombrie 1599) devenind domn \u0219i al Ardealului. \u00cen 27 mai 1600 Mihai Viteazul ocup\u0103 Moldova, realiz\u00e2nd prima unire a celor trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne. La 6 iulie 1600 el emite un hrisov \u0219i se intituleaz\u0103 \u201edomn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, al Ardealului \u0219i a toat\u0103 \u021bara Moldovei\u201d. Nobilimea Transilvaniei este nemul\u021bumit\u0103 c\u0103 Mihai Viteazul acord\u0103 \u00eenlesniri iobagilor \u0219i preo\u021bilor rom\u00e2ni. 18 septembrie 1600 \u2013 lupta de la Mir\u0103sl\u0103u. Mihai Viteazul este \u00eenfr\u00e2nt de generalul Gheorghe Basta, care se al\u0103turase nobilimii. Polonezii ocupaser\u0103 Moldova \u0219i Moldova reinstaleaz\u0103 domn pe Ieremia Movil\u0103. La 20 octombrie 1600 \u2013lupta de la Bucov, Mihai Viteazul este \u00eenfr\u00e2nt de polonezi \u0219i moldoveni \u0219i se retrage peste Olt. Domn al \u021a\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti devine Simion Movil\u0103 La 25 noiembrie 1600 Mihai Viteazul este \u00eenfr\u00e2nt de polonezi \u00een lupta Curtea de Arge\u0219. Acesta ia drumul Vienei unde ajunge la 12 01 1601. \u00cemp\u0103ratul Rudolf al II-lea \u00eel \u201e\u00eempac\u0103\u201d pe Mihai Viteazul cu generalul Basta, pentru ca for\u021bele lor unite s\u0103 supun\u0103 Ardealul. La 3 august 1601 se desf\u0103\u0219oar\u0103 lupta de la Gor\u0103sl\u0103u. For\u021bele unite Mihai Viteazul \u0219i generalul Basta \u00eel \u00eenving pe reinstalatul \u00een domnie pentru Ardeal \u2013 Sigismund B\u00e1thory. Misiunea primit\u0103 de la \u00eemp\u0103ratul Rudolf al II-lea a fost \u00eendeplinit\u0103, dar meritul victoriei revine lui Mihai Viteazul. Generalul Basta, speriat de for\u021ba de lupt\u0103 a lui Mihai Viteazul, ordon\u0103 subordona\u021bilor s\u0103-l ucid\u0103 pe acesta\u2026 \u0219i ordinul mi\u0219elesc a fost executat la 9 august 1601 pe c\u00e2mpia Turzii. Oastea lui Mihai Viteazul este acum condus\u0103 de Radu Mihnea, dar Simion Movil\u0103, domnul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00eenfr\u00e2nge pe Radu Mihnea l\u00e2ng\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat la 15 august 1601. Aceast\u0103 prim\u0103 unire a celor trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne a durat numai patru luni (mai-septembrie), dar a dovedit c\u0103 visul rom\u00e2nilor este realizabil!\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201eAst\u0103zi dl Dr\u00eestaru, o prezentare documentat\u0103. Vin cu o completare la Bogdan I, pentru c\u0103 are leg\u0103tur\u0103 cu R\u00e2mnicu S\u0103rat. O perioad\u0103 Moldova s-a numit Bogdania. Drumul care lega Bogdania de \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 se numea drumul Bogdanului. \u0218i acum o por\u021biune de drum \u00eentre comuna Valea R\u00e2mnicului \u0219i Crucea Comisoaiei se nume\u0219te drumul Bogdanului.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201eMaterialul prezentat ast\u0103zi de c\u0103tre dl Dr\u00eestaru face referire la un moment extrem de important din istoria noastr\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i anume Unirea Principatelor Rom\u00e2ne. Zilele trecute am vorbit \u0219i noi despre acest eveniment \u00een cadrul conferin\u021bei dedicate special, organizat de Biblioteca Municipal\u0103. Originalitatea acestui material prezentat ast\u0103zi const\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, prin paralelele pe care autorul le face cu perioada contemporan\u0103. Textul abund\u0103 \u00een compara\u021bii privind moralitatea politicienilor de atunci \u0219i acelor de ast\u0103zi. Spre finalul materialului constat faptul c\u0103 autorul a pus accent pe regiunea Moldovei. Mi-aduc aminte c\u0103 sunt foarte mul\u021bi care spun c\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i jud. Buz\u0103u ar fi \u00een Moldova. Ei afirm\u0103 asta \u00eentr-un sens peiorativ, dar ei nu realizeaz\u0103 c\u0103 din Moldova au r\u0103s\u0103rit numeroase personalit\u0103\u021bi \u0219i valori na\u021bionale: Eminescu, Enescu, Cuza, Kog\u0103lniceanu, Alecsandri, Labi\u0219 etc. Nu este o ru\u0219ine dac\u0103 am fi moldoveni. \u00cel felicit \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m cu alte materiale.\u201d (Cristi Rusin)
\n\t\u201e24 ianuarie 1859 constituie unul dintre monumentele istorice de mare importan\u021b\u0103 din istoria Rom\u00e2niei. Cu toate c\u0103 domnia lui Alexandru Ioan Cuza a durat doar \u0219apte ani, drumul spre o Rom\u00e2nie modern\u0103 atunci a \u00eenceput. Nu mai men\u021bionez reformele de mare importan\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i politic\u0103 care au avut loc \u00een timpul lui Cuza, deoarece au fost men\u021bionate de antevorbitorii mei. Consider c\u0103 materialul prezentat de dl Dr\u00eestaru, \u00een care a consemnat momentele cele mai importante care au avut loc \u00eenainte de Unire \u0219i \u00een zilele de 5 ianuarie \u0219i 24 ianuarie c\u00e2nd s-a efectuat Unirea celor dou\u0103 Principate, este bine documentat. Consider c\u0103 \u0219i completarea adus\u0103 de dl Doina privind Unirea de la 1600 este binevenit\u0103 pentru celebrarea victoriei Unirii care au constituit primii pa\u0219i spre Marea Unire de la 1918. Felicit\u0103ri, lectorului de serviciu. Tot ce am discutat \u00een cadrul \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu a fost exprimat de Mihai Eminescu \u00een poezia Doina, care a avut \u0219apte variante p\u00e2n\u0103 la varianta final\u0103.\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103)
\n\t\u201e\u00cen fiecare an la 24 ianuarie s\u0103rb\u0103torim Unirea Principatelor Rom\u00e2ne numit\u0103 \u0219i Mica Unire realizat\u0103 sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i cea mare s-a realizat la 1918. La 24 ianuarie domnitorul ales Alexandru Ioan Cuza a fost unul dintre conduc\u0103torii care au marcat istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei. Felicit\u0103ri dlui Dr\u00eestaru care a avut o lucrare complex\u0103.\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n\tLa propunerea dnei Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103, \u0219edin\u021ba s-a \u00eencheiat cu c\u00e2ntec: Hora Unirii.
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103 28 ianuarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dna Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ESTE BINE S\u0102 NE CUNOA\u0218TEM ISTORIA POPORULUI DIN CARE NE TRAGEM \u0218I S\u0102 NE CINSTIM PERSONALIT\u0102\u021aILE MARCANTE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 ianuarie,<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20213"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20213"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20213\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20214,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20213\/revisions\/20214"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20213"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20213"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20213"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}