{"id":20203,"date":"2023-01-24T22:54:35","date_gmt":"2023-01-24T19:54:35","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20203"},"modified":"2023-01-24T22:54:35","modified_gmt":"2023-01-24T19:54:35","slug":"spatii-culturale-nr-23-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20203","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 23 (2)"},"content":{"rendered":"

INTERVIU<\/strong><\/p>\n

Lauren\u0163iu – Ciprian Tudor: poetul este un sf\u00e2nt derbedeu<\/strong><\/p>\n

Lauren\u0163iu-Ciprian Tudor<\/strong><\/p>\n

S-a n\u0103scut \u00een Bra\u015fov, la 27 sept. 1973.
\nEste licen\u0163iat \u00een sociologie (Universitatea \u201eTransilvania\u201d Bra\u015fov) \u015fi master \u00een consiliere psihologic\u0103 \u015fi educa\u0163ional\u0103 (Universitatea \u201eSpiru Haret\u201d Bucure\u015fti).
\nA fost prezent cu poeme, eseuri \u015fi articole \u00een diferite cotidiane, reviste \u015fi ziare.
\nA publicat patru c\u0103r\u0163i:
\nTeama de cerc \u015fi fuga dup\u0103 aripi (poezie, editura ,,Lux Libris\u201d Bra\u015fov, 2003),
\nMemoria clipei s\u0103rutate \u2013 cupidopoeme (poezie, editura \u201eLux Libris\u201d Bra\u015fov, 2004),
\nApostolul verilor (poezie, editura \u201eArania\u201d Bra\u015fov, 2007) \u015fi
\nAdev\u0103rul are coaja tare \u2013 convorbiri cu scriitorul Daniel Dr\u0103gan (editura \u201eArania\u201d Bra\u015fov, 2009).
\n\u00cen 2006 a primit premiul III pentru poezie la Festivalul de literatur\u0103 \u201cMo\u015ftenirea V\u0103c\u0103re\u015ftilor\u201d de la T\u00e2rgovi\u015fte.
\n Din anul 2007, \u00eempreun\u0103 cu Adrian Munteanu, a ini\u0163iat \u201eGrupul de litere-sunete-\u015fi-culori Caii verzi de pe pere\u0163i care organizeaz\u0103 periodic evenimente \u015fi \u00eent\u00e2lniri culturale.
\n Este vicepre\u015fedinte al Funda\u0163iei Culturale \u201eArania\u201d Bra\u015fov.<\/p>\n

\u00centr-o zi de var\u0103, poetul Lauren\u0163iu-Ciprian Tudor \u015fi-a lansat cel de-al patrulea volum al s\u0103u de versuri, intitulat \u201eCapul cu p\u0103s\u0103ri\u201d, ap\u0103rut la editura \u201eArania\u201d. Este o poezie a rodului prin cuv\u00e2nt, a\u015fadar o poezie roditoare.
\nCum se define\u015fte poetul \u015fi cum define\u015fte el poezia?<\/p>\n

Am o formul\u0103 care \u00eemi place foarte tare c\u00e2nd m\u0103 refer la mine ca poet. Spun c\u0103 eu, Lauren\u0163iu-Ciprian Tudor, sunt o sete de poet. Adic\u0103 un filo-poet \u00een primul r\u00e2nd. \u00cenainte de a fi un scriitor de poezie, sunt un iubitor de poezie, sunt un iubitor de st\u0103ri de gra\u0163ie. Pentru mine, poezie este un fel de fiic\u0103 mai mic\u0103 a misticii, un fel de fiic\u0103 laic\u0103 a misticii. A\u015fa cum spuneam, vorbim aici de st\u0103ri de gra\u0163ie, despre treceri dincolo, despre metafore, despre o lume f\u0103r\u0103 goluri.<\/p>\n

De la titlu pornind, bine dezvoltat prin \u00eentreaga substan\u0163\u0103 a volumului, avem de-a face cu o poezie a zborului. Prin ce mi\u015fc\u0103ri \u015fi puteri interioare poetul poate deveni un rege al p\u0103s\u0103rilor? <\/p>\n

I-am spus volumului \u201eCapul cu p\u0103s\u0103ri\u201d, pentru c\u0103 am o adev\u0103rat\u0103 obsesie pentru p\u0103s\u0103ri. Pas\u0103rea este un simbol \u015fi un cuv\u00e2nt ancor\u0103 pentru mine. Aici pot s\u0103 fac cumva referire \u015fi la programarea neuro-lingvistic\u0103, la un curent din psihoterapie. Pas\u0103rea este un cuv\u00e2nt \u015fi un simbol cheie, care face referire la mai multe lucruri, nu doar la ideea de zbor. De altfel, \u00een ideea de zbor nu este acel zbor fizic pe care \u00eel \u015ftim, ci este zborul \u00een sine, cel pe care \u00eensu\u015fi Br\u00e2ncu\u015fi a vrut s\u0103-l materializeze. Este acel dor de plin\u0103tate, este acel dor de fericire, este acel dor de \u00eemplinire, de reg\u0103sire a unor sensuri. E vorba, practic, de un timp reg\u0103sit, e vorba despre izgonirea noastr\u0103 din rai, iar pas\u0103rea face referire la acel timp al plin\u0103t\u0103\u0163ii, la raiul din care cu to\u0163ii am fost izgoni\u0163i. Eu nu sunt deloc de acord cu ceea ce spun unii, c\u0103 poezie po\u0163i s\u0103 scrii dac\u0103 \u00ee\u0163i propui asta. Adic\u0103 iei foaia de h\u00e2rtie \u015fi pixul, te a\u015fezi \u00een fa\u0163a colii de h\u00e2rtie ca \u00een fa\u0163a unui de\u015fert \u015fi zici: \u201eo s\u0103 ctitoresc un poem!\u201d. Nu, nu, asta nu cred, nu pot s\u0103 cred. E nevoie s\u0103 te preg\u0103te\u015fti mental, psihic, pentru a o prinde \u015fi pentru a vibra la starea de gra\u0163ie. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 preg\u0103tire, f\u0103r\u0103 o anume fertilizare a sufletului, pentru ca aceast\u0103 revela\u0163ie care este poemul s\u0103 fie posibil\u0103, sunt absolut sigur c\u0103 poetul nu poate fi un rege al p\u0103s\u0103rilor, dac\u0103 este s\u0103-l numim a\u015fa. Cartea dinaintea acesteia se nume\u015fte \u201eApostolul verilor\u201d \u015fi astfel poetul nu este doar cel care are Capul cu p\u0103s\u0103ri, ci el este \u015fi un Apostol al verilor, tot cu referire la rai la Eden, la gr\u0103dina magnific\u0103 pe care am pierdut-o.<\/p>\n

\u201eCapul cu p\u0103s\u0103ri\u201d etaleaz\u0103 o poezie de reflec\u0163ie asupra st\u0103rii noastre de muritori, dar \u015fi de parte \u00eenve\u015fnicit\u0103 a crea\u0163iei. Cum contureaz\u0103 autorul un posibil echilibru \u00eentre aceste dou\u0103 st\u0103ri ce ne sunt caracteristice?<\/p>\n

Pentru mine, caracteristica principal\u0103 a omului, care se observ\u0103 foarte bine la artist, la poet, la persoanele acestea cu referire la care Blaga spune c\u0103 sunt r\u0103pi\u0163i de un destin creator, este c\u0103 ei sunt ni\u015fte dez-izgoni\u0163i din Rai. Ei \u00eencearc\u0103 s\u0103 refac\u0103 drumul \u00eenapoi spre acel \u201eacas\u0103\u201d, acel Acas\u0103 \u00een sine care a fost \u015fi este adev\u0103rata noastr\u0103 identitate. <\/p>\n

C\u00e2nd poetul vorbe\u015fte despre p\u0103s\u0103ri ca despre ni\u015fte frunze din rai, apoi despre suflet ca despre o pas\u0103re din arborele vie\u0163ii \u015fi, \u00een final, despre trup care va fi \u015fi el o frunz\u0103, s\u0103 \u00een\u0163elegem prin aceast\u0103 imagine \u015fi o viziune a unei spirale \u00een ve\u015fnic\u0103 rota\u0163ie?<\/p>\n

Din punctul meu de vedere, spirala este cel mai profund simbol. Cercul, care este simbol al perfec\u0163iunii, are \u2013 cu referire la noi, oamenii, \u2013 p\u0103catul c\u0103 este \u00eenchis, este terminat. Acest cerc poate fi Raiul, iar noi, oamenii, suntem \u00eentr-o continu\u0103 mi\u015fcare spre re\u00eentoarcerea aceasta, spre \u00eentoarcerea acas\u0103. Eu cred c\u0103 acest simbol nu este numai al poetului \u015fi al poeziei, ci ar trebui s\u0103 fie al omului \u00een general.<\/p>\n

Volumul, \u00een ansamblul lui, este \u015fi un poem de dragoste, dedicat aceleia pe care poetul o \u00eentreab\u0103, \u00eentreb\u00e2ndu-se: \u201evoi mai putea s\u0103 tr\u0103iesc dup\u0103 ce te voi fi iubit?\u201d. Este dragostea, \u00een viziunea poetului, liantul tuturor c\u0103r\u0103mizilor noastre? <\/p>\n

Evident, este cea care coaguleaz\u0103 toate lucrurile, \u00een opozi\u0163ie cu ura care dezintegreaz\u0103 toate unirile \u015fi toate lucrurile. \u015ei cu referire la acest volum, \u015fi cu referire la dragoste \u00een general, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 ea este de mai multe feluri, c\u0103 vorbim despre dragoste ca Eros, despre dragoste ca Agape, despre dragoste ca Philia, despre dragoste ca Storge \u015fi a\u015fa mai departe. \u00cen cartea de fa\u0163\u0103 este vorba despre toate aceste patru tipuri de dragoste. Este \u015fi dragostea de femeie, este \u015fi dragostea de fiu, este \u015fi dragostea de Dumnezeu, este \u015fi dragostea de semeni. Sunt formele la care omul are acces \u015fi care \u00eel ajut\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 menirea aceasta de re\u00eentors acas\u0103.<\/p>\n

Diserta\u0163ii despre zbor sunt pres\u0103rate \u00een volum la tot pasul. Este important\u0103 \u015fi amplitudinea zborului?<\/p>\n

E clar c\u0103 artistul, poetul are o aviditate de spa\u0163iu. Descrierea zborului lui nu este doar pe orizontal\u0103, este \u015fi pe orizontal. Artistul, poetul au o nevoie de dep\u0103rt\u0103ri, pentru c\u0103 dep\u0103rt\u0103rile sunt un pretext pentru visare excelent. Dar zborul \u0103sta este mai ales vertical. \u00cen carte a\u015fa este cuprins, \u015fi ca dimensiune orizontal\u0103, dar, mai ales ca viziune vertical\u0103, pentru c\u0103 este vorba de reg\u0103sirea adev\u0103ratei noastre identit\u0103\u0163i.<\/p>\n

Din cele dou\u0103 interviuri cu care se \u00eencheie cartea, afl\u0103m cum vede Lauren\u0163iu-Ciprian Tudor rostul poeziei \u00een veacul prezent. A\u015f prefera s\u0103 \u00eentreb folosind dou\u0103 dintre reflec\u0163iile descoperite \u00een aceste interviuri. A\u015fadar: \u201dpoetul lupt\u0103 pentru rec\u00e2\u015ftigarea sufletului lumii\u201d?<\/p>\n

Da, este un credo pe care \u00eencerc s\u0103-l \u00eencarnez p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u015fi pe care \u00eencerc s\u0103-l fac public peste tot pe unde sunt invitat ca poet. Sunt absolut convins c\u0103 misiunea poetului este aceea de a scrie sufletul lumii, dar, mai ales, de a fi un personaj militant, de a vorbi despre plin\u0103tatea pe care ne-am pierdut-o, pe care unii dintre noi au uitat-o, despre fericirea c\u0103reia suntem meni\u0163i. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 despre edenismul nostru. <\/p>\n

Tot a\u015fa, descop\u0103r o reflec\u0163ie pe care o introduc sub aceea\u015fi form\u0103 de \u00eentrebare: \u201epoezia este cea mai \u201elumeasc\u0103\u201d modalitate de a sc\u0103pa de ori\u015fice ziduri\u201d?<\/p>\n

E lumeasc\u0103 \u015fi nu e lumeasc\u0103. Eu sunt convins c\u0103 rela\u0163ia dintre poezie \u015fi mistic\u0103 este limpede. Poetul este un fel de sub-sf\u00e2nt, un fel de sf\u00e2nt derbedeu, dac\u0103 se poate spune a\u015fa, pentru c\u0103, \u00een acela\u015fi timp, el \u00ee\u015fi dore\u015fte desprinderea de lume, trecerea dincolo, metaora, prin metafor\u0103, dar, \u00een acela\u015fi timp, el \u00een\u0163elege c\u0103 rostul lui este aici, c\u0103 trebuie s\u0103 lupte cu tarele lui \u015fi cu tarele lumii, c\u0103 este om \u015fi nimic din ce e omenesc nu-i e str\u0103in. Poetul nu este cel care a f\u0103cut pasul spre sfin\u0163enie. El r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 un nonconformist, dar deschide, cu pu\u0163inele lui posibilit\u0103\u0163i, fereastra c\u0103tre altceva, c\u0103tre dincolo, c\u0103tre plin\u0103tate.<\/p>\n

C\u00e2t\u0103 poezie este, mai este, \u00een veacul prezent?<\/p>\n

O s\u0103 v\u0103 mira\u0163i, dar eu cred c\u0103 mai este foarte mult\u0103 poezie. De\u015fi televiziunile \u015fi unele radiouri ne arat\u0103 ce ur\u00e2t\u0103 este lumea \u00een care tr\u0103im, eu cred c\u0103 sunt \u00eenc\u0103 foarte mul\u0163i oameni frumo\u015fi, c\u0103, dac\u0103 suntem aten\u0163i – \u015fi de multe ori bolile ne \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 fim aten\u0163i \u2013 frumuse\u0163ea este \u00eenc\u0103 foarte mult\u0103, este de reg\u0103sit peste tot. Dar, evident, pentru asta \u00ee\u0163i trebuie un ochi anume, trebuie cumva s\u0103 te \u00eencadrezi \u00een ceea ce spune proverbul acela arab, c\u0103 frumuse\u0163ea este \u00een ochii care v\u0103d. Deci, trebuie s\u0103-\u0163i dezvol\u0163i un astfel de organ, o astfel de receptivitate \u015fi atunci vei avea acces la frumuse\u0163e \u015fi vei reu\u015fi s\u0103 fii invadat de ea. Cred c\u0103 e \u00eenc\u0103 foarte mult\u0103 frumuse\u0163e \u00een lume, chiar mai mult\u0103 dec\u00e2t putem noi duce, sunt \u00eenc\u0103 foarte mul\u0163i tineri frumo\u015fi \u015fi chiar ceea ce ni se arat\u0103 din \u0163ara \u00een care suntem nu este adev\u0103rata ei poz\u0103. <\/p>\n

A\u015f prefera ca, \u00een final, s\u0103-\u015fi aleag\u0103 poetul un poem care reprezint\u0103 volumul \u015fi-l reprezint\u0103.<\/p>\n

O s\u0103 aleg exact poemul la care a\u0163i f\u0103cut referire \u015fi care se nume\u015fte \u201eRegele p\u0103s\u0103rilor\u201d.<\/p>\n

zboar\u0103
\nPas\u0103rea Iisus \u00een sus
\nO, rege al p\u0103s\u0103rilor
\n\u015ftiu
\nzborul copt se face lumin\u0103
\nadev\u0103ratele p\u0103s\u0103ri se topesc<\/p>\n

\u015ftiu Doamne
\nc\u0103 Icar a gre\u015fit.
\niart\u0103-l
\nlacom de \u00een\u0103l\u0163imi
\na crezut c\u0103 zborul e fizic
\nc\u0103 omul e pas\u0103re de carne<\/p>\n

iart\u0103-l Doamne
\nTu ne-ai ar\u0103tat c\u0103 zborul e invers
\nc\u0103 se zboar\u0103 \u00een\u0103untru
\nc\u0103 acolo e sinea soarelui
\nsc\u0103parea
\nnu!
\nnu se fuge de suferin\u0163\u0103
\nea e doar coaja
\nprin care zbori mai ad\u00e2nc
\n\u00ee\u0163i \u00eentinzi bra\u0163ele
\n\u0163i le ba\u0163i \u00een cuie
\n\u015fi crezi.<\/p>\n

A consemnat Adrian MUNTEANU<\/strong><\/p>\n


\n Ion LAZU<\/strong>
\n\"\"

Hanna Bota \/ Ultimul canibal<\/strong><\/p>\n

Am fost la lansarea Ultimului canibal, la Casa Titulescu, era la sf\u00e2r\u015fitul lui martie curent. Am postat pe blogul meu o consemnare a evenimentului \u015fi destule fotografii. Autoarea clujeanc\u0103 este \u00een plin av\u00e2nt editorial, a mai publicat \u015fi alte c\u0103r\u0163i de cur\u00e2nd, poezii, dar \u015fi lucr\u0103ri din domeniile pe care le cerceteaz\u0103: religie, etnografie, antropologie. Cartea \u00een discu\u0163ie a fost lansat\u0103 \u00een c\u00e2teva ora\u015fe, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s-a creat \u00een jurul ei interesul optim, necesar unei recept\u0103ri corecte. Vor urma premii, de ce nu\u00ac?, traduceri \u00een limbile de larg\u0103 circula\u0163ie… O carte nu exist\u0103 dec\u00e2t \u00een mersul ei c\u0103tre oameni, iar nu uitat\u0103 \u00een vreun raft…
\nDar ce este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, aceast\u0103 carte, cu recomand\u0103ri at\u00e2t de incitante pe c\u00e2t de entuziaste, semnate Irina Petra\u015f \u015fi Cornel Ungureanu, scoas\u0103 anul trecut, \u00een condi\u0163ii excelente la editura Cartea rom\u00e2neasc\u0103, parte din puternicul sistem editorial Polirom? Am s\u0103 spun din capul locului: este una dintre cele mai frumoase c\u0103r\u0163i de literatur\u0103 din c\u00e2te am citit \u00een ultimii ani. Insist pe cuv\u00e2ntul literatur\u0103, \u015fi nu f\u0103r\u0103 motiv: subintitulat\u0103 Jurnal de antropolog, cartea consemneaz\u0103 experien\u0163a unei descinderi de o lun\u0103 a tinerei femei-cercet\u0103tor antropolog \u00eentre primitivii din insulele Noii Hebride, al c\u0103ror nume printre b\u0103\u015ftina\u015fi este Vanuatu \u2013 cu semnifica\u0163ia P\u0103m\u00e2ntul nostru. Cercet\u0103toarea s-a preg\u0103tit pentru aceast\u0103 aventur\u0103 timp de 2-3 ani, aranjase ca s\u0103 fac\u0103 parte dintr-o echip\u0103 cu \u00eenc\u0103 doi parteneri, care \u00een ultima clip\u0103 au fost nevoi\u0163i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 insulele \u2013 am aflat \u015fi motivul \u00eendep\u0103rt\u0103rii acestor oameni care luni la r\u00e2nd s-au implicat, \u00een regim de voluntariat, f\u0103c\u00e2nd at\u00e2ta bine b\u0103\u015ftina\u015filor \u2013 ve\u0163i afla \u015fi domniile voastre de ve\u0163i citi cartea; rom\u00e2nca noastr\u0103, odat\u0103 pornit\u0103 la drum, nu a abandonat, ci a luat pe cont propriu aventura pentru care cu at\u00e2ta r\u00e2vn\u0103 se preg\u0103tise. Dup\u0103 un zbor de 3 zile \u015fi dou\u0103 nop\u0163i, schimb\u00e2nd nu mai pu\u0163in de 13 avioane, a aterizat \u00een insulele Noile Hebride \u015fi, foarte repede, cu camioane, taxiuri \u015fi pe picioare (c\u0103r\u00e2nd \u00een spate povara tuturor celor necesare pentru supravie\u0163uire, dar \u015fi pentru corela\u0163ionare cu aborigenii), a ajuns la locul dinainte stabilit. Au urmat 30 de zile de convie\u0163uire cu popula\u0163ia local\u0103, \u00een condi\u0163iile pe care le ofer\u0103 traiul lor obi\u015fnuit, dormind \u00eentr-o colib\u0103 la doi pa\u015fi de colibele localnicilor, m\u00e2nc\u00e2nd ce m\u00e2ncau ei, supun\u00e2ndu-se acelora\u015fi priva\u0163iuni \u015fi condi\u0163ii extreme, \u00een absen\u0163a celei mai elementare igiene, \u00eenfrunt\u00e2nd cu curajul disper\u0103rii (\u015fi al devo\u0163iunii pentru ideea sa): foamea cronic\u0103, setea, intemperiile etc. \u2013 cu scopul bine precizat de a le cunoa\u015fte \u015fi \u00een\u0163elege acestor primitivi modul de via\u0163\u0103, de g\u00e2ndire, abord\u0103rile \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile vie\u0163ii. \u00cenarmat\u0103 cu ustensile de \u00eenregistrare, cu aparate fotografice \u015fi de filmare, dar \u00een primul r\u00e2nd cu uneltele dintotdeauna ale scriitorului: plaivazul \u015fi caietul de \u00eensemn\u0103ri. De altfel aceste date generice ale problemei se cunosc, cum spuneam, deja \u015ftim c\u0103 este vorba despre o experien\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 precedent printre cercet\u0103torii rom\u00e2ni. Vom admite c\u0103 este o aventur\u0103 unic\u0103, extrem de dur\u0103, mai ales fiind vorba despre o femeie alb\u0103, necunosc\u0103toare a limbii\/limbilor vorbite de b\u0103\u015ftina\u015fi, aterizat\u0103 singur\u0103 printre triburi de fo\u015fti canibali, neprotejat\u0103 de vreun \u00eenso\u0163itor, risc\u00e2nd enorm \u00een fiecare moment al zilei. Or, trebuie subliniat c\u0103 Hanna Bota a intrat cu tot curajul \u00een aren\u0103 \u015fi nu a p\u0103r\u0103sit-o nici un moment, p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 a aventurii ce-\u015fi asumase, c\u00e2nd a pus piciorul pe scara avionului de \u00eentoarcere \u00een Europa. Europa fiind chiar cuv\u00e2ntul cu care se \u00eencheie cartea. Europa, ca o salvare? Sau doar ca o schimbare a planului general… Vom reveni asupra acestui aspect.
\nO strategie foarte iscusit\u0103, pus\u0103 la punct de cercet\u0103toare, a f\u0103cut ca impactul cu b\u0103\u015ftina\u015fii s\u0103 fie etapizat, pentru amortizarea marelui \u015foc: astfel, din aeroportul Sidney (unde aflase c\u0103 \u00een acea noapte avusese loc \u00een Vanuatu un cutremur de 7,8 grade pe scara Richter, \u00eens\u0103 ne\u00eenso\u0163it de tsunami, deci f\u0103r\u0103 urm\u0103ri catastrofale), face un zbor p\u00e2n\u0103 \u00een Port Vila, capitala arhipelagului. O va \u00eent\u00e2mpina un anume Timothy \u015fi dou\u0103 zile va locui \u00een ora\u015ful respectiv, \u00een condi\u0163ii c\u00e2t de c\u00e2t comparabile cu cele din civiliza\u0163ie; nu-i vorb\u0103, cercet\u0103toarea nu se cru\u0163\u0103, se ata\u015feaz\u0103 unei descinderi \u00een insula Mosa, unde va lua contact cu b\u0103\u015ftina\u015fi \u201e\u00eembl\u00e2nzi\u0163i\u201d, m\u0103car formal cre\u015ftina\u0163i. Un nou zbor spre insula Tanna, urmat de traversarea insulei cu o camionet\u0103 Toyota, pe un drum forestier, p\u00e2n\u0103 \u00een cealalt\u0103 extremitate, \u00een golful Port Resolution, unde este a\u015fteptat\u0103 de un ghid pentru urm\u0103toarea s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Este un profesor \u015fi timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 va participa la lec\u0163ii sau va preda ea \u00eens\u0103\u015fi, va tr\u0103i \u00een familia ghidului, se va integra vie\u0163ii de trib, va merge s\u0103 viziteze obiective, a\u015fez\u0103ri, grupuri umane, mereu preocupat\u0103 s\u0103 afle cheia vie\u0163ii acestor insulari primitivi. Se va exprima foarte nuan\u0163at: \u201epopula\u0163ii care au parcurs cel mai scurt drum \u00een procesul civiliz\u0103rii lor\u201d, r\u0103ma\u015fi \u201e\u00een copil\u0103ria omenirii\u201d.(p. 8). Se poate deduce c\u0103 aceste popula\u0163ii au ajuns \u00een arhipelag cu aproape o mie de ani \u00een urm\u0103, probabil proveni\u0163i din triburi negroide australiene-tasmaniene, ele \u00eensele foarte mult r\u0103mase \u00een urm\u0103 fa\u0163\u0103 de civiliza\u0163ia eurasiatic\u0103, dar de fapt \u015fi fa\u0163\u0103 de triburile indienilor din continentele americane, \u00eenc\u0103 neatinse de europeni la acea dat\u0103. La r\u0103m\u00e2nerea \u00een urm\u0103 datorat\u0103 acestei filia\u0163ii negroide se va ad\u0103uga \u00een timp o marcat\u0103 \u00eencetineal\u0103 a progresului, practic stagnant\u0103, determinat\u0103 chiar de izolarea etan\u015f\u0103 \u00een care au evoluat aceste triburi \u00een mileniul din urm\u0103. Primele contacte cu navigatori europeni au avut loc cu 5 veacuri \u00een urm\u0103, dar o colonizare efectiv\u0103 nu a avut loc, ci doar contacte sporadice, iar ini\u0163iativele de a exploata \u00een stil colonial, dup\u0103 1840 resursele vegetale ale arhipelagului, lemnul de santal etc., practicate la modul jafurilor, nu au adus necesarul transfer de civiliza\u0163ie. \u00cen paralel s-a \u00eencercat de c\u0103tre misionari civilizarea-cre\u015ftinarea-\u015fcolarizarea aborigenilor, o ac\u0163iune doar \u00een parte reu\u015fit\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care localnicii au avut pusee de violen\u0163\u0103, inclusiv de canibalism, \u00een \u00eencercarea disperat\u0103 de a-\u015fi salvgarda r\u00e2nduielile ancestrale.
\nAutoarea nu prezint\u0103 propriu-zis o istorie etapizat\u0103 a rela\u0163iilor dintre cele dou\u0103 culturi \u00eentre care se constat\u0103 un decalaj de milenii, nici nu ar fi fost cazul s\u0103 o fac\u0103, \u00een acest cadru, nici nu \u00eencearc\u0103 a g\u0103si un r\u0103spuns nelini\u015ftitoarei \u00eentreb\u0103ri: Unde s-a strecurat gre\u015feala \u00een evolu\u0163ia civiliza\u0163iei, \u00eenc\u00e2t s-a ajuns la impasul actual?, \u00een schimb supune aten\u0163iei noastre destule aspecte din care ne putem face singuri o idee cu privire la impactul drastic al omului alb asupra primitivilor insulari, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd practic\u00e2nd canibalismul ritualic. \u00centr-o m\u0103sur\u0103 semnificativ\u0103, canibalismul ne este prezentat ca destul de deosebit fa\u0163\u0103 de ce se crede \u00eendeob\u015fte despre asta; nu const\u0103 deci numai \u00een a-i m\u00e2nca pe cei \u00eenvin\u015fi \u00een ciocnirile intertribale, nu este nici numai a-i v\u00e2na pe inamici pentru a asigura hrana tribului; componenta ritualic\u0103 este important\u0103, poate chiar decisiv\u0103. Erau m\u00e2nca\u0163i, \u00een scopuri ritualice, pentru a \u00eembl\u00e2nzi spiritele tutelare, chiar unii membri ai tribului respectiv, dac\u0103 preo\u0163ii\/vracii \u015fi c\u0103peteniile tribale hot\u0103rau aceasta. \u015ei f\u0103r\u0103 ca persoana vizat\u0103 s\u0103 opun\u0103 vreo rezisten\u0163\u0103, ci supun\u00e2ndu-se verdictului. O mare densitate de informa\u0163ii \u015fi de aspecte privind nu doar condi\u0163iile de via\u0163\u0103, ci \u015fi cele spirituale, culturale \u015fi de cutum\u0103 ale aborigernilor ne furnizeaz\u0103 autoarea, mereu atent\u0103, not\u00e2nd, coment\u00e2nd, str\u0103duindu-se s\u0103 nu scape nimic din aceast\u0103 lume \u00een mare m\u0103sur\u0103 ciudat\u0103, ne\u00een\u0163eleas\u0103, paralel\u0103 nou\u0103. Sunt multe lucruri ce produc mirare: condi\u0163iile rudimentare de trai zilnic pot fi admise ca atare, nu \u00eens\u0103 \u015fi dezinteresul pentru tot ce-ar \u00eensemna progresul concret, emanciparea, dorin\u0163a de mai bine. Pe insulele Noile Hebride nu exist\u0103 animale s\u0103lbatice, nici m\u0103car \u015ferpi, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pe de-o parte primejdiile naturale sunt reduse la minim, dar totodat\u0103 \u015fi posibilitatea de a ob\u0163ine carne din v\u00e2nat este nul\u0103. Pentru aborigenii din proximitatea Oceanului, exist\u0103 pescuitul abundent, \u00eens\u0103 \u2013 aten\u0163ie!- tot ce se pescuie\u015fte \u00eentr-o zi se \u00eemparte \u00eentre localnici, pentru c\u0103 trebuie consumat imediat, neexist\u00e2nd posibilit\u0103\u0163i de conservare-refrigerare etc. Pentru popula\u0163iile din interiorul insulelor nu se poate conta dec\u00e2t pe v\u00e2narea unei specii de lilieci mari, a\u015fa numitele vulpi zbur\u0103toare; pescuitul pe r\u00e2uri: creve\u0163i, crabi, \u0163ipari, nimic altceva.
\nDe la sosirea albilor \u00een insulele Melaneziei, aborigenii au g\u0103ini, g\u00e2\u015fte, porci, capre, vite, cu care \u00ee\u015fi augmenteaz\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t nevoia de proteine. Este \u00eens\u0103 de mirare, dac\u0103 totu\u015fi nu este un aspect foarte semnificativ al structurii lor psihice, c\u0103 aborigenii au l\u0103sat la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii \u00eenmul\u0163irea acestor or\u0103t\u0103nii \u015fi vite. Lipse\u015fte ideea unor turme, unor c\u00e2rduri adunate \u00een staule, \u00een \u0163arcuri \u015fi ocoale, \u00een care s\u0103 se ob\u0163in\u0103 \u00eenmul\u0163irea eficient\u0103 a vitelor, cre\u015fterea randamentului produc\u0163iei de carne. Alt aspect de toat\u0103 mirarea: \u00een timp de 4-5 sute de ani aborigenii nu au \u00een\u0163eles c\u0103 laptele de capr\u0103, de oaie, de vac\u0103 poate fi consumat ca atare, chiar dup\u0103 ce li s-a ar\u0103tat c\u0103 este consumabil \u2013 ei nu au \u00een\u0163eles c\u0103 laptele poate deveni unul dintre componentele de baz\u0103 ale alimenta\u0163iei. Alt\u0103 ciud\u0103\u0163enie, ca s\u0103 spunem doar at\u00e2t: \u00eentre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii nu exist\u0103 o comunicare special\u0103 tocmai \u00een perioada c\u00e2nd micu\u0163ii ar putea asimila cu u\u015furin\u0163\u0103 informa\u0163ii, cuno\u015ftin\u0163e, deprinderi. Totul se rezum\u0103 la educa\u0163ia primit\u0103 de la colectivitatea tribal\u0103, iar mai exact spus toat\u0103 educa\u0163ia se reduce la imitarea celor mari, \u00een toate momentele vie\u0163ii: vorbire, m\u00e2ncare, coabitare, munc\u0103, jocuri ritualice, raportarea la tabu-uri. Nimic despre educa\u0163ia \u015fi ini\u0163ierea sexual\u0103: cei doi protagoni\u015fti, ale\u015fi dup\u0103 criterii exterioare, iar nicidecum dup\u0103 op\u0163iunea personal\u0103, sunt l\u0103sa\u0163i peste noapte \u00een noua colib\u0103 destinat\u0103 viitorului cuplu, iar a doua zi are loc nunta.
\nDar poate \u015fi mai \u201eciudat\u201d este chiar faptul c\u0103 nu exist\u0103 juc\u0103rii \u015fi jocuri pentru cei afla\u0163i la v\u00e2rsta copil\u0103riei. Se poate frustrare mai mare?, ar fi doar o \u00eentrebare retoric\u0103. Printre ace\u015fti aborigeni \u00eenc\u0103 nu a fost descoperit\u0103 juc\u0103ria, nici rostul ei de a dezvolta inteligen\u0163a noii genera\u0163ii. Te \u00eentrebi: cine s\u0103 o fi f\u0103cut: \u015eeful tribului? Preo\u0163ii, vracii? Aveau vreun interes? Dar nu e doar asta! To\u0163i membrii tribului trebuie s\u0103 se supun\u0103, s\u0103 nu ias\u0103 cumva din canoane, s\u0103 imite \u015fi nimic mai mult. Inteligen\u0163a individului a fost astfel strangulat\u0103, \u00eengr\u0103dit\u0103, golit\u0103 de germenul creativit\u0103\u0163ii. Autoarea \u00eei arat\u0103 unui copil deosebit de inteligent un joc pe h\u00e2rtie, ales ca foarte simplu, \u00eens\u0103 copilul nu-i prinde \u201e\u015fpilul\u201d nici p\u00e2n\u0103 la urm\u0103… \u015ei \u00eencepi s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti ce cumplite efecte poate avea \u00eens\u0103\u015fi izolarea. Pare de necrezut c\u0103 un p\u0103rinte\/nici un p\u0103rinte dintre to\u0163i, nu a sim\u0163it nevoia\/pl\u0103cerea s\u0103-i fac\u0103 progeniturii sale ceva hazliu, cu care s\u0103 se joace apoi singur: un motocel, o p\u0103pu\u015fic\u0103, o masc\u0103 de dovleac, ceva care \u00een sine s\u0103 simbolizeze altceva dec\u00e2t este, prin simpla sugestie a asem\u0103n\u0103rii. \u015ei astfel s\u0103 declan\u015feze umorul, imagina\u0163ia, fabula\u0163ia, alteritatea, jocul cu variantele, spiritul ludic, \u00een fapt chiar creativitatea copilului. \u00ce\u0163i e greu s\u0103 admi\u0163i c\u0103 inventivitatea omului poate fi \u0163inut\u0103 sub obroc. Apoi \u00ee\u0163i spui c\u0103, \u00een cadrul colectivit\u0103\u0163ilor mari, deschise, ce nu inventeaz\u0103 unul va n\u0103scoci altcineva \u015fi isprava, de ceilal\u0163i \u00eensu\u015fit\u0103 ca atare, se transmite de la unul la altul, din Spania \u00een Rusia \u015fi din Creta \u00een Scandinavia: o juc\u0103rie, un joc, o miz\u0103 hazlie, o glum\u0103, cimiliturile, proverbele… S\u0103 aib\u0103 \u015fi aborigenii proverbe? Nu am g\u0103sit nici un r\u0103spuns la aceast\u0103 provocare. At\u00e2tea beneficii ne vin nou\u0103, din lumea civilizat\u0103, va trebui s\u0103 conchidem, de la simplul fapt c\u0103 suntem \u00eempreun\u0103, mul\u0163i \u015fi diferi\u0163i \u015fi slobozi la minte \u2013 cum tot a\u015fa ne pot c\u0103\u015funa de la convivi \u015fi rele f\u0103r\u0103 seam\u0103n… \u00cens\u0103 izolarea, mai cu seam\u0103 \u00een etapa tribal\u0103, se dovede\u015fte a fi mai grav\u0103 dec\u00e2t orice alt cataclism social, cel pu\u0163in din punctul nostru de a vedea lucrurile. Pornit\u0103 \u00een expedi\u0163ia vanuatez\u0103 cu un program antropologic bine articulat, \u00een dorin\u0163a de a afla c\u00e2t mai multe despre b\u0103\u015ftina\u015fi, \u00eenainte ca \u201eprobele materiale\u201d s\u0103 dispar\u0103, cu invazia civiliza\u0163iei occidentale asupra insularilor, cercet\u0103toarea clujean\u0103 vede, costat\u0103, noteaz\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice \u015fi s\u0103-\u015fi explice, de la un pas la altul: cum \u015fi de ce.
\nNu este, vezi-bine, \u015fi modul de abordare propriu aborigenilor. Autoarea se va referi insistent la textele celor care au premers-o, subsolul paginilor este \u00een\u0163esat de trimiteri, referiri, comentarii la tratate de antropologie: Levi-Strauss, Mircea Eliade, \u0162vetan Todorov, Luc Benoist, at\u00e2\u0163ia al\u0163ii… C\u0103ci Hanna Bota nu se repede cu concluziile, cu verdictele, cu afirma\u0163iile peremptorii, c\u00e2t de \u015focante. Mai \u00eent\u00e2i pentru c\u0103 tactul \u015fi buna cuviin\u0163\u0103, adoptate \u00een modul cum \u00eencearc\u0103 s\u0103 se plieze pe via\u0163a b\u0103\u015ftina\u015filor, \u00een ceea ce are ea autentic, necontraf\u0103cut, scos oportun \u00een fa\u0163\u0103 pentru turi\u015fti, din motive pecuniare, cercet\u0103toarea va \u00eencerca s\u0103 le men\u0163in\u0103 \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte prezentarea \u015fi interpretarea faptelor brute. Hanna Bota nu se hazardeaz\u0103. Ea simte nevoia s\u0103 fac\u0103 apel la cele ce se cunosc despre primitivii din insulele \u00eenvecinate: Samoa, Papua Noua Guinee, dar apeleaz\u0103 nemijlocit \u015fi la experien\u0163a lui Gauguin, cel refugiat \u00een Tahiti, p\u0103r\u0103sindu-i pe confra\u0163ii arti\u015fti-plasticieni \u00een chiar toiul marilor-aprinselor dispute despre via\u0163a primitivilor, despre o alt\u0103 scar\u0103 de valori, c\u0103ci survenise o acut\u0103 ne\u00eencredere \u00een valorile b\u0103tr\u00e2nei Europe. Scrie autoarea: …\u201df\u0103c\u00e2nd o compara\u0163ie, c\u00e2t de superficial\u0103, vezi c\u0103 Europa e b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi nu mai poate da suflu \u00een goana aceasta, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi ia tributul de frustr\u0103ri, angoas\u0103, depresii, \u00eensingurare \u015fi c\u00e2te altele. (p. 228-229); ea m\u0103rturise\u015fte f\u0103r\u0103 echivoc: \u201enu cred \u00een primitivul bun \u015fi pur, cum se vehiculase ani la r\u00e2nd…\u201d, \u201enu cred nici \u00een cel violent \u015fi r\u0103mas \u00een afara evolu\u0163iei…\u201d; autoarea \u00eel vede pe primitivul supravie\u0163uitor ca un ins \u201eputernic vizavi de vicisitudinile vie\u0163ii la limit\u0103, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 prin metodele cunoscute \u015fi transmise de str\u0103mo\u015fi de mii de ani, prea pu\u0163in decriptate de un vestic\u201d (p. 229). Ea consider\u0103 c\u0103 \u201eIzolarea are avantajele \u015fi dezavantajele ei\u201d. C\u0103, \u00een ce-o prive\u015fte, a f\u0103cut tot ce-a putut ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u201eca ei\u201d, \u015fi constat\u0103: \u201dM-au acceptat, dar toat\u0103 lumea \u015ftia c\u0103 e provizoriu \u015fi c\u0103 eu apar\u0163in altei lumi\u201d. Cercet\u0103toarea este sensibil\u0103 la atitudinea aborigenilor fa\u0163\u0103 de durere, fa\u0163\u0103 de moarte, deosebit\u0103 fa\u0163\u0103 de abord\u0103rile Occidentului. \u00cen mod ciudat, iar de fapt foarte semnificativ, aborigenul nu cunoa\u015fte disperarea ca atare; el este bucuros \u00een suferin\u0163a lui; este bucuros chiar la iminen\u0163a mor\u0163ii sale. Iat\u0103 textul: \u201eUn muribund, \u00eentrebat fiind cum are puterea s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 tot timpul, s\u0103 priveasc\u0103 senin spre moarte… r\u0103spunde: dac\u0103 vine f\u0103r\u0103 s\u0103 o pot alunga, atunci ce rost are s\u0103 fiu sup\u0103rat… nu e mai bine s\u0103 fiu vesel \u015fi s\u0103 nu-mi am\u0103r\u0103sc degeaba inima, s\u0103 nu-i am\u0103r\u0103sc pe cei din jur?\u201d Desigur, o abordate total diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de a occidentalului, nu? Te duci cu g\u00e2ndul la principiile fondatoare ale unor credin\u0163e vechi, a cultului zen, a budismului, de pild\u0103…
\nAstfel puse problemele, nu avem neap\u0103rat o nou\u0103 viziune asupra aborigenilor, dar avem destule intui\u0163ii valabile \u015fi teme pentru reflec\u0163ie deschise.
\nPoate c\u0103 \u00eenc\u0103 mai mult dec\u00e2t aventura \u00een sine, astfel pus\u0103 \u00een ecua\u0163ie, insolit\u0103, temerar\u0103, irepetabil\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, la lectura Ultimului canibal ne impresioneaz\u0103 cel\u0103lalt tur de for\u0163\u0103 al Hannei Bota, c\u0103ci \u00een realitate este vorba despre dou\u0103 experien\u0163e la limit\u0103, simultane – m\u0103 refer desigur la scrierea propriu-zis\u0103 a c\u0103r\u0163ii. S\u0103 nu trecem lesne peste faptul \u00een sine c\u0103 at\u00e2\u0163ia dintre noi parcurgem, cu sau f\u0103r\u0103 a fi preveni\u0163i, \u00eemprejur\u0103ri existen\u0163iale extreme, dar ne gr\u0103bim s\u0103 \u00eencheiem perioada, scr\u00e2\u015fnind din din\u0163i, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 ne dezmeticim, s\u0103 ne relax\u0103m, desigur s\u0103 uit\u0103m \u00een cascad\u0103 toate detaliile \u00eent\u00e2mpl\u0103rii \u2013 ca s\u0103 putem trece mai departe… Or, Hanna Bota, cu un curaj ce uime\u015fte \u015fi impune, \u015fi-a scris Jurnalul de fiecare zi. Nu neap\u0103rat dat\u00e2ndu-l, de\u015fi este lesne s\u0103 stabile\u015fti ce apar\u0163ine fiec\u0103reia dintre cele 30 de zile; afli \u00een ce condi\u0163ii s-a trezit\/ a fost trezit\u0103 \u00eenc\u0103 de la mijitul zorilor, de nu cumva \u00een toiul nop\u0163ii, la al treilea c\u00e2ntat al coco\u015filor, inevitabili, cu ritualul lor nemilos, ancestral; \u015fi tot a\u015fa afli cum a adormit \u00een seara urm\u0103toare, oric\u00e2t de t\u00e2rziu \u2013 ori n-a adormit defel, \u00een frig, \u00een ploaie, \u00een rafalele v\u00e2ntului r\u0103bufnind f\u0103r\u0103 p\u0103s printre ostre\u0163e, sub plasa de \u0163\u00e2n\u0163ari, \u00een sc\u00e2ncetele copiilor, \u00een c\u00e2ntecele s\u0103lbaticilor, \u00een boc\u0103niturile celor care tescuiau faimoasa kava, b\u0103utura zeilor, cea care \u00eei anesteziaz\u0103 pe b\u0103rba\u0163i, \u00een acela\u015fi timp interzis\u0103 femeilor, copiilor \u2013 un tabu, unul dintre foarte multele… \u2013 iar \u00een realitate un fel de drog cuvenit numai b\u0103rba\u0163ilor ajun\u015fi la maturitate. Sunt \u00eensemn\u0103ri buchisite la lantern\u0103 sau la opai\u0163 sau la p\u00e2lp\u00e2irea fl\u0103c\u0103rilor, a cioatelor fumeg\u00e2nde, noaptea, dar \u015fi \u00een orice alte \u00eemprejur\u0103ri – ca s\u0103 nu se piard\u0103 nimic din observa\u0163iile de peste zi, nimic din discu\u0163iile avute, din tot ce-i trecuse prin fa\u0163a ochilor (o expresie ce revine: \u201eam\/a f\u0103cut ochii mari\u201d), din ce a auzit, a sim\u0163it \u015fi a g\u00e2ndit.
\n\u00cen\u0163eleg\u00e2nd bine c\u0103 au fost prea multe cele 30 de zile de suprasolicitare pentru o femeie alb\u0103 singur\u0103 printre aborigeni, ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 timpul de cercetare a fost suficient pentru a ni se vorbi pe larg \u015fi la obiect despre via\u0163a acestor primitivi. Citind cartea, \u00ee\u0163i spui c\u0103 a fost de-ajuns pentru a \u0163i se transmite esen\u0163ialul despre oameni, despre via\u0163a lor, despre universul c\u0103ruia se subsumeaz\u0103.
\nAu rezultat aproape 450 de pagini, asta \u00eensemn\u00e2nd cam 15 pagini scrise \u00een fiecare zi! Cine se poate sume\u0163i cu un astfel de record? Textul este structurat \u00een jurul unor teme, a unor titluri generice \u2013 \u015fi avem un total de 82 capitole, ceea ce \u00eenseamn\u0103 cam trei capitole pe zi. Via\u0163a tribal\u0103, avut\u0103 minut de minut sub priviri de o cercet\u0103toare pasionat\u0103, dar \u015fi legendele pe care are abilitatea s\u0103 le afle de la cei care i le-ar fi putut povesti; ritualurile observate, ceremoniile, protocolul, rela\u0163iile din interiorul tribului, structurate \u00een func\u0163ie de autoritatea \u015fefului de trib, de vraci, de \u00eenso\u0163itorii acestora. Cu o st\u0103ruin\u0163\u0103 ce sfideaz\u0103 lipsa oric\u0103ror condi\u0163ii, autoarea se \u00eenvrednice\u015fte s\u0103 consemneze despre rela\u0163ionarea cu to\u0163i membrii tribului: cu \u015fefii, dar \u015fi cu ghidul, cu so\u0163ia acestuia, cu cele dou\u0103 fiice, cu fiul, cu unchii \u015fi m\u0103tu\u015file, cu bunicul, cu \u00eentregul clan din satul de ba\u015ftin\u0103 al so\u0163iei, care duce o via\u0163\u0103 \u00een colectivitate primitiv\u0103, f\u0103r\u0103 legi scrise, ci cu rela\u0163ii prestabilite prin cutum\u0103. Fiecare moment al vie\u0163ii: na\u015fterea, gravida fiind \u00eentr-o colib\u0103 izolat\u0103 de restul clanului, timp de c\u00e2teva luni de zile; c\u0103s\u0103toria rafistolat\u0103, \u00een urma c\u0103reia femeia devine proprietatea b\u0103rbatului; lipsa total\u0103 a educa\u0163iei celor mici, copii care nu primesc \u00een afar\u0103 de hrana zilnic\u0103 nici o educa\u0163ie, constr\u00e2n\u015fi s\u0103 tac\u0103, s\u0103 stea amu\u0163i\u0163i, s\u0103 imite pe cei mari. F\u0103r\u0103 instruc\u0163iuni, f\u0103r\u0103 explica\u0163ii; circumcizia pentru b\u0103ie\u0163i, la o v\u00e2rst\u0103 de 2-5 ani, dup\u0103 \u00eendelungi preg\u0103tiri, de asemenea \u00een complet\u0103 izolare de clan, timp de o lun\u0103-dou\u0103; o opera\u0163ie \u00een condi\u0163ii rudimentare, cu unelte de lemn, distruse apoi, c\u0103ci considerate tabu, asista\u0163i de tat\u0103l copilului sau de un alt b\u0103rbat angajat anume.
\nPus\u0103 \u00een situa\u0163ia s\u0103 absoarb\u0103\/ s\u0103 recepteze at\u00e2tea informa\u0163ii, s\u0103 le noteze prompt \u015fi dorind s\u0103 nu se piard\u0103 nici un detaliu, \u00een speran\u0163a c\u0103 va avea ocazia s\u0103 revin\u0103 asupra \u00eensemn\u0103rilor f\u0103cute sub imperativul momentului, pentru o mai corect\u0103 \u015fi temeinic\u0103 evaluare a situa\u0163iei, autoarea \u00ee\u015fi forjeaz\u0103 din mers un stil de neobi\u015fnuit\u0103 suple\u0163e expresiv\u0103, \u00een aparen\u0163\u0103 frust \u015fi consemn\u00e2nd fervoarea tr\u0103irii, iar \u00een fapt un stil eficient, func\u0163ional -, o fraz\u0103 supl\u0103, flexibil\u0103, pe c\u00e2t de ampl\u0103\/cuprinz\u0103toare, perfect adaptat\u0103 \u00eemprejur\u0103rilor, suger\u00e2nd cumva \u201escrisul pe picior\u201d, cunoscut c\u00e2t de c\u00e2t mai oric\u0103rui diarist. Un stil pus de data asta s\u0103 lucreze pe tot parcursul, nelipsit de sincope, al aventurii vanuatiene. Nu vorbim aici de fragmentele poematice, de descrierea unor momente de contempla\u0163ie, de rezonare cu sufletul locului \u2013 nici nu ne-am mira de fapt, fiind vorba despre o autoare ce s-a exersat cu aplomb \u00een poezie. Iat\u0103 un exemplu: \u201eMinutele serii aceleia mi le amintesc \u00eentr-un fel halucinant: c\u0103ldura, ploaia, oboseala, diferen\u0163a de fus orar, lumea nou\u0103, mirosurile, apoi pia\u0163a dans\u00e2nd asemenea unor valuri de culoare ce se ridic\u0103 \u015fi coboar\u0103, p\u0103rea c\u0103 \u015fi mesele \u015fi fructele \u00eenv\u0103luite \u00een culori tropicale se leg\u0103nau b\u0103t\u00e2nd din palme, asta era realitatea: pia\u0163a dansa (…) era un lucru obi\u015fnuit ca \u00een pia\u0163\u0103 s\u0103 c\u00e2nte grupuri, pentru mine era nou, cu toate c\u0103 mai v\u0103zusem grupuri c\u00e2nt\u00e2nd \u00een diferite p\u0103r\u0163i ale lumii… dar lumea \u00een general ascult\u0103 \u015fi-\u015fi vede de treab\u0103, aici nici vorb\u0103: \u00een spatele meselor cu produse de v\u00e2nzare to\u0163i cei din pia\u0163\u0103, \u00een picioare, dansau b\u0103t\u00e2nd din palme \u015fi c\u00e2nt\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2nt\u0103re\u0163ii. Era un ring de dans printre papaia, cocos, flori exotice, r\u0103d\u0103cini de kava, semin\u0163e de tot felul \u015fi alte minuni f\u0103r\u0103 nume pentru mine. Pia\u0163a \u00eentreag\u0103 dansa \u015fi se bucura, vibr\u00e2nd de via\u0163\u0103, nimeni nu vindea nimic, se zguduia spa\u0163iul sub puterea amplificatoarelor \u015fi a vocilor stridente, nazale ale femeilor (…) R\u00e2dea \u015fi Timothy, r\u00e2dea de mine, cred. A\u015ftepta s\u0103 m\u0103 hot\u0103r\u0103sc s\u0103 plec\u0103m, cump\u0103rase ni\u015fte ro\u015fii, eu nu m\u0103 d\u0103deam dus\u0103, pe acoperi\u015ful pie\u0163ii se auzea cum ploaia se intensifica. C\u00e2t de tare trebuie s\u0103 plou\u0103, p\u0103rea c\u0103 apa curge compact\u0103 \u015fi cald\u0103… Acas\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 o mas\u0103 cald\u0103, nu \u0163i-e foame? \u00eentreab\u0103 el ca s\u0103 m\u0103 ademeneasc\u0103, cred c\u0103 \u00eei era \u015fi lui foame.\u201d (p. 19)
\n\u015ei \u00eenc\u0103 un exemplu: \u201e… Adormisem. Vacarmul nu \u00eencetase, dar eram foarte obosit\u0103, \u00eenc\u0103 nu m\u0103 adaptasem fusului orar, iar faptul c\u0103 se \u00eentuneca at\u00e2t de devreme (a\u015fa era tot timpul anului, fix la \u015fase apunea soarele, iar la \u015fase \u015fi un sfert nu mai vedeai la o lungime de bra\u0163) \u015fi nu exista curent electric, toate activit\u0103\u0163ile p\u0103reau paralizate pentru mine; nu \u015fi pentru ei: Ei \u00ee\u015fi continuau via\u0163a pe \u00eentuneric de parc\u0103 nimic nu s-a schimbat: discu\u0163ii, g\u0103tit, sporov\u0103ial\u0103, a\u0163\u00e2\u0163atul focului, iar pove\u015fti, m\u00e2ncare, iar vorbit, cam astea erau activit\u0103\u0163ile lor, fie pe lumin\u0103, fie pe \u00eentuneric.\u201d(p. 35). Sunt fraze care plonjeaz\u0103 \u00een miezul activit\u0103\u0163ilor pe care cercet\u0103toarea le \u0163ine sub observa\u0163ie ne\u00eentrerupt\u0103; dar totodat\u0103 sunt fraze de acro\u015fat cititorul, numai bune s\u0103-l prind\u0103 \u00een v\u00e2rtej \u015fi s\u0103-l pun\u0103 la lucru, coparticipativ. Autoarea, care potrivit cutumelor nu a avut niciodat\u0103 acces \u00een namakal – casa tabu rezervat\u0103 numai b\u0103rba\u0163ilor din trib -, reu\u015fe\u015fte performan\u0163a de a se plasa, prin scrisul ei, \u00een chiar miezul lucrurilor, \u00een namakalul aventurii sale scripturale. Ce autor nu \u015fi-ar dori acest privilegiu? C\u00e2\u0163i au abilitatea s\u0103 se plaseze \u00een vortexul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor pe care ar dori s\u0103 le nareze?
\n\u00cemi propusesem s\u0103 scriu despre Ultimul canibal nu doar ca jurnal de antropolog ci \u015fi ca roman \u00een adev\u0103ratul \u00een\u0163eles al cuv\u00e2ntului. Spre final, \u00eemi dau seama c\u0103 era c\u00e2t pe ce s\u0103 nu vorbesc tocmai despre lucrul care m-a impresionat cel mai mult. Ai \u00een\u0163eles \u00een ce const\u0103 noaptea \u00eenapoierii culturale a primitivilor, ai apreciat stilul expunerii. Dar \u00een aceast\u0103 noapte expresiv\u0103 se preg\u0103te\u015fte ceva, fream\u0103t\u0103 indicibil sub geana z\u0103rii, abia b\u0103nuit\u0103: r\u0103s\u0103ritul de lun\u0103 ce se va deschide asupra priveli\u015ftii cetluit\u0103 \u00een negur\u0103. \u00cen cazul nostru, este vorba despre o generoas\u0103 simpatie uman\u0103 cu care cercet\u0103toarea \u00ee\u015fi potope\u015fte subiec\u0163ii de studiu; este vorba despre c\u0103ldura sufleteasc\u0103 cu care \u00een modul cel mai firesc rom\u00e2nca noastr\u0103 se apropie de primitivi. Este lumina sentimentului, care d\u0103 via\u0163\u0103 tabloului nou\u0103 expus, spre contemplare. \u201eSecretul\u201d care anim\u0103 profuziunea de litere a scriiturii. Lucrurile ne sunt decriptate \u00een cursul unei discu\u0163ii ini\u0163iate de Maktuan, ghidul Hannei, \u00een preajma desp\u0103r\u0163irii. Maktuan \u00eei d\u0103 exemplul unei voluntare din Canada, care a avut nevoie s\u0103 petreac\u0103 6 luni \u00eentr-un centru de adaptare. \u015ei continu\u0103: \u201eTu ai venit direct \u015fi tr\u0103ie\u015fti aici printre noi de parc\u0103 ai fi aici dintotdeauna…\u201d \u015fi aborigenul vrea s\u0103 afle: \u201e\u015ei nu am voie s\u0103 \u015ftiu secretul?, \u00eentreb\u0103 curios. Ba da, cred c\u0103 \u00eel \u015ftii deja, e iubirea: v\u0103 iubesc pe to\u0163i, iar dac\u0103 voi pute\u0163i tr\u0103i \u00een condi\u0163iile astea, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pot tr\u0103i \u015fi eu…\u201d \u015ei str\u0103ina continu\u0103: \u201e…nu \u00eemprejur\u0103rile au fost \u0163inta aten\u0163iei mele, ci oamenii, ei sunt comoara…\u201d. Iar \u00een finalul discu\u0163iei ghidul \u00eei aduce acest omagiu: \u201eAi avut mai mult\u0103 r\u0103bdare cu noi dec\u00e2t am eu \u00eensumi…\u201d(p. 236-237).
\n\u015ei totu\u015fi… \u015fi totu\u015fi, simt nevoia s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la scriitur\u0103. Nu po\u0163i s\u0103 scrii un jurnal cu aborigenii dac\u0103 nu te implici trup \u015fi suflet. Asta s-a \u00een\u0163eles. Dar totul ar fi o construc\u0163ie pe nisipuri mi\u015fc\u0103toare dac\u0103 n-ar exista la autoare \u201ene\u00eendura\u0163ii ochi de ghea\u0163\u0103\u201d, cei cu care prive\u015fte\/cerceteaz\u0103\/iscode\u015fte, dincolo de orice simpatie sau resentiment, lumea s\u0103lbaticilor ca atare. Hanna Bota a intuit c\u0103 obiectul interesului ei trebuie scrutat f\u0103r\u0103 mil\u0103, dincolo de orice re\u0163ineri, pudori, precau\u0163ii. Cu un fel de s\u0103lb\u0103ticie. Aceasta fiind curajul ei cel mare. Da, oric\u00e2t ar p\u0103rea de straniu, scriitorul este fa\u0163\u0103 cu personajele sale un s\u0103lbatic, d\u00e2nd iama \u00een via\u0163a semenilor, \u00een cruci\u015f \u015fi-n curmezi\u015f, mereu \u00eend\u00e2rjit, nerenun\u0163\u00e2nd. Dac\u0103 scriitorului nu-i reu\u015fe\u015fte aceast\u0103 traversare a h\u0103\u0163i\u015fului uman, cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103 drept macet\u0103, totul e z\u0103d\u0103rnicie: munca, bun\u0103voin\u0163a, talentul: tot. Mi-am ales c\u00e2ndva ca personaj un om despre care to\u0163i cunoscu\u0163ii spuneau c\u0103 este un intratabil, un \u201es\u0103lbatic\u201d. Am scris despre el cu deplin\u0103 implicare \u2013 obstinat s\u0103 aflu: ce se ascunde dincolo de aparen\u0163e, \u00een ad\u00e2ncurile fiin\u0163ei cetluite, acolo unde se izvode\u015fte felul s\u0103u de a se comporta printre semeni. \u00cen mod paradoxal, la urm\u0103 am ajuns la convingerea c\u0103 este nu un s\u0103lbatic, ci un om pus pe fapte, care nu se irose\u015fte \u00een polite\u0163uri \u015fi farafast\u00e2curi, cu riscul de a nu fi \u00een\u0163eles; \u015fi c\u0103 adev\u0103ratul s\u0103lbatic eram eu, autorul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

INTERVIU Lauren\u0163iu – Ciprian Tudor: poetul este un sf\u00e2nt derbedeu Lauren\u0163iu-Ciprian Tudor S-a n\u0103scut \u00een Bra\u015fov, la 27 sept. 1973.<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20203"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20203"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20203\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20204,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20203\/revisions\/20204"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20203"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20203"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20203"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}