{"id":20181,"date":"2023-01-20T13:42:27","date_gmt":"2023-01-20T10:42:27","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20181"},"modified":"2023-01-21T14:02:58","modified_gmt":"2023-01-21T11:02:58","slug":"spatii-culturale-nr-24-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20181","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 24 (12)"},"content":{"rendered":"

Ionel NECULA<\/strong>
\n\"\"

O gazet\u0103 tecucean\u0103 \u00een edi\u0163ie anastatic\u0103<\/strong><\/p>\n

Pentru cei ce-\u015fi propun reconstituirea istoric\u0103 a vie\u0163ii culturale dintr-un areal geografic \u015fi-\u015fi impun s\u0103 refac\u0103 devenirea lui spiritual\u0103, a\u015fa cum s-a derulat \u00eentr-un anumit moment al evolu\u0163iei sale istorice, consultarea publica\u0163iilor ce-au ventilat cronotopul (cronos-timp, topos-spa\u0163iu) respectiv r\u0103m\u00e2ne o surs\u0103 obligatorie \u015fi imperativ\u0103. Sunt mai multe feluri de a vorbi despre o revist\u0103 de cultur\u0103, despre rolul ei \u00een epoca pe care a circumscris-o, despre importan\u0163a ei \u00een via\u0163a unei comunit\u0103\u0163i \u015fi despre semnifica\u0163ia ei peste timp, dincolo de conjuncturile episodice ale apari\u0163iei ei. Am \u00een vedere, bun\u0103oar\u0103, volumul Marilenei Donea, autoarea volumului consacrat revistei Ateneu \u00een primele patru decenii de apari\u0163ie (1964-2004) \u015fi volumul semnat de Al. Husar despre nevrozata revist\u0103 de dreapta Me\u015fterul Manole. Ambele lucr\u0103ri men\u0163ionate aici sunt construc\u0163ii laborioase, carbonice \u015fi articulate care reconstituie traseul acestor reviste, func\u0163ia lor catalitic\u0103 \u015fi rolul lor \u00een ansamblul evolu\u0163iei culturale rom\u00e2ne\u015fti. In cuprinsul lor sunt inventariate problemele vehiculate \u00een con\u0163inutul lor, direc\u0163ia \u015fi curentul cultural creditat, galeria colaboratorilor \u015fi toate ideile care ventilau epoca.
\n Sigur c\u0103 acest gen de alc\u0103tuiri livre\u015fti sunt utile, endemice \u015fi referen\u0163iale pentru to\u0163i cercet\u0103torii unui areal geografic, dar ele \u00eenchid \u00een paginile lor \u015fi un cr\u00e2mpei din evolu\u0163ia general\u0103 a culturii \u015fi a \u00eenfrigur\u0103rilor noastre. Reconstituie \u00een dimensiuni reduse \u015fi c\u00e2te ceva din zbaterile spiritului rom\u00e2nesc \u00een efortul s\u0103u de a-\u015fi g\u0103si \u00eemplinirile optative, \u015fi identitatea de sine, \u00een liniile sale esen\u0163iale. Familia, G\u00e2ndirea, Astra, Ateneu, Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 multe-altele n-au fost numai ni\u015fte efemere zv\u00e2cniri circumscrise unor spa\u0163ii culturale \u00eenchise, juxtapuse unor delimit\u0103ri teritoriale exacte, dar indicau \u015fi c\u00e2te ceva din oportunit\u0103\u0163ile culturii rom\u00e2ne\u015fti, aproximau ora exact\u0103 a fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor noastre de spirit, ar\u0103tau sensul \u015fi direc\u0163ia de evolu\u0163ie a proces\u0103rilor culturale.
\n De asta spun, orice monografie circumscris\u0103 personalit\u0103\u0163ii unei reviste de cultur\u0103 reprezint\u0103 \u015fi un act de dezarhivare a poten\u0163ialului cultural rom\u00e2nesc, a\u015fa cum s-a structurat \u00een diferite momente ale devenirii noastre istorice. C\u0103ci importan\u0163a unei reviste de cultur\u0103 nu rezult\u0103 doar din mi\u015fcarea de idei pe care o genereaz\u0103, din diagrama problemelor ventilate, ci \u015fi din climatul cultural pe care \u00eel induce, din atmosfera febril\u0103 pe care o presupune. O revist\u0103 de cultur\u0103 este, sau trebuie s\u0103 fie, o institu\u0163ie, un club de dezbateri, unde se pun la cale proiecte, se alc\u0103tuiesc cuprinsurile numerelor de revist\u0103, se pun la cale polemici \u015fi se discut\u0103 ultimele nout\u0103\u0163i \u00een domeniu. Multe reviste organizeaz\u0103 \u015fez\u0103tori literare, conferin\u0163e publice \u015fi ini\u0163iaz\u0103 premii, diplome \u015fi alte recunoa\u015fteri pentru colaboratorii mai activi.
\n Revenim, a\u015fadar, din ce \u00een ce mai frecvent la vechile reviste de cultur\u0103 \u015fi-ncerc\u0103m, s\u0103 reconstituim, din consultarea lor, via\u0163a cultural\u0103 de alt\u0103dat\u0103, ideile ce s-au activat \u00eentr-un orizont geografic bine delimitat. C\u0103ut\u0103m vechile colec\u0163ii \u015fi r\u0103m\u00e2nem zile \u00eentregi prin marile biblioteci publice pentru a le r\u0103sfoi paginile \u00eeng\u0103lbenite, \u00eenfior\u00e2ndu-ne de parfumul unei lumi uitate, arhivat\u0103 \u00een istorie \u015fi-n documente de epoc\u0103. Admitem \u00eens\u0103 c\u0103 monografiile ap\u0103rute, chiar cele alc\u0103tuite scrupulos \u015fi-ntr-o formul\u0103 exemplar\u0103, nu elimin\u0103 cercetarea direct\u0103 a vechilor colec\u0163ii \u015fi ad\u0103starea anali\u015ftilor prin marile biblioteci publice.
\n Singurul mod de a simplifica travaliul criticilor, a cercet\u0103torilor interesa\u0163i de arabescurile g\u00e2ndului – difuzat prin intermediul vechilor reviste de cultur\u0103 – este reeditarea lor \u00een form\u0103 anastatic\u0103, \u00een volum, reproducerea lor sub form\u0103 de carte, num\u0103r cu num\u0103r \u015fi pagin\u0103 cu pagin\u0103, laolalt\u0103 cu decora\u0163iile \u015fi cu toat\u0103 iconografia procesat\u0103 de vechea c\u0103rtur\u0103rime. Transpunerea lor sub form\u0103 livresc\u0103 \u015fi introducerea \u00een circuitul general al c\u0103r\u0163ii optimizeaz\u0103 actul de cercetare, mai cu seam\u0103 din partea celor din provincie, \u00eenl\u0103tur\u0103 drumurile lungi \u015fi obositoare, cazarea prin hoteluri sordide \u015fi costisitoare, cheltuielile imense pe care le implic\u0103 opera\u0163ia de consultare direct\u0103 a colec\u0163iilor aflate \u00een depozitele marilor biblioteci. Din nefericire, exact genul acesta de transpuneri sunt rare, de cele mai multe ori endemice \u015fi cu o restr\u00e2ns\u0103 circula\u0163ie public\u0103.
\n A\u015fa st\u00e2nd lucrurile, nu ne mai surprinde c\u0103 pu\u0163inele realiz\u0103ri \u00een domeniu apar\u0163in, de regul\u0103, unor ini\u0163iative provinciale, pentru c\u0103 ei \u00een primul r\u00e2nd, cercet\u0103torii din provincie simt nevoia acestor edi\u0163ii anastatice, care s\u0103-i scuteasc\u0103 de drumuri lungi, obositoare \u015fi de cheltuieli \u00eempov\u0103r\u0103toare. Dintre realiz\u0103rile mai cunoscute m\u0103 g\u00e2ndesc, bun\u0103oar\u0103, la edi\u0163ia anastatic\u0103 a revistei Florile Dalbe, prima revist\u0103 de cultur\u0103 ap\u0103rut\u0103 dup\u0103 R\u0103zboiul Re\u00eentregirii, \u00een B\u00e2rlad, la 1 ianuarie 1919 sub veghea unui colectiv redac\u0163ional din care f\u0103cea parte Al. Vlahu\u0163\u0103, George Tutoveanu, Tudor Pamfile \u015fi Mihai Lungeanu – un proiect ambi\u0163ios din care au ap\u0103rut 23 de numere, dar \u015fi-a \u00eencetat apari\u0163ia repede, \u00een decembrie 1919, \u015fi, la fel, am \u00een vedere edi\u0163ia anastatic\u0103 a revistei b\u00e2rl\u0103dene Graiul nostru, realizat\u0103 de Elena Monu \u015fi Elena Popoiu \u015fi ap\u0103rut\u0103 la Editura Sfera din B\u00e2rlad \u00een anul 2011.
\n B\u0103nuiesc c-au mai fost \u015fi alte ini\u0163iative de acest gen, \u00een alte localit\u0103\u0163i ale \u0163\u0103rii, de care nu avem \u015ftire dar salut\u0103m bucuro\u015fi orice alte proiecte de aceast\u0103 natur\u0103, oriunde s-ar \u00eent\u00e2mpla s\u0103 apar\u0103.
\n Cu at\u00e2t mai mult salut ini\u0163iativa lui Viorel Burlacu, de a alc\u0103tui o edi\u0163ie anastatic\u0103 a efemerei reviste tecucene Provincia literar\u0103 care a ap\u0103rut la 4 martie 1908 \u015fi-a avut un parcurs episodic, p\u00e2n\u0103 la nr.9 din 20 august 1908. Conduc\u0103torul ei era poetul Constantin Muche, care trecuse prin \u015fcoala de gimnastic\u0103 a lui \u015etefan Velescu \u015fi \u0163inea orele de sport la gimnaziul din Tecuci. Cum \u00een anul \u015fcolar urm\u0103tor, 1908-1909, a fost transferat la Boto\u015fani, a luat \u015fi revista cu el \u015fi-a \u00eencercat – tot a\u015fa, cu zbateri \u015fi cu zel – s\u0103-i asigure supravie\u0163uirea \u015fi \u00een noua loca\u0163ie boto\u015f\u0103nean\u0103.
\n N-au mai ap\u0103rut dec\u00e2t trei numere, ce s-au ad\u0103ugat la cele 9 ap\u0103rute la Tecuci, dup\u0103 care a disp\u0103rut definitiv din peisajul publicistic rom\u00e2nesc, dar faptul c\u0103 redactorul ei \u015fef a activat o vreme \u00een redac\u0163ia unor reviste mondene din Bucure\u015fti, l-a ajutat s\u0103 confere \u015fi revistei de la Tecuci o not\u0103 de frivolitate, de \u015farad\u0103, de divertisment. Era probabil un truc prin care spera s\u0103 c\u00e2\u015ftige op\u0163iunile cititorilor \u015fi chiar a reu\u015fit o vreme, \u00een primele numere, c\u00e2nd redac\u0163ia primea scrisori de \u00eencurajare din Br\u0103ila, din Vaslui, din B\u00e2rlad, din Craiova \u015fi din alte localit\u0103\u0163i. O vreme se m\u00e2ndrea cu colaborarea poetei Alice C\u0103lug\u0103ru, care-\u015fi trimitea colabor\u0103rile din Paris, unde ducea o via\u0163\u0103 libertin\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de prejudec\u0103\u0163i, ceea ce \u00eei va gr\u0103bi \u015fi sf\u00e2r\u015fitul nebulos, undeva prin preriile Americii Latine. Nimeni nu \u015ftie cu exactitate unde, c\u00e2nd \u015fi \u00een ce \u00eemprejur\u0103ri. A fost, oricum, cea mai important\u0103 colaboratoare a revistei \u015fi redac\u0163ia avea toat\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163irea s\u0103 se m\u00e2ndreasc\u0103, nu at\u00e2t cu numele ei, c\u00e2t cu ora\u015ful de unde-\u015fi trimitea coresponden\u0163ele. Ceilal\u0163i colaboratori \u2013 oltenii N. Burl\u0103nescu-Alin \u015fi I.C.Popescu-Polyclet, Neli Cornea din Bac\u0103u, H. Co\u015foi \u015fi Al. M. Gheorghiu, nu str\u0103luceau nici ei dec\u00e2t printr-o mediocritate st\u00e2njenitoare
\n In nr.9 al revistei, \u00een medalionul consacrat lui Vasile Gheorghiu este evocat\u0103 \u00eemprejurarea care-a dus la apari\u0163ia revistei; Ap\u0103rut\u0103 \u00een condi\u0163ii aleatorii, a r\u0103mas marcat\u0103 de aceast\u0103 meteahn\u0103 pe toat\u0103 durata apari\u0163iei sale.
\n Edi\u0163ia anastatic\u0103 realizat\u0103 de Viorel Burlacu la Editura Grapho Press din Tecuci reprezint\u0103 un util instrument de lucru pentru to\u0163i cei interesa\u0163i de trecutul cultural al Tecuciului \u015fi o form\u0103 de valorificare a patrimoniului cultural l\u0103sat mo\u015ftenire de \u00eenainta\u015fi. C\u0103 aceast\u0103 mo\u015ftenire nu confirm\u0103 exigen\u0163a a\u015ftept\u0103rilor noastre, nu mai e vina alc\u0103tuitorului, care a depus un mare efort pentru realizarea acestei edi\u0163ii de excep\u0163ie. \u00cel felicit\u0103m pentru izb\u00e2nd\u0103 \u015fi-i propun s\u0103 continue aceast\u0103 ac\u0163iune p\u00e2n\u0103 la transpunerea tuturor publica\u0163iilor tecucene \u00een edi\u0163ii anastatice asem\u0103n\u0103toare. C\u00e2nd aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 va epuiza \u00eentregul fond publicistic pritocit \u00een zari\u015ftea spa\u0163iului de cultur\u0103 tecucean, atunci putem spune c\u0103 avem la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u00eentregul instrumentar care s\u0103 ne permit\u0103 reconstituirea fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor de spirit ce-au ventilat ostrovul tecucean \u00een diferite momente ale evolu\u0163iei sale. <\/p>\n


\nValeriu SOFRONIE<\/strong>
\n\"\"

\u00ceN NEGRU: O FEMEIE \u015eI DOI C\u00c2INII.
\nC\u00e2teva fugi pe marginea \u201eC\u00e2inilor negri\u201d a lui Ian McEwan<\/strong><\/p>\n

\u015etiin\u0163a spune despre g\u0103urile de vierme c\u0103 ar lega \u00eentre ele p\u0103r\u0163i distante din Univers. Chiar dac\u0103 ipotetica fizic\u0103 relativist\u0103 a decretat astfel, imagina\u0163ia cotidian\u0103, dar mai ales cea artistic\u0103 au \u00eendr\u0103znit \u015fi mai mult. De c\u00e2nd Alice a pus piciorul \u00een \u0162ara oglinzilor, s-a \u00een\u0163eles c\u0103 nu doar \u00eentre lucrurile mari se deschid pun\u0163i de trecere, pe care s\u0103 p\u0103\u015fe\u015fti ca dintr-o camer\u0103 \u00een alta, ci \u015fi \u00eentre cele mici. Acum afli \u015fi chiar experimentezi c\u0103, deschiz\u00e2nd o u\u015f\u0103 \u00een New York, \u00een secunda urm\u0103toare o \u00eenchizi \u00eentr-un apartament de pe bulevardul Toamnei din R\u00e2mnicu S\u0103rat. Aceea\u015fi lume, cu diferen\u0163\u0103 de peisaj? Nu. Acela\u015fi peisaj cu diferen\u0163\u0103 de lume. Ai \u00eenchis ochii, g\u00e2ndindu-te la petale, i-ai deschis acoperit de cenu\u015f\u0103. \u201eC\u00e2nd zicem dar 64, zicem plebicist. C\u00e2nd zicem plebicist, zicem 64\u201d, spunea \u00een aceea\u015fi ordine de idei politrucianul. G\u0103urile au ros toat\u0103 substan\u0163a, \u00eenc\u00e2t te \u00eentrebi ce rost mai are s\u0103 p\u0103strezi suprafa\u0163a neted\u0103 \u00een vreme ce interiorul a fost l\u0103sat \u00een voia amestec\u0103torilor de limbi?
\nDe c\u00e2nd cu cele dou\u0103 seturi de conexiuni (exterioare \u015fi interioare), lucrurile au \u00eenceput s\u0103 fie, chiar dac\u0103 mai complicate, mai u\u015for de \u00een\u0163eles. Prive\u015fti la distan\u0163\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegi ce-i aproape. Prive\u015fti al\u0103turi de tine \u015fi \u00een\u0163elegi la distan\u0163\u0103. \u00cen acest Univers viermuit l-am citit pe Ian McEwan cu ai s\u0103i \u201eC\u00e2ini negri\u201d \u015fi l-am \u00een\u0163eles pe Empedocles. Prima lectur\u0103 nu m-a \u00eemb\u0103tat de extaz. Eram obi\u015fnuit din precedentele sale apari\u0163ii (\u201eThe Cement Garden\u201d, \u201eAmsterdam\u201d, \u201eFirst Love, Last Rites\u201d) cu aplecarea obstinat\u0103 spre demonicul din fiin\u0163a uman\u0103, cu propensiunea ireversibil\u0103 spre r\u0103u. Smulg\u00e2nd c\u0103ma\u015fa \u00eenflorat\u0103 de pe trupul cotidianului, McEwan ne-a orientat privirea direct \u00een miezul hido\u015feniei umane, manifestat\u0103 \u00een ipostaze thrillerice precum r\u0103pirile de copii, crimele, fantasmele sexuale, perversiunile, barbarele forme de devian\u0163\u0103, peste toate plan\u00e2nd o permanent\u0103 stare de r\u0103u, f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de sc\u0103dere sau evitare. Violen\u0163a p\u00e2nde\u015fte dup\u0103 fiecare col\u0163 al omului iar umorul negru este singura form\u0103 de ra\u0163ionalizare, nu \u015fi de asimilare, a sa.
\nCea de-a doua lectur\u0103 s-a dovedit \u00een schimb revelatoare. Deja citeam o alt\u0103 carte. Obi\u015fnuit s\u0103 reduc totul la negru, aruncasem o c\u0103ldare de smoal\u0103 peste sim\u0163urile mele, f\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 apt de impietatea de a recunoa\u015fte \u00een toate monoton-fatidicul. Dar nu era a\u015fa! \u201eC\u00e2inii negri\u201d, \u00een m\u0103sura \u00een care nu ne da \u015fi o orientare axiologic\u0103 \u00eentre genurile existen\u0163iale, ne ofer\u0103 \u015fansa de ne prezenta alternativele. Cartea este despre destine \u015fi despre arheii care fr\u0103m\u00e2nt\u0103 lumea.
\nRevenind la ace\u015fti arhei, cu greu mai poate cineva \u00eendr\u0103zni la inova\u0163ii. Ce a fost de spus fundamental, s-a spus. Iar primul care a f\u0103cut-o a fost Empedocles. Ce guverneaz\u0103 lumea, se \u00eentreab\u0103 acesta, atent s\u0103 observe misterul din procesul individua\u0163iei? Fiecare lucru este pus \u00een mi\u015fcare (se na\u015fte, exist\u0103 \u015fi piere) de aceste dou\u0103 for\u0163e eterne: iubirea (philottys) \u015fi ura (neikos). Iubirea une\u015fte, ura\/cearta desparte. Iubirea reune\u015fte materiile disjuncte, aduc\u00e2ndu-le la ascultare sub acela\u015fi st\u0103p\u00e2n. E momentul bucuriei. Ura le red\u0103 independen\u0163a, eliber\u00e2ndu-le \u00een lume. E momentul triste\u0163ii. Este greu de spus care este primordial\u0103 istoric. Logic, ambele sunt. Este de neconceput s\u0103 g\u00e2ndim ceva f\u0103r\u0103 ele. Ceea ce \u015ftim sigur este c\u0103 niciodat\u0103 nu vom avea pace. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, arheii \u00ee\u015fi vor disputa \u00eent\u00e2ietatea, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t lumea va fi de-a pururi o imens\u0103 aren\u0103 a \u00een-fiin\u0163\u0103rii \u015fi des-fiin\u0163\u0103rii ceestimilor, a extazului \u015fi tragediei.
\n\u00cen orice poveste exist\u0103 un nod. Poveste lui Ian McEwan ar fi de neconceput f\u0103r\u0103 momentul catastrofei, reprezentat de cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. R\u0103zboiul este un dat, un lucru \u00een sine \u00een raport cu care personajele cele dou\u0103, June Tremaine \u015fi Bernard Tremaine, \u00ee\u015fi str\u0103pung \u00een ele \u00eensele sensurile. Sensul vie\u0163ii nu se dezv\u0103luie oricui, oricum \u015fi oric\u00e2nd. Mai degrab\u0103 nu se dezv\u0103luie. Dar atunci c\u00e2nd o face, e nevoie de condi\u0163ii speciale. Ca \u00een experimentele fizice, e nevoie de o cantitate uria\u015f\u0103 de energie pentru ca un proces (o fuziune, o fisiune) s\u0103 se produc\u0103. Nu exist\u0103 \u00een istorie acumulare mai mare de mas\u0103 reactiv\u0103 (mobiliz\u0103ri umane, ideologii, sentimente etc.) dec\u00e2t aceea din timpul celei de-a doua deflagra\u0163ii planetare. Cine a tr\u0103it \u00een preajma acestora a avut o bun\u0103 ocazie s\u0103 se defineasc\u0103. Nu import\u0103 cum. Dar a avut. Coaja individualit\u0103\u0163ii noastre este at\u00e2t de groas\u0103 \u015fi de rezistent\u0103 la tentativa con\u015ftientiz\u0103rii sinelui, \u00eenc\u00e2t mediile cotidiene de via\u0163\u0103, slabele leg\u0103turi care se creeaz\u0103 \u00een jurul nostru se dovedesc total nesatisf\u0103c\u0103toare unei asemenea sarcini. R\u0103zboiul \u00een schimb, mai ales unul mondial, are o asemenea proprietate dizlocant\u0103. Oric\u00e2t de r\u0103u ar fi, e nevoie de un asemenea eveniment, fie el r\u0103zboi sau altceva. Cum spune autorul, prin gura lui Jeremy, e nevoie de o \u201eexperien\u0163\u0103 ce conduce la reformulare\u201d, de un \u201eadev\u0103r revelat \u00een lumina c\u0103ruia toate concluziile trebuiau reg\u00e2ndite\u201d (\u201eC\u00e2inii negri\u201d, Polirom, Ia\u015fi, 2006, p.61). O teorie sociologic\u0103 abstract\u0103, cum este interac\u0163ionismul simbolic, ne spune c\u0103 \u201cindividul se experimenteaz\u0103 pe sine ca atare, nu \u00een mod direct, ci numai indirect, din perspectiva particular\u0103 a altor membri individuali ai aceluia\u015fi grup social sau din perspectiva generalizat\u0103 a grupului social ca \u00eentreg, c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine\u201d (G. H. Mead, \u201eSelf\u201d). June \u015fi Bernard sunt arunca\u0163i \u00een v\u00e2ltoarea contextului. Sunt implica\u0163i total \u00een acest r\u0103zboi, cu iubirea lor cu tot, cu convingerile lor politice cu tot. Am\u00e2ndoi cred c\u0103 socialismul va salva lumea. Nici nu \u015ftiau ce produse de reac\u0163ie livrau laboratoarele lor l\u0103untrice sub ac\u0163iunea reactivului r\u0103zboiului. Se c\u0103s\u0103toresc, pornesc \u00eentr-o lun\u0103 de miere prin lume, se iubesc \u015fi …dintr-o dat\u0103, ceva se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ei. June, la vederea celor doi uria\u015fi c\u00e2ini negri din valea dolmenului, Bernard, la c\u00e2teva zile dup\u0103, la vederea tinerei femei \u00een doliu. Nici c\u00e2inii \u015fi nici femeia nu au fost cauza, ci, vorba istoricului, doar \u201eocazia\u201d. Cauza era conflictul care aruncase milioane de oameni \u015fi zeci de \u0163\u0103ri \u00eentr-o lupt\u0103 demonic\u0103 pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte. Ce \u00een\u0163elege fiecare din aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire?
\n\u00cent\u00e2lnirea cu cele dou\u0103 fiare o f\u0103cuser\u0103 pe June s\u0103 g\u0103seasc\u0103, prin intermediul rug\u0103ciunii disperate ap\u0103rute spontan \u00een suflet, un loc \u00een fiin\u0163a ei unde era prezent Dumnezeu \u015fi chiar \u201ecrezu c\u0103 distinge \u00een fundul craniului un contur extrem de \u015fters, un gol semnificativ, niciodat\u0103 observat p\u00e2n\u0103 atunci. Golul parc\u0103 se ridic\u0103…\u0163\u00e2\u015fnind brusc pentru a deveni …o pung\u0103 de lumin\u0103 colorat\u0103, invizibil\u0103 ce o \u00eempresura \u015fi o con\u0163inea. Dac\u0103 acesta era Dumnezeu, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi ea f\u0103cea, incontestabil, parte din El\u201d (p.194). De cealalt\u0103 parte, vederea tinerei \u00eendoliate \u00eel f\u0103cu \u00een aceea\u015fi frac\u0163iune infinitezimal\u0103 de timp pe Bernard s\u0103 con\u015ftientizeze ideea c\u0103 r\u0103zboiul recent terminat nu fusese un eveniment geopolitic, nici unul istoric, ci \u201eo mul\u0163ime aproape infinit\u0103 de tragedii personale…o povar\u0103 purtat\u0103 f\u0103r\u0103 cr\u00e2cnire de sute de mii, de milioane de oameni…Avea impresia c\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci nu se g\u00e2ndise cu adev\u0103rat niciodat\u0103 la r\u0103zboi…Pentru prima oar\u0103 intuia dimensiunea catastrofei, prin intermediul sentimentelor omene\u015fti…Toate acestea n\u0103v\u0103liser\u0103 \u00een sufletul lui Bernard…ca o \u00een\u0163elegere profund\u0103, recunoa\u015fterea unui adev\u0103r care-l f\u0103cea s\u0103 se \u00eenchid\u0103 consternat \u00een sine\u201d (p.213).
\nAm\u00e2ndoi trag concluzii. Opuse \u00eens\u0103. Iar de aici, drumurile lor se vor desp\u0103r\u0163i, f\u0103r\u0103 a se mai \u00eencruci\u015fa vreodat\u0103. \u00cen Bernard s-a trezit dorin\u0163a nest\u0103p\u00e2nit\u0103 de a reduce totul la social. De unde \u015fi \u00eencrederea sa c\u0103, fiind cauzate de logica social\u0103, situa\u0163iile \u00ee\u015fi vor g\u0103si dezlegarea tot printr-o logic\u0103 de acela\u015fi tip. Bernard crede c\u0103 mizeriile umane pot fi rezolvate prin intermediul ingineriei politice, un fel de institu\u0163ie de salubrizare social\u0103. De aceea se va \u015fi transforma, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul vie\u0163ii, \u00eentr-un curator politic. June a v\u0103zut diminea\u0163a aceea cu totul diferit. Privind \u00een ochi cele dou\u0103 fiare, a sim\u0163it c\u0103 a privit r\u0103ul drept \u00een ochi. A fost o \u00eencruci\u015fare de priviri dincolo de spa\u0163iu \u015fi de timp. \u201eNu mi-am dat chiar bine seama ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dar am intuit-o dup\u0103 teama ce m\u0103 cuprinsese \u2013 animalele acelea erau crea\u0163ia imagina\u0163iilor dec\u0103zute, a spiritelor pervertite pe care nu le poate explica nici o teorie social\u0103, de nici un fel\u201d (p.223).
\nR\u0103ul social este corectibil, chiar anulabil. Conceperea sa te face optimist, \u00ee\u0163i d\u0103 chiar motiv de alegeri profesionale. Este un r\u0103u accidental. El poate s\u0103 fie, sau s\u0103 nu fie. Nu este \u00eenscris \u00een gena social\u0103. Tot ceea ce \u0163ine de rela\u0163ie poate fi modelat. \u00cen schimb, crede June, r\u0103ul v\u0103zut de ea este anistoric \u015fi transindividual. El \u00eei dep\u0103\u015fe\u015fte pe indivizi, prin aceea c\u0103 locuie\u015fte \u00een ei, f\u0103r\u0103 s\u0103 le cear\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul. Omul este purt\u0103tor de r\u0103u. C\u00e2t va exista om, va exista \u015fi r\u0103ul. \u201eR\u0103ul despre care-\u0163i vorbesc vie\u0163uie\u015fte \u00een noi to\u0163i…..C\u00e2nd s-au copt condi\u0163iile, \u00een diferite \u0163\u0103ri, \u00een momente diferite, erupe cu o cruzime feroce, ca un fel de furie vicioas\u0103 \u00eempotriva vie\u0163ii \u015fi suntem surprin\u015fi cu to\u0163ii de cantitatea de ur\u0103 ad\u0103postit\u0103 \u00een sufletele noastre. Dup\u0103 care se cufund\u0103 la loc \u015fi a\u015fteapt\u0103….Firea omeneasc\u0103, inima omului, spiritul, sufletul, con\u015ftiin\u0163a de sine \u2013 spune-i cum dore\u015fti \u2013 este, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, unicul lucru cu care oper\u0103m. Trebuie s\u0103 se dezvolte, s\u0103 se extind\u0103, altminteri cantitatea de nefericire nu poate sc\u0103dea\u201d (p.224).
\nBernard face din oameni un soi de popice pe care o m\u00e2n\u0103 dibace le va a\u015feza \u00een locul c\u00e2\u015ftig\u0103tor. Nu ei, oamenii, sunt problema, ci uria\u015ful angrenaj \u00een care \u00ee\u015fi echilibreaz\u0103, fiecare cum poate, existen\u0163a. No\u0163iuni precum sufletul, spiritul, con\u015ftiin\u0163a de sine…nu-\u015fi g\u0103sesc aici nici un rost. Nu e de mirare c\u0103, momentul istoric al c\u0103derii zidului Berlinului, a\u015fteptat cu at\u00e2ta ner\u0103bdare de politician, \u00eei g\u0103se\u015fte pe ceilal\u0163i \u00eentr-o stare de total\u0103 indiferen\u0163\u0103. Momentul acela ar fi trebuit s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 mai reflecteze la teoria sa. Dar poate c\u0103 era deja prea t\u00e2rziu. Via\u0163a ca \u015fi iubirea sa, se stinseser\u0103 deja. Alegerile fuseser\u0103 f\u0103cute \u015fi consumate. June, ad\u00e2ncit\u0103 \u00een credin\u0163a sa, r\u0103m\u00e2ne o optimist\u0103: \u201eMica mea descoperire proprie este c\u0103 schimbarea este posibil\u0103, c\u0103 ne st\u0103 \u00een putere s-o efectu\u0103m…Noi \u00een\u015fine trebuie s\u0103 fim obiectul str\u0103daniilor noastre, dac\u0103 vrem s\u0103 tr\u0103im \u00een pace unii cu al\u0163ii….nu avem alt\u0103 ie\u015fire. Dar dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103, binele ce se va na\u015fte astfel va da forma societ\u0103\u0163ilor noastre \u00eentr-un mod neprev\u0103zut, neprogramat, necontrolat de o singur\u0103 grupare de oameni sau de un singur set de idei\u201d (p.224).
\nLa egal\u0103 distan\u0163\u0103 de cei doi, dar parc\u0103 \u015fi din nevoia unei \u00eencerc\u0103ri de aducere a lor la un numitor existen\u0163ial comun, Jeremy, autorul romanului deci, crede \u00een solu\u0163ia salvatoare a iubirii. \u00centre June, mistica \u00eenchis\u0103 \u00een sine, \u015fi Bernard, materialistul ateu, claustrat \u00een social, trebuie s\u0103 se nasc\u0103 ce-a de-a treia solu\u0163ie. Este exact ceea ce nu au \u00eencercat cei doi, sf\u00e2rtec\u00e2ndu-se unul pe altul, tr\u0103ind separat, nu numai fiecare \u00eentr-o lume l\u0103untric\u0103 aparte, dar \u015fi \u00een locuri diferite, sacrific\u00e2nd unitatea familiei \u015fi visurile de tinere\u0163e. Credin\u0163a lui McEwan se deta\u015feaz\u0103 cu destul\u0103 putere, prin umanul, dar \u015fi prin t\u0103ria ei: \u201eEu unul nu \u015ftiu dac\u0103, la acest sf\u00e2r\u015fit de mileniu, civiliza\u0163ia noastr\u0103 este blestemat\u0103 de prea mult\u0103 sau de prea pu\u0163in\u0103 credin\u0163\u0103, dac\u0103 problemele sunt provocate de cei de teapa lui Bernard \u015fi June sau de oameni ca mine. Mi-a\u015f denatura \u00eens\u0103, experien\u0163a personal\u0103, dac\u0103 nu m-a\u015f declara convins c\u0103 iubirea are puterea de a transforma \u015fi reabilita o via\u0163\u0103\u201d (p.22). Cu toate acestea, e \u015fi aceasta o op\u0163iune care va trebui s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 adep\u0163ii. Cum spuneam, toate variantele sunt deschise. Aici nu e nici un oracol care s\u0103 arate direc\u0163ia unic\u0103. Sau fiecare \u00ee\u015fi este propriul s\u0103u oracol.
\nDin nou suntem cu to\u0163ii martorii intr\u0103rii \u00een act, dar cu accente diferite, a celor doi arhei empedoclieni care st\u0103p\u00e2nesc ne\u00eencetat aceast\u0103 lume, adun\u00e2nd \u015fi spulber\u00e2nd, deopotriv\u0103, visurile oamenilor: \u201eSphairos\u201d \u015fi \u201eAkosmia\u201d. <\/p>\n


\nValeria Manta T\u0103icu\u0163u<\/strong>
\n\"\"

Biblic\u0103 (Cain)<\/strong><\/p>\n

sunt eu p\u0103zitoarea fratelui meu?
\nm\u0103 uit \u00een oglind\u0103 \u015fi
\nnu-i mai g\u0103sesc chipul, \u00een locul lui e doar
\nconturul unui pom cu flori
\nmari de s\u00e2nge prinse direct pe trunchi
\nera o vreme c\u00e2nd m\u0103 uitam la mine
\n\u015fi-l vedeam pe el, gura mea se
\npotrivea perfect peste a lui, acum
\nmii de guri se r\u0103sfr\u00e2ng \u00een luciul
\nlacom de culori uciga\u015fe, ro\u015ful pulseaz\u0103
\n\u00eenaint\u00e2nd c\u0103rnos \u015fi smucit spre scorbura
\ncea neagr\u0103 din frunte, acolo unde-mi
\n\u0163in albinele \u015fi porunca pedepsei,
\n\u00een cur\u00e2nd nu voi mai fi dec\u00e2t o
\npat\u0103 p\u0103zind alt\u0103 pat\u0103<\/p>\n


\njad<\/strong><\/p>\n

m\u0103 dor oasele de-at\u00e2ta umbr\u0103
\n\u00eentins\u0103 peste ziua de azi.
\n\u00een m\u0103duv\u0103, cocorii de jad \u00ee\u015fi
\ndeschid larg aripile, sparg
\nteaca de mielin\u0103, p\u00e2n\u0103 ce sun\u0103 a
\norg\u0103 \u00eentrist\u00e2nd catedralele toamnei
\nal\u0163i cocori ce vor s\u0103 se nasc\u0103 trimit
\nsemnale luminoase \u00een s\u00e2nge,
\nelectriz\u00e2ndu-i p\u00e2nzele freatice p\u00e2n\u0103
\nc\u00e2nd \u00een ad\u00e2nc mi\u015fc\u0103ri tectonice
\nle anun\u0163\u0103 triumful \u015fi
\ncobor\u00e2rea definitiv\u0103 a nop\u0163ii \u00een
\ntrupul bolnav de-at\u00e2ta umbr\u0103 \u015fi
\ns\u00e2nge \u015fi jad<\/p>\n


\ndomestic\u0103<\/strong><\/p>\n

pe strada femeii cu un singur ochi
\nplou\u0103 de trei zile \u015fi trei nop\u0163i, cerul
\nare un aer domestic, de strecur\u0103toare
\npentru sup\u0103, curg ape, \u015fi aburi, \u015fi frunze
\n\u015fi file rupte din c\u0103r\u0163i pe strada
\nfemeii cu un singur ochi, iar ea, ca
\n\u00eentotdeauna \u00een ultimele dou\u0103 mii de ani,
\nde c\u00e2nd literele ei umplu rigolele de
\nplumb, \u00eencepe s\u0103 m\u0103ture
\ncoc\u00e2rjat\u0103, furi\u015f\u00e2nd priviri perverse \u00eenspre
\nsinagoga plutitoare,
\nm\u00e2na femeii, tot una cu m\u0103tura, \u00ee\u015fi
\nmultiplic\u0103 degetele, tot mai sub\u0163iri \u015fi
\nmai p\u0103ioase, p\u00e2n\u0103 devin fire prin
\ncare ploaia din frunze \u015fi
\nmoartea i se mut\u0103 \u00een trup<\/p>\n


\nBucovina<\/strong><\/p>\n

am r\u0103mas \u00een urma zilei de azi, cu hainele
\nmele \u00eenchise p\u00e2n\u0103 la ultimul nasture \u015fi
\nsc\u0103pate de la \u00eenecul \u00een cerneal\u0103, cu
\nceasul demodat at\u00e2rn\u00e2ndu-mi pe piept
\nacolo unde se deschide, neagr\u0103 c\u00e2t o
\nf\u00e2nt\u00e2n\u0103, amintirea secundelor, a
\nmiilor de b\u0103t\u0103i inutile, a cinelor
\nde tain\u0103 \u015fi a versurilor tr\u0103date;
\n\u00een \u0163es\u0103tur\u0103, moliile cosesc imaginea ierbii
\ndin imaginea verilor cu canafi la urechi
\ncum poart\u0103 caii din Bucovina \u015fi
\ndeja se aude tropotul disperat al vremii
\nspre ieslea cea mare a mor\u0163ii<\/p>\n


\nsens<\/strong><\/p>\n

\u00eenchizi ferestrele, tragi obloanele
\nz\u0103vor\u0103\u015fti u\u015file, sco\u0163i din priz\u0103 orice aparat
\nelectronic \/ electrocasnic, stingi luminile
\n\u015fi a\u015ftep\u0163i ca lini\u015ftea \u015fi disperarea
\ns\u0103 te cuprind\u0103 \u00een bra\u0163e, s\u0103-\u0163i
\n\u015ftearg\u0103 de lacrimi cuvintele frem\u0103t\u00e2nd \u00eentr-un col\u0163,
\niele fantomatice \u00eenc\u0103 dans\u00e2nd \u00een
\ntipare str\u0103vechi,
\ne at\u00e2t de u\u015for s\u0103 schimbi numele spa\u0163iului
\n\u00een care te afli, nu-\u0163i trebuie dec\u00e2t
\nun gr\u0103unte de nisip, ca s\u0103-i spui plaj\u0103, ori
\no frunz\u0103, ca s\u0103-i spui p\u0103dure, ori umbr\u0103,
\npentru moarte, e at\u00e2t de u\u015for
\ns\u0103 mu\u0163i spa\u0163iul \u00een\u0103untru, s\u0103-i dai
\nun sens, a\u015fa cum imperfec\u0163iunea unei valve
\nd\u0103 sens perlei de mai t\u00e2rziu<\/p>\n


\npoem virtual<\/strong><\/p>\n

\u015fi totul se petrecea
\nlacrimogen, patetic \u015fi banal, ca-ntr-o roman\u0163\u0103 cu
\ntrandafiri ofili\u0163i \u015fi mul\u0163ime de oameni
\npr\u0103fuind spa\u0163iul dintre noi, \u00eempiedic\u00e2nd
\nprivirile s\u0103 ni se \u00eent\u00e2lneasc\u0103, mai \u00eencerca
\nel, un \u00eenger zdren\u0163uit, s\u0103 repare lucrurile,
\ns\u0103 le potriveasc\u0103 dimensiunile, forma
\n\u015fi culoarea \u00eentr-un tipar, dar venea
\nalt \u00eenger, tot zdren\u0163uit, cu aripile-i
\nat\u00e2rn\u00e2nd pleo\u015ftite \u015fi r\u0103v\u0103\u015fea tot,
\nscutura praful din mul\u0163imea de ochi cu
\nvedere exclusiv exterioar\u0103, din mul\u0163imea
\nde guri lacome, uscate, r\u00e2njite, da, totul
\nse petrecea ca-n roman\u0163ele de la periferie,
\ncele cu \u201eio te-am iubit, Paraschivo, \u015fi tu
\nn-ai corespuns\u201d, cu buchete de flori c\u0103lcate
\n\u00een picioare, cu sinucideri p\u0103c\u0103toase, \u00een timp
\nce \u00eengerii c\u00e2rpeau mahalaua literaturii cu
\npoeme virtuale, valtrapuri \u015fi nimburi de sfin\u0163i<\/p>\n


\nC\u0103r\u0163i prezentate de<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u0162U <\/strong>
\n\"\"

Manuela Camelia Sava: \u201eTaina supremelor ceasuri\u201d <\/strong><\/p>\n

Camelia Manuela Sava, o t\u00e2n\u0103r\u0103 profesoar\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103 din R\u00e2mnicu S\u0103rat, \u015fi-a scos de sub tipar al doilea volum de versuri (Editura Editgraph, Buz\u0103u, 2012), \u00een care, pe l\u00e2ng\u0103 temele fundamentale existente \u015fi \u00een volumul anterior (iubirea, moartea, condi\u0163ia creatorului \u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 sens etc.), \u00eencearc\u0103 o ad\u00e2ncire a lirismului, prin renun\u0163area la generalit\u0103\u0163i poetizate \u015fi \u00eentoarcerea spre sine, din dorin\u0163a, vizibil\u0103, de a construi un univers poetic personal.
\n\u201eSuprarealism acerb\u201d, poemul care deschide volumul, tr\u0103deaz\u0103 inten\u0163ia autoarei de a dep\u0103\u015fi imediatul, de a percepe realitatea dincolo de dimensiunile ei obi\u015fnuite \u015fi de a crea un alt t\u0103r\u00e2m, sc\u0103pat din chinga logicii \u015fi a rutinei: \u201eP\u0103s\u0103rile n\u0103v\u0103lesc f\u0103r\u0103 \u00eencetare, cucerind acest t\u0103r\u00e2m\/ suprapus peste alt t\u0103r\u00e2m necunoscut nou\u0103\u201d. Aparent, avem de-a face cu ni\u015fte experien\u0163e onirice (\u201eMortul nu clipe\u015fte oficial,\/ dar \u00een visul meu\/ \u00ee\u015fi r\u0103stoarn\u0103 sicriul vesel \u00een cimitirul nebunilor veseli\u201d) \u015fi cu explorarea subcon\u015ftientului, acolo unde, grea \u015fi lacom\u0103, se ascunde teama de moarte; numai c\u0103 discursul nu este suprarealist, ci vorbe\u015fte despre suprarealism, ceea ce deja \u00eenseamn\u0103 premeditare a spiritului \u015fi, prin urmare, ie\u015firea din canonul suprarealist. \u201eMortiana\u201d, un fel de zeitate a mor\u0163ii, beneficiara monologului adresat, nu scap\u0103 nici o secund\u0103 controlului exercitat de ra\u0163iune, astfel c\u0103 discursul tr\u0103deaz\u0103 inten\u0163ionalitatea artistic\u0103: \u201eMortiana,\/ ce ciudat mai e \u015fi mortul acesta!\/ Cu degetele lui desc\u0103rnate \u015fi lungi,\/ cu unghiile vine\u0163ii\/ rupte din spuma m\u0103rilor\/ \u00eemi sugrum\u0103 aripa…\u201d.
\n\u00cen \u201eSuprarealism pur \u015fi simplu\u201d, devine limpede c\u0103 termenul dep\u0103\u015fe\u015fte conota\u0163iile vehiculate\/ unanim acceptate, pentru a semnifica, mai degrab\u0103, un act voli\u0163ional de transgresare a realului: \u201eUmbrelor nop\u0163ii,\/ ce se apropie tiptil\/ ca \u00eentr-un somn de copil inocent,\/ le ier\u0163i \u00eentotdeauna nep\u0103sarea \u015fi durerea.\/ Chiar seara ca o capodoper\u0103\/ se \u0163ine de m\u00e2n\u0103 cu orbul care \u00ee\u015fi tremur\u0103 inten\u0163ionat c\u0103rarea \u015fi visul\/ totul pare supradimensionat,\/ o poveste \u00een ram\u0103\u201d. Poeta personalizeaz\u0103 un concept, \u00eel materializeaz\u0103, \u00eel vizualizeaz\u0103, de unde halucinante titluri de poem: \u201eSuprarealism inocent\u201d, \u201eSuprarealism alb\u201d, \u201eSuprarealism onest\u201d, \u201eSuprarealism infantil\u201d etc., toate adunate \u00een partea \u00eent\u00e2i a volumului, \u201eSuprarealismul ce curge \u00eenspre noi\u201d.
\nA doua sec\u0163iune a volumului, \u201eRealitatea invadat\u0103 de prea mult suflet\u201d, aduce un c\u00e2\u015ftig \u00een profunzime, poate \u015fi pentru c\u0103 obsesia suprarealismului pare a fi dep\u0103\u015fit\u0103. \u00cen mod paradoxal, abia acum se declan\u015feaz\u0103 acele mecanisme de bizare de asociere, bazate pe suprema\u0163ia visului: \u201ec\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd\/ m\u0103 sf\u00e2rtec\u0103 acest corn de cerb \u00eenfipt \u00een t\u00e2mpla mea albit\u0103\/ de somn…\u201d (\u201eInvazie extraterestr\u0103\u201d). Culorile sunt tari, pulseaz\u0103 haotic, secven\u0163ele se rup \u015fi se recompun \u00eentr-un bizar vis de iarn\u0103: \u201eBradul se ar\u0103tase luminat…\/ Ro\u015fu aprins, ro\u015fu aprins…\/ Ding \u015fi dong, ding \u015fi dong[…]\/Ninge peste lumin\u0103,\/ peste sufletul \u00eempov\u0103rat,\/ Vezi \u015fi iube\u015fti acea lumin\u0103 din z\u0103pada curg\u00e2nd,\/ iar din stele se desprinde ro\u015fu aprins…\u201d (\u201ePoveste de Cr\u0103ciun\u201d).
\nPerspectiva filosofic-moral\u0103, greu de dep\u0103\u015fit la poe\u0163ii care \u00eenc\u0103 nu \u015fi-au descoperit vocea, nu stric\u0103, dar nici nu aduce acel visat suflu nou poemelor; aceasta este, cu sigura\u0163\u0103, capcana \u00een care cad mul\u0163i tineri c\u0103rturari, c\u0103rora le este cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 \u00een\u0103bu\u015fe influen\u0163ele livre\u015fti: \u201eto\u0163i plec\u0103m undeva…\/ unul c\u00e2te unul…\/ \u015fi drumul se arat\u0103 c\u00e2nd mai u\u015for, c\u00e2nd mai ocolit…\/ unde ajungem nu sunt hotare,\/ lumina p\u0103trunde prin ochii no\u015ftri \u00eenchi\u015fi – \/ \u015foaptele celor dragi nu le mai auzi, pl\u00e2nsul lor sacadat\/ r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103,\/ nu ne mai atinge ploaia…\/ peste g\u00e2nduri se a\u015fterne uitarea… vine golul…mai \u00eent\u00e2i\/ g\u0103sim\/ lini\u015ftea \u015fi frigul…\/ apoi nimic…\u201d (\u201eDespre plecare\u201d). Din fericire, Manuela Camelia Sava este inteligent\u0103 \u015fi are bunul gust de a ironiza platitudinile genera\u0163iilor anterioare, dar \u015fi ifosele nonconformiste ale genera\u0163iei sale. Un \u201eunivers scanat\u201d anun\u0163\u0103 o posibil\u0103 \u2013 \u015fi profitabil\u0103 \u2013 cale de a ob\u0163ine poeticitatea textului: \u201eMai downloadezi pe ici, pe acolo, c\u00e2teva melodii sifonate\/ s\u0103 fii \u00een ton cu ceilal\u0163i care sunt deja capta\u0163i de aceste\/ computere cu puteri paranormale…\/ A\u015fa, ca de la scanner la scanner,\/ te pui de-a curmezi\u015ful, tocmai tu?\/ Dac\u0103 vrei s\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fti frumos, mai pune-\u0163i pu\u0163in botox\/ sau ni\u015fte silicon \u00een paltonul vechi \u015fi ciuruit de molii…\/ Nu vezi c\u0103 te-a prins \u015fi pe tine eclipsa \u00een jocul acesta\/ absurd al cyborgilor \u2013 ce s\u0103 zic\u0103 \u015fi ei s\u0103racii \u2013 doar\/ blogurile \u00eei mai salveaz\u0103 de sf\u00e2nta plictiseal\u0103 sau de\/ r\u00e2g\u00e2ielile din parcul de alt\u0103dat\u0103…\u201d.
\nUltimul grupaj al volumului, \u201eTain\u0103 \u015fi crea\u0163ie\u201d, adun\u0103 (oarecum eclectic!) arte poetice care p\u0103c\u0103tuiesc, din start, prin titlul nu \u00eentotdeauna inspirat. \u201eTaina suprarealismului acerb\u201d promite, de exemplu, cam multe, dar \u00eencepe cu o interoga\u0163ie retoric\u0103 (\u201eCe ar fi de scris \u00eentre dou\u0103 paranteze?\u201d), se r\u0103suce\u015fte lene\u015f, f\u0103r\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la miez \u015fi nu reu\u015fe\u015fte, din p\u0103cate, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un context favorabil m\u0103car pentru metafora ochilor larg \u00eenchi\u015fi: \u201eNu exist\u0103 nimic dincolo de iubire \u015fi moarte…\/ E doar via\u0163a noastr\u0103, tr\u0103it\u0103 ca un intermezzo mai prost…\/ Taina se descifreaz\u0103 simplu sub ochii no\u015ftri larg \u00eenchi\u015fi…\/ T\u0103cere \u015fi nemi\u015fcare\u201d.
\nCred c\u0103 Manuela Camelia Sava este, deocamdat\u0103, o poet\u0103 nu pe deplin format\u0103, inegal\u0103, dar cu un poten\u0163ial care merit\u0103 exploatat. Exist\u0103 \u00een volum poeme care tr\u0103deaz\u0103 talentul \u015fi for\u0163a de a crea un univers poetic a tinerei aflate la \u00eenceput de drum. S\u0103 re\u0163inem \u201eIn memoriam\u201d, interesant prin amestecul de ludic \u015fi suferin\u0163\u0103 autentic\u0103: \u201e\u00cemi amintesc foarte bine acea zi albastr\u0103,\/ Ea venea direct \u00eenspre mine, lovindu-m\u0103 \u00een moalele\/ capului, \u00eentr-un loc anume situat \u00eentre inspira\u0163ia inovatoare\/ \u015fi fantezia eliberatoare… s\u00e2c!\/ \u00cemi amintesc perfect \u015fi de tine \u2013 aduceai cu o creatur\u0103 cu\/ patru picioare \u015fi un ochi \u00eenfrunte sprijinit pe bolta\/ cereasc\u0103…\/ Vorbeai \u00een somn, \u015foapte de ne\u00een\u0163eles r\u0103zb\u0103teau prin pere\u0163i\/ Iar eu nu \u00een\u0163elegeam de ce \u00ee\u0163i este foame, de ce \u00ee\u0163i este\/ frig.\/ de ce \u00ee\u0163i este sete… poate pentru simplul motiv c\u0103\/ amintirile mele despre moarte nu dor…\u201d.<\/p>\n


\nIulian Moreanu: \u201eCerbul \u00eensetat\u201d, Ed. Premier, 2012<\/strong><\/p>\n

Iulian Moreanu scrie o proz\u0103 de calitate, \u00een care unda de fantastic se \u00eempr\u0103\u015ftie discret \u00een secven\u0163ele de via\u0163\u0103 decupate. \u00cen noul volum este interesant modul \u00een care perspectiva narativ\u0103 obiectiv\u0103 se \u00eemplete\u015fte cu cea subiectiv\u0103, textul cresc\u00e2nd parc\u0103 de la sine, misterios \u015fi profund ca o bijuterie muzical\u0103, pentru c\u0103 fiecare bucat\u0103 de proz\u0103 are o tem\u0103 pe care-o dezvolt\u0103 pornind de la nota\u0163ia aparent banal\u0103, pentru ca tensiunea epic\u0103 s\u0103 se \u00eencheie \u00een climax.
\nPovestiri ca \u201eInstant portrait\u201d, \u201eApel am\u00e2nat\u201d, \u201eContesta\u0163ie admis\u0103\u201d \u00ee\u015fi plaseaz\u0103 naratorul-personaj \u00een st\u0103ri de melancolie, ca urmare a unor capricii ale memoriei afective. Iubirile pierdute vin \u015fi pleac\u0103 \u00een cea\u0163a amintirii, cu gra\u0163ia figurinelor ce se \u00eenv\u00e2rtesc \u00eentr-o cutie muzical\u0103. De\u015fi un subiect de acest fel ar putea p\u0103c\u0103tui prin sentimentalism, trebuie spus c\u0103 prozatorul din Moreni este foarte departe de acest p\u0103cat al prozelor erotice; discursul pe care-l construie\u015fte r\u0103m\u00e2ne, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, sobru \u015fi inteligent.
\nC\u00e2nd personajul-martor nu este copil (cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u201eAcvariu\u201d, \u201eChange your mind\u201d, \u201eMierla \u015fi glon\u0163ul\u201d sau \u201eCristina\u201d, ci adult, povestirile au ca not\u0103 dominant\u0103 umorul \u2013 \u015fi el de bun\u0103 calitate – , un exemplu \u00een acest sens reprezent\u00e2ndu-l \u201eA.M.R. (poz\u0103 de familie)\u201d alc\u0103tuit din mai multe portrete \u201e\u00een peni\u0163\u0103\u201d: intelectuali juc\u00e2ndu-se de-a armata \u00eentr-o \u00eencorporare t\u00e2rzie, c\u00e2ndva, \u00een epoca de aur; stil este lejer, vioi, amuzant, personajele mi\u015fc\u00e2ndu-se pe-o scen\u0103 \u00een aer liber, f\u0103r\u0103 alt spectator dec\u00e2t naratorul-martor.
\nUna dintre cele mai reu\u015fite povestiri r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103 cea care d\u0103 \u015fi titlul volumului, respectiv \u201eCerbul \u00eensetat\u201d. Cumva asem\u0103n\u0103toare, tematic, cu \u201ePortretul lui Dorian Gray\u201d, povestirea plaseaz\u0103 elementele fantastice \u00eentr-un cadru de-o simplitate extrem\u0103 \u2013 un sat izolat, o gospod\u0103rie umil\u0103, c\u00e2teva personaje prin nimic ie\u015fite din comun. Cheia de bolt\u0103 a povestirii este mu\u0163enia lui Culi\u0163\u0103 Spiridon, urmat\u0103 de evadarea \u00eentr-un tablou ieftin cump\u0103rat de la b\u00e2lci. Ca \u015fi \u00een alte povestiri, avem de-a face cu un univers domestic realizat din c\u00e2teva elemente banale: un pat cu saltea de paie, o camer\u0103 cu presupus mobilier pu\u0163in \u015fi s\u0103r\u0103c\u0103cios, gesturi primitive de s\u0103rb\u0103torire (fiul tr\u00e2nte\u015fte o sticl\u0103 de \u0163uic\u0103 pe mas\u0103 \u2013 \u201eLa mul\u0163i ani, mo\u015fule!\u201d). Fascina\u0163ia exercitat\u0103 de tabloul ieftin este explicat\u0103 prin scurte incursiuni \u00een trecut, realizate de un narator omniscient. Ruptura cu realul \u015fi intrarea \u00een fantastic se rezolv\u0103 pe nesim\u0163ite, prin relatarea, aparent neutr\u0103, a schimb\u0103rilor ce se petrec cu b\u0103tr\u00e2nul: mofturile la m\u00e2ncare, incredibila \u201e\u00eentinerire\u201d \u2013 nara\u0163iunea p\u0103str\u00e2ndu-se totu\u015fi \u00een limitele logicii \u015fi ale bunului-sim\u0163. Nu lipsesc momentele tragicomice: oamenii devin, pentru b\u0103tr\u00e2n, \u201eobiecte vorbitoare\u201d, iar \u00een fa\u0163a comisiei medicale, b\u0103tr\u00e2nul se conecteaz\u0103 brusc la realitate \u015fi-\u015fi face de r\u00e2s familia, pentru ca, p\u0103r\u0103sit o zi \u00eentreag\u0103 de ai lui, s\u0103 dispar\u0103 cu tablou cu tot \u015fi s\u0103 fie descoperit, dup\u0103 o bun\u0103 bucat\u0103 de vreme, \u00een tabloul cu pricina, admir\u00e2nd natura al\u0103turi de cerbul \u00eensetat.
\n\u00cen \u201eMierla \u015fi glon\u0163ul\u201d, naratorul-copil vorbe\u015fte cu simplitate despre \u00eent\u00e2mpl\u0103ri neobi\u015fnuite petrecute \u00eentr-o comunitate izolat\u0103. P\u0103durea, personajele \u00eentunecate \u015fi singuratice, satul aflat parc\u0103 la mii de kilometri de civiliza\u0163ie sporesc misterul relat\u0103rii. Tensiunea este ob\u0163inut\u0103 nu din ceea ce se relateaz\u0103 (doi copii se joac\u0103 \u00eentr-o magazie veche cu un pistol \u015fi glon\u0163ul sc\u0103pat ucide o mierl\u0103), ci din felul cum este condus discursul auctorial. Exist\u0103 o subtil\u0103 osmoz\u0103 \u00eentre real \u015fi fantastic, \u00eentre faptul obi\u015fnuit \u015fi cel cu semnifica\u0163ii mitice. Nelu\u0163\u0103 este un fel de pui s\u0103lbatic al p\u0103durii, crescut \u00een dulce inocen\u0163\u0103 de-o nev\u0103zut\u0103 Genovev\u0103 de Brabant, venit\u0103, din via\u0163a de dincolo de moarte, s\u0103-\u015fi apere copilul r\u0103mas singur \u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 minte \u015fi suflet. Credin\u0163e \u015fi datini str\u0103vechi vorbesc despre rela\u0163ia dintre cei pleca\u0163i \u015fi cei r\u0103ma\u015fi, despre puterea mor\u0163ilor de a le fi al\u0103turi celor dragi \u00een momente de cump\u0103n\u0103 \u015fi nu altfel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu Nelu\u0163\u0103, \u00eentors din drum, pe fundul apei, de mama care \u015ftia c\u0103 b\u0103iatului nu-i venise ceasul. Iulian Moreanu surprinde psihologia copilului capabil s\u0103 cread\u0103 \u00een n\u0103luciri, \u00een cuvinte ghicite, \u00een promisiuni de dincolo de moarte. Cu at\u00e2t mai dramatic\u0103 este ie\u015firea din situa\u0163ia-limit\u0103, \u00eendat\u0103 ce ce neascultarea\/ignorarea unei interdic\u0163ii pare pe deplin con\u015ftientizat\u0103. Nelu\u0163\u0103 se maturizeaz\u0103 \u015fi se pr\u0103bu\u015fe\u015fte sub ochii \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i ai singurului copil din sat capabil s\u0103-l \u00een\u0163eleag\u0103.
\n\u201eAcvariul\u201d, povestire dedicat\u0103 lui Florin Dochia, vorbe\u015fte despre ini\u0163ierea precoce a unui copil \u00een ceea ce lumea are bolnav, ascuns, murdar \u015fi fierbinte. Experien\u0163a prin care trece copilul-narator ar putea fi una traumatizant\u0103, \u00eentruc\u00e2t presupune \u015fi descoperirea propriei sexualit\u0103\u0163i, \u015fi dragostea la prima vedere, \u015fi perceperea diferen\u0163ei dintre nebunie \u015fi normalitate. \u00cen ciuda tensiunii epice inevitabile \u00eentr-un asemenea caz, construc\u0163ia \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 echilibrul, nu se fragmenteaz\u0103 \u015fi nici nu scade prin schimbarea perspectivei. Andrei ajunge s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 mai multe lumi posibile, \u00een care omul s\u0103 se refugieze atunci c\u00e2nd lumea noastr\u0103, a tuturor, i se refuz\u0103. Ospiciul, ca spa\u0163iu \u00eenchis, este o astfel de realitate paralel\u0103, una \u00een care bolnavii redescoper\u0103 gustul jocului, al plutirii, al iluzoriei libert\u0103\u0163i, una \u00een care diferen\u0163a dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, dintre gestul de dezmierdare a celuilalt \u015fi cel care duce la uciderea lui brutal\u0103 practic nu mai exist\u0103.
\nIulian Moreanu scrie pu\u0163in, nu se gr\u0103be\u015fte s\u0103 publice \u015fi are obsesia cuv\u00e2ntului care exprim\u0103 adev\u0103rul, toate acestea ad\u0103ug\u00e2ndu-se la respectul aproape religios fa\u0163\u0103 de carte: sunt, cred eu, liniile de for\u0163\u0103 ale unui pozator foarte bun.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel NECULA O gazet\u0103 tecucean\u0103 \u00een edi\u0163ie anastatic\u0103 Pentru cei ce-\u015fi propun reconstituirea istoric\u0103 a vie\u0163ii culturale dintr-un areal geografic<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20181"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20181"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20181\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20182,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20181\/revisions\/20182"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20181"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20181"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20181"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}