{"id":20166,"date":"2023-01-18T19:51:22","date_gmt":"2023-01-18T16:51:22","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20166"},"modified":"2023-01-18T19:51:22","modified_gmt":"2023-01-18T16:51:22","slug":"spatii-culturale-nr-24-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20166","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 24 (10)"},"content":{"rendered":"

\u015eerban Tom\u015fa<\/strong>
\n\"\"

Truman Capote sau despre inocen\u0163\u0103 \u015fi cruzime.
\nImpresii de lectur\u0103<\/strong><\/p>\n

1. Truman Capote sau despre inocen\u0163\u0103 \u015fi cruzime<\/strong><\/p>\n

Mi-am propus s\u0103-l recitesc pe Truman Capote \u015fi am \u00eenceput, fire\u015fte, cu Harfa de iarb\u0103. Avusesem c\u00e2ndva \u015fi Cu s\u00e2nge rece, dar \u0163in minte c\u0103 romanul acela ,,de nonfic\u0163iune”, care a avut un uria\u015f succes de public \u015fi de critic\u0103, m-a dezam\u0103git. Eram prea t\u00e2n\u0103r \u015fi nu mi se p\u0103rea un lucru extraordinar s\u0103 scrii un reportaj minu\u0163ios \u015fi inspirat despre doi criminali. Sim\u0163ind pesemne atitudinea-mi ostil\u0103, volumul s-a tot ferit de privirile mele p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a disp\u0103rut cu totul ! Cred c\u0103 l-am \u00eemprumutat cuiva \u015fi am uitat s\u0103-l cer \u00eenapoi. Acum, dup\u0103 ce am citit Vie\u0163a\u015fii de pe Rahova de Eugen Istodor, mi-am schimbat p\u0103rerea.
\n\u00cen orice caz, recitind Harfa de iarb\u0103, am reg\u0103sit bucuria uitat\u0103 a primilor ani de lecturi, c\u00e2nd citeam doar din pl\u0103cere, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi pun problema valorii textului.
\nSt\u00e2nd \u00een c\u0103su\u0163a din copac, \u00eempreun\u0103 cu Dolly, Catherine, Collin \u015fi Riley Henderson, judec\u0103torul Charlie Cool le relateaz\u0103 tovar\u0103\u015filor s\u0103i o poveste interesant\u0103. \u00cen urm\u0103 cu cinci sau \u015fase ani, intr\u00e2nd \u00eentr-un vagon de tren, Cool g\u0103se\u015fte o revist\u0103 pentru copii. Frunz\u0103rind-o, b\u0103tr\u00e2nul d\u0103 peste adresele unor micu\u0163i care c\u0103utau coresponden\u0163i. Printre ei se afl\u0103 \u015fi o feti\u0163\u0103 din Alaska, Heather Falls, al c\u0103rei nume \u00eei place. Cool \u00eei trimite o ilustrat\u0103. Heather \u00eei r\u0103spunde, iar scrisoarea ei \u00eel uime\u015fte. E o descriere \u00eenc\u00e2nt\u0103toare a fermei de oi a tat\u0103lui ei \u015fi a aurorelor boreale. Heather are treisprezece ani \u015fi pune \u00een scrisoare o fotografie de-a ei. Nu este frumoas\u0103, dar pare un copil de\u015ftept \u015fi bun la suflet. Atunci judec\u0103torul caut\u0103 prin ni\u015fte albume vechi \u015fi g\u0103se\u015fte o imagine a lui, f\u0103cut\u0103 la cincisprezece ani, pe c\u00e2nd era la pescuit, cu un p\u0103str\u0103v \u00een m\u00e2n\u0103. I-o trimite fetei, povestindu-i despre pu\u015fca primit\u0103 de Cr\u0103ciun, despre c\u0103\u0163eaua care f\u0103tase \u015fi despre pui\u015forii acesteia. De asemenea \u00eei descrie spectacolul unui circ venit \u00een or\u0103\u015fel. Lui Cool i se pare amuzant s\u0103-\u015fi imagineze c\u0103 este din nou copil \u015fi c\u0103 are o iubit\u0103 \u00een Alaska. C\u00e2nd fata \u00eei scrie c\u0103 s-a \u00eendr\u0103gostit de un b\u0103iat pe care \u00eel cunoscuse, venerabilul judec\u0103tor simte un junghi \u00een inim\u0103. Devenise gelos ! R\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 prieteni, iar el \u00eei scrie mai t\u00e2rziu c\u0103 se preg\u0103te\u015fte s\u0103 intre la facultatea de drept, iar Heather \u00eei trimite o pepit\u0103 de aur, s\u0103-i aduc\u0103 noroc.
\nCei doi fii ai judec\u0103torului \u015fi nevestele lor \u00eel spioneaz\u0103 permanent pe judec\u0103tor, \u00eei citesc coresponden\u0163a. iar el \u00eei aude cum sporov\u0103iesc noaptea, \u00eentreb\u00e2ndu-se ce este de f\u0103cut cu el.
\nIndiferent de v\u00e2rst\u0103, culoare a pielii ori preocup\u0103ri, personajele lui Capote sunt ni\u015fte copii care ac\u0163ioneaz\u0103 din perspectiva unor valori morale fragile. Truman Capote \u00eensu\u015fi nu s-a maturizat nici p\u00e2n\u0103 \u00een momentul mor\u0163ii. Poate c\u0103 asta \u00eel ajuta s\u0103 scrie at\u00e2t de frumos. Cu s\u00e2nge rece l-a zguduit \u00eens\u0103 puternic \u015fi l-a f\u0103cut s\u0103 schimbe propria inocen\u0163\u0103 cu o subtil\u0103 cruzime a observa\u0163iei care este numai a lui.<\/p>\n

2. Personajele rotunde<\/strong><\/p>\n

E interesant cum reu\u015fe\u015fte Truman Capote s\u0103 \u00eembine, \u00een fic\u0163iunile sale, memorialistica fin irizat\u0103 de o evanescent\u0103 poezie cu un soi de realism pe care \u00eel \u00eent\u00e2lnim la scriitorii anteriori lui Faulkner \u015fi Hemingway. Arta sa narativ\u0103 este de tip clasic, dar revigorat\u0103 de simboluri aplicate \u00een mod paradoxal unei lumi populate de personaje ,,rotunde” (\u00een accep\u0163ia lui E.M. Forster), pline de complexitate. Cu alte cuvinte, geniul s\u0103u literar \u00eei permite s\u0103 reuneasc\u0103 elemente de multe ori antagonice \u00eentr-o p\u00e2nz\u0103 epic\u0103 de o omogenitate care nu ne permite s\u0103 distingem firele deosebite care intr\u0103 \u00een melanj ori s\u0103 vedem urmele l\u0103sate de croitor. \u00cen plan stilistic, calofilia insesizabil\u0103 se pliaz\u0103 peste un realism cu puternice note personale. M\u00e2n\u0103 de maestru, ce s\u0103 mai vorbim.
\nAdolescen\u0163ii, copiii, b\u0103tr\u00e2nii \u015fi femeile sunt printre cele mai seduc\u0103toare personaje ale lui Capote. O var\u0103 de r\u0103scruce nu e cine \u015ftie ce, dar personajul central, Grady McNeil, este de o mare bog\u0103\u0163ie afectiv\u0103 \u015fi moral\u0103. At\u00e2tea st\u0103ri de spirit exprimate uneori plastic, alteori \u00een mi\u015fcare, impresioneaz\u0103. Capote se arat\u0103 un nea\u015fteptat de bun peisagist \u015fi portretist, naratorul p\u0103r\u00e2nd el \u00eensu\u015fi a se contamina, \u00een repetate r\u00e2nduri, de sensibilitatea fetei: ,,… iar soarele, \u00eembibat de \u00eenceputul de var\u0103 care usuc\u0103 frageda crust\u0103 a prim\u0103verii, se filtra printre copacii din fa\u0163a restaurantului Plaza, unde luau micul dejun.”. Sau: ,,… porumbei \u00een zbor, nori \u015fi turnuri peste capetele lor; soarele, arunc\u00e2nd s\u0103ge\u0163i cu v\u00e2rful muiat \u00een var\u0103, ciufulea p\u0103rul scurt, de culoarea b\u0103nu\u0163ilor de aram\u0103, al lui Grady; fa\u0163a ei \u00eengust\u0103, vioaie, cu oase delicate ca de spinare de pe\u015fte, se \u00eembujorase sub cascadele luminii de miere.”; ,,Pe vas \u015fi pe \u0163\u0103rm r\u0103sunau felurite gonguri, \u015fi b\u0103l\u0163i de umbr\u0103, \u00eempr\u0103\u015ftiate de f\u00e2\u015fii de nori trec\u0103tori, se adunau pe punte. O clip\u0103, Grady a fost s\u0103getat\u0103 de senza\u0163ia unei ciudate pierderi: bietul Peter!”.
\nDespre un personaj masculin: ,,Prospe\u0163imea impecabil\u0103 a fe\u0163ei lui netede, cu tr\u0103s\u0103turi pl\u0103cute, \u00eei \u00eent\u0103rea spusele; \u015fi p\u0103rul proasp\u0103t tuns \u00eei d\u0103dea acel aer de inocen\u0163\u0103 neajutorat\u0103 pe care numai tunsoarea o poate conferi.”.
\nUnele scene sunt de neuitat: ,,E o senza\u0163ie magic\u0103 s\u0103 po\u0163i urm\u0103ri persoana iubit\u0103 dormind, incon\u015ftient c\u0103 e privit, eliberat de sub orice control, \u00ee\u0163i d\u0103 impresia, pre\u0163 de un dulce moment, c\u0103-i \u0163ii inima \u00een m\u00e2n\u0103; vulnerabil, oric\u00e2t ar p\u0103rea de ira\u0163ional, \u00een clipele acelea este tot ce-ai crezut tu c\u00e2ndva c\u0103 este b\u0103rbatul pur, tandru ca un copil.”. Ori: ,,Grady \u00eel privea f\u0103r\u0103 s\u0103 scoat\u0103 o vorb\u0103, dar \u00eei venea greu s\u0103-l priveasc\u0103: pentru c\u0103 ar\u0103ta ca un copil gras, cu carnea tremur\u00e2nd\u0103 pe el, care ar fi crescut cu o bizar\u0103 repeziciune p\u00e2n\u0103 la dimensiunile unui bou…”.
\nPeste tot sunt asemenea intui\u0163ii de mare scriitor. Personajul principal e complex \u015fi prezentat pe toate fe\u0163ele. De\u015fi imprevizibil\u0103 pentru ceilal\u0163i, Grady este dezv\u0103luit\u0103 cititorului \u00een toate ungherele ei interioare, iar acesta anticipeaz\u0103 c\u00e2nd personajul \u00eencearc\u0103 s\u0103-l surprind\u0103. Frumuse\u0163ea textului m\u0103 face s\u0103 uit c\u0103 prefer personajele care au o mare parte a personalit\u0103\u0163ii \u00een umbr\u0103. Capote m\u0103 convinge \u00eens\u0103 c\u0103 valoarea justific\u0103 orice demers artistic.
\nDin p\u0103cate, romanul pare neterminat, fiindc\u0103, p\u00e2n\u0103 la final, povestea abia se \u00eenfirip\u0103. \u015ei e o carte care ar trebui s\u0103 aib\u0103 o fabul\u0103 cap-coad\u0103.<\/p>\n

3. Senzorialul fic\u0163ional. Alte glasuri, alte \u00eenc\u0103peri<\/strong><\/p>\n

O observa\u0163ie a prietenului Dan Miron m-a f\u0103cut s\u0103 \u00een\u0163eleg de ce \u00eel citesc cu at\u00e2ta bucurie pe Truman Capote: p\u0103str\u00e2nd propor\u0163iile, \u015fi lui, \u015fi mie ne place s\u0103 \u015ftergem grani\u0163ele dintre real \u015fi imaginar.
\nF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 Alte glasuri, alte \u00eenc\u0103peri este capodopera prozatorului american. Scris \u015fi construit cu o m\u00e2n\u0103 sigur\u0103, de maestru, romanul prezint\u0103 drumul ini\u0163ierii lui Joel Knox \u00een via\u0163\u0103. C\u0103l\u0103toria pe care copilul o face c\u0103tre ultima locuin\u0163\u0103 a tat\u0103lui s\u0103u \u00eei dezv\u0103luie personajului o lume str\u0103in\u0103, deloc ostil\u0103, dar tr\u0103ind sub zodia perisabilului, a artificiului \u015fi a m\u0103\u015ftii. Nu numai casa \u00een care p\u0103trunde este admirabil evocat\u0103, ci \u015fi senza\u0163iile pe care b\u0103iatul le tr\u0103ie\u015fte pe m\u0103sur\u0103 ce \u00ee\u015fi cunoa\u015fte tat\u0103l \u015fi tovar\u0103\u015fii acestuia. Scriitorul are o acuitate exacerbat\u0103 a percep\u0163iei vocilor, mirosurilor, culorilor \u015fi varia\u0163iilor de lumin\u0103 \u00een care se scald\u0103 efectiv personajele sale. De aceea pasajele descriptive sunt cel pu\u0163in la fel de reu\u015fite ca dialogurile : „Aripile vulturilor se zdren\u0163uir\u0103 c\u00e2nd \u0163\u00e2\u015fnir\u0103 \u00een zbor peste v\u00e2rfurile copacilor \u015fi umbrele lor trecur\u0103 gr\u0103bite peste nisipul aprins de soare al drumului, ca ni\u015fte insule de \u00eentunecime.”.
\n,,V\u00e2ntul noptatic sufla dinspre gr\u0103din\u0103, umfl\u00e2nd draperiile ca pe ni\u015fte steaguri de aur decolorat.”.
\nFiecare capitol se termin\u0103 cu o mic\u0103 schi\u0163\u0103 con\u0163in\u00e2nd elemente de decor interiorizate: ,,\u015ei \u00een clipa aceea, ca \u015fi cum un uria\u015f \u015fi-ar fi tras r\u0103suflarea, \u00eencepu ploaia.”. ,,C\u00e2nd perdelele se traser\u0103 la loc \u015fi fereastra r\u0103mase pustie, Joel, dezmeticindu-se, se d\u0103du cu un pas \u00eend\u0103r\u0103t \u015fi se \u00eempiedic\u0103 de clopot : o singur\u0103 not\u0103 r\u0103gu\u015fit\u0103, spart\u0103, r\u0103sun\u0103, sf\u0103r\u00e2m\u00e2nd t\u0103cerea fierbinte.”
\nJoel vede fantoma din casa lui Amy \u015fi se simte \u00een cele din urm\u0103 eliberat de rela\u0163ia cu p\u0103rintele s\u0103u. Fuga lui de acas\u0103, culmin\u00e2nd cu descrierea harababurii din b\u00e2lci, a\u015fa cum o percepe pu\u015ftiul pe cale de a se \u00eemboln\u0103vi este memorabil\u0103. Lui Truman Capote \u00eei iese senzorialul fic\u0163ional, semn, \u00een opinia mea, al unui mare talent literar: ,,O r\u0103bufnire de t\u0103cere \u00eei r\u0103spunse ; aici, dincolo, un sunet undeva pe margine ; ploaia ca ni\u015fte aripi \u00een c\u0103min, picioru\u015fele \u015foarecilor pe cioburile de sticl\u0103 r\u0103sp\u00e2ndite pretutindeni, pa\u015fii feciorelnici ai celei care urc\u0103 \u015fi coboar\u0103 mere-mereu scara, \u015fi v\u00e2ntul deschiz\u00e2nd u\u015file, tr\u00e2ntindu-le, sufl\u00e2ndu-i suflarea umed\u0103, acr\u0103, \u00een fa\u0163\u0103, \u015fuier\u00e2nd \u00een toate camerele ; se l\u0103sa dus de curentul v\u00e2ntului; capul \u00eei era u\u015for ca un balon \u015fi-l sim\u0163ea la fel de gol; cu ghea\u0163\u0103 \u00een ochi, cu spini \u00een loc de din\u0163i, cu o bucat\u0103 de c\u00e2rp\u0103 \u00een loc de limb\u0103, v\u0103zuse soarele r\u0103s\u0103rind \u00een diminea\u0163a asta, dar acum, cu fiecare pas \u00eemping\u00e2ndu-l tot mai aproape de o pr\u0103pastie ve\u015fnic p\u00e2nditoare c\u0103sc\u00e2ndu-se \u00een umbr\u0103 (sau cel pu\u0163in a\u015fa sim\u0163ea el), nu era de crezut c\u0103 avea s\u0103 mai vad\u0103 un alt r\u0103s\u0103rit de soare; somnul era ca fumul, \u00eel tr\u0103gea ad\u00e2nc \u00een piept, \u00eens\u0103 \u00eei sc\u0103pa iar\u0103\u015fi \u00een aer, \u00een inele colorate, \u00een pete, \u00een sc\u00e2ntei, ale c\u0103ror fl\u0103c\u0103ri \u00eel \u0163ineau suspendat \u00een aer s\u0103 nu se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 pe du\u015fumele. Toate acestea erau avertismente, toate mu\u015ftele acestea \u00eenstelate, r\u0103m\u00e2i treaz, Joel, \u00een \u0163ara eschimo\u015filor somnul e moarte, ea e totul, mai \u0163ii minte? etc”.
\nCapote e aici foarte aproape de halucinantele tablouri resorbite lent \u00een nara\u0163iune, ale lui Faulkner, Scriitorul \u015fi Profetul de la care, vorba unui prieten, au \u00eenv\u0103\u0163at to\u0163i.
\nO observa\u0163ie pe care a\u015f putea face este c\u0103 autorul Harfei de iarb\u0103 este, structural, un memorialist: un halou afectiv \u00eenv\u0103luie personajele \u015fi lucrurile: negresa Zoo, cat\u00e2rul John Brown, Hotelul Cloud, casa lui Amy, \u00een care alt\u0103dat\u0103 se d\u0103deau baluri. Dar Capote s-a ambi\u0163ionat s\u0103 fie romancier \u015fi a reu\u015fit: romanescul inventat de el este valid din punct de vedere artistic \u015fi a consacrat un mare scriitor.<\/p>\n

4. Muzic\u0103 pentru cameleoni<\/strong><\/p>\n

Citesc cu delicii Muzic\u0103 pentru cameleoni de Truman Capote. Sunt ultimele sale povestiri, plus un mic roman poli\u0163ist. Frazarea e limpede \u015fi de o simplitate dezarmant\u0103, iar construc\u0163ia, impecabil\u0103. Cum mai spuneam, este un cu totul alt tip de scriitor dec\u00e2t Faulkner, care mizeaz\u0103 pe aglomer\u0103ri epico-descriptive de mare for\u0163\u0103 expresiv\u0103.
\nC\u00e2nd apare c\u00e2te un scriitor de tip Capote, auzi \u015fi reac\u0163ii de tipul: ,,A, e simplu\u0163 r\u0103u! A\u015fa a\u015f putea s\u0103 scriu \u015fi eu!”. \u00cen realitate este la fel de greu s\u0103 scrii ca oricare dintre cei doi autori. Caragiale, care miza pe claritate \u015fi concizie, se chinuia mult p\u00e2n\u0103 ajungea la o form\u0103 de care s\u0103 fie mul\u0163umit. Creang\u0103, la fel. Acesta din urm\u0103 scria cuiva: ,,Scuz\u0103-m\u0103 c\u0103 \u0163i-am scris mai lung, dar n-am avut timp s\u0103-\u0163i scriu scurt.”. Prin compara\u0163ie, proza lui Eminescu este descriptiv\u0103 \u015fi greoaie, iar paginile lui Iorga, care nu revedea niciodat\u0103 ce a\u015fternuse pe h\u00e2rtie, sunt ilizibile.
\nVreau s\u0103 infirm prejudecata c\u0103 este mai important s\u0103 scrii un roman dec\u00e2t o carte de proz\u0103 scurt\u0103. Textele lui Truman Capote, Cehov, Salinger sau Saroyan stau m\u0103rturie \u00een acest sens. Ne las\u0103 vis\u0103tori ideea c\u0103 Cehov ar fi putut scrie un roman. Cum ar fi ar\u0103tat ? Nu cumva ar fi fost o dezam\u0103gire ? \u00cemi place s\u0103 cred c\u0103 nu. Ca autor de nuvele, schi\u0163e sau povestiri, e \u00eens\u0103 necesar s\u0103 ai o rat\u0103 de reu\u015fit\u0103 foarte \u00eenalt\u0103. Dac\u0103 mai mult de jum\u0103tate din titluri sunt ratate, n-ai f\u0103cut nimic.
\n\u015ei \u00eenc\u0103 un lucru. Poate c\u0103 expresivitatea este doar o zon\u0103 tranzitorie \u00een activitatea unui scriitor \u015fi nu atinge v\u00e2rful realiz\u0103rilor sale. Valoarea literar\u0103 st\u0103 dincolo de podoabe artistice. Eminescu aflase \u015fi el acest lucru \u00een ultimii s\u0103i ani de via\u0163\u0103, iar Nichita nota:
\n,,Matematica s-o fi scriind cu cifre,
\npoezia nu se scrie cu cuvinte!
\nCucurigu!\u201d.<\/p>\n

5. Totul este fic\u0163iune. Cu s\u00e2nge rece<\/strong><\/p>\n

Subintitulat O relatare fidel\u0103 a unei crime multiple \u015fi a urm\u0103rilor ei, Cu s\u00e2nge rece a inaugurat, \u00een literatura american\u0103, romanul de nonfic\u0163iune. Deschiz\u00e2nd \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 de noiembrie a anului 1959 ziarul New York Times, scriitorul cite\u015fte relatarea unei crime s\u00e2ngeroase petrecute \u00een Holcomb, Kansas. Doi tineri jefuiesc casa unui fermier prosper \u015fi ucid \u00eentreaga familie, compus\u0103 din patru membri. Capote o roag\u0103 pe Harper Lee s\u0103-l \u00eenso\u0163easc\u0103 la fa\u0163a locului \u015fi scrie un reportaj care va fi publicat \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul The New Yorker.
\nProzatorul va lucra la roman timp de \u015fase ani, iar aceast\u0103 munc\u0103 \u00eel va epuiza \u015fi \u00eel va face dependent de alcool. \u00centr-un stil limpede \u015fi elegant, Capote prezint\u0103 ultima zi din via\u0163a victimelor – un b\u0103rbat, o femeie, un b\u0103iat \u015fi o fat\u0103 -, dar insist\u0103 pe trecutul \u015fi psihologia stranie a criminalilor, povestind cu fidelitate peripe\u0163iile acestora p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vor fi prin\u015fi, condamna\u0163i \u015fi executa\u0163i.
\nCu s\u00e2nge rece va fi un succes pe toate planurile. Va fi socotit\u0103 cartea deceniului, iar autorul va \u00eencasa, din v\u00e2nz\u0103ri, dou\u0103 milioane de dolari. Dup\u0103 opinia mea, e o ironie c\u0103 Truman Capote \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 faima literar\u0103 cu un reportaj de amploare. Norman Mailer, care scrisese c\u00e2ndva c\u0103 Truman Capote era ” cel mai str\u0103lucit scriitor ” al genera\u0163iei sale, noteaz\u0103 acum c\u0103 volumul ar fi „un e\u015fec al scriitorului”. Ulterior, Mailer va adopta literatura de nonfic\u0163iune \u015fi va face, \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, o carier\u0103 r\u0103sun\u0103toare.
\nN-am putut mult\u0103 vreme s\u0103 citesc Cu s\u00e2nge rece, pentru simplul motiv c\u0103 nu m\u0103 intereseaz\u0103 ceea ce nu are imagina\u0163ie. Acum c\u00e2teva zile am recitit textul \u015fi mi-am dat seama c\u0103 autorul trateaz\u0103 realitatea ca \u015fi cum aceasta ar fi propria \u00eenchipuire: la Truman Capote totul este fic\u0163iune. Aici, de pild\u0103, el pune un fapt de pres\u0103 senza\u0163ional \u00een tiparele unui roman cu intrig\u0103 poli\u0163ist\u0103, dar cu o tonalitate clasic\u0103. \u00cen ultimul capitol, Dewey, unul dintre cei care au anchetat crima, se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een cimitir, cu Sue Kidwell, prietena lui Nancy Clutter, fata fermierului ucis\u0103 de cei doi dezaxa\u0163i. Dewey schimb\u0103 cu t\u00e2n\u0103ra impresii, afl\u00e2nd ce s-a mai \u00eent\u00e2mplat cu personajele r\u0103mase \u00een via\u0163\u0103 dup\u0103 cumplita tragedie. Avea dreptate prietenul meu, scriitorul Dan Miron : \u00een crea\u0163ia lui Capote, realitatea este greu de separat de fic\u0163iune.<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

S\u0103 ne \u00eentoarcem la roman\u2026<\/strong><\/p>\n

A ap\u0103rut de cur\u00e2nd la Editura Premier din Ploie\u015fti un roman al lui Marian Ruscu: \u201e\u00cen jurul grotei\u201d trimi\u0163\u00e2ndu-ne direct la \u201edoricul\u201d lui Nicolae Manolescu din binecunoscuta \u201eArca lui Noe\u201d \u015fi de aceea c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri au r\u0103s\u0103rit \u00een mintea mea: c\u00e2t de mult este pre\u0163uit romanul ast\u0103zi sau ce romane se mai scriu\/ se mai citesc \u00een pia\u0163a infla\u0163ionist\u0103 a literaturii rom\u00e2ne actuale? Iat\u0103 c\u0103 autorul, dup\u0103 ce publicase nenum\u0103rate volume de versuri, vine acum cu o provocare ce ne suscit\u0103 interesul \u015fi dorin\u0163a de a citi.
\n\u00cen cele peste 270 de pagini scriitorul construie\u015fte o lume \/ o atmosfer\u0103 ce ne face s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00eenapoi \u00een timp cu vreo 60 – 70 de ani, \u00een perioada interbelic\u0103 (de aici \u015fi stilul doric, specific anilor \u030920 – \u030930) cu referiri clare la regalitate, la interven\u0163iile legionare, la patronate \u015fi me\u015fte\u015fugari, la moda vremii \u015fi la obiceiuri str\u0103vechi care se p\u0103strau cu sfin\u0163enie. Plas\u00e2nd ac\u0163iunea \u00eentr-un interval de timp bine delimitat, nu \u00eei permite s\u0103 penduleze prea mult \u015fi s\u0103 fac\u0103 digresiuni prea vaste, de\u015fi, foarte interesant, c\u00e2nd unul dintre personaje delireaz\u0103, se afl\u0103 \u00een dou\u0103 dimensiuni temporale diferite \u00een acela\u015fi timp, veri\u015forul Corei, Ciprian se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu o fat\u0103 din viitor, adic\u0103 din lumea noastr\u0103 cu televizor \u015fi internet, cu informa\u0163ii \u015fi obiceiuri total diferite, cu un limbaj \u015focant.
\nAc\u0163iunea se desf\u0103\u015foar\u0103 pe mai multe planuri deodat\u0103, sunt prezentate destinele a trei femei: Aritina Negulescu \u015fi Coralia Vl\u0103descu, prietene \u015fi colege la \u015fcoala de croitorie a Elenei Pantazi, poreclit\u0103 madame Hellen (al treilea personaj feminin important din roman), modist\u0103 ce face parte din elita monden\u0103 bucure\u015ftean\u0103 a vremii. Fetele ce provin din preajma Sl\u0103nicului vin \u00een capital\u0103 unde patroana are mult de lucru la f\u0103bricu\u0163a ei de confec\u0163ii, sper\u00e2nd astfel c\u0103 \u00ee\u015fi vor g\u0103si un rost mai bun \u00een via\u0163\u0103.
\nAritina, zis\u0103 \u015fi Tina face parte dintr-o familie cu cinci fra\u0163i, ea mo\u015ftenind se pare numele bunicului Ariton care \u0163ine la ea ca la ochii din cap; ea este conturat\u0103 at\u00e2t prin calit\u0103\u0163i fizice, dar \u015fi morale deosebite: delicat\u0103 \u015fi totodat\u0103 puternic\u0103, frumu\u015fic\u0103, \u00eencrez\u0103toare \u00een propriile for\u0163e, \u00eens\u0103 tem\u00e2ndu-se c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea de a pleca definitiv din sat \u015fi merg\u00e2nd la \u201eslujb\u0103\u201d o va schimba \u015fi se va \u00eenstr\u0103ina cu totul de cei dragi, de\u015fi nici satul natal nu-i oferea vreo perspectiv\u0103 mai fericit\u0103. Plecarea la Bucure\u015fti este decis\u0103 dup\u0103 mai multe ezit\u0103ri \u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri pe care i le transmite bunei ei prietene Cora (Coralia), c\u0103s\u0103torit\u0103 cu George Lupa\u015fcu (acesta \u00eembr\u0103\u0163i\u015fase cariera militar\u0103 ajung\u00e2nd caporal \u00een armata rom\u00e2n\u0103, \u201efiul unui boierna\u015f influent\u201d, crescut \u201e\u00eentr-o moral\u0103 f\u0103r\u0103 cusur\u201d ce \u015fi-o va dovedi cu prisosin\u0163\u0103 \u00een prizonierat la ru\u015fi unde se \u00eencearc\u0103 din r\u0103sputeri cu diverse metode stahanoviste s\u0103 fie recrutat ca spion).
\nCora este o versiune mai palid\u0103 a Tinei, se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu George din dragoste, vor avea doi copii \u015fi vor deveni na\u015fii Aritinei care \u00ee\u015fi \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een Bucure\u015fti marea dragoste, pe Florian, un fotograf cu o origine ciudat\u0103: mama era machedoneanc\u0103, iar pe tat\u0103l s\u0103u, fost ofi\u0163er \u00een armata german\u0103, \u00eel va cunoa\u015fte abia dup\u0103 23 de ani, c\u00e2nd Kurt Kruger (poreclit herr caca) se \u00eentoarce \u00een Bucure\u015fti spre a avea o explica\u0163ie cu iubita sa din tinere\u0163e, Ani\u0163a, mama lui Florian; re\u00eent\u00e2lnirea se pare c\u0103 produce mult\u0103 suferin\u0163\u0103, cel disp\u0103rut \/ crezut mort nu este primit cu bun\u0103voin\u0163\u0103, iubirea nu mai are cum s\u0103 se reaprind\u0103 \u00een sufletul celei care a iubit un b\u0103rbat str\u0103in cu toat\u0103 puterea: mortul de la groap\u0103 nu se mai \u00eentoarce!
\nA\u015fadar avem trei pove\u015fti de dragoste diferite ca timp, spa\u0163iu \u015fi tipologie: cea a Tinei (cu Florian), cea a Corei (cu George Lupa\u015fcu) \u015fi cea a Ani\u0163ei, din timpul primului r\u0103zboi (cu ofi\u0163erul neam\u0163, care \u00een urma unei lovituri, a unui accident \u00ee\u015fi pierduse memoria), iar Florica, sora Ani\u0163ei avusese \u015fi ea o leg\u0103tur\u0103 tot cu un ofi\u0163er german ce o p\u0103r\u0103sise la fel de inexplicabil, de aceea \u00eenver\u015funarea cu care se adreseaz\u0103 lui Kurt care revine \u00een via\u0163a Ani\u0163ei doar pentru un scurt r\u0103gaz.
\nReies \u00eenc\u0103 din primele r\u00e2nduri ale romanului diferen\u0163ele de moral\u0103 dintre sat \u015fi ora\u015f: dac\u0103 la Bucure\u015fti dicteaz\u0103 pumnii de mahala \u015fi bonjuri\u015fti ca Feri (unul dintre aman\u0163ii lui Hellen, \u201emonsieur\u201d de profesie, va fi ucis de Vampiru \u015fi fiii s\u0103i fiindc\u0103 \u00eei necinstise fata, pe Lena) \u00ee\u015fi fac propria lege, \u00een sat oamenii g\u00e2ndesc \u015fi se comport\u0103 dup\u0103 cutume str\u0103vechi, valorile sunt altele, de\u015fi violen\u0163a nu difer\u0103 prea tare, percep\u0163ia lucrurilor este alta, onoarea unei fete nu se p\u0103teaz\u0103, \u201efloarea ei r\u0103m\u00e2ne neatins\u0103, h\u0103t!, p\u00e2n\u0103 la m\u0103riti\u015f. Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o dezonoare, ea sap\u0103 nu numai \u00een inim\u0103, ci \u015fi pe frunte.\u201d Autorul moralist \u015ftie foarte bine aceast\u0103 lege \u015fi o aplic\u0103 \u015fi \u00een romanul s\u0103u, re\u0163in\u00e2nd-o subtil pe tot parcursul ac\u0163iunii. Lena \u00eei cade victim\u0103 lui Feri, un don juan de mahala, experimentat \u015fi iubit de femei, \u00eentre\u0163inut de Hellen care \u00eel adusese \u00een sat \u015fi care prin prezen\u0163a sa va tulbura o lume, va destr\u0103ma o familie (iar Hellen se simte oarecum vinovat\u0103), la r\u00e2ndul s\u0103u \u00ee\u015fi prime\u015fte pedeapsa fiind ucis \u00een b\u0103taie de Vampiru, tat\u0103l Lenei \u2013 ce nu-\u015fi dezminte porecla, \u015fi feciorii s\u0103i, \u015fi apoi va fi aruncat \u00een Grota Miresei; violul, mai mult sau mai pu\u0163in con\u015ftientizat, se produce pe fondul naivit\u0103\u0163ii fetei \u015fi se consum\u0103 \u00een casa unei m\u0103tu\u015fi, \u00een lipsa acesteia. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103rcinat\u0103 dup\u0103 acest act nedorit, Lena \u00ee\u015fi provoac\u0103 singur\u0103 avortul ce \u00eei va fi fatal \u2013 este descoperit\u0103 de tat\u0103l s\u0103u \u00eentr-o balt\u0103 de s\u00e2nge. Decesului fetei \u00eei urmeaz\u0103 sinuciderea \/ accidentul tat\u0103lui, g\u0103sit mort, ca \u015fi moartea unui frate \u015fi damblaua celuilalt frate. O alt\u0103 moarte despre care se vorbe\u015fte este cea a tat\u0103lui Ani\u0163ei care, r\u0103mas singur la Turnu M\u0103gurele dup\u0103 ce le f\u0103cuse fetelor sale cas\u0103 \u00een Bucure\u015fti, se va stinge de dorul nevestei sale, Lelia.
\nObiceiuri de \u00eenmorm\u00e2ntare \u015fi de nunt\u0103 nu lipsesc din \u201earsenalul\u201d scriitorului, un alt eveniment tragic este moartea so\u0163ului Elenei Pantazi, Hari (motivul fiind o boal\u0103 ciudat\u0103 la acea vrem, cancerul), instan\u0163ele mor\u0163ii sale sunt ciudate: internat \u00een spital \u00ee\u015fi va g\u0103si sf\u00e2r\u015fitul \u00een timpul unui cutremur, strivit \u00een curtea spitalului de cei ce l-au c\u0103lcat \u00een picioare. Hellen, devastat\u0103 \u015fi \u00eenfrico\u015fat\u0103, \u00eel g\u0103se\u015fte \u015fi \u00eel va \u00eenmorm\u00e2nta, d\u0103ruind muncitorilor banii c\u00e2\u015ftiga\u0163i de el la rulet\u0103. T\u0103ria de caracter \u015fi-o va ar\u0103ta mai departe prin povestea de dragoste ce o va tr\u0103i al\u0103turi de Bicu, industria\u015f ardelean bogat, cu care va pleca definitiv peste hotare, v\u00e2nz\u00e2nd fabrica de confec\u0163ii \u015fi \u00eencheind socotelile cu trecutul.
\nUn alt cuplu este cel format de Ciprian Petreanu (care trece printr-o aventur\u0103 cu o \u201efantomatic\u0103\u201d Lucia Chiriceanu, \u201esosia\u201d acesteia fiind o t\u00e2n\u0103r\u0103 din viitor pe care o vede pe strad\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor) \u015fi Coca Simion, masterand\u0103 \u00een drept interna\u0163ional. Se pare c\u0103 Ciprian, fiul chestorului Petreanu, este luat de valul \u201epatriotismului\u201d \u015fi intr\u0103 \u00een cuibul legionarilor lui Toderici; este gata s\u0103 fie lin\u015fat, c\u00e2nd apare salvator tat\u0103l s\u0103u. \u00centr-o scen\u0103 apropiat\u0103 de cea cu \u015fantajul lui Ciprian \u015fi b\u0103taia pe care o ia, \u00eel vedem \u015fi pe fotograful Florian al c\u0103rui atelier este r\u0103scolit, iar prietenul s\u0103u cu care lucra fotografiile dispare f\u0103r\u0103 urm\u0103, fiind ridicat de ni\u015fte in\u015fi dubio\u015fi.
\nLimbajul este pres\u0103rat din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu vreo expresie mai \u201eneacademic\u0103\u201d, dar nu este trivial la modul josnic. Scenele casnice \u00een care p\u0103rin\u0163ii se sf\u0103tuiesc \u00een privin\u0163a viitorului celor tineri sau \u00ee\u015fi rememoreaz\u0103 propriile pove\u015fti de dragoste sunt \u00eempletite cu \u201epicanterii\u201d: sexul f\u0103cut de Hellen cu diver\u015fii ei parteneri de-a lungul timpului, pe care singur\u0103 \u015fi-i alege racol\u00e2ndu-i dup\u0103 gustul s\u0103u, ea fiind femeia-femel\u0103 alpha, atr\u0103g\u0103toare, cochet\u0103, sportiv\u0103, monden\u0103, pe c\u00e2nd Tina sau Cora sunt tipul de femei casnice, liliale, tinere \u015fi fragede, vor s\u0103 \u00ee\u015fi iubeasc\u0103 b\u0103rba\u0163ii \u015fi s\u0103 le fie fidele, vor s\u0103 fie iubite, cunosc maternitatea prin na\u015fterea de prunci, trec \u015fi ele prin crize existen\u0163iale (b\u0103taia pe care o prime\u015fte de la so\u0163ul s\u0103u beat o descump\u0103ne\u015fte total pe Tina), dar \u00ee\u015fi v\u0103d viitorul \u00een familie, \u00eemplinindu-se a\u015fadar \u00een acest mediu.
\nMai \u00eent\u00e2lnim c\u00e2teva regionalisme \u00eentr-un grai \u00eenmuiat, palatalizat: doctorul \u201egrai dulce\u201d vorbe\u015fte moldovene\u015fte, \u00eens\u0103 pl\u0103cut \u015fi u\u015for de recunoscut: \u201eA\u0163i dat Basarabia \u00eend\u0103r\u0103t, pi nimic\u0103, mama voastr\u0103 di t\u00e2lhari\u201d.
\nDialogurile fie sunt foarte scurte \u015fi la obiect, fie abund\u0103 \u00een explica\u0163ii, pe alocuri filozofice, reprezent\u00e2nd a doua posibilitate \u00een economia romanului la \u00eendem\u00e2na scriitorului de a contura personajele care astfel cresc \u00een valoarea lor de simboluri.
\nNara\u0163iunea la persoana a treia curge clar \u015fi odihnitor \u015fi spune totul despre cel care a scris: este atot\u015ftiutor, iubind construc\u0163iile sigure, f\u0103r\u0103 s\u0103-i scape nimic din vedere, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa s\u0103 devin\u0103 ceva sau cineva independent de voin\u0163a sa autoritar\u0103. Sunt \u015fi c\u00e2teva descrieri reu\u015fite de peisaje, de vestimenta\u0163ie (de\u015fi pare cam nelalocul ei o fust\u0103 pantalon a lui Hellen, care este asortat\u0103 \u015fi fashionable, expert\u0103 fiind \u00een domeniu).
\n Cu toate c\u0103 pe alocuri pare u\u015for neverosimil (se folosesc excesiv ma\u015finile \u015fi datul telefoanelor sau parcatul ma\u015finilor – pot p\u0103rea cam anacronice cu vremea respectiv\u0103, dar fac parte din construc\u0163ia imaginar\u0103 a lumii romane\u015fti) \u015fi cam facil ca formul\u0103 aleas\u0103, romanul place prin prisma \u201epove\u015ftii\u201d spuse pe care cititorul o ia a la l\u00e8gere, nemaiput\u00e2nd s\u0103 se implice prea mult fiindc\u0103 \u00eei este servit totul pe tav\u0103. Chiar dac\u0103 nu face astfel parte din r\u00e2ndurile romanelor postmoderne preten\u0163ioase ca tehnic\u0103 narativ\u0103, limbaj sau construc\u0163ie literar\u0103, \u00een jurul romanului lui Marian Ruscu planeaz\u0103 nu doar misterul legendei, ci destinul unor personaje bune de pus \u00eentr-o panoplie \u00eenc\u0103p\u0103toare, fermec\u0103toare \u015fi de valoare.<\/p>\n


\nFlorentin Popescu<\/strong>
\n\"\"

Portrete \u00een peni\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n

\t\t\tUn academician \u00een Agora: Gheorghe P\u0103un<\/strong><\/p>\n

Mai pe la-nceputul acestui an (2012), am fost invitat la Clubul Iubitorilor de Cultur\u0103 din Curtea de Arge\u015f, ale c\u0103rui \u00eentruniri se desf\u0103\u015foar\u0103 lunar sub obl\u0103duirea d-lui academician Gheorghe P\u0103un, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i matematicieni, cel care a introdus un model de calcul inspirat din biologia celulei, model care \u00eei poart\u0103 numele \u015fi care i-a adus o recunoa\u015ftere nu numai na\u0163ional\u0103, ci \u015fi european\u0103.
\nAm dat curs invita\u0163iei av\u00e2nd, \u00eentre altele, \u015fi o curiozitate ascuns\u0103: aceea de a afla \u00een ce fel se \u00eempac\u0103 matematica cu literatura \u015fi, fire\u015fte, cel dint\u00e2i g\u00e2nd m-a dus la Ion Barbu, de acum exemplul clasic al omului de \u015ftiin\u0163\u0103 care s-a manifestat excelent \u015fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 at\u00e2t \u00eentr-o \u015ftiin\u0163\u0103 exact\u0103 (matematica), c\u00e2t \u015fi \u00eentr-una umanist\u0103 (literatura). Spun asta fiindc\u0103 nu numai c\u0103 \u015ftiam despre d-l Gheorghe P\u0103un c\u0103 scrie poezie \u015fi proz\u0103, c\u0103 a publicat p\u00e2n\u0103 acum mai multe c\u0103r\u0163i de beletristic\u0103, dar mai aflasem c\u0103, \u00een plus, este inima clubului de care am amintit, pe care l-a \u00eenfiin\u0163at \u015fi la care \u0163ine cala un copil de suflet. Pe l\u00e2ng\u0103 asta, de vreun an \u015fi mai bine d-sa a fondat \u015fi o revist\u0103 (Curtea de la Arge\u015f), cu apari\u0163ie lunar\u0103, de un mare interes \u00een lumea intelectualilor \u015fi nu numai. M\u0103 gratulase cu cele nou\u0103 sau zece numere ap\u0103rute p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc, cu m\u00e2na pe inim\u0103, c\u0103 am r\u0103mas foarte impresionat de acea publica\u0163ie, \u00eencep\u00e2nd de la aspectul grafic \u015fi p\u00e2n\u0103 la calitatea, originalitatea \u015fi valoarea textelor, de\u015fi eu, unul, nu m\u0103 las impresionat prea u\u015for. Mai ales dup\u0103 ce, de-a lungul anilor, mi-au trecut prin m\u00e2ini \u015fi pe sub ochi zeci \u015fi sute de publica\u0163ii de toate felurile \u015fi din mai toat\u0103 \u0163ara.
\n\u00centrunirile organizate la Clubul Iubitorilor de Cultur\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 dup\u0103 un anumit tipic, lesne de b\u0103nuit \u015fi c\u0103ruia m-am supus \u015fi eu dintru \u00eenceput. Nu vreau s\u0103 vorbesc despre el (de\u015fi ar merita s-o fac), ci despre fondatorul lui, matematicianul \u015fi scriitorul Gheorghe P\u0103un, ori mai exact spus despre creatorul de literatur\u0103, fiindc\u0103 omului de \u015ftiin\u0163\u0103 i-au f\u0103cut portretul al\u0163ii, desigur speciali\u015fti \u015fi buni cunosc\u0103tori \u00een materie de matematic\u0103 \u015fi informatic\u0103.
\n\u00cenainte de toate, dup\u0103 ce l-ai cunoscut, matematicianul \u015fi scriitorul Gheorghe P\u0103un te impresioneaz\u0103 prin uimitoarea sa personalitate ca om, prin entuziasmul de adolescent \u015fi prin firea comunicativ\u0103. Omul pare n\u0103scut pentru a fi prieten \u015fi bun tovar\u0103\u015f cu to\u0163i, de la copilul de gr\u0103dini\u0163\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la pensionarul octogenar ori nonagenar, indiferent de mediul, preg\u0103tirea, cultura, firea celor cu care i-a fost\/ \u00eei este dat s\u0103-\u015fi \u00eencruci\u015feze pa\u015fii pe strad\u0103, la o manifestare cultural\u0103 sau oriunde \u00een alt\u0103 parte. F\u0103r\u0103 morg\u0103 \u015fi aere de a tot \u015fi a toate \u015ftiutor, necum de academician sobru, rece \u015fi distant, omul pare venit mai degrab\u0103 dintr-o tab\u0103r\u0103 de tineret dec\u00e2t dintr-un forum na\u0163ional ori interna\u0163ional (spun asta pentru c\u0103, \u00eentre alte titluri, d-sa \u00eel de\u0163ine \u015fi pe acela de membru al Academiei Europei), unde se dezbat probleme importante despre planet\u0103, societate, cultur\u0103 etc., etc. Personajul n-are nimic fals \u00een alura lui de ins ce pare a fi r\u0103mas \u00eentr-o ve\u015fnic\u0103 tinere\u0163e \u015fi agita\u0163ie (de\u015fi nu de mult a dep\u0103\u015fit pragul a \u015fase decenii de via\u0163\u0103), \u00eentr-o necontenit\u0103 \u015fi molipsitoare c\u0103utare de noi adev\u0103ruri, de noi cuno\u015ftin\u0163e, prieteni, fapte \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Cred c\u0103 aci, \u00een cazul d-sale, e vorba de un har pe care nu \u00eel au mul\u0163i, ori, dac\u0103-l au, \u015fi-l pierd dup\u0103 o vreme. Dl. Gheorghe P\u0103un, a\u015fa cum l-am cunoscut \u015fi a\u015fa cum mi l-au descris \u015fi al\u0163ii care i-au stat ocazional prin preajm\u0103, face parte din categoria celor care nu-\u015fi pierd niciodat\u0103 entuziasmul \u015fi energia, pe aceasta din urm\u0103 neirosind-o aiurea, ci prin fapte puse \u00een slujba comunit\u0103\u0163ii. Face parte dintre cei pu\u0163ini ale\u015fi, chema\u0163i s\u0103 lase urme \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, dar \u015fi \u00een cultur\u0103. Ba, mai mult, s\u0103 lase urme \u015fi \u00een amintirea \u015fi sufletul semenilor.
\nNu \u015ftiu c\u00e2t de ad\u00e2nci sunt amprentele pe care le las\u0103 \u00een domeniul informaticii (\u00eens\u0103 am toate motivele s\u0103 cred, cel pu\u0163in dup\u0103 recunoa\u015fterile interna\u0163ionale, dup\u0103 onorurile pe care le-a primit\/ le prime\u015fte din partea unor foruri specializate din toat\u0103 lumea, c\u0103 nu sunt urme firave, ci foarte serioase, de ne\u015fters \u00een trecerea anilor), \u00eens\u0103 m\u0103 pot pronun\u0163a, fie \u015fi \u00eentr-un mod subiectiv, despre scriitorul Gheorghe P\u0103un, care ne-a dat p\u00e2n\u0103 acum patru volume de proz\u0103: Lotta (2005), Ultima saun\u0103 (2006), Inscrip\u0163ii pe un bilet de tren (2007), Lumea v\u0103zut\u0103 de un matematician (2009) \u015fi alte patru de versuri: Teama de toamn\u0103 (2009), De-a via\u0163a (2009), Haina arlechinului (2009) \u015fi Guadalquiviria (2009).
\nProzele propun \u015fi dezvolt\u0103 subiecte inspirate autorului lor de mai lungi ori mai scurte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi evenimente la care a fost martor nemijlocit de-a lungul experien\u0163ei de o via\u0163\u0103, din c\u0103l\u0103toriile f\u0103cute pe meleagurile \u0163\u0103rii, dar mai ales dincolo de fruntariile ei, iar personajele (accentuate \u00een sensul dat termenului de Kharl Leonard) se impun mai ales prin for\u0163a, prin tu\u015fa cu care au fost conturate de autor. Lirica, pe de alt\u0103 parte, dezv\u0103luie o alt\u0103 fa\u0163et\u0103 a creatorului: cea a melancolicului, a nostalgicului, a iubitorului de natur\u0103, de istorie \u015fi de oameni. Pentru genera\u0163iile mai tinere de cititori, poeme \u00eentregi ar putea constitui, pe de alt\u0103 parte, \u015fi adev\u0103rate mostre de patriotism.
\n\u015ei cunosc\u00e2ndu-l pe cel care le-a scris, ca persoan\u0103, nu numai ca poet, r\u0103m\u00e2i uimit de c\u00e2t\u0103 sensibilitate poate exista dincolo de aparen\u0163ele omului.
\nF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 at\u00e2t proza (\u00eendeosebi romanul Ultima saun\u0103), c\u00e2t \u015fi poezia merit\u0103 s\u0103 fie analizate \u015fi comentate pe larg, eventual \u00eentr-un studiu special, care ar releva virtu\u0163i \u015fi traiectorii literare aparte. Nefiind aci locul s-o fac, am s\u0103 m\u0103 limitez numai la volumul Lumea v\u0103zut\u0103 de un matematician, fiindc\u0103 \u00een paginile lui avem imaginea preocup\u0103rilor multilaterale ale scriitorului \u015fi tot acolo afl\u0103m mai multe \u015fi despre universul de g\u00e2ndire al acestuia.
\nCartea s-a n\u0103scut, ne spune d-l Gheorghe P\u0103un, \u201epagin\u0103 cu pagin\u0103, \u00een urma unui serial cu titlul identic, pornit la sugestia directorului ziarului Arge\u015f Expres \u015fi adun\u0103 materialele publicate acolo s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, timp de trei ani. A\u015fadar, suntem \u00een fa\u0163a unei foarte largi palete tematice \u2013 cu at\u00e2t mai interesant\u0103, cu c\u00e2t \u201efizicianul\u201d ne pune la dispozi\u0163ie sumarul ideilor care l-au preocupat \u00een perioada de timp men\u0163ionat\u0103.
\nIat\u0103, bun\u0103oar\u0103, un g\u00e2nd despre tineri: \u201eMi s-a \u00eent\u00e2mplat de multe ori s\u0103 fiu dezaprobat pentru c\u0103 sunt prea \u00eeng\u0103duitor cu cei din jur \u2013 cu prec\u0103dere cu cei tineri… Tinerii au multe de \u00eenv\u0103\u0163at (\u015fi noi de la ei, de altfel), sunt mereu gr\u0103bi\u0163i, impetuo\u015fi, geniali uneori, ner\u0103bd\u0103tori adesea. Dac\u0103, de exemplu la conferin\u0163e profesionale le-am aplica acelea\u015fi criterii ca maturilor, i-am putea opri din drum doar pe baza intransigen\u0163ei orgolioase, pe care ne-o d\u0103 mai marea noastr\u0103 experien\u0163\u0103… iar a lua fiece matur ca posibil adversar \u2013 \u00eemp\u0103r\u0163ind ce?!, aerul? cerul? culoarea ierbii? \u2013 este mai aproape de interpret\u0103ri psihiatrice dec\u00e2t de naivitate.\u201d (Despre oameni)
\nCa om de \u015ftiin\u0163\u0103 care a c\u0103l\u0103torit mult prin lume, particip\u00e2nd la numeroase conferin\u0163e, colocvii, \u00eent\u00e2lniri profesionale etc., dl. Gheorghe P\u0103un a fost invitat la un moment dat \u015fi la o emisiune a unui post local. \u00cen finalul aceleia, reporteri\u0163a l-a rugat s\u0103 caracterizeze \u00een doar c\u00e2teva cuvinte unele dintre \u0163\u0103rile vizitate. \u015ei iat\u0103 r\u0103spunsurile: \u201eJaponia: pagod\u0103, temple, kimono, sumo. Statele Unite: mere f\u0103r\u0103 gust, autostrad\u0103, veveri\u0163e, autobuze cu negri. Finlanda: eficien\u0163\u0103 plictisitoare, noapte f\u0103r\u0103 cap\u0103t, saun\u0103, pietre pretutindeni. Rusia: grandoare (cam ofilit\u0103), Kremlin, Ermitaj, vodc\u0103. Fran\u0163a: Parisul cu toate ale sale, francmason, metrou, suficien\u0163\u0103 na\u0163ionalist\u0103. Spania: Sevilla, flamenco, soare nemilos, vino tinto (vin ro\u015fu). Portugalia: porto, fado, ploaie, flori. Olanda: ap\u0103, mori de v\u00e2nt, vitrine cu femei (aproape) goale, biciclete. Ungaria: Dun\u0103re, palinc\u0103, muzic\u0103 pe care o \u015ftiam rom\u00e2neasc\u0103, autostrad\u0103. Italia: ruine, Vatican, can\u0163onet\u0103, turi\u015fti. Grecia: ape albastre, ruine, Olimp, musaca. Germania: masivitate, Magdeburg, zidul Berlinului, limb\u0103 zzgrrun\u0163\u0163uroas\u0103. Austria: Strauss, \u015ftaif imperial, palatul Sch\u00f6nbrun, margine de Balcani. Canada: London-Ontario, canoe, bun\u0103stare, veveri\u0163e. Noua Zeeland\u0103: vulcani stin\u015fi, maori burto\u015fi, flux-reflux, Auckland. Singapore: cur\u0103\u0163enie exagerat\u0103, teama de SARS, aglomera\u0163ie, bun\u0103stare. Malaezia: turnurile verzi din Kuala Lumpur, miros de pe\u015fte, poli\u0163iste cu basma, vegeta\u0163ie luxuriant\u0103. China: marele zid (la Badalin), mere urie\u015fe\u015fti, buchete de zg\u00e2rie-nori (la Beijing), stres. Polonia: profesorul Pawlak, ie\u015fire din comunism, salin\u0103, Cracovia. Estonia: iarn\u0103, Tallin, dansuri f\u0103r\u0103 haz, ziduri vechi. Belgia: catedral\u0103, ploaie, banalitate, Ylia Prigogine (laureat Nobel). Luxemburg: acoperi\u015furi negre, cur\u0103\u0163enie, morg\u0103, bog\u0103\u0163ie. Slovacia: amicul Josef Kelemen, castelul Smolenice, blocuri colorate, progres recent. Cehia: Praga, golem, istorie, Kafka. Anglia (pardon, Regatul Unit, c\u0103ci am fost \u00een Sco\u0163ia): na\u0163ionalism, soliditate, lips\u0103 de gust, cimpoi. Bulgaria: Plovdiv, biserici scunde, comunism (era pe vremea aceea), lips\u0103 de haz. Moldova: nostalgie, s\u0103r\u0103cie, Soroca, Dimitrie Cantemir la mare cinste. Suedia: piatr\u0103, muzic\u0103, str\u0103zi animate, frig. Coreea de Sud: eficien\u0163\u0103, biserici protestante pe blocuri, aeroport \u00eendep\u0103rtat, m\u00e2ncare ne-m\u00e2ncabil\u0103.\u201d (\u0162\u0103rile, \u00een c\u00e2teva cuvinte).
\nRevenind la plaiurile arge\u015fene, trebuie spus c\u0103 \u00een mai multe locuri autorul scrie cu c\u0103ldur\u0103 \u015fi cu mare sensibilitate despre satul natal. Pentru dl. Gheorghe P\u0103un, Cic\u0103ne\u015ftiul \u00een care s-a n\u0103scut este \u201eun soi de Macondo (vezi Un veac de singur\u0103tate de Gabriel Garcia M\u00e0rquez), merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t explic\u0103 \u015ftiin\u0163ific c\u0103 \u201eapa b\u0103ut\u0103 \u00een copil\u0103rie influen\u0163eaz\u0103 structura cristalin\u0103 a apei din noi\u201d. (Despre Cic\u0103ne\u015fti, mereu cu nostalgie) \u00cen alt loc, sim\u0163ind nevoia s\u0103-\u015fi explice op\u0163iunea pentru o anume manier\u0103 de a scrie poezie, noteaz\u0103: \u201eAm vrut neap\u0103rat poeme \u00een form\u0103 c\u00e2t mai clasic\u0103, av\u00e2nd strofe, rim\u0103, m\u0103sur\u0103, ritm (pe c\u00e2t s-a putut)… \u015etiu, poezia \u00eenseamn\u0103 lirism, gata cu epicul, cu personajul, cu filosofeala \u2013 dar nici pictura cu cuvinte, ierta\u0163i cacofonia, nu mi se pare o solu\u0163ie. Prea simplu. Voiam s\u0103 dovedesc… c\u0103 \u015fi \u00een forme clasice se mai poate scrie, pun\u00e2nd adic\u0103 un con\u0163inut poetic veritabil \u00een strofe ca pe vremea liceului. Poezie recitabil\u0103, nu numai citibil\u0103. Am vrut s\u0103 fug c\u00e2t mai departe de facil, de asem\u0103n\u0103ri, de influen\u0163e.\u201d (M\u0103rturisiri despre poezie). \u015ei, a\u015f ad\u0103uga eu, tentativa i-a reu\u015fit…
\nTrec\u00e2nd peste caldele pagini despre o serie de oameni pe care i-a cunoscut dl. Gheorghe P\u0103un (fie ei oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, scriitori, pictori, cet\u0103\u0163eni de r\u00e2nd) m\u0103 voi opri asupra c\u00e2torva texte ce per a fi desprinse din cuget\u0103rile unor celebrit\u0103\u0163i.
\nCitate gr\u0103itoare:
\n\u201eDac\u0103 ceva nu se poate face cu umor, m\u0103car cu un pic de umor, atunci acel lucru nu merit\u0103 a fi f\u0103cut. Iar cel care nu (poate) pune un pic de umor \u00een tot ceea ce face e vrednic de comp\u0103timire, pentru c\u0103 cine nu \u015ftie s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u015fi s\u0103 se bucure e ocolit de Dumnezeu.\u201d (Noti\u0163e)
\n\u201eNicio glum\u0103 nu are mai mult haz dec\u00e2t cel care o ascult\u0103. \u015ei nicio carte nu are mai mult\u0103 cultur\u0103-inteligen\u0163\u0103-miez dec\u00e2t cel care o cite\u015fte. Ambele fraze sunt folclorice, dar Borges elaboreaz\u0103 cult-inteligent-cu miez asupra celei de a doua.\u201d \u201eCearta ca scop \u00een sine \u2013 o boal\u0103\u037e r\u0103utatea ca scop \u00een sine \u2013 o monstruozitate. Ambele \u2013 tr\u0103s\u0103turi specific umane, c\u0103 animalele nu au evoluat p\u00e2n\u0103 acolo… Dar gelozie au \u015fi animalele…\u201d (Fragmentarium de var\u0103)
\nDl. Gheorghe P\u0103un scrie cu pl\u0103cere \u015fi cu dezinvoltur\u0103 despre aproape orice subiect care \u00eei st\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u015fi care crede c\u0103 \u00eel poate interesa pe cititor: despre cutare reuniune interna\u0163ional\u0103 la care a participat, dar \u015fi despre o familie boiereasc\u0103 de mare tradi\u0163ie din \u0163inutul Arge\u015fului, despre cutare impresie pe care i-a l\u0103sat-o \u00eent\u00e2lnirea cu mari personalit\u0103\u0163i ale matematicii mondiale, despre federa\u0163ia de Go a Rom\u00e2niei, dar \u015fi despre mi\u015fcarea cultural\u0103 de la sate, despre cutare carte care i-a pl\u0103cut, dar \u015fi despre locul, rolul \u015fi rostul Clubului Iubitorilor de Cultur\u0103, \u00een general av\u00e2nd o viziune optimist\u0103 \u015fi luminoas\u0103 despre toate c\u00e2te se petrec \u00een lumea contemporan\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trece cu vederea aspectele negative pe care le mai descoper\u0103 pe alocuri, semnal\u00e2ndu-le f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ire \u015fi oferind solu\u0163ii pentru ie\u015firea din impas \u00een anume locuri \u015fi situa\u0163ii.
\nMarcat (ca s\u0103 nu spun fascinat!) de lectura acestui volum, \u00eemi dau seama, c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul prezentelor \u00eensemn\u0103ri, c\u0103 am spus prea pu\u0163in \u015fi prea pu\u0163ine despre animatorul Gheorghe P\u0103un, cel care, lipsit de morg\u0103 academic\u0103, \u015ftie s\u0103 adune \u00een jurul lui deopotriv\u0103 oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi de cultur\u0103, fiind gata oric\u00e2nd s\u0103 \u00eembrace hainele unui bun organizator de manifest\u0103ri, s\u0103 le administreze judicios \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte. A dovedit-o \u015fi o dovede\u015fte din plin \u015fi azi, c\u00e2nd a preferat s\u0103 locuiasc\u0103 la Curtea de Arge\u015f, departe de lumea zgomotoas\u0103 \u015fi dezl\u0103n\u0163uit\u0103 a Bucure\u015ftiului
\nClubul Iubitorilor de Cultur\u0103 \u015fi revista Curtea de la Arge\u015f, cei doi copii de suflet ai d-sale, au reu\u015fit s\u0103 coaguleze \u00een jurul lor toat\u0103 crema intelectualit\u0103\u0163ii din zon\u0103. \u015ei asta spune mult. \u015ei asta \u00eenseamn\u0103 mult. \u015ei nu numai pentru Arge\u015f, ci \u015fi pentru cultura na\u0163ional\u0103, pe plajele c\u0103reia urmele lui se imprim\u0103 tot mai mult, f\u0103r\u0103 ca valurile, v\u00e2nturile s\u0103 le poat\u0103 \u015fterge.<\/p>\n

5 Cire\u015far 2012 <\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u015eerban Tom\u015fa Truman Capote sau despre inocen\u0163\u0103 \u015fi cruzime. Impresii de lectur\u0103 1. Truman Capote sau despre inocen\u0163\u0103 \u015fi cruzime<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20166"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20166"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20166\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20167,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20166\/revisions\/20167"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}