{"id":20162,"date":"2023-01-18T00:51:20","date_gmt":"2023-01-17T21:51:20","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20162"},"modified":"2023-01-18T00:51:20","modified_gmt":"2023-01-17T21:51:20","slug":"spatii-culturale-nr-24-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20162","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 24 (9)"},"content":{"rendered":"

PAGINI DIN ISTORIA TRANSILVANIEI<\/strong><\/p>\n

Interviu de Adrian Munteanu <\/strong><\/p>\n

Familia Mure\u015feanu a venit din satul Rebri\u015foara, Maramure\u015f \u015fi s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een localit\u0103\u0163i din Transilvania. Andrei \u015fi Iacob, veri primari, au studiat la Blaj, apoi au ajuns la Bra\u015fov unde au desf\u0103\u015furat o activitate cultural\u0103 remarcabil\u0103. Munca lor a fost continuat\u0103 de Aurel \u015fi Iacob Mure\u015feanu jr. Intreaga familie Mure\u015feanu a avut disponibilit\u0103\u0163i culturale. Lor le dator\u0103m supravie\u0163uirea primului ziar bra\u015fovean \u201eGazeta Transilvaniei\u201d (\u00eenfiin\u0163at de Gheorghe Bari\u0163, sub titlul \u201eGazeta de Transilvania\u201d), \u00een condi\u0163iile \u00een care o perioada de timp redac\u0163ia acestei publica\u0163ii a fost \u00een imobilul ce actualmente g\u0103zduie\u015fte Muzeul Memorial \u201eCasa Mure\u015fenilor\u201d. Mama doamnei Lucia Bunaciu, fiica lui Iacob Mure\u015feanu, a fost pianist\u0103. Numeroase personalit\u0103\u0163i au trecut prin casa familiei. La 90 de ani, Lucia Bunaciu, este singurul \u015fi ultimul descendent din Bra\u015fov al cunoscutei familii, fiind \u015fi director onorific al Muzeului Memorial \u201eCasa Mure\u015fenilor\u201d.<\/p>\n

A.M.: Sunte\u0163i mereu prezent\u0103 la ac\u0163iuni \u015fi sunte\u0163i invitat\u0103 \u015fi \u00een alte locuri. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ave\u0163i de vorbit, ce mesaj transmite\u0163i oamenilor, mai ales tinerilor? <\/p>\n

Lucia Bunaciu: Tinerii trebuie atra\u015fi, tinerii trebuie s\u0103 fac\u0103 lucruri importante. \u0102sta este g\u00e2ndul meu. C\u00e2nd am fost t\u00e2n\u0103r\u0103, dac\u0103 nu a\u015f fi nimerit vremurile acelea care ne-au n\u0103p\u0103dit, multe a\u015f fi putut sau a\u015f fi dorit s\u0103 fac. Numai tinerii pot face ceva. De aceea m-am bucurat de cur\u00e2nd la concertele de la biserica Neagr\u0103 \u015fi de la Casa Mure\u015fenilor ale tinerei pianiste \u015fi compozitoare Ana Szilaghi care studiaz\u0103 la Viena. A c\u00e2ntat o pies\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 cu totul ie\u015fit\u0103 din comun. Voi scrie un articol despre acest eveniment, a\u015fa cum am f\u0103cut \u00eentotdeauna cu ceea ce se petrece \u00een s\u0103lile muzeului. M\u0103 bucur c\u0103 tinerii de la muzeu nu m\u0103 decep\u0163ioneaz\u0103. Acum au descoperit dansul \u201cromana” notat de Iacob Mure\u015feanu \u015fi vom \u00eencerca, cu ajutorul unui coregraf, s\u0103-l re\u00e2nviem. Cred c\u0103 numai pe tineri ne putem baza. \u015ei nu pe cei care doresc s\u0103 str\u00e2ng\u0103 c\u0103p\u015funi ca s\u0103 aib\u0103 bani, ci aceea care ceea ce au \u00eenv\u0103\u0163at vor s\u0103 investeasc\u0103 aici. Sigur c\u0103 partea material\u0103 e important\u0103. Mure\u015fenii au putut s\u0103 fac\u0103 at\u00e2tea lucruri, pentru c\u0103 au avut \u015fi bani la un moment dat. Muzeul s-a realizat a\u015fa cum arat\u0103 ast\u0103zi pentru c\u0103 de la Consiliul Jude\u0163ean s-au primit bani. Dar chiar cu bani mai pu\u0163ini po\u0163i s\u0103 faci destule lucruri, pentru c\u0103 mul\u0163i sunt doritori. Nu numai cei b\u0103tr\u00e2ni. Am v\u0103zut de multe ori la manifest\u0103ri foarte mul\u0163i tineri. \u015ei cei din mass media sunt interesa\u0163i, vin \u015fi alearg\u0103, scriu \u015fi fac tot ce pot ca s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 cultura. C\u0103 masa e pu\u0163in doritoare de cultur\u0103, asta e adev\u0103rat. Aici eu g\u0103sesc c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd e de vin\u0103 \u015fcoala. \u00cen afar\u0103 de ceea ce am avut din familie, profesorii mei de la liceu mi-au dat tot ce a reprezentat \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103. Dup\u0103 ce am terminat liceul, la facultate am f\u0103cut lucruri de specialitate, dar n-am mai \u00eenv\u0103\u0163at dec\u00e2t ceea ce m-a interesat, ce am vrut. Am avut din liceu un bagaj suficient care s\u0103 m\u0103 hr\u0103neasc\u0103 \u015fi pentru mai t\u00e2rziu. Asta numai profesorii mei au reu\u015fit. Erau ore dup\u0103 care nici nu mai trebuia s\u0103 mai deschid vreo carte. C\u00e2nd am venit la Bra\u015fov mama nu mi-a mai cump\u0103rat c\u0103r\u0163i, pentru c\u0103 erau foarte scumpe. Atunci numai dup\u0103 noti\u0163e am \u00eenv\u0103\u0163at. S\u0103 o pomenesc numai pe profesoara mea de limba rom\u00e2n\u0103, doamna Valeria C\u0103liman. Orice am \u00eentrebat-o, niciodat\u0103 n-a fost gr\u0103bit\u0103, niciodat\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 nu \u015ftie ceva. Profesorul era interesat s\u0103 scoat\u0103 din elev tot ceea ce poate.<\/p>\n

A.M.: Considera\u0163i educa\u0163ia un element esen\u0163ial? <\/p>\n

Lucia Bunaciu: E foarte important. V\u0103d eu cu cei de seama mea, cu prietenii care mi-au mai r\u0103mas. C\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lnim, vorbim \u015fi putem s\u0103 discut\u0103m despre orice. \u00cen alte grupuri dac\u0103 te duci, de multe ori consta\u0163i c\u0103 foarte pu\u0163ine lucruri se \u015ftiu, lucruri elementare. <\/p>\n

A.M.: Pentru ca \u015fcoala s\u0103 func\u0163ioneze a\u015fa cum trebuie, ar trebui ca la r\u00e2ndul lor \u015fi profesorii s\u0103 fie stimula\u0163i. <\/p>\n

Lucia Bunaciu: Nu \u015ftiu cum sunt profesorii de azi. Eu cu elevii cu care am stat de vorb\u0103 am descoperit c\u0103 foarte pu\u0163ine lucruri \u015ftiu. Poate c\u0103 se \u015ftie mai mult despre calculatoare, de exemplu, dar e un lucru pe care-l \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi v\u00e2nz\u0103toarea de la aprozar, dac\u0103 e nevoie. \u00cen \u015fcoal\u0103 \u00eens\u0103, nu sunt forma\u0163i intelectual. Eu la 15 ani am putut vorbi cu Sextil Pu\u015fcariu. Sigur c\u0103 el s-a cobor\u00e2t la mintea mea, dar totu\u015fi au fost subiecte despre care am putut s\u0103 vorbesc. Acesta a fost doar un singur exemplu.<\/p>\n

AMINTIRI CU NICOLAE IORGA, SEXTIL PU\u015eCARIU, BLAGA \u015eI MIHNEA GHEORGHIU<\/strong><\/p>\n

A.M.: A\u0163i pomenit de o figur\u0103 ilustr\u0103, de un c\u0103rturar rom\u00e2n autentic. \u00cen decursul timpului a\u0163i cunoscut o mul\u0163ime de personalit\u0103\u0163i importante ale spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. De cine v\u0103 mai aminti\u0163i? <\/p>\n

Lucia Bunaciu: De Nicolae Iorga, de exemplu. Venea \u00een fiecare var\u0103 la Aurel Mure\u015feanu. El era c\u0103s\u0103torit cu o bra\u015foveanc\u0103, sora lui Bogdan Duic\u0103. Venea s\u0103 studieze arhiva, a\u015fa c\u0103 l-am \u00eent\u00e2lnit. Era a\u015fa de impresionant, \u00eenc\u00e2t nu ne-am apropiat prea tare. Totu\u015fi vorbea \u015fi cu noi, ne explica unele lucruri pe \u00een\u0163elesul nostru, al copiilor \u015fi ele mi-au r\u0103mas \u00een minte. \u00cemi amintesc c\u0103 eu eram foarte intrigat\u0103 cum de i s-a t\u0103iat capul lui Mihai Viteazu. \u00cen plus chiar locuiam \u00een Pia\u0163a Mihai Viteazu. Atunci m-am apropiat \u015fi l-am \u00eentrebat : \u201cdomnule profesor, cum i s-a t\u0103iat capul? N-a avut o\u015fteni, n-a avut cine s\u0103-l p\u0103zeasc\u0103, cum au intrat acolo, cum a putut s\u0103 se \u00eent\u00e2mple a\u015fa ceva? Trebuie c\u0103 cineva a tr\u0103dat? \u201c Atunci Iorga s-a uitat lung la mine \u015fi m-a \u00eentrebat : \u201cDar de unde \u015ftii tu de tr\u0103dare ?\u201d. I-am r\u0103spuns :\u201d pentru c\u0103 logic nu pot s\u0103-mi imaginez altfel dec\u00e2t a\u015fa, c\u0103 a fost tr\u0103dat \u201c. El mi-a spus, r\u00e2z\u00e2nd : \u201c da, tot ai no\u015ftri au fost\u201c. \u00cen rest Iorga era at\u00e2t de ocupat, \u00eenc\u00e2t nu avea timp de noi, iar noi eram dresa\u0163i, nu ni se d\u0103dea voie s\u0103-l deranj\u0103m. \u015ei atunci probabil c\u0103 ne-a adresat un cuv\u00e2nt de am avut curajul s\u0103-l \u00eentreb. \u00cen schimb Sextil Pu\u015fcariu era altceva. Era prieten cu mama, era un om dr\u0103gu\u0163, avea o nepoat\u0103 mai mic\u0103 dec\u00e2t mine, era obi\u015fnuit cu copiii. Ne povestea fel de fel de lucruri. C\u00e2nd eram de vreo 15-16 ani, \u00eel \u00eentrebam probleme de lingvistic\u0103. Pe mine literatura m-a interesat, dar \u015fi mai mult m-a atras limba. Pu\u015fcariu a sesizat acest lucru \u015fi \u00eemi spunea c\u0103 voi ajunge eu student\u0103 la el \u015fi \u00eemi va spune. N-a fost s\u0103 fie a\u015fa. La Aurel venea \u015fi Titulescu, dar noi nu eram atunci acas\u0103. Pe urm\u0103 am \u00eent\u00e2lnit la Cluj foarte mult\u0103 lume. Era Lucian Blaga care era c\u0103s\u0103torit cu sora lui Tiberiu Brediceanu, Cornelia. Brediceanu a fost elevul bunicului meu \u015fi prieten cu mama cu care a c\u00e2ntat. Am fost la Blaga \u00een cas\u0103, ca student\u0103 deja. Nu era un om foarte vorb\u0103re\u0163, dar \u015ftia o mul\u0163ime de lucruri. Din p\u0103cate eu am fost destul de opac\u0103 la filozofie, trebuie s\u0103 recunosc. Toate aceste mari specula\u0163ii mi-e greu s\u0103 le \u00een\u0163eleg.
\nAm cunoscut oameni de valoare \u015fi \u00een familie. Era Traian Iona\u015fcu care fusese presedintele Tribunalului de la Haga, nepotul sorei lui Iacob Mureseanu. L-am cunoscut pe Tudor Vianu. Vorbea extraordinar de frumos. I-am cunoscut apoi pe to\u0163i cei care au fost sprijin la muzeu, printre care Pippiddi, apoi pe Mihnea Gheorghiu care era cu doi ani mai mare dec\u00e2t mine \u015fi fusese profesor de englez\u0103. Mama lui a fost profesoar\u0103 \u015fi tat\u0103l lui a fost cizmar. C\u00e2nd au venit comuni\u015ftii, Mihnea Gheorghiu era \u00eenc\u0103 student \u015fi a fost propulsat, p\u00e2n\u0103 \u015fi-a luat \u015fi doctoratul. A profitat de situa\u0163ia de muncitor a tat\u0103lui s\u0103u, dar poate a fost singurul lucru de care a profitat. A avut o pozi\u0163ie bun\u0103 pe merit. Era cultivat, de\u015ftept \u015fi nu i se poate repro\u015fa nimic. Am cunoscut apoi o parte dintre cei care au fost \u00eenchi\u015fi din genera\u0163ia mea. Printre ei Dinu Pillat sau bra\u015foveni, cum era compozitorul Petre Ciortea. Mamele noastre erau prietene. Pe violonista Lola Bobescu am cunoscut-o bine. Unii au ajuns mai sus, al\u0163ii mai jos, al\u0163ii direct \u00een \u00eenchisoare, sco\u015fi din \u015fcoli \u015fi a\u015fa mai departe. Dintre to\u0163i cei mai buni prieteni ai familiei ai fost bredicenii. Aveau \u00een comun dragostea pentru folclor. Pe Tiberiu Brediceanu bunicul l-a canalizat spre \u00een\u0163elegerea \u015fi valorificarea folclorului. \u015ei-au f\u0103cut la un moment dat un cvartet \u00een care c\u00e2nta \u015fi Brediceanu \u015fi Iacob Mure\u015feanu. Al\u0103turi de ei Domide \u015fi flautistul Traian Horia Pop care a venit apoi la Bra\u015fov \u015fi a fost redactor la Gazeta de Transilvania. O lume \u00eentreag\u0103, genera\u0163ii cu mari personalit\u0103\u0163i \u015fi adev\u0103rate exemple de capacitate intelectual\u0103 \u015fi dragoste de \u0163ar\u0103. <\/p>\n

Adrian Munteanu: Cum considera\u0163i c\u0103 ar trebui s\u0103 func\u0163ioneze leg\u0103tura rom\u00e2nilor cu \u0163ara de origine? Trebuie s\u0103 se men\u0163in\u0103 o anumit\u0103 rela\u0163ie spiritual\u0103 sau ar trebui s\u0103 se deta\u015feze, s\u0103 ia totul de la \u00eenceput, \u00eentr-un spa\u0163iu \u00een care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se integreze p\u00e2n\u0103 la asimilare?
\nEste mai profitabil\u0103 o asemenea atitudine?<\/p>\n

ROM\u00c2NII SUNT GATA S\u0102 SE R\u0102ZBOIASC\u0102 CU ROM\u00c2NII<\/strong><\/p>\n

Lucia Bunaciu: Dac\u0103 eu a\u015f fi acolo, a\u015f face tot ce pot pentru rom\u00e2ni. Chiar \u00een detrimentul unor avantaje materiale. A\u015fa cum fac \u015fi aici. Fratele meu, \u00een Fran\u0163a, nu exist\u0103 s\u0103 lipseasc\u0103 de la o manifestare rom\u00e2neasc\u0103, s\u0103 nu aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu rom\u00e2nii de acolo. \u00cencearc\u0103 totul \u015fi \u00een medicin\u0103 \u015fi \u00een via\u0163\u0103, cu toate c\u0103 a ajuns \u015fi el la peste 80 de ani. Depinde c\u00e2t sunt de lega\u0163i. Cei din genera\u0163ia mea, pe care \u00eei cunosc, a\u015fa procedeaz\u0103. De exemplu Nicolae C\u0103t\u0103noi din Germanaia, coleg \u015fi bun prieten, \u015fi ast\u0103zi scrie rom\u00e2ne\u015fte \u015fi trimite spre publicare. Este Alexandru Lungu, tot din Germania, la fel de legat de \u0163ara lui. Sunt grupuri \u00eentregi \u015fi nu numai \u00een \u0163\u0103ri apropiate. L-am auzit de cur\u00e2nd c\u00e2nt\u00e2nd pe violonistul \u015eerban Lupu din America, plecat de t\u00e2n\u0103r din \u0163ar\u0103 pe care ar fi putut s\u0103-l doar\u0103 \u00een cot de \u0163ara rom\u00e2neasc\u0103, dar el vine \u015fi face aici tot felul de manifest\u0103ri. Dac\u0103 sunt intelectuali, ace\u015ftia e imposibil s\u0103 se deta\u015feze \u015fi s\u0103 nu-i intereseze \u0163ara. \u00cen rest ar trebui s\u0103 fie mai mult interes \u015fi mult mai cu folos. Un interes foarte mare manifest\u0103 evreii rom\u00e2ni pleca\u0163i \u00een Israel. Aceia nu uit\u0103 \u0163ara asta \u015fi c\u00e2t pot vin \u015fi vorbesc \u015fi v\u0103d \u015fi fac. Ar fi bine s\u0103 fie la fel \u015fi rom\u00e2nii dn America \u015fi Canada. Din p\u0103cate neamul nostru este un neam care \u00eentotdeauna e gata s\u0103 se r\u0103zboiasc\u0103 rom\u00e2n cu rom\u00e2n. Din aceste r\u0103zboiri rezult\u0103 \u015fi atitudinea distant\u0103 fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103. Nu to\u0163i fac cum au f\u0103cut mure\u015fenii. Iacob Mure\u015feanu le-a spus fiilor s\u0103i : \u201ctrebuie s\u0103 veni\u0163i, aici e nevoie de voi, neamul vostru are nevoie. De ce v-am \u00eenv\u0103\u0163at? \u201c Ei au studiat in str\u0103in\u0103tate, au avut servicii, dar \u00een momentul \u00een care au fost chema\u0163i au venit cu to\u0163ii. E adev\u0103rat c\u0103 perioada comunist\u0103, perioada vie\u0163ii mele, a distrus foarte mult. \u015ei atunci nu-i condamn pe cei pleca\u0163i. Unii dintre ei nici nu vor s\u0103 mai \u015ftie de \u0163ar\u0103.<\/p>\n

A.M.: La ce v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i dumneavoastr\u0103 \u00een prezent, ce spera\u0163i , ce crede\u0163i c\u0103 mai ave\u0163i de f\u0103cut?<\/p>\n

Lucia Bunaciu: De sperat ce mai pot spera la 90 de ani ? Prea s\u0103n\u0103toas\u0103 nu sunt, de v\u0103zut nu v\u0103d. Vreau s\u0103 fac ce pot pentru acest muzeu, ceea ce mi se cere, ceea ce \u00eei folose\u015fte. Dac\u0103 am r\u0103mas singura care pot s\u0103-i ajut, nu precupe\u0163esc nimic : scriu c\u00e2nd mi se cere, vorbesc unde este nevoie, donez obiecte necesare expozi\u0163iilor. Nu mi-e foarte u\u015for, mai ales de vorbit, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 memorez tot dac\u0103 nu pot s\u0103 citesc. \u00cen rest nu mai a\u015ftept prea mult. Mai ales dup\u0103 ce a murit so\u0163ul meu sunt mai pu\u0163in doritoare de aceast\u0103 via\u0163\u0103. At\u00e2ta timp c\u00e2t pot folosi muzeului, e bine. Dac\u0103 nu voi mai putea, nu mai a\u015ftept de la via\u0163\u0103 nimic.<\/p>\n


\nBoleslaw LESMIAN <\/strong>
\n(poet polonez, 1877-1937)<\/p>\n

Balada cer\u015fetorului<\/strong><\/p>\n

Izbea p\u0103m\u00e2ntul, mo\u015ful, cu-un ciot, o usc\u0103tur\u0103,
\nP\u00e2n`la genunchi picioru-i avea o t\u0103ietur\u0103.<\/p>\n

Mergea a\u015fa, r\u0103gazul s\u0103 \u015fi-l petreac\u0103-oriunde;
\nse-opri pe mal… \u00cen spate \u2013 copaci, \u00een fa\u0163\u0103 \u2013 unde.<\/p>\n

Sta… Albu-i din privire-nro\u015fit de firi\u015foare,
\noi, da-dana, da-dana! – privea p\u00e2r\u00e2u-n zare!<\/p>\n

Din val ie\u015fi rusalca, fata din ape, hoa\u0163a,
\nstropindu-i pe orbite \u015fi \u00eencre\u0163indu-i fa\u0163a.<\/p>\n

Cum s\u0103-i m\u00e2ng\u00e2ie chipul, cum s\u0103-l ademeneasc\u0103?
\nPrin ce sur\u00e2s s-amuze, prin ce dor s\u0103-l robeasc\u0103?<\/p>\n

Spre el \u2013 ochi, verzi smaralde \u2013 ea \u015fi-a c\u0103scat uimit\u0103
\n\u015fi bietele picioare i-a-mbr\u0103\u0163i\u015fat \u2013 ispit\u0103.<\/p>\n

Cum s\u0103ruta p\u0103truns\u0103, cum m\u00e2ng\u00e2ia cu totul,
\noi da-dana, da-dana! Piciorul \u0163eap\u0103n, ciotul!<\/p>\n

Pufni \u00een r\u00e2s b\u0103tr\u00e2nul, n\u0103luca-l \u0163inea bine,
\np\u00e2n\u0103 \u015fezu pe iarb\u0103, parc\u0103 dans\u00e2nd pe vine,<\/p>\n

de-i tres\u0103ltau b\u0103rbie, \u015fi buze, mutra parc\u0103,
\nIzbind piciorul, \u015fchiopul, de din\u0163ii de rusalc\u0103!<\/p>\n

– \u201eDe ce-mi s\u0103ru\u0163i tu, mie, nefericita cioat\u0103?
\nDe ce treci peste mo\u015ful, p\u00e2n-la genunchi, tu, fat\u0103?<\/p>\n

Pentru dr\u0103ce\u015fti semin\u0163e, pragu-i prea sus s\u0103-l saie,
\ntu, zg\u00e2tie, rusalc\u0103, tu, boal\u0103 de p\u00e2raie?<\/p>\n

Cu dezmierd\u0103ri vrei lemnul s\u0103 cad\u0103 \u00een p\u0103cate?
\nOi-da-dana, da-dana! S\u0103 mor de r\u00e2s vrei, poate!\u201d<\/p>\n

L-a-ncol\u0103cit cu bra\u0163ul, l-a r\u0103sucit de chic\u0103:
\n– \u201eHai, mo\u015fnegu\u0163, cu mine, mo\u015fnege, mo\u015fulic\u0103!<\/p>\n

Te-oi \u00eengriji acolo, pe priciul de coraluri
\n\u015fi hran\u0103 o s\u0103-\u0163i d\u0103rui pietri\u015ful de sub valuri.<\/p>\n

\u015ei \u00een palat la mine, cu tihn\u0103 din dumineci,
\ndin gura mea sorbi-vei s\u0103rut, s\u0103 te cumineci!\u201d<\/p>\n

L-a tras apoi de barb\u0103, de traista cer\u015fetoare
\n\u00een undele fl\u0103m\u00e2nde ce se i\u0163eau \u00een soare.<\/p>\n

\u015ei nici n-a prins de veste, luat de valu-n spume,
\n\u015fi nici nu se-nchinase, c\u00e2nd dus a fost din lume!<\/p>\n

Rostogolite-s unde \u015fi lini\u015ftit\u0103-i apa,
\ni-au disp\u0103rut desaga, chelia-n sclip\u0103t, barba!<\/p>\n

Doar ciotul, umbl\u0103torul, bucata lui, s\u0103rmana,
\nplutea biruitoare \u2013 oi da-dana, da-dana!<\/p>\n

Ie\u015fit la suprafa\u0163\u0103, al nim\u0103nui \u00een fine,
\nsc\u0103pat de bete\u015fuguri, sp\u0103lat \u015fi de ru\u015fine!<\/p>\n

Plutea ba ici, ba colo, c\u0103r\u0103ri l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103,
\nca restul unei luntri f\u0103r\u0103 v\u00e2sla\u015f la c\u00e2rm\u0103!<\/p>\n

Se \u00eenc\u0103lzea la soare, spre via\u0163a liberat\u0103,
\n\u00een vesel dans din \u00eens\u0103\u015fi lumina reflectat\u0103!<\/p>\n

\u015ei-n \u0163op\u0103ieli vioaie porni prin valu-n spume
\noi, da-dana, da-dana, \u00eenspre cealalt\u0103 lume!<\/p>\n


\n\u015earpele<\/strong><\/p>\n

Lapte-avea \u00een s\u00e2nul \u00eenc\u0103rcat,
\nC\u00e2nd un \u015farpe drumul i-a t\u0103iat.<\/p>\n

Br\u00e2u-n \u00eencle\u015ftare i l-a prins,
\nO str\u00e2ngea \u015fi-o otr\u0103vea-n adins.<\/p>\n

O-nv\u0103\u0163a le\u015finu-n vis comun,
\nCapul lui o m\u00e2ng\u00e2ia pe s\u00e2n,<\/p>\n

Desf\u0103tarea o-nv\u0103\u0163a, la fel,
\nZv\u00e2rcolit \u015fi tremurat ca el.<\/p>\n

\u015etii cum m\u0103 pricep eu s\u0103 iubesc,
\nLas\u0103-m\u0103 s\u0103 iau un chip regesc.<\/p>\n

Din abis comori \u0163i-oi d\u0103rui,
\nVisul s-o-ncheia, c\u00e2nd ne-om trezi!<\/p>\n

Nu schimba din solzi \u015fi chip, un dram!
\nNu doresc nimic, de toate am.<\/p>\n

Drag mi-e c\u00e2nd cu limba m\u0103 alin\u0163i
\n\u015ei-mi sugi seva buzelor fierbin\u0163i,<\/p>\n

C\u00e2nd pe coapse-n lung te r\u0103suce\u015fti
\n\u015ei cu capu-n p\u00e2ntec m\u0103 izbe\u015fti.<\/p>\n

S\u00e2nul meu \u2013 ulcior cu lapte-\u0163i dau!
\nNici comori \u015fi nici schimb\u0103ri nu vreau.<\/p>\n

Drag mi-e seva \u015farpelui s-o simt, –
\n\u015earpe fii, otrav\u0103 d\u0103-mi \u015fi-alint!<\/p>\n


\nVi\u015fina<\/strong><\/p>\n

\u00centr-o livad\u0103-un vi\u015fin se-n\u0103l\u0163a,
\nIar \u00een amurg chiar regele-l privea.
\nP\u0103rea cuprins de tainice lumini
\n\u015ei farmecu-i l-a tulburat din plin.<\/p>\n

Ah, nu de asta m\u0103-nro\u015fesc,
\nDorin\u0163a s\u0103 \u0163i-o ogoiesc!<\/p>\n

\u201eCred unii-n p\u0103s\u0103ri \u015fi \u00een trilul lor,
\nAl\u0163ii \u00een stele lic\u0103rind de dor,
\nIar eu m\u0103 plec la frumuse\u0163ea ta,
\nVi\u015finul meu! Cur\u00e2nd se va-nsera!\u201d<\/p>\n

Ah, nu de asta m\u0103-nro\u015fesc,
\nDorin\u0163a s\u0103 \u0163i-o ogoiesc!<\/p>\n

\u201eTu, aur\u0103, alin\u0103-mi focul beat!
\nUit\u0103-te-n suflet, fiindc\u0103-i tulburat
\nLivezii-\u00eei st\u0103m pereche dinadins…\u201d
\n\u015ei gura spre o vi\u015fin\u0103 \u015fi-a-ntins.<\/p>\n

Ah, nu de asta m\u0103-nro\u015fesc,
\nDorin\u0163a s\u0103 \u0163i-o ogoiesc!<\/p>\n

\u015ei \u015fi-a-ntins buze p\u00e2lp\u00e2ind de foc
\n\u015ei ca nebun, a \u00eempietrit pe loc,
\n\u015ei nu doar zile singure \u00een zbor,
\nCi veacuri au trecut de mii de ori.<\/p>\n

Ah, nu de asta m\u0103-nro\u015fesc,
\nDorin\u0163a s\u0103 \u0163i-o ogoiesc!<\/p>\n

Ea, vi\u015fina, de dragul lui de om,
\nNemuritoare-a devenit \u00een pom,
\n\u015ei pitulat\u0103-n frunze verzi oric\u00e2nd,
\nLumin\u0103 arunca \u00eenspre p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Ah, nu de asta m\u0103-nro\u015fesc,
\nDorin\u0163a s\u0103 \u0163i-o ogoiesc!<\/p>\n

Regele-n ce\u0163uri pale-a disp\u0103rut,
\nCu trupul \u00een nimica pref\u0103cut,
\nDoar gura-i, l\u0103comind a s\u0103rut\u0103ri,
\nSt\u0103tea-n livad\u0103 ve\u015fnicind \u00een z\u0103ri.<\/p>\n

Ah, nu de asta m\u0103-nro\u015fesc,
\nDorin\u0163a s\u0103 \u0163i-o ogoiesc!<\/p>\n

\u015ei gura c\u0103tre vi\u015fin\u0103 c\u00e2nta:
\n\u201eNu avem ochi. Vai, orbii ce-or visa?
\n\u00cens\u0103 orice din cer ne va fi dat,
\n\u0162i-oi apar\u0163ine \u0163ie, ne-ncetat!\u201d<\/p>\n

Ah, nu de asta m\u0103-nro\u015fesc,
\nDorin\u0163a s\u0103 \u0163i-o ogoiesc!<\/p>\n

Treceau pe-acolo tinere zglobii,
\nAu admirat credin\u0163a gurii vii:
\n\u201eHei, gur\u0103, tu, deschis\u0103 \u0103entru-a bea,
\nCe dor te-a blestemat \u00een via\u0163a ta?\u201d<\/p>\n

Ah, nu de asta m\u0103-nro\u015fesc,
\nDorin\u0163a s\u0103 \u0163i-o ogoiesc!<\/p>\n

\u201eNu doar al unei fete s\u0103 fi fost,
\nCa fericirii, ea s\u0103-i afle rost!
\nCe sl\u0103biciuni te leag\u0103 \u015fi ce jind
\nDe vi\u015fina pe ramuri d\u0103inuind?\u201d<\/p>\n

Ah, nu de asta m\u0103-nro\u015fesc,
\nDorin\u0163a s\u0103 \u0163i-o ogoiesc!<\/p>\n


\nBalad\u0103 pustie<\/strong><\/p>\n

Omenescul ochi n-o \u015ftie, \u00eenc\u00e2t nimeni n-o str\u0103bate,
\n\u00centr-o pace ca smaraldul, lunca a-nflorit \u00een toate,
\nSc\u00e2nteia izvoru-n bozii schimb\u0103toare la culoare,
\nVi\u015finii, \u00een pic\u0103\u0163ele, stropeau iarba cui\u015foare,
\nGreierelui plin de rou\u0103 i se-ntunecase botul
\n\u015ei lucea o p\u0103p\u0103die ca un strop de lapte-n totul.
\nSuflul luncii de la larm\u0103 g\u00e2f\u00e2ia, fierbea-n lumin\u0103
\n\u015ei aici nu era nimeni, nici s\u0103 vad\u0103, nici s\u0103 vin\u0103.<\/p>\n

Unde e s\u00e2nul meu de Cire\u015far?
\nDe ce pe lunc\u0103 gura mea nu-i iar?
\nCu bra\u0163ele-am\u00e2ndou\u0103 flori s-adun!
\nDe ce pe flori eu m\u00e2inile nu-mi pun?<\/p>\n

Ca o zeie de frumoas\u0103, sub hotarul de cucute,
\nIar aici suav\u0103 p\u00e2cl\u0103, buze, ochi vrea s\u0103 s\u0103rute,
\nSe sim\u0163ea cum \u00een durere ar fi vrut ea s\u0103 se nasc\u0103,
\nBa prin cozi s\u0103 poarte aur, ba cu s\u00e2nii s\u0103 se-albeasc\u0103.
\nSe sim\u0163ea cum se-nte\u0163e\u015fte truda p\u00e2ntecului clar\u0103,
\nP\u00e2n\u0103 ce-n istov \u015fi chinuri, a murit f\u0103r\u0103 s-apar\u0103.
\nUnde-ar fi putut s\u0103 fie, fo\u015fnea locul a fantasm\u0103,
\nLoc pustiu pentru-acest suflet, pentru trupul de mireasm\u0103.<\/p>\n

Unde e s\u00e2nul meu de Cire\u015far?
\nDe ce pe lunc\u0103 gura mea nu-i iar?
\nCu bra\u0163ele-am\u00e2ndou\u0103 flori s-adun!
\nDe ce pe flori eu m\u00e2inile nu-mi pun?<\/p>\n

Murmuru-n ademenire, g\u00e2ze, flori a str\u00e2ns sub soare,
\nL\u0103rmuind c\u00e2t \u0163ine locul, \u00eentr-o fals\u0103-adulmecare.
\nUn paing \u015fi-a-ntins o p\u00e2nz\u0103, umbra umbrei ei s-o-nghit\u0103,
\nUn t\u0103un a dat semnalul de nevia\u0163\u0103 \u00eemplinit\u0103.
\nScarabei \u015fi greieri, le\u015ful l-au luat iute \u00een primire,
\nFlorile-mpleteau cunun\u0103, ah, ce trist\u0103 desp\u0103r\u0163ire!
\nLa ceremonia asta st\u0103teau to\u0163i cu bucurie
\n\u00cen afar\u0103 de cea care nu era \u015fi n-o s\u0103 fie!<\/p>\n

Unde e s\u00e2nul meu de Cire\u015far?
\nDe ce pe lunc\u0103 gura mea nu-i iar?
\nCu bra\u0163ele-am\u00e2ndou\u0103 flori s-adun!
\nDe ce pe flori eu m\u00e2inile nu-mi pun?<\/p>\n

Traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de Passionaria STOICESCU<\/strong> \u015fi Constantin GEAMBA\u015eU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PAGINI DIN ISTORIA TRANSILVANIEI Interviu de Adrian Munteanu Familia Mure\u015feanu a venit din satul Rebri\u015foara, Maramure\u015f \u015fi s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20162"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20162"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20162\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20163,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20162\/revisions\/20163"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20162"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20162"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20162"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}