{"id":20101,"date":"2023-01-10T01:36:43","date_gmt":"2023-01-09T22:36:43","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20101"},"modified":"2023-01-10T01:36:43","modified_gmt":"2023-01-09T22:36:43","slug":"spatii-culturale-nr-24-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20101","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 24 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

A\u015fa \u015fi nu altfel<\/strong><\/p>\n

\u00cen zilele noastre, moartea unui artist nu mai impresioneaz\u0103 pe nimeni, mai ales dac\u0103 artistul \u00een cauz\u0103 n-a \u015ftiut s\u0103 fac\u0103 din via\u0163a \u015fi (poate) opera lui un spectacol demn de aten\u0163ia \u015ftirilor cu nenorociri de la ora cinci. Ca s\u0103 fii detectat de senzorul fin al oportunit\u0103\u0163ilor de orice tip – (re)activat \u00een mass media imediat dup\u0103 evenimentele din decembrie \u015fi r\u0103mas activ – trebuie s\u0103 fii agresiv, nesim\u0163it, megaloman, lubric, \u015fmecher, slobod la gur\u0103, capabil de compromisuri aduc\u0103toare de bani, s\u0103 ai o coloan\u0103 vertebral\u0103 flexibil\u0103 sau s\u0103 n-o ai deloc, s\u0103 fii \u00een stare s\u0103 te tragi de bretele cu to\u0163i mitocanii semianalfabe\u0163i, laurea\u0163i ai cine \u015ftie c\u0103rui concurs de \u00eemprejur\u0103ri care i-a propulsat de la coada vacii direct \u00een func\u0163ii importante \u00een stat, s\u0103 plagiezi f\u0103r\u0103 s\u0103 ro\u015fe\u015fti, s\u0103-\u0163i sus\u0163ii dreptatea mai ales atunci c\u00e2nd n-o ai, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, s\u0103 fii \u201eom\u201d de lume nou\u0103 (ciocoii culturali de azi se potrivesc perfect cu \u201eciocoii\u201d lui Nicolae Filimon, posesori ai devizei \u201ef\u0103-te om de lume nou\u0103\/ s\u0103 furi clo\u015fca de pe ou\u0103\u201d). Dac\u0103 nu reu\u015fe\u015fti s\u0103 fii a\u015fa, dac\u0103 nu e\u015fti capabil de-un scandal m\u0103car, de-un chef urmat de b\u0103taie \u015fi viol, dac\u0103 nu te \u00eembraci \u00een fleici de porc, a\u015fa cum face Lady Gaga, dac\u0103 nu te droghezi, nu ai SIDA sau m\u0103car un cancer, acolo, \u015fi nu umbli cu prostituate pe malul D\u00e2mbovi\u0163ei, po\u0163i s\u0103 ai talent c\u00e2t to\u0163i autorii de la Shakespeare \u00eencoace, c\u0103 tot nu exi\u015fti. Nici volumele pe care le publici, nici ac\u0163iunile tale culturale, nici sacrificiile pe care le faci pentru ca literatura adev\u0103rat\u0103 \u015fi cultura, \u00een general, s\u0103 nu dispar\u0103, nu conteaz\u0103. Pl\u0103te\u015fti cu uitarea\/ marginalizarea bunul-sim\u0163 de a nu ap\u0103rea \u00een show-uri p\u0103c\u0103toase la Capatos, bunul-gust de a nu citi c\u0103r\u0163ile Monicilor, Mihaelelor, Elenelor \u015fi de a nu confunda succesele cu succesurile \u015fi Levantul cu meniul de la \u201eAmbasador\u201d, ca s\u0103 nu mai vorbim despre celelalte ciud\u0103\u0163enii care te fac un inadaptat nedemn de aten\u0163ia televiziunilor particulare: discre\u0163ia, educa\u0163ia, inteligen\u0163a, lecturile bogate etc., adic\u0103 tot ceea ce nu concureaz\u0103 cu idealul consumist de azi, concretizat \u00een vil\u0103-ma\u015fin\u0103-piscin\u0103-cont \u00een banc\u0103-aur-manele-vacan\u0163e afar\u0103, frate!
\nC\u00e2nd a murit Adrian P\u0103unescu, ce durere mediatizat\u0103, ce fundaluri cu lum\u00e2n\u0103ri p\u00e2lp\u00e2ind pe \u201eRuga pentru p\u0103rin\u0163i\u201d c\u00e2ntat\u0103 de colind\u0103torul Hru\u015fc\u0103, ce de interviuri stupide cu fo\u015ftii consumatori, pe stadioane, de poezie la kilogram! Moartea celui mai important poet de la Eminescu \u00eencoace, cum nu ostenea s\u0103 spun\u0103 o \u015ftirist\u0103 cu un salariu pe lun\u0103 mai mare dec\u00e2t salariul a 30 de profesori de rom\u00e2n\u0103 \u00eentr-un an, a \u00eendoliat o na\u0163iune \u00eentreag\u0103. Poporul \u015fi-a amintit de anii c\u00e2nd, \u00eengr\u0103m\u0103dit \u00een pie\u0163e ori pe stadioane, avea iluzia c\u0103 purt\u0103torul de microfon poetic e purt\u0103torul de f\u0103clie, salvatorul \u015fi r\u0103zbun\u0103torul unui neam hr\u0103nit cu minciuni patriotice \u015fi false valori. Au ap\u0103rut, din neant, iubitele de-o zi \u015fi de-o noapte ale poetului, apoi odraslele nelegitime, apoi prietenii cu care-a \u00eemp\u0103r\u0163it iaurtul \u015fi covrigii. Nu le-a fost greu reporterilor s\u0103 adulmece cu l\u0103comie \u015fi s\u0103 descopere o duduie sem\u0103n\u00e2nd \u00eentruc\u00e2tva cu AP, a c\u0103rei lacrim\u0103 artistic prelins\u0103 pe obraz le-a \u00eenduio\u015fat pe toate f\u0103tucile de odinioar\u0103, ajunse azi gospodine la casa lor, a\u015fezate \u015fi iubitoare, vai, doar de telenovele \u00een care cei nelegitimi, frumo\u015fi, cura\u0163i \u015fi inteligen\u0163i, ajuta\u0163i de avoca\u0163ii lor la fel de cura\u0163i, frumo\u015fi \u015fi inteligen\u0163i, reu\u015fesc s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe o parte din averea bine administrat\u0103 a tat\u0103lui plecat la Domnul.
\nMoartea Constan\u0163ei Buzea n-a putut fi transformat\u0103 \u00een circ mediatic. S-a \u00eencercat schema cu \u201efosta so\u0163ie a lui P\u0103unescu\u201d, \u00een varianta lacrimogen\u0103 – \u201eso\u0163ia ve\u015fnic r\u0103nit\u0103 a lui Adrian P\u0103unescu\u201d, dar impactul n-a fost acela\u015fi, a\u015fa c\u0103 amatorii de rating, d\u00e2ndu-\u015fi seama c\u0103 nu va fi nici scandal, nici puhoi de lume, nici \u00eenmorm\u00e2ntare cu onoruri militare (cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu so\u0163ul doamnei disp\u0103rute), au p\u0103r\u0103sit subiectul \u015fi \u015fi-au \u00eendreptat aten\u0163ia spre violuri, t\u00e2lh\u0103rii, corup\u0163ie \u015fi alte lucruri importante pentru \u0163ar\u0103.
\nConstan\u0163a Buzea a fost \u2013 \u015fi, pentru mul\u0163i dintre noi, este \u2013 o poet\u0103 important\u0103, probabil una dintre cele mai talentate poete din c\u00e2te-au fost sau ar fi putut s\u0103 fie. A tr\u0103it discret \u2013 nu \u00een umbra bardului, ci \u00een universul ei exemplar \u2013 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd generoas\u0103, cald\u0103, uman\u0103, frumoas\u0103. Daniel Cristea Enache a sintetizat corect nobila ei sinceritate: \u201e\u00cen spa\u0163iul poeziei construit \u015fi ap\u0103rat cu tenacitate de Constan\u0163a Buzea, toxicitatea mediului ambiant va fi progresiv diminuat\u0103. Semne ale ei se v\u0103d \u00eenc\u0103, fiindc\u0103 montajul poetei este realist-dramatic: \u201eC\u00eend st\u0103 s\u0103 se apuce\/ de g\u0103tit pentru S\u0103rb\u0103tori,\/ ea \u00eent\u00eei primene\u015fte locul,\/ cur\u0103\u0163\u0103 casa,\/ \u00eembl\u00eenze\u015fte copiii,\/ nu se ceart\u0103 cu nimeni,\/ se p\u0103streaz\u0103 pe sine curat\u0103,\/ petrece ca o sor\u0103 pe l\u00eeng\u0103\/ b\u0103rbatul ei c\u0103ruia \u00eei e mai greu\/ s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 de ce a\u015fa\/ \u015fi nu altfel.\/ Se spal\u0103 cu ap\u0103 ne\u00eenceput\u0103,\/ se roag\u0103 s\u0103 i se lase\/ \u015fi de data aceasta\/ deschise priceperea\/ \u015fi puterile,\/ ca s\u0103 fac\u0103 tot ce are\/ de f\u0103cut.\/ Iar ce nu va izbuti singur\u0103,\/ va \u00eemplini negre\u015fit\/ cu ajutorul lui\/ Dumnezeu.\u201d (A\u015fa \u015fi nu altfel). <\/p>\n


\nPetrache Plopeanu<\/strong>
\n\"\"

Sf\u00e2r\u015fitul istoriei \u015fi sf\u00e2r\u015fitul culturii: POST-CULTURA
\nC\u00e2teva cuvinte despre non-cultur\u0103<\/strong><\/p>\n

\tActul crea\u0163iei presupune consecin\u0163a fireasc\u0103, produsul creat, \u00een lipsa lui ac\u0163iunea r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la stadiul de proiect. Un proiect este o ipotez\u0103, iar ipotezele nu sunt nici bune nici ne-bune, \u00een sensul pe care l-am schi\u0163at \u00een articolul din num\u0103rul trecut, ci indiferente, virtuale, presupusul lor creator av\u00e2nd de ac\u0163ionat \u00een sensul \u00eentemeierii produsului, adic\u0103 a realiz\u0103rii lui. Produsul este important pentru c\u0103 ilustreaz\u0103 capacit\u0103\u0163ile culturale ale creatorului s\u0103u. De ce sunt at\u00e2t de mult admirate operele de art\u0103 autentic\u0103? Doar pentru c\u0103 sunt bune, doar pentru c\u0103 sunt frumoase, \u00een\u0103l\u0163\u0103toare, emo\u0163ionante, captivante, surprinz\u0103toare? \u015ei pentru asta, dar consider c\u0103 esen\u0163ial\u0103 este leg\u0103tura pe care o face privitorul \u00eentre crea\u0163ie \u015fi creator.
\nDe obicei, aceia care sunt izbi\u0163i de crea\u0163ie ca produs, nu sunt \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, nu au studii aprofundate de istoria artei, de istoria literaturii, studii de religie \u015fi a\u015fa mai departe; desigur, exist\u0103 \u015fi cunosc\u0103tori sofistica\u0163i, exper\u0163i \u00een domenii culturale, dar nu despre ace\u015ftia este aici vorba, ci despre masa mare a celor numi\u0163i \u201econsumatori\u201d de, \u015fi aici apare diferen\u0163ierea, art\u0103, literatur\u0103, act devo\u0163ional etc. Iar exper\u0163ii uneori chiar trebuie sco\u015fi din rela\u0163ia empatic\u0103 act cultural \u2013 individ, deoarece de multe ori cunoa\u015fterea nu mai permite emo\u0163iei artistice s\u0103 se manifeste \u00een plenitudinea ei. A cunoa\u015fte \u00eenseamn\u0103 \u015fi a percepe ceea ce un necunosc\u0103tor accept\u0103 f\u0103r\u0103 prea multe \u00eentreb\u0103ri, acesta din urm\u0103 abandon\u00e2ndu-se realit\u0103\u0163ii apropierii de acea crea\u0163ie. A cunoa\u015fte \u00eenseamn\u0103 a c\u00e2\u015ftiga \u00een profunzime \u015fi a pierde \u00een intensitatea tr\u0103irii, ori tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 act cultural duce la tr\u0103iri, la emo\u0163ii, pe care cunoa\u015fterea nu le poate ini\u0163ia cu aceea\u015fi putere.
\nCel care se g\u0103se\u015fte \u00een contact nemijlocit cu o crea\u0163ie cultural\u0103, de orice fel, se a\u015faz\u0103 \u00een aceea\u015fi linie dreapt\u0103 cu acea crea\u0163ie \u015fi cu acela care a creat-o. Pe seama acelui creator sunt puse calit\u0103\u0163ile operei sale, de aceea e inevitabil\u0103 asocierea omului creator cu crea\u0163ia sa, dar, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi cu anonimul \u201econsumator\u201d de cultur\u0103. F\u0103r\u0103 aceste trei elemente nu exist\u0103 cultur\u0103, iar actul cultural nu poate ap\u0103rea sau exista. Frumuse\u0163ea unei construc\u0163ii se revars\u0103 asupra arhitectului, eufonia muzicii aduce inevitabil chipul compozitorul sau interpretului \u00een fa\u0163a noastr\u0103, chiar dac\u0103 este imagina\u0163ia noastr\u0103 care \u00eei confer\u0103 tr\u0103s\u0103turi, sensibilitatea unei poezii, \u00een\u0163elesurile ei zguduitoare vin din substan\u0163a intim\u0103 a omului care a g\u00e2ndit-o \u015fi scris-o, \u00een\u0163elepciunea de via\u0163\u0103 a unui roman ne pune \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 de rudenie uman\u0103 cu scriitorul respectiv, \u00een\u0163elesurile unei predici religioase ne p\u0103trund \u00een suflet \u00eempreun\u0103 cu sufletul aceluia care gl\u0103suie\u015fte din amvon. Suntem inevitabil lega\u0163i de natura noastr\u0103 uman\u0103 \u015fi nu putem face abstrac\u0163ie de ea \u00een actul cultural. Omul, chiar dac\u0103 discret, este prezent mereu. Chiar \u015fi un act cultural anonim, rotisorul istoriei a rotit numele prin luminile notoriet\u0103\u0163ii \u015fi umbrele nepomenirii sau uit\u0103rii \u00een func\u0163ie de tr\u0103s\u0103turile vremurilor, creeaz\u0103 un semn de \u00eentrebare privitorului, care, ridic\u00e2nd din spr\u00e2ncene la vederea unei pl\u0103cu\u0163e ata\u015fate unui tablou, Anonim, sec. XIII, \u00eencearc\u0103 s\u0103 str\u0103pung\u0103 veacurile \u015fi s\u0103-l vad\u0103 dincolo de ele, parc\u0103 prins \u00een vopseaua de pe p\u00e2nz\u0103, chipul pictorului. Facem asta mai cu seam\u0103 atunci c\u00e2nd ceva din acel produs cultural ne-a impresionat \u00een mod deosebit. Vrem s\u0103 \u015ftim mai multe despre acel om care a avut at\u00e2ta sensibilitate, care a avut at\u00e2ta imagina\u0163ie, at\u00e2ta putere de a dirija cuvintele, liniile, notele muzicale, ideile, vrem s\u0103 \u015ftim mai multe deoarece astfel opera se umanizeaz\u0103, chiar dac\u0103 ea este perfect realizat\u0103. Dimensiunea uman\u0103 a actului cultural este ceea ce deosebe\u015fte aceste produse de celelalte produse ale civiliza\u0163iei \u015fi de celelalte produse non-culturale.
\nNon-cultural este industrialul, este economicul \u015fi socialul. \u00cen toate aceste domenii ale ac\u0163iunii umane exist\u0103 produse non-culturale. Dar nu despre acest non-cultural vreau s\u0103 vorbesc \u00een continuare, ci despre non-culturalul care dore\u015fte s\u0103 se impun\u0103 drept cultural, cu for\u0163a, pe c\u0103ile ocolite ale \u00een\u0163elegerilor de grup, prin coterii \u015fi fr\u0103\u0163ii interesate etc. De c\u00e2nd exist\u0103 omul, exist\u0103 \u015fi cultura \u015fi exist\u0103 \u015fi non-cultura, cultura ne-bun\u0103. \u00centre acestea dou\u0103 a existat, de asemenea, de c\u00e2nd lumea, un conflict mai mult sau mai pu\u0163in deschis. Apari\u0163ia lui este fireasc\u0103 \u015fi este explicat\u0103 prin fenomenul, iar\u0103\u015fi firesc, al concuren\u0163ei. Concuren\u0163a este intrinsec\u0103 omului chiar din momentul \u00een care a con\u015ftientizat statutul s\u0103u de om, \u00een orice fapt uman, nu numai \u00een cel economic. Concuren\u0163a s-a manifestat \u015fi \u00een cultur\u0103, altfel nu ne putem explica apari\u0163ia unor religii diferite, a unor \u015fcoli de sculptur\u0103 diferite \u00een Grecia Antic\u0103, a unor conflicte \u00eentre litera\u0163ii Romei Antice, arderea pe rug de c\u0103tre Inchizi\u0163ie a unor oameni de cultur\u0103, arderea pe rug a c\u0103r\u0163ilor neconforme cu ideologiile secolului al XX-lea etc. Concuren\u0163a cultural\u0103 exist\u0103 a\u015fadar de c\u00e2nd omul \u015fi la fel \u015fi concuren\u0163a dintre cultur\u0103 \u015fi non-cultur\u0103.
\nCum s-a manifestat non-culturalul despre care vorbim \u00een vremurile de mult apuse? Nu inten\u0163ionez s\u0103 fac o trecere \u00een revist\u0103 a acestui fenomen de la origini \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, vreau doar s\u0103 punctez anumite idei. Sunt de notorietate universal\u0103 crea\u0163iile arhitecturii antice din Orientul Antic, m\u0103 refer aici la piramidele egiptene, la palatele mesopotamiene din Babilon, sunt la fel de cunoscute minunile ceramicii antice, de la ceramica greceasc\u0103 care face m\u00e2ndria muzeelor noastre la por\u0163elanurile chineze\u015fti. Acestea sunt produsele culturale exemplare. Pe l\u00e2ng\u0103 piramide, mormintele faraonilor, au existat \u015fi mormintele oamenilor simpli. Pe l\u00e2ng\u0103 palatele babiloniene, au fost locuin\u0163ele din chirpici ale oamenilor de r\u00e2nd. Pe l\u00e2ng\u0103 ceramica de excep\u0163ional\u0103 calitate a grecilor, au fost \u015fi produse simple din lut. Pe l\u00e2ng\u0103 scrierile lui Virgiliu \u015fi Hora\u0163iu, au fost numeroase crea\u0163ii non-culturale ale unora pe care \u00eei descoperim lua\u0163i \u00een der\u00e2dere chiar \u00een epigramele anticilor.
\nAceste produse sunt non-culturale nu pentru c\u0103 nu ilustreaz\u0103 un grad \u00eenalt de sofisticare, de rafinament al realiz\u0103rii lor, cu toate c\u0103 \u015fi acest lucru este important, ci mai ales pentru c\u0103 nu \u00eel pun pe privitor, la cap\u0103tul cel\u0103lalt al liniei creator \u2013 crea\u0163ie \u2013 consumator, iar aceast\u0103 \u201ea\u015fezare \u00een linie\u201d nu o face cineva din exteriorul rela\u0163iei, ci chiar spiritul care domne\u015fte peste actul cultural, de la concepere \u015fi p\u00e2n\u0103 la sublimare. Prefer s\u0103 notez a\u015fa \u00een loc de consumare, pentru c\u0103 un produs de cultur\u0103 nu se consum\u0103 ca o friptur\u0103, ci au loc o serie de transform\u0103ri, adic\u0103 o sublimare, cum am spus, \u00een universul conceptual, imagistic, mental etc. al celui care se afl\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu crea\u0163ia ca fapt real dat. Aceste produse non-culturale nu creeaz\u0103 emo\u0163ii dec\u00e2t, poate, prin raportarea omului de la cap\u0103tul liniei (la \u00eenceputul liniei fiind creatorul, iar la mijloc crea\u0163ia) chiar dac\u0103 el nu se g\u0103se\u015fte \u00eentr-o rela\u0163ie cultural\u0103, cu timpul scurs de c\u00e2nd a fost realizat acel obiect. Timpul este cel care \u00eei confer\u0103 o anumit\u0103 importan\u0163\u0103, dar doar at\u00e2t. Nu te po\u0163i extazia \u00een fa\u0163a unui borcan dacic, chiar dac\u0103 este important pentru istorici, nu ai impulsul de a c\u0103uta \u00een spatele un \u015firag de m\u0103rgele din lut ars, pe omul care le-a rostogolit rotunjindu-le. Dar e\u015fti impresionat de zidurile Sarmizegetusei \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei, cuplat la alt monument de arhitectur\u0103 antic\u0103, acel adev\u0103rat act de na\u015ftere a poporului rom\u00e2n, Columna Traian\u0103, \u00eei vezi \u00een ce\u0163urile veacurilor pe aceia care au ordonat ridicarea cet\u0103\u0163ii, pe aceia care au construit-o, te plasezi la cap\u0103tul liniei \u015fi sim\u0163i vibra\u0163ia empatic\u0103!
\n\u00cen fiecare perioad\u0103 istoric\u0103 exist\u0103 produse non-culturale care ajung \u00eens\u0103 produse culturale. Care este mecanismul care face posibil\u0103 aceast\u0103 adev\u0103rat\u0103 transfigurare? Cum am spus, timpul are un mare rol \u00een acest mecanism al conferirii de valoare cultural\u0103. Timpul \u015fi schimb\u0103rile produse \u00een evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii umane. Chiar dac\u0103 \u00een Evul Mediu unele scrieri aveau un caracter non-cultural pentru acea perioad\u0103, acele crea\u0163ii nerecunoscute de cei care \u0163ineau \u00een m\u00e2inile lor direc\u0163iile culturii, ele ajung p\u00e2n\u0103 la noi cu acela\u015fi con\u0163inut, dar percep\u0163ia noastr\u0103 asupra lor este modificat\u0103, \u00eenc\u0103rc\u0103tura noastr\u0103 de oameni moderni transform\u00e2ndu-le \u00een acte culturale, fa\u0163\u0103 de care, exper\u0163i sau simpli privitori, ne plas\u0103m la cap\u0103tul liniei. S\u0103 facem un exerci\u0163iu de imagina\u0163ie pentru a \u00een\u0163elege mai bine ceea ce spun: suntem \u00een anul 2512. Au trecut din 2012 deja 500 de ani, iar \u00een background-ul cultural al epocii sunt apreciate ca produse culturale istorice, manelele primelor decenii ale secolului al XXI-lea dintr-un spa\u0163iu geografic, Rom\u00e2nia, un produs non-cultural cu o durat\u0103 efemer\u0103, la scara istoriei, din care au mai r\u0103mas pu\u0163ine exemple, tocmai datorit\u0103 reac\u0163iilor violente ale acelora care apreciaz\u0103 adev\u0103ratele produse cultural-muzicale, numite a\u015fa, spre sf\u00e2r\u015fitul deceniului al II-lea din secolul al XXI-lea\u2026
\nUnde ne g\u0103sim acum cu aceste produse non-culturale, aici la noi, \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc? Este necesar\u0103 o \u201einventariere\u201d m\u0103car sumar\u0103 a produselor care sunt definite drept produse culturale \u00een acest spa\u0163iu \u015fi nu a acelora care au ap\u0103rut din min\u0163i rom\u00e2ne\u015fti pe alte meleaguri str\u0103ine de acest loc. Dar o voi face \u00een num\u0103rul viitor.<\/p>\n


\nVasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

La balamuc, birjar!<\/strong><\/p>\n

– Maestre A. Toma, i se adres\u0103 \u015foferul personal, cine este mai mare, Eminescu sau dv.?
\n– Fiecare \u00een felul lui! r\u0103spunse maestrul cu o ucig\u0103toare modestie.<\/p>\n

– Ieu nu \u015ftiu ce g\u0103si\u0163i voi la Ieminescu \u0103sta? (Ofelia Manole)<\/p>\n

\u00centreba\u0163i-l pe d-l Patapievici, domni\u015foar\u0103! V\u0103 l\u0103mure\u015fte el cu maxim\u0103 competen\u0163\u0103.<\/p>\n

– Visul meu cel mai arz\u0103tor este s\u0103-mi \u00eenchei \u00eentreaga via\u0163a, ca pe o od\u0103 a comunismului. (Nina Cassian,1955)<\/p>\n

Totu\u015fi a mai r\u0103mas ceva timp pentru amoruri nebune, vodc\u0103 din bel\u015fug \u015fi o fug\u0103 strategic\u0103 \u00een SUA!<\/p>\n

– Arghezi, poet mizer, mic \u015fi s\u0103rac \u00een duh. R\u0103u cet\u0103\u0163ean \u015fi mincinos tovar\u0103\u015f. Va muri (\u015fi i-o doresc c\u00e2t de cur\u00e2nd) istovit, sleit, golit. (Miron Radu Paraschivescu)<\/p>\n

Ei bine, Maestrul i-a f\u0103cut \u00een ciud\u0103, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat cu salve de tun, la 7 ani dup\u0103 dispari\u0163ia detractorului s\u0103u.<\/p>\n

– Nu voi mai scrie nici o poezie patriotic\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu mi se repar\u0103 liftul (Haralambie \u0162ugui,1956)<\/p>\n

Excelent! Arde-i la giogleie! S\u0103 vad\u0103 ei!<\/p>\n

– Nu am eu c…at\u00e2t de mare pentru to\u0163i care vor s\u0103 m\u0103 ling\u0103! afirma cu triste\u0163e Regele Carol al II-lea .<\/p>\n

Cu cele mai mari suprafe\u0163e figurau G. C\u0103linescu \u015fi T. Arghezi<\/p>\n

– Ce v\u0103 dori\u0163i, maestre F\u0103nu\u015f Neagu?
\n– Vreau s\u0103 fiu ungur \u00een Rom\u00e2nia. C\u0103 ei dicteaz\u0103, nu cer!<\/p>\n

,,Mama ei de netrebnicie rom\u00e2neasc\u0103”, vorba marelui C.Noica.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a citit un volum semnat de C. Noica, Zigu Ornea l-a predat securi\u015ftilor, s\u0103 se lumineze \u015fi ei. \u015ei ce sup\u0103rat era ,,distinsul” c\u0103 nu fusese primit in Academie!<\/p>\n

– Genera\u0163ia dv., d-le Breban, a m\u00e2ncat cam mult c….! (Theodor Baconski)<\/p>\n

Ce s\u0103 mai vorbim de dv, d-le ambasador! Nu \u015ftim cum, dintr-un tat\u0103 disident, a ie\u015fit un fiu at\u00e2t de obedient.<\/p>\n

– Am un picior \u00een ghips! se pl\u00e2ngea poetul Demostene Botez.
\n– Da, dar cu cel\u0103lalt scrii! \u00eei replic\u0103 T. Arghezi.<\/p>\n

Exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi scriitori cu grave probleme de ortopedie.<\/p>\n


\nZIUA POEZIEI \u2013 R\u00c2MNICU S\u0102RAT, 18 august 2012<\/strong><\/p>\n

Daniel DR\u0102GAN<\/strong>
\n\"\"

Les amis<\/strong><\/p>\n

De la o vreme, an de an, se adun\u0103 la R\u00e2mnicul S\u0103rat scriitori din multe zone ale geografiei literare rom\u00e2ne\u015fti. Lans\u0103ri de carte, un maraton de poezie, \u00eent\u00e2lniri colocviale spontane sau premeditate vin s\u0103 atenueze efectul nociv al bantustaniz\u0103rii vie\u0163ii literare na\u0163ionale, unitare c\u00e2ndva, poate prea unitare, f\u0103r\u00e2mi\u0163at\u0103 ast\u0103zi \u00een grupuri \u015fi grupule\u0163e care evolueaz\u0103 necunoscute unele de altele dup\u0103 cum se configureaz\u0103 sau se desfigureaz\u0103 pia\u0163a c\u0103r\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia.
\nSunt \u201ePrietenii R\u00e2mnicului\u201d, arti\u015fti care au aflat farmecul acestui ora\u015f marcat cu pecetea unor veacuri de autentic\u0103 \u015fi rafinat\u0103 cultur\u0103 medieval\u0103 \u015fi premodern\u0103, dar \u015fi cu voca\u0163ia unui timbru original de care polifonia rostirii na\u0163ionale de azi ar putea \u015fi ar trebui s\u0103 beneficieze. Sunt prieteni ai R\u00e2mnicului, colaboratori \u015fi sus\u0163in\u0103tori de suflet al Spa\u0163iilor culturale, revist\u0103 a c\u0103rei personalitate \u00eencepe s\u0103-\u015fi fac\u0103 loc \u00een con\u015ftiin\u0163a cititorilor din spa\u0163iul rostirii rom\u00e2ne\u015fti. \u00cei cheam\u0103 laolalt\u0103 un sentiment de solidaritate cu acest ora\u015f, cu trecutul, cu prezentul \u015fi mai ales cu viitorul lui. Se contureaz\u0103 un sentiment al lor fa\u0163\u0103 de locul acesta. Dar \u015fi un sentiment al lor fa\u0163\u0103 de ei \u00een\u015fi\u015fi,, care \u00eemi aminte\u015fte dictonul francez. Les amis des nos amis sont nos amis. Exist\u0103 o prietenie a fiec\u0103ruia dintre ei fa\u0163\u0103 de R\u00e2mnic \u015fi R\u00e2mnicul devine axa unei prietenii care \u00eei adun\u0103 laolalt\u0103 pe prietenii \u015fi colaboratorii revistei. S\u0103 fie acesta semnul unei comunit\u0103\u0163i confraterne, al coagul\u0103rii unei structuri de sensibilit\u0103\u0163i literare, a unui curent de opinie? Cred c\u0103 ar fi prea mult s\u0103 ne ducem cu g\u00e2ndul at\u00e2t de departe. Dar apari\u0163ia unui spa\u0163iu al colegialit\u0103\u0163ii \u015fi bunului comportament, asupra c\u0103ruia oficiaz\u0103 cu delicate\u0163e \u015fi tact poeta Valeria Manta T\u0103icu\u0163u se constituie ca un nucleu de normalitate, cu at\u00e2t mai pre\u0163ios, c\u00e2nd apare \u00eentr-o societate divizat\u0103 de idiosincrazie \u015fi intoleran\u0163\u0103 stupid\u0103.<\/p>\n


\nLauren\u0163iu-Ciprian Tudor<\/strong><\/p>\n

\u201eNoi de la R\u00eem ne tragem\u201d<\/strong><\/p>\n

\tUn loc poate fi populat f\u0103r\u0103 a fi, \u00eens\u0103, locuit. Locuirea implic\u0103 cuno\u015ftere, recunoa\u015ftere, ata\u015fament, implicare. Presupune o rela\u0163ie cu locul respectiv \u015fi cu oamenii lui. Chiar dac\u0103 nu ai amintiri ale copil\u0103riei, rude sau nu \u00ee\u0163i este locul natal trebuie, m\u0103car, s\u0103 te sim\u0163i legat de spa\u0163iul acela. S\u0103 existe ceea ce sociologii numesc \u201erela\u0163ii de tip comunitate\u201d \u00een care oamenii se \u015ftiu pe nume, se ajut\u0103, con-lucreaz\u0103. \u00cen ora\u015fele mari rela\u0163iile de tip comunitate se retrag \u00een cartierul t\u0103u, pe strada ta, \u00een blocul \u00een care locuie\u015fti. Aici e nucleul sentimentului de apartenen\u0163\u0103, peste care se \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 carnea unei etichete mai difuze recognoscibil\u0103 printr-o \u201ehart\u0103 mental\u0103\u201d (\u015fi emo\u0163ional\u0103) a ora\u015fului \u00een care cre\u015fti, te formezi \u015fi poate te-ai n\u0103scut. Asta con\u0163ine identitatea (\u015fi m\u00e2ndria) unui bra\u015fovean, de pild\u0103, a unui buzoian, a unui bucure\u015ftean. Asta \u015fi un anume activism (derulare a ceea ce unii numesc patriotism local) prin care cel ce se simte apar\u0163in\u0103tor locului s\u0103u dore\u015fte s\u0103 promoveze \u015fi s\u0103 umple de con\u0163inut, s\u0103 fac\u0103 viu \u015fi de dorit \u015fi pentru al\u0163ii, spa\u0163iul \u00een care \u00ee\u015fi \u0163ese zilele.
\n\t… La lucrurile astea m\u0103 g\u00e2ndeam c\u00e2nd m\u0103 \u00eendreptam, \u00eentr-o frumoas\u0103 zi de august 2012, spre R\u00e2mnicu S\u0103rat. Loganul ro\u015fu m\u00e2nca soarele \u015fi p\u0103m\u00e2ntul, dar \u00eentr-un fel calm, relaxat. \u201eDelega\u0163ia bra\u015fovean\u0103\u201d de anul acesta era compus\u0103 din poeta Mihaela Malea Stroe, Daniel Dr\u0103gan \u015fi subsemnatul. M\u0103 \u00eendreptam pentru a doua oar\u0103 la R\u00e2mnic (am fost \u015fi anul trecut) r\u0103spunz\u00e2nd cu bucurie invita\u0163iei doamnei Valeria Manta T\u0103icu\u0163u. Cu bucurie, cu o anume complicitate (pe jum\u0103tate – jum\u0103tatea matern\u0103 – sunt buzoian) \u015fi cu un anume neast\u00e2mp\u0103r. Urma s\u0103 petrecem dou\u0103 zile pl\u0103cute printre scriitori \u00eentr-un mic ora\u015f cu un pitoresc amestecat de mahala interbelic\u0103. Urma s\u0103 re\u00eent\u00e2lnesc suferindul, dar \u00eenc\u0103 frumosul, Complex br\u00e2ncovenesc. Urma s\u0103-mi mai cl\u0103tesc ochii \u015fi credin\u0163a cu rug\u0103ciunea pictat\u0103 a lui P\u00e2rvu Mutu.
\n\tImpresiile anului aceasta nu s-au dep\u0103rtat mult de cele de anul trecut. \u00cen primul r\u00e2nd au confirmat g\u00e2ndurile mele de la \u00eenceputul acestui text: m\u00e2na asta de oameni din R\u00e2mnic duc o admirabil\u0103 lupt\u0103 ca s\u0103 dea locului lor o dimensiune cultural\u0103. Ei nu stau aici, ei locuiesc aici. Ba mai mult dau \u015fi altora posibilitatea manifest\u0103rii \u00een vitalele \u201espa\u0163ii culturale\u201d. Echipa e inimoas\u0103, iar doamna Valeria Manta T\u0103icu\u0163u un adev\u0103rat general. Apoi evenimentul \u00een sine (maratonul de poezie) e prilej de \u00eent\u00e2lnire fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103. Cum altfel po\u0163i s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fti aceea\u015fi chemare?! Cum altfel te po\u0163i pozi\u0163iona corect \u015fi te po\u0163i \u00eembog\u0103\u0163ii?! Cum cape\u0163i curaj \u015fi confirm\u0103ri?! P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nici nu conteaz\u0103 dac\u0103 unii sunt cu adev\u0103rat buni, iar al\u0163ii mai pu\u0163in buni, conteaz\u0103 c\u0103 din emula\u0163ia aceasta, f\u0103cut\u0103 posibil\u0103 prin \u00eent\u00e2lnire, apar nuferi. Adaug aici farmecul aparte al \u00eent\u00e2lnirilor informale, particulare, dinainte de eveniment \u015fi din jurul lui. Acestea fac adev\u0103ratele leg\u0103turi. A\u015fa am cunoscut c\u00e2\u0163iva oameni de care m\u0103 bucur. Ca o concluzie de fond: cred c\u0103 trebuie felicita\u0163i ace\u015fti r\u00e2mniceni pentru c\u0103 \u015ftiu s\u0103 fac\u0103 poduri. E cu at\u00e2t mai important cu c\u00e2t Rom\u00e2nia, \u00een mai toate dimensiunile ei, sufer\u0103 de clivaje, de incoeren\u0163e.
\n\tLeg\u00e2nd tot ce am scris aici, ca un pachet, am sim\u0163it c\u0103 ar trebui s\u0103 scriu deasupra, ca expeditor, cuvintele cronicarului: \u201eNoi de la R\u00eem ne tragem\u201d. Nu doar pentru c\u0103 or\u0103\u015felul acesta \u015fi
\ncapitala \u00eemp\u0103ra\u0163ilor poart\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, acela\u015fi nume. Nu doar pentru c\u0103, \u00een fapt, latinitatea limbii mele \u00eemi d\u0103 voie s\u0103 fac asta, ci, \u00een primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 o astfel de \u00een\u0163elegere a locuirii ca activism identitar \u015fi ca spa\u0163iu cultural descriu o Rom\u0103 (R\u00eem) din care m\u0103 trag \u015fi la care, cu ocoli\u015furile inerente, toate drumurile mele duc. \t<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU A\u015fa \u015fi nu altfel \u00cen zilele noastre, moartea unui artist nu mai impresioneaz\u0103 pe nimeni, mai<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20101"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20101"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20101\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20102,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20101\/revisions\/20102"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20101"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20101"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20101"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}