{"id":20097,"date":"2023-01-08T23:43:42","date_gmt":"2023-01-08T20:43:42","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20097"},"modified":"2023-01-08T23:43:42","modified_gmt":"2023-01-08T20:43:42","slug":"spatii-culturale-nr-25-14","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20097","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 25 (14)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Reviste literare<\/strong><\/p>\n<p><strong>actualitatea literar\u0103<\/strong>, <em>anul III, nr. 22-23, iulie-august 2012, Lugoj<\/em>. Din editorialul lui Nicolae Silade: &#8230; m\u0103 g\u00e2ndesc la poe\u0163ii de azi care nu vor s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 nimic, dar nici nu ascund nimic \u00een cuvintele lor. Dac\u0103 sunt totu\u015fi unii care o fac, comorile lor sunt m\u0103runte, prea m\u0103runte pentru cei care vor s\u0103 treac\u0103 peste de\u015fert\u0103ciunea lumii. R.V. Giorgioni trimite o scrisoare deschis\u0103 poetei Magda C\u00e2rneci, Poezia, eterna poveste, urmare la o \u201eScrisoare deschis\u0103 Domnului Gerard Pfister&#8230;\u201d (poet, eseist, editor francez contemporan), scrisoare care mi-a de atitudini mai vechi ale \u201eMagdalenei Ghica\u201d (numele s\u0103u literar dintr-o vreme) fa\u0163\u0103 de poezie \u015fi mai cu seam\u0103 de fenomenul optzecist. Adrian Dinu Rachieru face cronic\u0103 literar\u0103 c\u0103r\u0163ii lui Theodor Codreanu, Cezar Iv\u0103nescu \u2013 transmodernul, iar Magda Ursache scrie eseul Se ceart\u0103 balta cu marea, din care cit\u0103m primul paragraf: \u00cenfipt bine \u00een solul\/ brazda realit\u0103\u0163ii, Mamin (Editgraph, 2010, lector Viorel Savin) aduce \u00een scen\u0103 comilitoni ai lumii literare. Prolifica eseist\u0103 Valeria Manta T\u0103icu\u0163u se \u00eencumet\u0103 s\u0103 scrie \u2013 cu risc \u2013 un roman satiric al lumii condeierilor, plin\u0103 de mistificatori, iluzioni\u015fti, moftangii, c\u0103 tot s\u00eentem \u00een anul Caragiale, lichele. E una dintre fic\u0163iunile realiste (sintagm\u0103 Paul Goma), \u201ede c\u0103ldur\u0103 mare\u201d.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nactualitatea literar\u0103<\/strong>, <em>anul III, nr. 24-25, septembrie-octombrie 2012, Lugoj<\/em>. Doamna Magda Ursache \u00ee\u015fi \u00eencheie astfel eseul: Dup\u0103 35 de ani sau \u201ece-ai fost, ce e\u015fti, ce-o s\u0103 fii\u201d: A\u015fadar, Goma n-a f\u0103cut parte (nedreptate strig\u0103toare la ceruri) din Comisia Tism\u0103neanu. I-ar fi dat de gol pe mul\u0163i. Prob\u0103 c\u0103 lui Florin Abraham (Iluzia anticomunismului) prezen\u0163a lui acolo, \u00een comisie, i s-a p\u0103rut inoportun\u0103 pentru \u201e(in)competen\u0163e \u015ftiin\u0163ifice \u015fi temperamentale\u201d. E un loc, \u00eens\u0103, din care Goma nu poate fi exclus: din antologia verticalit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, pe care s-o g\u0103si cineva s\u0103 o fac\u0103. Pe aceea\u015fi tem\u0103: Flori B\u0103l\u0103nescu \u00een DIALOG cu Paul Goma (fragment din volumul Dialog), C\u0103tre compatrio\u0163i de Paul Goma (text din volumul Scrisuri. II.1990-1998, reprodus \u00een revist\u0103 cu acceptul autorului), Omul din Calidor, fragment din volumul cu acela\u015fi titlu, de Petru Ursache \u015fi profilul pe care \u00eel face Dumitru Ungureanu, Jurnalul unei dez-am\u0103giri. Remarc\u0103m poezie semnat\u0103 de Nicolae Silade, Daniela Ra\u0163iu \u015fi Becir Vucovici (trad. Liubi\u0163a Raichici). Remus V. Giorgioni prezint\u0103 cinci c\u0103r\u0163i: Poezie religioas\u0103 \u201eLumin\u0103 lin\u0103\u201d  de Maria Izgherean, Am s\u0103 vorbesc! de Zamfira Costan, Se poart\u0103 negru de Ticu Leontescu, Treisprezece, paisprezece de Romulus Iulian Olariu \u015fi Z\u00e2mbete printre ruine de Ion Urda.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nARGE\u015e<\/strong>, <em>Serie nou\u0103, Anul XII (XLVII), nr. 9 (363), septembrie 2012, Pite\u015fti<\/em>. \u00cen Provinciile imaginare Nicolae Oprea scrie: &#8230; C\u00e2mpia cu numere, trilogia proiectat\u0103 de Petru\u0163 P\u00e2rvescu, certific\u0103 o g\u00e2ndire poetic\u0103 complex\u0103, nutrit\u0103 din nelini\u015ftea spiritului \u015fi dialectica contradic\u0163iilor&#8230; Spectacolul literaturii, \u00een regia lui Dumitru Augustin Doman, e constituit din: \u015eercan de Andrei Mocu\u0163a, Rom\u00e2nia care conteaz\u0103 de Nicolae Badiu, Ultimul miner din Momo-City de Petre Brai\u021b, Proze scurte de sezon de George Rizescu, T\u0103r\u00e2murile sufletului de Ion C. \u015etefan, Purpur\u0103 \u015fi iarn\u0103 de Nicolae Panaite, Elogiu furtunii de Ioan Evu, Cezar Iv\u0103nescu \u00een amintirile contemporanilor (\u00een \u00eengrijirea lui Daniel Corbu) \u015fi Amor cortese de Adrian P\u00e2rvu. Leo Butnaru trece De la arca lui Noe \u2013 la arca poeziei cu c\u00e2teva file din Jurnal de Armenia. 18-28 octombrie 2011). Remarc\u0103m eseul lui Radu Aldulescu Tehnici \u015fi strategii de supravie\u0163uire \u00een roman, studiul lui Mircea Handoca Mircea Eliade c\u0103tre Emil Cioran. Dou\u0103 scrisori inedite \u015fi cel al Magdei Grigore marginalii la cartea lui Marin Ioni\u0163\u0103 Kiseleff 10. Fabrica de scriitori. Aurel Sibicianu \u00ee\u015fi continu\u0103 seria Glorio\u015fii ani ai rat\u0103rii (XLVI) cu O poveste cu Papa Octav P\u00e2rvulescu, Lumumba \u015fi Valea Jiului.   <\/p>\n<p><strong><br \/>\nARGE\u015e<\/strong>, <em>Serie nou\u0103, Anul XII (XLVII), nr. 10(364), octombrie 2012, Pite\u015fti<\/em>. \u00cen eseul Romancierul Constantin \u0162oiu (pro memoria), Nicolae Oprea precizeaz\u0103: (&#8230;) Confirmarea voca\u0163iei de romancier se petrece exploziv, \u00een 1976, c\u00e2nd se editeaz\u0103 primul mare roman psihologic \u2013 dintr-o serie de excep\u0163ie \u2013 consacrat deceniului proletcultist. (&#8230;) E vorba aci de romanul Galeria cu vi\u0163\u0103 s\u0103lbatic\u0103. Cititorul de roman, Dumitru Augustin Doman prezint\u0103 critic: Mathilde \u015fi fata din gr\u0103dina albastr\u0103 de Lucian Costache, Ninge cu suflete de mor\u0163i de Ion Nete \u015fi La Apostolul de Viorel Dianu. Nicolae Turtureanu prezint\u0103 c\u00e2teva pagini din (Alt) jurnal de vacan\u0163\u0103 (II), iar Leo Butnaru, De la Arca lui Noe la arca poeziei (II) \u2013 (Jurnal de Armenia. 18-28 octombrie 2011). Ponderea cea mai mare, \u00een acest num\u0103r, o au eseurile semnate de: Titus Maxul, Ana Bazac, Magda Grigore, Vasile Spiridon, Lucian S\u00e2rbu, Petru Pistol, Radu Aldulescu, Leonid Dragomir, Nicolae Coande, N. Georgescu \u015fi proza ce apar\u021bine lui: Dan Per\u015fa, \u015eerban Tom\u015fa, Radu Cange, Marin Ioni\u0163\u0103, Adrian Alui Gheorghe \u015fi Remus \u015etefan. De remarcat, poezie: Mircea B\u00e2rsil\u0103. <\/p>\n<p><strong><br \/>\na t e n e u<\/strong>, <em>Anul 49 (serie nou\u0103), nr. 9 (517), septembrie 2012, Bac\u0103u<\/em>. Marius Manta precizeaz\u0103: a\u015fa cum ar\u0103tam \u00een num\u0103rul trecut al revistei, gruparea Ateneu a  echivalat cu un prilej fericit de a reconsidera opera\/ prezen\u021ba bacovian\u0103 pe de o parte, urm\u0103rind totu\u015fi \u015fi o nou\u0103 coordonat\u0103 \u2013 aceea de a impune Bac\u0103ul pe harta revistelor literare \u00eensemnate&#8230; Astfel c\u0103, \u00een acest num\u0103r, coresponden\u0163a dintre profesorul Mihai Dr\u0103gan \u015fi Radu C\u00e2rneci se afl\u0103 la un al doilea episod (1970-1972). Adrian Jicu face cronic\u0103 literar\u0103 la dou\u0103 c\u0103r\u0163i de George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103, Marocco (I) \u015fi Marocco (II). Seria comentariilor o completeaz\u0103 Nata\u015fa Maxim (Carmen Sylva \u2013 regina de ghea\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, \u015etefan Munteanu (Tudor C\u0103tineanu despre antinomia eminescian\u0103 \u2013 V), Elena P\u00e2rlog (George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103, naratorul-cronicar \u015fi jocul de-a realitatea), Vasile Spiridon (Gloria unei lungi zile de var\u0103), Dan Petru\u015fc\u0103 (Z\u00e2mbet tras pe roat\u0103), Gabriela G\u00eermacea (Jurnalul indirect), Gheorghe Iorga (Metafizic\u0103 \u015fi poezie \u2013 III), Marius Manta (Ioan Pintea \u2013 Proximit\u0103\u0163i \u015fi m\u0103rturisiri) \u015fi Ionel Savitescu (Via\u0163a lui Himmler). Eseurile apar\u0163in lui  Viorel Cernica, C. D. Zeletin, Elena Ciobanu, Ion Fercu \u015fi Liviu D\u0103nceanu, iar prezent\u0103ri de carte fac: Silvia Munteanu (epilog sau din amneziile unui condamnat la via\u0163\u0103 de Nicolae Mihai),  Alina Apopei-Pistol ( D&#8217;ale democra\u0163iei. Editoriale. Tablete de toat\u0103 ziua de Mircea Dinutz) \u015fi Cornel Galben (Bicentenar Costache Negri). <\/p>\n<p><strong><br \/>\na t e n e u<\/strong>, Anul 49 (serie nou\u0103), nr. 10 (518), octombrie 2012, Bac\u0103u. Comentariile literare\/ critice\/ eseu caracterizeaz\u0103 acest num\u0103r al revistei. Nata\u015fa Maxim scrie O dezam\u0103gire: pseudojurnalul Reginei Maria, Silvia Munteanu scrie despre Nostalgiile lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, \u015etefan Munteanu, C. Dobrogeanu-Gherea despre pesimismul eminescian (I), Mircea Dinutz, De ce pl\u00e2ng sirenele&#8230; (la Vila Tendresse de Florinel Agafi\u0163ei), Vasile Spiridon, Deschiderea spre \u201eEXCELSIOR\u201d (la Poeme singure de Radu Florescu), Elena Ciobanu, Efectul Sylvia Plath (la Kay R. Jamison, Touched with Fire. Manic-Depressive Illness and the Artistic Temperament), Constantin C\u0103lin, Iar\u0103\u015fi Bacovia!&#8230;, Marius Manta, Al\u0103turi de Ilie Boca (la Carte cu Ilie Boca de Carmen Mihalache, Ion Fercu, Prin subteranele dostoievskiene (11), Ionel Savitescu, Surprizele document\u0103rii (la Gavin Menzies,1434. Anul \u00een care China a aprins sc\u00e2nteia Rena\u015fterii italiene) \u015fi Doina Cernica, Scriitoarea Marguerite \u015fi cititorul Hadrian \u00een Gr\u0103dina Bibliotecilor. Marius Manta \u00eengrije\u015fte un grupaj de Scrisori Al. Husar \u2013 Radu C\u00e2rneci.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nBucure\u015ftiul literar \u015fi artistic<\/strong>, <em>Anul II, nr. 10 (13), octombrie 2012<\/em>. Dac\u0103 ar fi s\u0103 mi-i imaginez pe poe\u0163ii din zodia Helis ca pe un escadron \u00een mar\u015f, atunci, judec\u00e2nd dup\u0103 ultimele sale apari\u0163ii editoriale, pe Costel Bunoaica nu-l v\u0103d dec\u00e2t ie\u015find din forma\u0163ie \u015fi galop\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 ea spre a rula la comand\u0103 din mers&#8230; Astfel \u00ee\u015fi \u00eencepe cronica literar\u0103 Ion Ro\u015fioru la cartea lui Costel Bunoaica Noaptea, cu sinele meu. Neobositul Florentin Popescu realizeaz\u0103 un interviu cu Jean Yves-Conrad, autor al c\u0103r\u0163ii Paris&#8230; capitala Rom\u00e2niei. Ghid al plimb\u0103rilor insolite pe urmele rom\u00e2nilor celebri din Paris,  prezentarea antologiei locale Pia\u0163a Aurarilor. Poe\u0163i sibieni, dar \u015fi a dou\u0103 c\u0103r\u0163i: Atingerea de aproapele t\u0103u de Nicolae Havriliuc \u015fi Anamneze necesare de Mircea Dinutz. Ion Andrei\u0163\u0103 prezint\u0103 edi\u0163ia a II-a a lucr\u0103rii Pro \u015fi contra Titulescu (vol. I,II \u015fi III) editat\u0103 de Funda\u0163ia European\u0103 Titulescu, prin sacrificiul liber asumat al sclavului George G. Potra. Pagina de poezie apar\u0163ine lui Florea Burtan, iar cea de proz\u0103 lui Ioan Mazilu-Cr\u00e2nga\u015fu. &#8230;Poezia Iulianei Paloda-Popescu se \u00eenscrie \u015fi de acest\u0103 dat\u0103 \u00een marele principiu etic al Iubirii. Desf\u0103\u015furarea ei estetic\u0103 dob\u00e2nde\u015fte un maximum de poten\u0163\u0103, \u00eentruc\u00e2t e orientat\u0103 moral religios \u00eenalt, spre o teologie sensibil\u0103 a frumuse\u0163ii&#8230; spune Niculae Ionel \u00een cronica literar\u0103 la cartea Lumin\u0103 pentru Manuel.   <\/p>\n<p><strong><br \/>\nBucure\u015ftiul literar \u015fi artistic<\/strong>, <em>Anul II, nr. 11(14), noiembrie 2012<\/em>. Limba rom\u00e2n\u0103 este coloana vertebral\u0103 a na\u0163iunii rom\u00e2ne, declar\u0103 Toma George Maiorescu \u00eentr-o discu\u0163ie avut\u0103 cu Florentin Popescu \u015fi consemnat\u0103 de acesta. In memoriam Romulus Vulpescu scriu: Radu C\u00e2rneci, Titus V\u00eejeu \u015fi Ion Acsan. Florentin Popescu \u00ee\u015fi continu\u0103 cronica literar\u0103 la antologia local\u0103 Cetatea de foc, iar Ion Ro\u015fioru vorbe\u015fte despre doi poe\u0163i buzoieni: Dumitru Pan\u0103 (antologia M\u0103sluitorii de cuburi) \u015fi Teo Cabel (Tablouri f\u0103r\u0103 semn\u0103tur\u0103). Dintre sute  de volume Mircea Dinutz prezint\u0103 monografia Sabina-Cornelia Stroescu, alc\u0103tuit\u0103 de Iordan Datcu, Ionel Necula, volumul Despre Cioran \u015fi fascina\u0163ia nebuniei de Dan C. Mih\u0103ilescu, iar prin galerii, Ion Andrei\u0163\u0103 g\u0103se\u015fte: Urgia pl\u0103p\u00e2nzilor de Elisabeta Isanos, \u00cembl\u00e2nzitorii de ape de Ioan Barbu \u015fi Ameristan de Tudor Lavric. Proz\u0103 semneaz\u0103: Isabella Elena Dr\u0103ghici \u015fi Elena Ghirvu-C\u0103lin, iar poezie, Dumitru Ichim.<\/p>\n<p><strong><br \/>\n\tCafeneaua literar\u0103<\/strong>, <em>Anul X, nr.10\/117, octombrie 2012, Pite\u015fti<\/em>. (&#8230;) va trebui s\u0103 accept\u0103m c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 moduri de a fi ale culturii, poate chiar dou\u0103 culturi. De o parte avem cultura \u00eenalt\u0103 (high culture), superiooar\u0103, cult\u0103, destinat\u0103 spiritelor educate, competente cultural, iar de cealalt\u0103 parte cultura joas\u0103 (low culture), de mas\u0103, uneori trivial\u0103, care satisface gustul \u015fi a\u015ftept\u0103rile modeste ale celor mai mul\u0163i. Ceea ce le diferen\u0163iaz\u0103 este, desigur, valoarea: vorbim despre cultura \u00eenalt\u0103 pentru c\u0103 ea produce opere de valoare, iar despre cultura joas\u0103 pentru c\u0103 aceasta produce opere modeste valoric, pseudovalori&#8230;Am citat din eseul lui Virgil Diaconu, Cultura \u015fi cultura de mas\u0103. La ancheta Poezia postmodern\u0103 r\u0103spund: Constantin Trandafir (Cred \u00een poezia-poezie, ne\u00eengr\u0103dit\u0103 de \u201eisme\u201d), Liviu Antonesei (Mie \u00eemi place pur \u015fi simplu poezie bun\u0103!), Daniel D\u0103ian (Postmodernismul nu este r\u0103spunsul la \u00eentrebare, ci mai degrab\u0103 \u00eentrebarea cu r\u0103spunsuri multiple), \u015etefan Ion Ghilimescu (Pe postpozi\u0163iile postmodernismului), Radu Cange (Tam-tamul care se face pe marginea genera\u0163iei optzeciste mi se pare uneori fals \u015fi chiar caraghios) \u015fi Daniel S\u0103uca (Poe\u0163ii nu se sincronizeaz\u0103 cu incerte modele teoretice, ci se raporteaz\u0103 la mari opere poetice). Remarc\u0103m dou\u0103 profiluri realizate de Adrian Dinu Rachieru (C\u0103lina Trifan \u2013 \u00een \u201eregatul suferin\u0163ei\u201d) \u015fi Maria Ni\u0163u (Trilogia de tifl\u0103 a lui Che). Semneaz\u0103 poezie: Alexandru Petria, Ion Cristofor, Diana Trandafir, C\u0103lina Trifan \u015fi Virgil Diaconu.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nCafeneaua literar\u0103<\/strong>, <em>Anul X, nr.11\/118, noiembrie 2012, Pite\u015fti<\/em>. De bun\u0103 voie \u015fi nesili\u0163i de nimeni, se las\u0103 ancheta\u0163i, \u00een privin\u0163a poeziei postmoderne: Alex. \u015etef\u0103nescu (Postmodernismul &#8211;  un modernism de post), C\u0103lin Vlasie (\u00centr-o sear\u0103, l-am auzit pe Manolescu spun\u00e2nd: da\u0163i-i \u00eenainte cu poezia american\u0103: \u0103sta e viitorul!), Liviu Ioan Stoiciu (Postmodrenismul? M\u0103 las\u0103 indiferent), Theodor Codreanu (Cred \u00een poezia dintotdeauna), Ilie Chelariu (\u00cen postmodernism e mult mai greu s\u0103 faci clasamente), Mircea B\u00e2rsil\u0103 (Postmodrenismul va ceda prim-planul literar, sub presiunea unor alte orient\u0103ri), Paul Aretzu (Fiecare curent \u00ee\u015fi are \u201epostmodernismul\u201d lui), Gellu Dorian (Ca orice mod\u0103 \u015fi acesta a disp\u0103rut pe nea\u015fteptate), Ion Lazu (Sincer, nu cred \u00een epuizarea poeziei postmoderne), Robert \u015eerban (Dac\u0103 este bun\u0103, nicio poezie nu e anacronic\u0103), Adrian Munteanu (Sunt de partea celor care avanseaz\u0103 sintagma \u201eavangard\u0103 prin tradi\u0163ie\u201d), Corneliu Antoniu (Hai s\u0103 batem ni\u015fte c\u00e2mpi postmoderni). Abord\u00e2nd aceea\u015fi problem\u0103, Virgil Diaconu scrie \u00een eseul Psalmii \u00een sonete: (&#8230;) V. M. T\u0103icu\u0163u joac\u0103 de partea postmodernismului care are ceva de spus. \u00cen acest sens, ea ar putea fi catalogat\u0103 drept \u201epostmodern\u0103\u201d din dou\u0103 puncte de vedere. Mai \u00eent\u00e2i, autoarea re\u00eenvie sonetul, deci o specie a tradi\u0163iei \u00een general abandonat\u0103 de c\u0103tre spiritul modern, apoi toarn\u0103 \u00een sonet psalmii biblici, deci texte poetice care apar\u0163in tradi\u0163iei, ajung\u00e2nd chiar s\u0103 precizeze \u00een nota introductiv\u0103 a c\u0103r\u0163ii cele trei edi\u0163ii ale psalmilor folosite \u00een \u201edocumentarea\u201d poetic\u0103. <\/p>\n<p><strong><br \/>\nCONTA<\/strong>, <em>nr. 11\/ 2012, apare la Neam\u0163<\/em>. S\u0103 revenim la \u201evalorile tribale\u201d ale literaturii este editorialul semnat de Adrian Alui Gheorghe, din care cit\u0103m: (&#8230;) C\u00eeteva secole ne-am pus \u00een acord cu propria istorie, cu propria limb\u0103, cu propria tradi\u0163ie, cu propria cultur\u0103. S\u00eentem pe punctul de \u201ea denun\u0163a\u201d acest acord. \u015ei e at\u00eet de simplu de realizat acest lucru&#8230;! E de ajuns ca unei genera\u0163ii de \u015fcolari s\u0103 \u00eei inoculezi din \u015fcoal\u0103, de la o v\u00eerst\u0103 fraged\u0103, c\u0103 ei apar\u0163in universalit\u0103\u0163ii \u015fi nu unei na\u0163ii, c\u0103 au \u00een fa\u0163\u0103 o cultur\u0103 universal\u0103 din care vor alege la maturitate ce le convine, ca ruptura s\u0103 se produc\u0103 ireversibil. Ce vor alege la maturitate? Cultura fast food, probabil! Cui folose\u015fte? Cui comand\u0103 \u015fi cui pl\u0103te\u015fte, s-ar zice \u00een limbaj de comersant.(&#8230;) Pentru descre\u021birea frun\u0163ii cit\u0103m din interviul dat de Dumitru Augustin Doman: Mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 fiu buc\u0103tar \u00eentr-un restaurant pesc\u0103resc, s\u0103 mi se duc\u0103 vestea pentru saramura supranumit\u0103 Doman, pentru plachia cu acela\u015fi nume&#8230; \u015ei din Zodia magnoliei  de acela\u015fi prozator: Candoare, excita\u0163ie, imagini, cuvinte, iluzii, c\u0103r\u0163i, filme, c\u00e2ntece, drame, ode, minciuni, adev\u0103ruri, adev\u0103ruri?, fe\u0163e, tenuri&#8230; Restul e moarte!  <\/p>\n<p><strong><br \/>\nDacia literar\u0103<\/strong>, <em>Anul XXIII (serie nou\u0103 din 1990), nr. 11-12 (110-111) 2012, Ia\u015fi<\/em>. (&#8230;) Pu\u0163ini poe\u0163i, c\u00e2\u0163iva, bine cunoscu\u0163i, \u00een prima jum\u0103tate a secolului trecut \u015fi al\u0163i c\u00e2\u0163iva, \u00een curs de \u201eclasicizare\u201d, de azi, au creat, pe urmele lui Eminescu, un limbaj poetic nou. Lexicul e nivelul unde se manifest\u0103, cel mai intens, inven\u0163ia, creativitatea, inten\u0163ionalitatea literar\u0103\u037e \u00een lirica lui \u015eerban Foar\u0163\u0103 (&#8230;), cuvintele se cheam\u0103 unele pe altele, se \u00een\u015furubeaz\u0103 unul \u00een  cel\u0103lalt, calea p\u0103r\u00e2nd a fi sonoritatea, \u201er\u0103d\u0103cina\u201d \u015fi, deopotriv\u0103, termina\u0163ia lor, dar, din ce ar putea fi un joc amuza(n)t cu lexicul, cre\u015fte sensul nou, fie prin \u201edeturnarea\u201d celui vechi, \u00een fapt, prin \u00eembog\u0103\u0163irea lui, fie prin inventarea unui sens cu totul nou, nemaiv\u0103zut (&#8230;) Am citat din excelentul studiu al lui Ioan Holban, Ethernul pheminin, la antologia lui \u015eerban Foar\u0163\u0103, Amor amoris. \u00cen continuare, spicuim din rubrica bibliofilului: Ion Beldeanu, despre cartea Ie\u015firea \u00een larg a lui Adrian Popescu, Doina Cernica, despre F\u0103lticeni, mon amour a lui Grigore Ilisei \u015fi Adrian Dinu Rachieru, despre Cu voia corbului a lui Marcel Mure\u015feanu.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nFereastra<\/strong>, <em>anul IX, nr.7 (71) septembrie 2012, Mizil<\/em>. In memoriam celor doi mari disp\u0103ru\u0163i ai literaturii rom\u00e2ne, Constan\u0163a Buzea \u015fi Romulus Vulpescu, scriu Gheorghe Istrate \u015fi Emil Pro\u015fcan. Anul Caragiale este marcat prin studiul de istorie literar\u0103 al lui Emil Niculescu: Berarul, bibliofilul \u015fi colec\u0163ionarul Caragiale. \u00censemn\u0103rile de lectur\u0103 apar\u0163in lui Lucian M\u0103n\u0103ilescu (\u00cenger din oficiu de Cecilia Moldovan) \u015fi Constantin Miu (Exerci\u0163ii de iubire de George \u0162\u0103rnea). Paginile din interior ale revistei textele premia\u0163ilor la Concursul Na\u0163ional de Literatur\u0103 \u201eAgatha Grigorescu Bacovia\u201d, octombrie 2012. Ace\u015ftia sunt: Adela Naghiu \u2013 marele premiu. Apoi, \u00een ordinea descresc\u0103toare  a premierii, pentru poezie: Andrei Velea, Rodian Dr\u0103goi, Raluca Leontina Neagu, Florina Isache, Silvia Bitere, Iulian Claudiu Baraban, Daniela Marilena Grosu, Bianca Dan, Ioana (Janette) Carp, Victoria M\u0103rginean, Ana Mihaela Nu\u0163\u0103, Marilena Apostu, iar pentru proz\u0103: Mihaela Simona Chi\u015f, Maria Postu, Ottilia Ardeleanu, Adelina Cristina B\u0103lan, Lumini\u0163a Petru, Tania Niculescu, Mihaela Becali \u015fi Monica R\u0103dulescu.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nFereastra<\/strong>, <em>anul IX, nr.8 (72) noiembrie 2012, Mizil<\/em>. Lucian M\u0103n\u0103ilescu face o privire de ansamblu asupra celei de-a VI-a edi\u0163ii a Concursului Na\u0163ional de Literatur\u0103 \u201eAgatha Grigorescu Bacovia\u201d. Scurtele prezent\u0103ri f\u0103cute premian\u0163ilor vin s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 valoarea acestui concurs \u015fi competen\u0163a juriului format, de ast\u0103 dat\u0103, din scriitorii: Florentin Popescu, Valeria Manta T\u0103icu\u0163u, Nicolae Pogonaru, Emil Niculescu \u015fi Emil Pro\u015fcan, primarul ora\u015fului Mizil. Acest num\u0103r al revistei con\u0163ine selec\u0163ii din crea\u0163ia unor participan\u0163i la concurs (premia\u0163i sau nepremia\u0163i). Dar p\u00e2n\u0103 la numirea lor remarc\u0103m eseul lui Constantin Miu: Dispute parlamentare \u00een \u201e\u0162iganiada\u201d \u015fi cronicile literare semnate de Lucian M\u0103n\u0103ilescu \u015fi corneliu Vasile la c\u0103r\u0163ile: Drumul spre nic\u0103ieri de Cornel Diaconu, respectiv, Astalo\u015f: spirit \u015fi crea\u0163ie de \u015etefan Vida Marinescu. Sunt prezen\u0163i cu proz\u0103: Tania Nicolescu, Mihaela Becali, Cristina B\u00eendiu, Mihai Batog Bujeni\u0163\u0103, Cosmina Alina Cosma, iar cu poezie: Silvia Bitere, Bianca Dan, Maria Doina Leonte, Geo Galetaru, Linca Kocinschi, Ligia Anda Grindeanu, Mara Diana Alexoaea, Cornelia Pop Bogdan, Emilia D\u0103nescu, Traian Vasilc\u0103u, Ottilia Ardeleanu, Mirela Aldea. Tot poezie semneaz\u0103: Emil Pro\u015fcan, Lucian M\u0103n\u0103ilescu, Nicolai T\u0103icu\u0163u \u015fi Ion Ro\u015fioru. <\/p>\n<p><strong><br \/>\nH e l i s<\/strong>, <em>anul X, nr.9 (113), septembrie 2012, Slobozia<\/em>. \u00cen perioada 1-31 octombrie 2012, Consiliul Jude\u021bean Ialomi\u0163a \u015fi Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201e\u015etefan B\u0103nulescu\u201d au organizat, la Galeriile Arcadia, cea de-a XXI-a edi\u0163ie a Salonului Anual de Carte. La aniversar\u0103 Mihai Cimpoi \u2013 70 de ani \u2013 este amplu prezentat de Valeriu Matei: O figur\u0103 emblematic\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u015fti&#8230;, iar Viorel Mure\u015fan scrie despre opera etnologului \u015fi scriitorului Augustin Mocanu. Ion Ro\u0219ioru vorbe\u015fte critic despre romanul Florentinei Loredana Dalian, Scrisori netrimise. Titi Damian vine cu povestirea S\u0103 la\u015fi \u00een urm\u0103 toamne, Marian \u015etefan, cu un fragment din volumul, aflat \u00een preg\u0103tire, Din vremea lor, iar Lili Balcan continu\u0103 Momente din via\u0163a oamenilor simpli de provincie de ieri \u015fi de azi. Seria liric\u0103 e sus\u0163inut\u0103 de Dan Elias, Ion Ro\u015fioru, Ilie Com\u0103ni\u0163a, Ion V\u0103duva, \u015etefan Neagu \u015fi Costel Bunoaica.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nH e l i s<\/strong>, <em>anul X, nr.10 (114), octombrie 2012, Slobozia<\/em>. Edi\u0163ie marcat\u0103 de trecerea \u00een nefiin\u0163\u0103, 4 octombrie 2012, a scriitorului Constantin \u0162oiu, de care urzicenenii au auzit foarte t\u00e2rziu, fapt ce \u00eel face pe Titi Damian s\u0103 spun\u0103: Mintea mea refuz\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 a fost un fel de conspira\u0163ie a t\u0103cerii \u00een jurul mor\u0163ii sale. E nedrept ce s-a \u00eent\u00e2mplat, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 nu cu mult timp \u00een urm\u0103, Constantin \u0162oiu precizase \u00een textul Urzicenii: \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, proza ca \u015fi stilul ei au fost \u00eenr\u00e2urite \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103rile tr\u0103ite \u00een copil\u0103rie \u015fi adolescen\u0163\u0103 \u00een urbea ialomi\u0163ean\u0103 cu numele buruienei agresive, care ap\u0103r\u00e2ndu-se, te urzic\u0103, ustur\u00e2ndu-te. Apoi, Nu trage\u0163i \u00een v\u00e2n\u0103tor! este o eseistic\u0103 prezentare a noii c\u0103r\u0163i a lui Gheorghe Dobre, Trofee: (&#8230;) este un poem-eseu \u00een care imagina\u0163ia este mistuit\u0103 de real. Zenovie C\u00e2rlugea face cronic\u0103 literar\u0103 la \u00cent\u00e2mpl\u0103ri de nic\u0103ieri de Nicolae Bunget, iar Alexandru Bulandra este prezent cu eseul: Iov, Socrate \u015fi Divinitatea. Florin Dochia vine, de la C\u00e2mpina, cu un grupaj de cinci poeme (5-9) din ciclul Orb pe mare. Este sus\u0163inut de Dan Elias, Costel Bunoaica, Ion Ro\u015fioru, \u015etefan Neagu, Maricica Frumosu, Maria Dobrescu \u015fi Petru Botezatu. Proz\u0103 semneaz\u0103: Marius Stan, Lili Balcan, F. M. Ciocea, Florentina Loredana Dalian, Marian \u015etefan \u015fi I. Ne\u0219u.  \t<\/p>\n<p><strong><br \/>\n\u00censemn\u0103ri ie\u015fene<\/strong>, <em>seria a treia, an IV, nr. 10, octombrie 2012<\/em>. \u00cen editorialul s\u0103u, \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura din reclame, Alexandru Dobrescu trage trei concluzii (fiind vorba de reclamele tv): c\u0103 suntem un neam de nesp\u0103la\u0163i, c\u0103 suntem un neam de becisnici \u015fi c\u0103 suntem un neam de bolnavi. Dar: Reclama e sufletul comer\u0163ului. At\u00e2t \u015fi nimic mai mult. \u00cen eseul s\u0103u, Cine mai \u015ftie \u00een Rom\u00e2nia despre rom\u00e2ni, Doina Uricariu spune: Saul Steinberg este considerat unul dintre cei mai mari caricaturi\u015fti \u015fi desenatori ai veacului XX, descins din t\u0103r\u00e2mul suprabogat \u00een absurd \u015fi miticismul condi\u0163iei umane, marca Rom\u00e2nia. Acest desenator celebru, care i-a dat revistei The New Yorker blazonul, s-a n\u0103scut pe 15 iunie 1914 la R\u00e2mnicu S\u0103rat. (&#8230;) Copil sau pu\u015fti de\u015firat pe biciclet\u0103, Saul a putut s\u0103 priveasc\u0103 roat\u0103 dinspre podgorii c\u0103tre culmile mun\u0163ilor Carpa\u0163i \u015fi bucla de piatr\u0103 l\u0103sat\u0103 \u00een spate, la \u00eentors\u0103tura Buz\u0103ului. A studiat un an filosofia \u00een Rom\u00e2nia, la Universitatea din Bucure\u015fti, apoi \u015fi-a continuat studiile \u00een Italia, unde a urmat arhitectura, la Politecnico di Milano, lu\u00eendu-\u015fi licen\u0163a \u00een 1940. Ce face diferen\u0163a, \u00een cazul lui, este chiar ap\u0103sata trimitere la ob\u00e2r\u015fii, c\u0103ci nu este text scris despre Steinberg care s\u0103 nu se deschid\u0103 cu numele \u0163\u0103rii de ba\u015ftin\u0103 \u015fi locul venirii pe lume, Rom\u00e2nia, R\u00e2mnicu S\u0103rat.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nOglinda literar<\/strong>\u0103, anul XI, nr. 130, octombrie 2012, Foc\u015fani. Cit\u0103m din editorialul \u015etefaniei Oproescu: Prin satele rom\u00e2ne\u015fti, fie ele de la c\u00e2mpie sau de la munte, str\u0103b\u0103tute \u00een aceast\u0103 var\u0103, n-am v\u0103zut frumuse\u0163ile de sub masca hidoas\u0103 pe care \u201emodernismul\u201d le-a pus pe chipul lor \u00eemb\u0103tr\u00e2nit. Tocmai acolo unde \u201eRom\u00e2nia profund\u0103\u201d ar fi trebuit s\u0103 fie la ea acas\u0103, iar, \u00een eseul s\u0103u, pe bun\u0103 dreptate, Florin Costinescu ne avertizeaz\u0103: P\u0103zea! O specie nou\u0103: poezia etnobotanic\u0103. \u00cen schimb, Octavian Mihalcea apreciaz\u0103: Versurile Patriciei Lidia privilegiaz\u0103 latura sensibil\u0103 a existen\u0163ei, iar Petrache Plopeanu, \u00een eseul F\u0103r\u0103 griji, e m\u00e2ndru c\u0103 nu-i uitat: La u\u015fa blocului meu nu este fixat nici un sfinx (P.P., \u00een afara faptului c\u0103 este poet, mai este \u015fi profesor de istorie!), doar un anun\u0163 care m\u0103 trimite la \u00eentre\u0163inerea \u015fi cur\u0103\u0163irea ve\u015fniciei.(&#8230;) \u00cenchei, scurta prezentare a revistei, cu un citat din cronica literar\u0103 f\u0103cut\u0103 de Lucian Strochi la cartea Aesopicae de Gheorghe Andrei Neagu: Aventura limbajului lui Andrei Neagu devine o ini\u0163iere pentru to\u0163i, iar cuv\u00e2ntul zide\u015fte \u015fi (se) reabiliteaz\u0103 prin&#8230; abilit\u0103\u0163i ce \u0163in uneori de magi.  <\/p>\n<p><strong><br \/>\nOglinda literar\u0103<\/strong>, <em>anul XI, nr. 131, noiembrie 2012, Foc\u015fani<\/em>. Deschidem scurta prezentare, ca de obicei cu un citat din editorialul \u015etefaniei Oproescu, azi intitulat Copii protest\u00e2nd: Am sentimentul c\u0103 potopul de proteste care curge necontenit \u00een ultima vreme, nu numai la noi, c\u0103 doar ne globaliz\u0103m rapid pe partea de conflicte, ne ducem la fund, tr\u0103g\u00e2nd \u015fi copiii dup\u0103 noi. Printre mute altele, Petrache Plopeanu scrie despre Exil portocaliu de Marcela Blaga: Cartea se cite\u015fte ca un sindrom al c\u0103derii \u00een nem\u0103rginirea cosmosului \u015fi se \u00een\u0163elege u\u015for dac\u0103 abdic\u0103m de la ceea ce experien\u0163a ne-a oferit p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen eseul s\u0103u, Despre ardere, Octavian Mihalcea, scrie la Nunta neagr\u0103, amplul poem al lui Gheorghe Andrei Neagu, care: (&#8230;) readuce \u00een antichitate genul baladesc, cu tradi\u0163ie incontestabil\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. (&#8230;) O complexitate vegetal\u0103 desprins\u0103 parc\u0103 de pe p\u00e2nzele maestrului Henri Rousseau le Douanier na\u015fte foarte tu\u015fanta stare pasional\u0103, plin\u0103 de patimi ancestrale. Harnica Mariana Vicky V\u00e2rtosu relateaz\u0103: (&#8230;) exact impresia (fierbinte) produs\u0103 imediat dup\u0103 lectur\u0103&#8230; despre cartea Memoria aripii de Andr\u00e9e Christensen (trad. Virginia Bogdan).<\/p>\n<p><strong><br \/>\nO r a \u015f u l<\/strong>, <em>anul VI, nr 25 (2012), Cluj-Napoca<\/em>. Prof. univ. dr. Irina Petra\u015f afirm\u0103: (&#8230;) Limba rom\u00e2n\u0103 este feminin\u0103 (cu o doz\u0103 mirabil\u0103 de androginie). Lucrurile cele mai importante pentru om \u015fi pentru existen\u0163a sa \u00een lume sunt exprimate de limba rom\u00e2n\u0103 cu substantive feminine (&#8230;) Din monedele \u015fi monadele lui Marcel Mure\u015feanu cit\u0103m: La sf\u00e2r\u015fitul lecturii acestui roman eram convins c\u0103 autorul are o boal\u0103 de piele, at\u00e2ta se scarpin\u0103!  Proza, din acest num\u0103r, apar\u0163ine lui Emanoil Rei, iar poezie semneaz\u0103 Codru\u0163a Zdrenghea, Ion Paranici, Mircea Golban \u015fi Sandra D. Roig (traducere de Ion Cristofor). Despre c\u0103r\u0163ile din raft scriu: Constantin Z\u0103rnescu (Limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi cultivarea ei \u00een preocup\u0103rile Astrei de Teodor Ardelean), Radu Bogdan (Un om pentru eternitate: Bartolomeu Valeriu Anania, Editura \u201ePetrescu\u201d Rm. V\u00e2lcea), Adrian \u0162ion (\u015ei tu locuie\u015fti \u00een rana mea de Cornel Vana \u015fi Cu doru&#8217; \u015fi dragostea de Teofil R\u0103chi\u0163eanu), Mircea Popa (Mantaua lui Hipocrate de Teofil Lung \u015fi De la opinc\u0103 la \u015ftiin\u0163\u0103 de Iosif Viehmann \u015fi George Petri. <\/p>\n<p><strong><br \/>\nPRO SEACULUM<\/strong>, <em>anul XI, nr.5-6 (81-82) 15 iulie-1 septembrie 2012, Foc\u015fani<\/em>. Doamna Magda Ursache r\u0103spunde printr-un eseu de atitudine, domnului Dumitru Radu Popescu, la eseul acestuia, De ce r\u00e2d curcile?: Doamne, curcile, e \u015ftiut, percep non-sensul din spatele sensului \u015fi r\u00e2d, afurisitele. R\u00e2d de \u201eeliberare\u201d, cum spune\u0163i Dumneavoastr\u0103, alt\u0103 tr\u0103dare de stat \u015fi de istorie pus\u0103 la cale de progenitura cominterni\u015ftilor. Ne-am trezit \u015fi cu averea v\u00e2ndut\u0103, \u015fi cu banii lua\u0163i, ca D\u0103nil\u0103 Prepeleac, punga na\u0163ional\u0103 pu\u0163ind ur\u00e2t a pustiu. Spicuim din interviul realizat de Mircea Dinutz cu Constantin C\u0103lin: Bacovia a fost punctul la care m-am \u00eentors dup\u0103 fiecare nereu\u015fit\u0103.\/\/ Z\u0103bovind l\u00e2ng\u0103 opera sa, am ajuns s\u0103 scriu despre el cu firescul cu care scriu, \u00eentr-un jurnal, despre mine.\/\/ \u015fi Scriu atent doar la adev\u0103r. Valeriu Anghel ne aminte\u015fte: Cinci ani de la plecarea \u00een eternitate a prietenilor no\u015ftri Alexandru De\u015fliu \u2013 restaurator de epoci, explorator de lumi interioare &#8211; \u015fi Dumitru Pricop \u2013 un prin\u0163 vr\u00e2ncean al poeziei rom\u00e2ne\u015fti. De remarcat eseul lui Petru Ursache: Iorga \u2013 Sadoveanu \u2013 Basarabia \u015fi paginile de istorie literar\u0103 ale lui Gheorghe Clapa: Vasile Voiculescu \u015fi Academia de la B\u00e2rlad. <\/p>\n<p><strong><br \/>\nRevista Nou\u0103<\/strong>, <em>anul VIII nr. 3 (72)\/ 2012, C\u00e2mpina<\/em>. Din editorialul lui Florin Dochia, Triste\u0163i de septembrie: (&#8230;) Constat f\u0103r\u0103 efort indiferen\u0163a, dac\u0103 nu \u015fi agresivitatea, asupra culturii \u00een peisajul sociopolitic din preajm\u0103. Singurul post de televiziune dedicat \u2013 TVR Cultural &#8211;  a fost \u00eenchis de un individ numit Elvis. Institutul Rom\u00e2n, pe care nu l-am iertat uneori pentru derapaje de ordin moral, a \u00eenc\u0103put pe m\u00e2na unui \u201eliberal de orientare marxist\u0103\u201d un fel de pisic\u00e2ine sau calm\u0103gar politic, lipsit de orice viziune post-modern\u0103, cantonat spiritual (horribile dictu) \u00een plin proletcultism, lipsit de orice anvergur\u0103 interna\u0163ional\u0103,&#8230; Eseuri semneaz\u0103: Christian Cr\u0103ciun (Din nou (\u015fi din alt\u0103 parte) despre canon), Ioan Lil\u0103 (Poezia criticii-II), Maria Baran (Apusul postmodernismului. R\u0103s\u0103ritul apocalipsei). C\u00e2\u0163iva dintre cei care semneaz\u0103 cronici literare sau notele de lectur\u0103: Gherasim Rusu Togan (Valer Popa, Frumoasele Sabine), I. Necula (Iulian Moreanu, Cerbul \u00eensetat), Dumitru Anghel (Ioan Toderi\u0163\u0103, Bun\u0103 seara, domnule Mallarm\u00e9!), Lucian Gruia (Nicolae Grigore M\u0103r\u0103\u015fanu, Triumful inocen\u0163ei). Octavian Mihalcea prezint\u0103: \u00cenchisoarea de maxim\u0103 alcoolemie de Liviu Vi\u015fan, Noapte lung\u0103 de Mexhid Mehmeti \u015fi Destinul umbrei de Victor Sterom, Mihai Antonescu: Planta\u0163ia de vise de M\u0103d\u0103lina Olteanu, M\u0103rfarul cu vise de Puiu V. Moiceanu \u015fi Victor Sterom: Laudate Dominum de Valeria Manta T\u0103icu\u0163u, \u00cen jurul grotei de Marian Ruscu, Crucea din muguri de Aurel M. Buricea \u015fi P\u0103s\u0103rile cerului de Vasile Andru. Semneaz\u0103 proz\u0103: Iulian Moreanu, Camelia Manuela Sava, Iulian S\u00eerbu \u015fi poezie: Ioan Vintil\u0103 Finti\u015f, Florin Dochia, Victor Sterom, Traian Vasilc\u0103u, Valeriu Marius Ciungan, Ioana Miron, Geo Galetaru, Monica Mure\u015fan, Ioan Toderi\u0163\u0103, Florin Ciocea, C\u0103t\u0103lina Grigore, Florin Fr\u0103\u0163il\u0103.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nS u d<\/strong>, a<em>nul 15, nr.2 serie nou\u0103, octombrie 2012, Bolintin Vale<\/em>. Din editorialul lui Vasile Grigorescu, o chestiune legat\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103: O singur\u0103 preocupare ar trebui s\u0103 avem totu\u015fi: \u00een eventualitatea trecerii la cele ve\u015fnice s\u0103 umbl\u0103m cu grij\u0103 \u015fi s\u0103 nu vestim \u00een st\u00e2nga \u015fi \u00een dreapta c-am vorbi rom\u00e2ne\u015fte. Nu de alta, dar s-ar putea s\u0103 d\u0103m nas \u00een nas cu \u015etefan degrab\u0103 v\u0103rs\u0103toriu de s\u00e2nge ori, \u00eenc\u0103 mai prejudiciabil, cu Vlad, fiul lui Dr\u0103culea Vod\u0103, cel zis \u015fi \u0162epe\u015f, care sim\u0163\u00e2ndu-se ultragiat, ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd prea bine b\u0103lm\u0103jelile unora ce se dau, ca \u015fi ei, rom\u00e2ni, s\u0103 ne cadoriseasc\u0103 pe fiecare cu c\u00e2te o codiri\u015fc\u0103. Remarc\u0103m, apoi, un fragment (Nicolae Labi\u015f: Moartea c\u0103prioarei sau farmecul capodoperei) din cartea lui Florentin Popescu, \u00een curs de apari\u0163ie, Nicolae Labi\u015f &#8211; monografie \u015fi cronica literar\u0103 pe care o face Victoria Milescu c\u0103r\u0163ii de proz\u0103 scurt\u0103 N\u0103z\u0103rirea lui Haramb a lui Geo Naum.   <\/p>\n<p><strong><br \/>\n13 P l u s<\/strong>, <em>anul XV, nr. 5-6-7-8 (163) mai-august 2012, Bac\u0103u<\/em>. Personalitatea ie\u015fit\u0103 din comun a moralistului, eseistului \u015fi traduc\u0103torului N. Steinhardt (n\u0103scut la 29 iulie 1912) se \u00eent\u00e2lne\u015fte prin traiectul literar \u015fi existen\u0163ial cu scriitori ce au transfigurat \u015fi relevat universul absurd (Franz Kafka), absurdul \u015fi revolta (Albert Camus), absurditatea absurdului (Eugen Ionescu), apocalipsa absurdului (Samuel Becket), dar \u015fi absurdul ca o rezultant\u0103 a tr\u0103irii vidului valoric (Urmuz)&#8230; A\u015fa \u00ee\u015fi \u00eencepe Petre Isachi eseul: Nicolaie Steinhardt configurat \u00eentre Socrate \u015fi Iisus. Viorel Savin este prezent cu poemul Corabia de-afar\u0103, iar Dan Sandu, cu \u015fase poeme scurte \u015ei tu&#8230; Seria comentariilor critice\/ cronicilor literare este deschis\u0103 de Cornelia Ichim Pompiliu (Ioan Vicoleanu, Georgeta Mircea Cancicov. Reconstituiri aproximative). Urmeaz\u0103 Adrian Voica (Viorel Savin, Impostorul. Arta \u00eenfr\u00e2ngerii de sine), Corneliu Vasile (\u015etefan Vida Marinescu, Astalo\u015f: spirit \u015fi crea\u0163ie), Virgil Nistru \u0162ig\u0103nu\u015f (Sterian Vicol, Memoria lui Femios), Petre Isachi (Mirela B\u0103lan, Cu un s\u0103rut mai ad\u00e2nc, Zina Bivol, Me\u015fterul de dantele \u015fi Grigore Gabriel Danciu, Las\u0103 mam\u0103, Spania!).<br \/>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t                                                                                                                                             <em>Cititorul de reviste<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Reviste literare actualitatea literar\u0103, anul III, nr. 22-23, iulie-august 2012, Lugoj. Din editorialul lui Nicolae Silade: &#8230; m\u0103 g\u00e2ndesc la<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20097"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20097"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20097\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20098,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20097\/revisions\/20098"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}